MIHAI EMINESCU
2
MIHAI EMINESCU Mihai Eminescu are o fire foarte complexă, desi tempeamentul predominant este melancolic, el are influenţe din toate celelalte temperamente.(introducere) Mihai Eminescu are un temperament melancolic cu influenţe sangvinico– colerice. ‘Cunoaştem astăzi , prin biograful său , un Eminescu uman, veridic,inegal,pătimaş totdeauna,naiv uneori, sentimental, furtunos, muncitor, neglijent, alegru şi deschis în primele timpuri ,întunecat mai târziu,un Eminescu pe care, prin toate aceste schimbări de temperament şi noroc , îl defineşte calitatea lui de‘român verde de tip carpatin’ , formula cea mai cuprinzătoare probabil a tot ce ştiam până astăzi. ’ (Mihail Sebastian-repere istorico- literare) . Era melanolic, introvertit. ‘Pe dată ce primea bani din ţară, îşi cumpăra cărţi şi dispărea pentru câtva timp din ochii colegilor săi. Închis în odaie, devora, aşezat la masă sau întins pe pat, cărţile cumpărate, pe care le parcurgea cu repeziciune şi pe care apoi, în momente de criză bănească, le revindea’ . (George Călinescu , ‘Viaţa lui Mihai Eminescu’ )’ . Era melancolic, trăia într-o lume a sa. ‘Trăind în universul său, Eminescu n– a fost niciodată atras de luminile marilor oraşe, de moliciunile şi estetismul claselor de sus. ’ Din flegmatic preia urmatoarele trăsături : grijuliu, temperat şi îngândurat. ‘Eminescu colecta seara într-un ‘Fragmentarium’ toate elucubraţiile romantice care-i treceau prin minte sau îi erau sugerate de lectura cărţilor de duzină răscolite peste zi pe la anticari’ . Este introvertit, rezervat (se închidea în odaia sa), dar îi plăcea să socializeze. ‘Ceea ce părea mai bizar în purtarea lui Eminescu pentru colegi era dispariţia lui de săptămani întregi din locurile
Transcript of MIHAI EMINESCU
MIHAI EMINESCU
Mihai Eminescu are o fire foarte complexă, desi tempeamentul predominant este melancolic, el are influenţe din toate celelalte temperamente.(introducere)
Mihai Eminescu are un temperament melancolic cu influenţe sangvinico– colerice. ‘Cunoaştem astăzi , prin biograful său , un Eminescu uman, veridic,inegal,pătimaş totdeauna,naiv uneori, sentimental, furtunos, muncitor, neglijent, alegru şi deschis în primele timpuri ,întunecat mai târziu,un Eminescu pe care, prin toate aceste schimbări de temperament şi noroc , îl defineşte calitatea lui de‘român verde de tip carpatin’ , formula cea mai cuprinzătoare probabil a tot ce ştiam până astăzi. ’ (Mihail Sebastian-repere istorico- literare) .
Era melanolic, introvertit. ‘Pe dată ce primea bani din ţară, îşi cumpăra cărţi şi dispărea pentru câtva timp din ochii colegilor săi. Închis în odaie, devora, aşezat la masă sau întins pe pat, cărţile cumpărate, pe care le parcurgea cu repeziciune şi pe care apoi, în momente de criză bănească, le revindea’ . (George Călinescu , ‘Viaţa lui Mihai Eminescu’ )’ .
Era melancolic, trăia într-o lume a sa. ‘Trăind în universul său, Eminescu n– a fost niciodată atras de luminile marilor oraşe, de moliciunile şi estetismul claselor de sus. ’
Din flegmatic preia urmatoarele trăsături : grijuliu, temperat şi îngândurat. ‘Eminescu colecta seara într-un ‘Fragmentarium’ toate elucubraţiile romantice care-i treceau prin minte sau îi erau sugerate de lectura cărţilor de duzină răscolite peste zi pe la anticari’ . Este introvertit, rezervat (se închidea în odaia sa), dar îi plăcea să socializeze. ‘Ceea ce părea mai bizar în purtarea lui Eminescu pentru colegi era dispariţia lui de săptămani întregi din locurile frecventate de studenţi . Această dispariţie alcătuia însăşi existenţa spirituală a poetului .Pe dată ce-i soseau banii din ţară, îşi cumpăra cafea râşnită şi spirt denaturat şi, suspendând relaţiile şi discuţiile, se închidea în odaia lui. ’ ‘Deşi bucuros să stea singur în casă, Eminescu era sociabil cu tovarăşii de cameră. ’
