Migraia – factori determinani i modele economice · Așa cum reiese din Tabelul 1, motivele...

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2018144

Migraţia – factori determinanţi şi modele economice

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE ([email protected])

Academia de Studii Economice din București /Universitatea „Artifex” din BucureștiDrd. Georgiana NIȚĂ ([email protected])

Academia de Studii Economice din București

Abstract În acest articol, autorii și-au propus să analizeze fenomenul migrației forței de muncă și contextul economic în care migrația are loc. Autorii pornesc de la descrierea factorilor determinanți regăsiți în decizia unei persoane de a pleca din țara natală. De asemenea, autorii clasifi că modelele economice ale migrației, ținând cont de aspectele acoperite de acestea pe mai multe puncte economice. România, care îndeplinește condițiile economice de a fi considerată țară sursă de migrație este prezentată ca și exemplu. Cuvinte cheie: migrație, factori migrație, model economic, forţă de

muncă, populaţie ocupată

Clasifi carea JEL: F22, O15, R23

Introducere Migrația poate fi descrisă ca un fenomen spațial, deoarece implică

schimbarea locului de rezidență a unei persoane, pe o perioadă variată de timp.

Migrantul internațional este defi nit ca fi ind persoana ce locuiește

într-o țară diferită de cea în care s-a născut. Motivul pentru care alege să plece

din țara natală este legat de o serie de factori de infl uență, fi e din țara natală,

fi e din țara de destinație, factori de natură: economică, politică sau socială.

Literature review Anghelache, Niță și Badiu (2016) analizează impactul migrației în

dezvoltarea economică prin prisma remitențelor – “o sursă importantă şi

stabilă de fonduri externe”. Dezvoltarea economică este studiată de asemenea,

de Anghelache, Anghel et al (2016), prin descrierea situaţiei resurselor umane

din economia României. Un alt nivel este adăugat de Anghelache, Anghel et al

(2016), care analizează corelația dintre populaţia României şi evoluţia pieţei

forţei de muncă, atingând astfel și problema migraţiei internaţionale. Hatton

(1995), Hass (2011) și Das (2012) fac referire la factorii determinanți în luarea

deciziei de a migra în altă țară cu mai multe avantaje economice față de țara

de origine, ținând cont de comportamentul migrantului și efectele acestui

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2018 145

comportament la nivel macroeconomic. Modele economice ale migrației elaborate de Harris și Todaro (1970), reprezintă lucrări de referință în studiul

migrației.

Metodologia cercetării și date Europa reprezintă atât o sursă de migrație, 67% dintre migranții internaționali, la nivel global provin din cadrul continentului, cât și gazdă pentru migrație, 78 milioane migranți fi ind înregistrați în anul 2017 în Europa. Conform United Nations, migranții se îndreaptă spre țări apropiate regiunii în care s-au născut, 67% dintre migranții internaționali născuți în Europa aleg destinații apropiate țării de origine și în cadrul continentului. Tendința migranților internaționali este de a se îndrepta către țări dezvoltate, cu venituri mari, la nivel global s-au înregistrat 165 milioane migranți internaționali1 care locuiesc în țări cu venituri mari.

Factorii determinanți ai migrației

Tabel 1

Factori presanți “push” Factori atractivi “pull”

Economici și demografi ci

SărăcieȘomaj ridicatSalarii miciTaxe mariRate de fertilitate crescuteSisteme de sănătate precare

Cerere de muncăPerspective ale unor salarii mariPotențial de îmbunătățire a standardului de viațăDezvoltare personală sau profesionalăSisteme de educație și sănătate favorabileCreștere economică puternicăTehnologie

Politici Confl ict, nesiguranță, violențăGuvernare slabăCorupțieAbuzuri ale drepturilor umane

Siguranță și securitateLibertate politicăDrepturi și libertăți

Sociali și culturali

Discriminare bazată pe etnie, gen, religie, etc.

Reîntregirea familieiRețea prieteniLibertate de la discriminare

Sursa: World Bank, “Determinants of migration”

Așa cum reiese din Tabelul 1, motivele pentru care migranții aleg să plece din țara natală sunt variate, iar factorii care ajută la luarea deciziei de a pleca sau nu din țara de origine sunt de natură politică, socială sau etnică. Însă cel mai mare impact în luarea acestei decizii o au factorii economici și mai ales diferența salariilor din țara de origine față de potențiala țară de destinație.

1. United Nations, Raportul Internațional de Migrație 2017


Perspectiva unui salariu mai bun din țara de destinație infl uențează pozitiv decizia unui migrant de a pleca în țara respectivă. Acest lucru are o strânsă legătură și cu îmbunătățirea calității vieții migrantului și a familiei acestuia. În defi nitiv un salariu semnifi cativ mai bun față de cel din țara natală este menit să ofere atât siguranță și securitate, o mai bună educație copiilor, acces la sisteme de sănătate mai bune, cât și dezvoltare personală și profesională. Chiar dacă diferența salarială de la o țară la alta are un impact mare în luarea deciziei de a-și părăsi țara natală, migrantul ia în considerare și o serie de factori politici și sociali, cum ar fi respectarea drepturilor umane, cât și respectarea legii și libertății. De asemenea, există și cazuri în care familia decide să se alăture migrantului, vorbim de factori sociali de reîntregire a

familiei sau de reluare a relațiilor cu prietenii. Datorită faptului că migrația este defi nită ca un fenomen spațial, modelele economice care iau în calcul migrația, trebuie să includă ambele regiuni, atât țara de origine, cât și pe cea de destinație, pentru a fi înteles impactul migrației la un nivel mai profund. Întâlnim în literatura de specialitate modele economice ce studiază migrația și mai ales migrația voluntară, modele care încearcă să răspundă la întrebări de genul: Cine migrează? De ce aleg aceste persoane să migreze? Care sunt țările de origine ale migranților și spre ce țări de destinașie se îndreaptă aceștia? Care sunt perioadele de migrație? Care sunt consecințele migrației la nivel individual, cât și familial? Ce impact are migrația în dezvoltarea economică a țării de origine, respectiv a celei de destinație? Din modelele studiate în literatura de specialitate am făcut o selecție a celor care acoperă o parte dintre aceste întrebări. Astfel considerăm următoarele modele de migrație:

1) Modelul neoclasic de migrație Todaro (1969) propune un model în care se presupune că potențialii migranți înainte de luarea deciziei de a pleca din țara de origine, dețin informații despre salariile și posibilele locuri de muncă din regiunile vizate. Astfel Todaro propune un model în care migranții compară nivelul salarial din țara natală cu potențialul venit din țara de destinație și de asemenea, ține cont de costurile cu deplasarea din țara de origine în țara de destinație. Modelul propus de Harris și Todaro (1970) este următorul: ��

� � �� "%'� (1)

, unde ��

��

și

��

��

�


În acest model, venitul așteptat în țara de origine D��

��5�� este o funcție

ce depinde de rata salariului și venitul din țara de origine D��5�� și probabilitatea

de a fi angajat în țara de origine ��

��5�� Aceleași variabile sunt considerate și atunci când vorbim despre țara de destinație. Venitul așteptat în țara de destinație depinde de rata salariului și venitul din țara de destinație și probabilitatea de a fi angajat în țara de destinație Ținând cont de aceste informații Harris și Todaro (1970) propun modelul migrației nete , o funcție ce depinde, pe lângă venitul din țara de origine, venitul din țara de destinație și de rata șomajului în țara de origine

, respective cel din țara de destinație .

și – reprezintă o serie de factori economici și non-economici determinanți ai migrației, iar ține cont de costul de deplasare din țara de origine în țara de destinație. Modelul se scrie: (2)

2) Modelul de estimare a factorilor determinanți ai migrației, model dezvoltat de Hatton (1995) care are la bază conceptual maximizării utilității individului, iar migrația este privită ca o formă de investiție în capitalul uman. Relația economică poate fi descrisă astfel: (3) , unde , , , reprezintă veniturile și probabilitatea angajării în țările de destinație, respectiv origine, iar z reprezintă costul migrației.

3) Modelul gravitațional și modelul modifi cat gravitațional

În cazul modelului gravitational principalul astect îl constituie relația dintre migrație și distanța dintre țări, dar și relația dintre migrație și populația din țara de origine și cea de destinație. Modelul gravitational poate fi scris astfel:

(4)

, unde C este constanta, – populația din țara de origine, – populația din țara de destinație, iar

– reprezintă distanța dintre țara de origine și cea de destinație. și sunt estimați în mod liber.


Modelul modifi cat gravitațional adaugă mai multe variabile modelului gravitațional standard și ia forma:

(5)

, unde Y reprezintă venitul, X se referă la rata șomajului, gradul de urbanizare, cheltuieli publice și/sau taxe, etc. Acest model ia în calcul variabile care țin cont și de comportamentul migrantului.

4) Modelul capitalului uman – este un model economic, în care agentul își maximizează utilitatea în funcție de două argumente: venitul și timpul liber. În cel mai simplist mod, individul își oferă serviciile de muncă în schimbul unui salariu mare, ceea ce poate presupune necesitatea de a migra din locul de residență.

5) Valoarea actuală – a investiției în migrație de la i la j are forma:

(6)

,unde reprezintă veniturile migrantului în țara de destinație, iar reprezintă veniturile individului în țara de origine, diferența acestora

reprezentând fl uxul veniturilor. și reprezintă costurile individului în țara de destinație,

respective de origine.

Un individ care locuiește în țara de origine i va alege să migreze în țara de destinație j unde valoarea este maximă.

6) Modelul spațial de cautarea a locurilor de muncă – model rezultat din modelul capitalului uman. Acest model are la bază faptul că în momentul alegerii unei localități în care să migreze, individul ia această decizie în urma unei cercetări asupra ofertelor salariale existente pe piața de destinație, oferte care i-ar putea acoperi necesitățile din momentul respectiv. Pe durata acestui studiu individul își fi xează un prag salarial, cel mai mic salariu pe care l-ar accepta într-o nouă potențială locație. Așadar, cautarea unui loc de muncă se poate extinde până în momentul în care individul găsește un salariu cel puțin egal cu nivelul stabilit și care depinde și de alți factori personali cum ar fi : vârstă, nivel de educație, situație familială, stare civilă sau caracteristici zonei din care face parte, de exemplu rata șomajului.


7) Modelarea migrației cu microdate – datele agregate despre migrație prezintă unele dezavantaje enumerate în Tabelul 2, unde de asemenea, sunt enumerate și avantajele microdatelor.

Tabel 2

Dezavantaje – date agregate Avantaje - microdate

Intervale de migrație fi xe, sunt luate în calcul

doar prima și ultima locație în care individual a migrat, nu și cele intermediare dacă acestea există.

Oferă perspective asupra relației dintre migrație și ocuparea forței de muncă.

Motivele migrării diferă de la un grup de persoane la un altul, datele agregate nu prezintă aceste diferențe

Estimări mai precise asupra veniturilor monetare ale migranților.

Nu țin cont de tipurile de mișcare a migrației: nouă, repetitivă, sezonieră, permanentă, etc.

Permit studierea relației dintre migrație și diverse caracteristici personale.

Permit studiul consecințelor migrației doar la nivel regional, nu și la nivel personal.

Permis examinarea migrației primare, repetitive, nerepetitive.

România – cu 3.4 milioane de români migranți în perioada 2007-2015, conform raportului United Nations privind migrația, se poziționează pe locul doi la nivel global, în ceea ce privește rata de creștere a migrației.

România – istoricul migrației

Ø Înainte de perioada comunistă, sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, România a fost în esență o țară sursă a migrației, cel mai mare fl ux de migranți români s-a înregistrat în perioada marelui val de migrație Est Europeană, în care o mare parte din populația din Transilvania a fost implicată – aproximativ 250,000 persoane, care au emigrat în Statele Unite (Varga E. (1998)).

Ø În perioada comunistă (1947-1989) – deși autoritățile au impus un regim restrictiv, limitând posibilitățile cetățenilor de a călători pe plan internațional, s-a înregistrat un număr relativ ridicat de migranți români în acestă perioadă, migrație permanentă și legală.

Cifrele întregistrate în acestă perioadă sunt prezentate în Tabelul 3: Tabel 3

Ponderea populației generale

(Recensământ 1977)

Ponderea migranților

(1975-1989)

Români 87.0% 35.5%Germani 1.6% 44.2%Unguri 7.9% 12.8%Evrei 0.1% 5.5%Alții 3.3% 2.1%Sursa: Focus Migration


Ø După anul 1990 și căderea comunismului, autoritățile române au implementat o serie de reglementări care au fl uidizat mobilitatea forței de muncă internaționale, atât la nivelul ieșirilor din țară, cât și a intrărilor. Ca rezultat al acestor reglementări, în 1990 migrația a atins apogeul, s-au înregistrat peste 96,929 români plecați din țară.

Ø În perioada de restructare economică a României (1990 -2002), numărul locurilor de muncă a scăzut, 3.5 milioane de locuri de muncă au dispărut, determinând românii să emigreze în alte țări în cautarea unui loc de muncă.

Ø În anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană fl uxul migranților români în cadrul Uniunii Europene a crescut, 3.4 milioane de români migranți fi ind înregistrați în perioada 2007-2015, conform United Nations.

În baza teoriei descrise mai sus, și în cazul României se regăsesc factorii determinanți ai migrației: rata șomajului mare, puterea de cumpărare scăzută, nevoie și dorința îmbunătățirii calitălii vieții, atât a migrantului cât și a familiei acestuia, dorința de a investi în sănătatea și educația copiilor. Țările preferate de români sunt prezentate în Tabelul 4:

Tabel 4Țara Număr români migranțiItalia 1,021,613

Spania 658,132Germania 590,189Ungaria 204,603Franța 89,793

UK 89,402Sursa: International Organization for Migration, 2015

Concluzii

Fenomenul migrației va continua și se va păstra atât timp cât în țările natale ale migranților vor exista dezechilibre economice, salarii mici, șomaj ridicat, standard de viață scazut, etc. Migranții vor căuta să-și acopere nevoile, să-și îmbunătățească calitatea vieții și să ofere siguranță materială, dar nu numai, familiei lor. Vor căuta să se dezvolte personal sau profesional și atât timp cât necesitățile lor nu vor fi îndeplinite de economia țării din care fac pare, vor lua decizia, de a părăsi țara natală, temporar sau poate permanent, căutând să se deplaseze în locuri cu un venit potențial mai mare.


Referințe

1. Anghelache, C., Niță, G., Badiu, A., (2017), “Migraţia şi Remitenţele – modele

statistico-econometrice utilizate în analiza impactului remitenţelor în dezvoltarea

economică”, Romanian Statistical Review Supplement, 12, 79-85.

2. Anghelache, C., Niță, G., Badiu, A., (2016), „Remitenţele migranţilor – o sursă

importantă şi stabilă de fonduri externe, în dezvoltarea economică a unei ţări”,

Romanian Statistical Review Supplement, 12, 83-90.

3. Anghelache, C., Anghel, M.G. et al (2016), “Resursele umane: rolul şi dezvoltarea

lor în economia naţională / Human resources: their role and development in the

national economy”, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 4/2016, pp.

51-58/59-65.

4. Anghelache, C., Anghel, M.G., et al (2016), “Corelaţia dintre evoluţia populaţiei şi

piaţa muncii/ Correlation between the Evolution of the Population and the Labor

Market”, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 3/2016, pp. 91-101/102-

111.

5. Anghelache, C. (2016), „ România 2016 – Starea economică, București: Editura

Economică.

6. Borjas, G.J., (1999), „The economic analysis of immigration”, Handbook of Labor

Economics, Volume 3, 1999.

7. Das, A. (2012), “Remittance Behavior of Migrants and its Macroeconomic Effects

in Four Developing Countries”. International Journal of Applied Behavioral Eco-

nomics, 1 (1), 41-59.

8. de Haas, H., (2011), “The determinants of international migration. Conceptualising

policy, origin and destination effects”.

9. Greenwood, M.J., (2005), “Modeling Migration”, Encyclopedia of Social Mea-

surement, volume 2, 2005.

10. Harris, J. R. and M. P. Todaro (1970), ‘Migration, unemployment and develop-

ment: a two sector analysis’, American Economic Review 60: 126–42.

11. Hatton, T.J. (1995) A Model of UK Emigration, 1870-1913. The Review of Eco-

nomics and Statistics, pp. 407 – 415.

12. Matichescu, M.L., Bica, A., Ogodescu, A.S., Lobont, O.R., Moldovan, N.C.,

Iacob, M.C., Rosu, S., (2015), “The Romanian Migration: Development of the

Phenomenon and the Part Played by the Immigration Policies of European Coun-

tries”, Revista de cercetare și intervenție socială, volumul 50/2015.

13. Mitze, T., Reinkowski, J., (2010), “Testing the Neoclassical Migration Model:

Overall and Age-Group Specifi c Results for German Regions”.

14. Piperno, F., (2014), “Migration and Development in the policies of the European

Union: trends toward a cosmopolitan approach”, November 2014.

15. Ravlik, M., (2014), “Determinants of international migration: a global analysis”,

National Research University Higher School of Economics (HSE), WP BRP 52/

SOC/2014.

16. Simpson N.B., (2017), “Demographic and economic determinants of migration”

17. Stark, O. (1991) The Migration of Labor, Cambridge and Oxford: Blackwell.

18. Stark, O. and D. E. Bloom (1985) ‘The New Economics of Labor Migration.’

American Economic Review 75:173-78.

19. Todaro, M. P. (1969), ‘A model of labor migration and urban unemployment in

less developed countries’, American Economic Review 59: 138–48.


20. Walker, J.R., (2012), “Economics of Migration”, Economics 623, Spring 2012. 21. Ziesemer, T. H. W. (2012), “Worker remittances, migration, accumulation and

growth in poor developing countries: Survey and analysis of direct indirect ef-fects”, Economic Modeling, 29, 103-118.

22. *** Focus Migration, (2007), “Country profi le: Romania”. 23. *** International Organization for Migration, 2015, “World Migration. Global

Migration Flows - Map”. 24. *** United Nations (2017), “International Migration Report 2017”. 25. *** United Nations (2015), “Trends in international migration, 2015”. 26. *** United Nations (2015),”Integrating migration into the 2030. Agenda for Sus-

tainable Development”. 27. *** World Bank, (2013), “Bilateral Migration Matrix 2013”. 28. *** World Bank, (2013), “Migration and Remittance Flows: Recent Trends and

Outlook, 2013-2016”.

Migraia – factori determinani i modele economice · Așa cum reiese din Tabelul 1, motivele...

Documents

Transcript of Migraia – factori determinani i modele economice · Așa cum reiese din Tabelul 1, motivele...