Unicul Cotidian Național E timpul să știi

Director: Constantin Tănase

www.timpul.md e-mail: secretariat@timpul.md

issn 1857-2448

9 7 7 1 8 5 7 2 4 4 8 0 0

MIERCURI, 22 SEPTEMBRIE 2010 Anul IX, nr.171 (1375) 8 PAGInI Preț - 2 leI resPonsAbIl De eDIţIe: Arcadie Gherasim

Pagina 4 Pagina 6Pagina 3

Procesele poliţiştilor care au torturat la 7 aprilie depind de judecători

Exporturile spre Rusia sunt deblocate

Bună diminEaţa!

Norocul și nenorocul Georgetei Voinovan

Maxima zilei„Nu există, poate, ceva mai trist decât un om care vrea să fie vesel cu orice preţ” (Octavian Paler)

Sorina Єtefвrюг

Astăzi, la ora 19.00, mai mulţi interpreţi de muzică uşoară se vor reuni la Filarmonica Naţională, într-un concert de binefacere intitulat „Alături de tine”, în susţi-nerea cantautoarei Georgeta Voinovan. În august, într-un teribil accident rutier, ea s-a ales cu coloana verte-brală fracturată şi e ţintuită la pat. Iar acasă o aşteaptă şase copii, dintre care doi gemeni de numai şapte luni...

Aflând despre această iniţiativă salutară, vineri, am publicat şi noi un articol despre acest spectacol, îndemnându-ne cititorii la compasiune... Ne-am ales, pe forum, cu un val de injurii, adevărate blesteme, la adresa unei femei care a avut nenorocul - dar, poate, no-rocul? - de „a naşte şase copii de la trei bărbaţi”. Nimeni, aproape nimeni nu i-a apreciat curajul - iar în ziua şi lumea de azi, chiar nebunia - de a fi mamă cu şase copii. Precum aproape nimeni nu s-a întrebat cine sunt aceşti bărbaţi şi de ce acum ei nu sunt alături de ea.

Că suntem un popor de mituri m-am convins nu o dată. Mituri vechi şi „fundamentale”, precum e cel că suntem harnici, deşi nu putem ieşi din sărăcie, sau că suntem blânzi - dar ce adânc mai putem înfige cuţitul în rană, dacă nu e durerea noastră!.. Azi, bănuiesc, valul de injurii va curge şi în capul meu. Mi le asum, vorba unui erou politic al zilei. Nu înainte însă de a le aminti „binevoitorilor” de toate genurile un vers din poeta rusă Marina Ţvetaeva: „Doamne, nu judeca, de vreme ce nu ai fost femeie pe pământ...”. Noi, care nu suntem nici pe departe dumnezei, de ce aruncăm cu pietre?

Pagina 6

La Vărzăreşti a fost inaugurat Cimitirul ostaşilor români

Preşedintele interimar al r. Moldova, Mihai Ghimpu, are liber să dizolve Parlamentul începând de ieri, 21 septembrie. legea nu impune însă şi o dată-limită până la care trebuie să fie emis decretul.

Preşedintele Curţii Consti-tuţionale (CC), Dumitru Pul-bere, a spus că circumstanţele de dizolvare a legislativului au apărut încă la 7 decembrie 2009, când repetat nu a fost ales şeful statului. „Preşedintele interimar putea emite acest decret încă la

16 iunie, când s-a împlinit un an de la ultima dizolvare, dar acest demers a parvenit la Curte abia recent”, a menţionat el.

Întrebat până când preşe-dintele interimar este obligat să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului, preşedintele CC a spus că în legislaţie nu este prevăzut un termen, dar practica internaţională arată că acesta nu întrece trei luni.

Judecătorul Curţii Constitu-ţionale, Victor Puşcaş, a susţinut avizul, dar a avut şi o opinie se-

parată. Potrivit judecătorului, o circumstanţă care nu a fost prevă-zută de Curte a fost referendumul constituţional din 5 septembrie, nevalidat, despre care Curtea încă nu a luat o decizie.

reprezentantul PCrM la Curte, sergiu sârbu, a solicitat judecă-torilor înainte de a se retrage în camera de deliberare să includă în aviz şi indicaţia pentru preşedintele interimar Mihai Ghimpu să dizolve cât mai rapid legislativul. Curtea nu a dat curs solicitării.

Info-Prim Neo

Curtea a dat verdictul:

Parlamentul poate fi dizolvat

Ieri, în satul Vărzăreşti, Nisporeni, a fost inaugurat Cimitirul ostaşilor români. Acolo sunt înmormân-taţi 178 de ostaşi români căzuţi în luptele din 1941. La eveniment a participat unul din soldaţii români care a supravieţuit. Alexandru Enache, gradatul diviziei 35 infanterie, are în prezent 92 de ani şi a venit să povestească despre ororile acelor lupte, când în ei se trăgea doar pentru faptul că i-au mânat pe ocupanţii sovietici dincolo de linia trasată de odiosul pact Ribbentrop-Molotov. Bărbatul a rămas în viaţă datorită unui medic sanitar care, găsindu-l printre trupuri, a observat că i s-a mişcat un deget.

Pagina 2

Rusia trebuie primasă condamne ocupaţia sovietică

2 MIERCURI, 22 SEPTEMBRIE 2010 Timpul COTiDiAn nAțiOnAl inDEpEnDEnTwww.timpul.md

Miercuri, 22 septembrie 2010MeTeo

Cursul VAluTAr

BRUTĂRIILE:ar putea primi grâu de la stat Guvernul ar putea ajuta brutăriile care înregistrează pierderi pentru ca acestea să nu scumpească pâinea. Potrivit premierului Vlad Filat, problema va fi discu-tată astăzi, la şedinţa Cabinetului de miniştri. Produ-cătorii de pâine ar putea primi cantităţi necesare de grâu din rezerva statului, pentru a trece de perioada de criză, a menţionat premierul. săptămâna trecută, Combinatul din bălţi a ridicat preţul la pâine cu 25 de bani, invocând că lucrează în pierdere. scumpiri au operat şi alţi agenţi economici mai mici.

CCCEC:a reţinut o funcţionară a CSJo referentă a Curţii supreme de Justiţie a fost reţi-nută de către Centrul pentru Combaterea Crimelor economice şi Corupţiei, fiind bănuită că a pretins 400 de euro de la un cetăţean pentru a influenţa un judecător în vederea soluţionării unui litigiu civil. Funcţionara a fost prinsă în flagrant de ofiţerii anti-corupţie după ce a primit cei 400 de euro. În cadrul percheziţiei corporale, asupra acesteia au fost găsite patru bancnote a câte 100 de euro, bani transmişi sub controlul Centrului.

NOTARII: au scăpat de casă și control Guvernul i-a scutit pe notari de obligativitatea de a avea aparate de casă şi control. Potrivit ministrului Justiţiei, Alexandru Tănase, notarii nu sunt agenţi economici care efectuează tranzacţii comerciale în numerar şi, de aceea, nu au nevoie de aparate de casă şi control. Ministrul a mai spus că există sute de decizii judecătoreşti, care au constatat ca fiind ilegală impu-nerea notarilor să utilizeze maşini de casă şi control.

“APĂ-CANAL”:va duce apă pe șantierul de la Cotul Morii ”Apă-Canal Chişinău” (ACC) va transporta cu cisterna apă potabilă pe şantierul de construcţii de la Cotul Morii. Decizia a fost luată după ce constructorii au solicitat ajutorul autorităţilor locale din Chişinău. Potrivit pretorului sectorului râşcani, Mihail Cârlig, la sfârşitul săptămânii trecute Pretura a transportat la Cotul Morii zece tone de apă îmbuteliată pentru localnici. Tot atunci în sat a ajuns şi un microbuz cu rechizite şcolare, a anunţat şefa Direcţiei educaţie, ştiinţă, tineret şi sport, Tatiana nagnibeda-Tverdohleb.

CERERI:pentru compensaţii la căldură Doar o treime dintre persoanele care au primit anul trecut compensaţii la căldură au depus cereri şi pen-tru sezonul de termificare din anul curent. Demersu-rile sunt aşteptate până la 15 octombrie. Pot solicita compensaţii locuitorii municipiului Chişinău cu venituri lunare mai mici de 1450 de lei pentru fiecare membru de familie. Până acum angajaţii întreprin-derilor de gestionare a fondului locativ au acumulat circa opt mii de cereri, inclusiv 500 de dosare noi.

Astăzi, în R. moldova

euro - 15.9673usD - 12.16ron - 3.718rub - 0.3919uAH - 1.5354

Minim +80C Maxim + 200CCer senin,fără precipitaţii

ApAre din 2001

FondAtor Constantin tănase

AdresA redAcţieiChişinău, BD. GriGore vieru, 22/2, et. 2e-mail: secretariat@timpul.mdWeB: www.timpul.mdtel./FaX: 22.56.70teleFoane: 22.24.58; 22.39.75; 22.57.67 (publicitate)

redAcţiA

redActor-şeF coordonAtorsorina şteFârţă

redActori-şeFi AdjuncţiGheorGhe BuDeanutatiana CoraiarCaDie Gherasim

secretAr generAl de redAcţievitalie munteanu

depArtAment ştiri natalia hadârcă nicolae roibudepArtAment AnAliZĂ valentina Baciu alina ţurcanudepArtAment inVestigAţiiPavel PădurarueditoriAliştiConstantin tănaseDan DungaciuConstantin Cheianueditor FotoConstantin GrigoriţărelAții cu publiculsvetlana ConevaredActori-stiliZAtori maria Boroda silvia Condraţchi

redAcțiA timpul.mdsilviu tănaseion surduandrei loghinion macovei

director comerciAl olesea mărCuţă

depArtAment publicitAte miraBela tănase

mAnAger distribuţiealeXanDru Josan

depArtAment mArKetingelena sărăteanu

contAbil-şeFelena GriGor

Publicaţia este înregistrată la ministerul Justiţiei al r. moldova cu nr. de înregistrare 139, la 16.05.2003.

„timPul de dimineaţă” apare de cinci ori pe săptămână în format a3, într-un volum de opt pagini (luni-joi) şi 24 de pagini (vineri). tiparul - tipografia „universul”, str. v. Pârcălab, 45.

textele marcate cu P şi PP reprezintă Publicitate, respectiv Publicitate Politică. redacţia nu poartă răspundere pentru conţinu-tul articolelor publicitare.

TIMPUL de dimineaţăCotiDian naţional inDePenDentTiraj săpTămânal (abonamenTe + vânzări) - 35.530 exemplAre

top NEWS

Natalia Hadârcă

la Vărzăreşti mai sunt mar-tori ai acelor evenimente. ei povestesc că soldaţii şi-au găsit sfârşitul în luptele de pe Valea Plângerii sau Valea Dolnei, cum i se mai spune. Când s-au dus să-i ia de acolo ca să-i îngroape, toată valea era pre-sărată de trupuri, multe fiind fără mâini, fără picioare, fără capete. Au încărcat cadavrele în căruţe şi le-au dus la Vărză-reşti. sătenii i-au înmormântat creştineşte. le-au pus cruci. Însă la ordinul oficialităţilor comuniste, crucile au fost smulse şi duse cu carele la nisporeni ca să se facă trotuar din ele. Mulţi ani pe acest loc păşteau animalele.

Primele lucrări la cimitir le-a efectuat, în 1990, prima-rul de Vărzăreşti de pe atunci, Mihai Guidea. el a început să strângă de prin sat crucile ră-mase şi le-a adus aici. În fiecare an, de Ziua eroilor (Ispas), societatea culturală „Ginta latină” (filialele nisporeni-Vărzăreşti şi sângeorz-băi) organiza slujbe religioase de pomenire a eroilor. Din păcate, primarul s-a stins din viaţă fără a-şi vedea visul împlinit.

lucrările au fost reluate în 1998, societatea culturală „Ginta latină”, cu mijloace proprii şi cu sprijinul prima-rilor de atunci: Vasile Arteni (nisporeni) şi Ştefan Guţu (Vărzăreşti) şi a românilor din aceste localităţi, a reamenajat cimitirul de la Vărzăreşti, însă nu la nivelul exigenţelor unui

cimitir de onoare. Din cauza lipsei banilor, de mai multe ori lucrările au fost întrerupte. Au fost stabilite şi zilele de inaugurare, dar şi acestea au fost amânate de câteva ori. ul-timele lucrări s-au efectuat cu susţinerea financiară a Agenţiei naţionale pentru cultul eroilor din bucureşti, precum şi a familiei Filat, care a procurat cele peste o sută de cruci, a Consiliului raional nisporeni şi a conducerii locale.

Astăzi, cimitirul e foarte bine amenajat, fiind situat în cel mai înalt loc din Vărzăreşti, la vreo 500 de metri de una dintre cele mai vechi mănăstiri de la noi. satul se află în vale şi, după felul cum sunt aranjate casele, ai impresia că se închină acestor eroi.

Ceremonia a început cu o slujbă de pomenire oficiată de

către Înalt Preasfinţitul Petru, Mitropolit al basarabiei, şi un sobor de preoţi de la biserica „sfânta Teodora de la sihla”, condus de Ioan Ciuntu. În omagiul său de cinstire şi înaltă plecăciune celor căzuţi pentru reîntregirea ţării, de-putatul şi poetul Ion Hadârcă a numit ziua de inaugurare a cimitirului sfântă şi bine-cuvântată, „ziua care parcă a deschis cerurile luminate şi a vărsat lumină peste aceste plaiuri ca să ne adune cât mai aproape, să aline această rană care a sângerat atâţia ani de zile”.

În faţa eroilor şi-a plecat fruntea şi ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase. „noi, cei care locuim pe acest pământ am fost aruncaţi, timp de peste 60 de ani, într-o gaură a minciunii. ni s-a negat iden-

titatea noastră, ni s-au spus minciuni despre limba pe care o vorbim, ni s-a interzis să mergem în biserici. Aceşti ofiţeri ai armatei române care zac în aceste morminte, prin jertfa lor, au contribuit ca as-tăzi noi să fim ceea ce suntem, să vorbim limba română şi ca pe acest meleag să se fluture tricolorul”, a menţionat Tă-nase. Vasile Apostol, general în rezervă al armatei române, a menţionat următoarele: „În aceste momente de adâncă vibraţie patriotică românească pe care dumneavoastră, cetăţe-nii acestor plaiuri de legendă, aţi reuşit să le creaţi, se cuvine să ne închinăm cu veneraţie în faţa ostaşului român din toate timpurile pentru demersul său istoric legendar de apărare a independenţei şi suveranităţii ţării, a integrităţii ei teritoriale, a însăşi fiinţei naţionale a po-porului român”.

evenimentul de ieri a adu-nat mari personalităţi de pe ambele maluri ale Prutului: Marian Popescu, directorul oficiului naţional pentru Cultul eroilor, Traian Şoricău, secretarul Consiliului orăşe-nesc sângeorz-băi, renumiţi interpreţi din românia şi din r. Moldova, reprezentanţi ai societăţii culturale „Ginta la-tină”, Ion berghea, preşedintele Asociaţiei „Pro-basarabia şi bucovina”, leonid bujor, mi-nistrul educaţiei, mai mulţi preşedinţi de raioane din r. Moldova şi mulţi alţii.

La Vărzăreşti a fost inaugurat Cimitirul ostaşilor români

3MIERCURI, 22 SEPTEMBRIE 2010 Timpul COTiDiAn nAțiOnAl inDEpEnDEnT www.timpul.md

timpul.md

- Domnule Untilă, aţi avertizat AIE că nu o să mai votaţi proiectele de lege. De ce această atitudine dură?

- nu e vorba că e o atitudine dură. noi am sprijinit Alianţa în tot ceea ce a făcut în inte-resul cetăţenilor. Fără noi, deputaţii Mişcării Acţiunea europeană, multe iniţiative ar fi că-zut la vot. Şi, desigur, că avem şi noi propunerile noastre. noi am depus la Parlament, încă de acum şase luni, un proiect de lege care prevede creşterea pensiilor şi salariilor mici până la minimumul de existenţă. AIe a refuzat să-l introducă pe ordinea de zi. nici măcar la Comisie. Şi atunci noi am strâns 200.000 de semnături de la cetăţeni din toate raioanele, în sprijinul legii. Şi le-am dus semnăturile deputaţilor să-i convingem. Şi aşa tot au respins legea.

- Dar de unde bani pentru aşa majo-rări?

- Din creşterea economică, din micşo-rarea corupţiei, din scăderea privilegiilor demnitarilor. nici suma nu e aşa de mare. Şi nici nu se aplică de mâine. este vorba despre o creştere în etape, începând de anul viitor. Proiectul nostru nici nu a fost discutat însă. nu s-a ajuns până acolo încât să căutăm sursele de finanţare, banii. noi vrem să fim luaţi în serios. suntem buni să votăm cu Alianţa, dar nu mai suntem buni când avem propriile iniţiative?

- Şi o să respingeţi orice lege a Alian-ţei?

- o să ne abţinem de la vot. Totuşi, să ştiţi că noi punem înainte de toate inte-resul republicii Moldova şi al cetăţenilor. săptămâna trecută, de exemplu, deşi am spus că nu mai votăm legile AIe, am votat legea drapelului de stat. este vorba despre statalitate şi despre un simbol al ţării. nu puteam să nu susţinem aşa un proiect de lege. Doar comuniştii au votat împotrivă. În rest, aşa-zisele proiecte prioritate ale AIe, nu le vom vota.

- Şi dacă AIE pune pe ordinea de zi legea?

- Dacă face asta, ne reconsiderăm pozi-ţia. repet: nu vrem majorări peste noapte, nu vrem să votăm legea peste noapte. Dar nici aşa, nici măcar să nu o pui pe ordinea de zi. nici măcar să nu o discuţi în comisie. Iar guvernul nu dă aviz, deşi e obligat prin lege să dea un aviz, fie el şi negativ.

Daniela Ciobanu

Veaceslav Untilă: MAE se va abţine de la a vota legile Alianţei

Avionul-spion va zbura fără oprire timp de cinci ani

R. Moldova participă la Summitul ONU

o delegaţie a r. Mol-dova, condusă de minis-trul de stat Victor bodiu, participă la new York la summitul onu privind realizarea obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (oDM).

Victor bodiu a avut, luni, un discurs la Adu-narea Generală onu în deschiderea summitului privind realizarea obiec-tivelor de Dezvoltare ale Mileniului (oDM), în care s-a referit la realiză-rile şi provocările cu care se confruntă r. Moldova în procesul de atingere a oDM. Printre realizările semnificative el a numit stopa-rea creşterii ratei de sărăcie extremă şi absolută, creşterea accesibilităţii populaţiei vulnerabile la sistemul obligatoriu de asigurare în sănătate, reducerea mortalităţii infantile şi materne. Ministrul de stat a precizat că r. Moldova s-a angajat să promoveze politici sectoriale în ceea ce priveşte îmbunătăţirea procesului educaţional şi de sănătate în şcoală, asigurarea incluziunii sociale şi includerea largă a populaţiei vulnerabile în sistemul şi reţeaua de protecţie socială, extin-derea programelor de durabilitate a mediului, dezvoltarea parteneriatelor multisectoriale pentru combaterea HIV/sIDA şi tuberculozei, îmbunătăţirea infrastructurii de aprovizionare cu apa şi salubrizare.

la summit participă 130 şefi de state şi guverne şi mai mulţi viceprim-miniştri şi miniştri, reprezentând toate ţările membre onu. Printre aceştia sunt barack obama, preşedin-tele suA, şi Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

Arhiva SIS a fost inundată

Depozitul special al serviciului de Informaţii şi securitate, în care sunt păstrate dosarele victimelor represiunilor politice, a fost inun-dat după ploile abundente din 4 şi 5 septembrie. Potrivit istoricului Mihai Taşcă, au fost udate vreo 50 de dosare, pe care angajaţii sIs încearcă să le restabilească. „Acest

caz demonstrează încă o dată faptul că depozitul special al sIs nu este unul adecvat pentru păstrarea dosarelor de arhivă şi necesită transmiterea urgentă în gestiunea arhivei specializate”, a menţionat Mihai Taşcă, secretar al Comisiei pentru studierea regimului totalitar comunist din republica Moldova. Acum o lună membrii comisiei în cauză au propus strămutarea dosarelor păstrate în depozitele structurilor de forţă la Arhiva naţională.

Sursa: Info-PrimNeo

Tiraspolul își face ambasadă în Osetia de Sud

În curând, în capitala osetiei de sud, ţhinval, va fi construită Ambasada Autoproclamatei rMn. În ajun preşedintele sovietului suprem al autoproclamatei re-publici, Anatol Caminschi, care se află la ţhinvali cu ocazia aniversării a 20-a independenţei osetiei de sud, a pus în temelia clădirii o capsulă. După cum transmite InFoTAG cu referire la presa transnistreană, el şi-a exprimat speranţa că lucrările de construcţie vor da un impuls relaţiilor dintre Transnistria şi osetia de sud. Preşedintele acesteia, eduard Koikotî, a menţionat că osetia de sud şi Transnistria au parcurs „un drum la fel de dificil”. Anterior s-a anunţat că la festivităţile din osetia va participa şi Igor smirnov.

Sursa: Infotag

Compania „boeing” lu-crează la dezvoltarea unei aeronave fără pilot, cu ali-mentare fotovoltaică, ce va fi capabilă să zboare timp de cinci ani fără oprire. Avionul se numeşte SolarEagle şi va fi proiectat să survoleze atmo-sfera superioară a planetei ani la rând şi să transmită constant la sol informaţii de supraveghere şi spionaj.

În timpul testelor, versiunea de exerciţiu a lui SolarEagle va rămâne în aer timp de 30 de zile, recoltând energie solară ziua, care va fi stocată în celule de combustie şi folosită pentru a oferi putere de propulsie

noaptea. Misiunile SolarEagle vor fi îndeplinite la altitudini de peste 18.000 de metri.

Avionul a fost dezvoltat

de uzinele „Phantom”, care are în proces de formare alte două avioane fără pilot - unul de mărimea unui avion de

luptă şi altul alimentat cu hi-drogen, ambele programate să zboare în 2011.

După Descoperă.ro

Peste 500 de studenţi ai Harrisburg university of science and Technology din Pensylvania au fost deco-nectaţi de la toate reţelele de socializare la care aceştia aveau acces. Acţiunea nu este o formă de penalizare, ci un experiment de şapte zile care

are drept scop să demon-streze cât de mult viaţa lor depinde de internet.

„Fără Facebook, fără MyS-pace, fără Twitter şi alte mijloa-ce de comunicare pe internet”, a declarat eric Darr, rectorul universităţii, invitându-i pe studenţi să mediteze cum

ar arăta viaţa lor fără aceste platforme virtuale. „reţelele de socializare sunt folosite pentru conversaţii dintre co-legi şi discuţii despre diferite proiecte. Am vrea să aflăm ce ar fi dacă toţi ar trebui să se în-tâlnească faţă-n faţă. Ar dura comunicarea mai mult? Vor

fi oare mai bune rezultatele?”, se întreabă steve Infanti, unul din iniţiatorii proiectului.

Harrisburg university of science and Technology oferă studii tehnice şi IT. De-ocamdată nu se cunoaşte care este reacţia studenţilor.

Timpul.md

Experiment: o săptămână fără Facebook, MySpace și Twitter

Locuinţe modulare pentru salvatorii moldoveni

Guvernul de la bucureşti a adoptat, luni, o decizie cu pri-vire la acordarea unui ajutor umanitar de urgenţă, cu titlu gratuit, r. Moldova. Ajutorul umanitar constă din 30 de locuinţe modulare. „Aceste locuinţe modulare vor fi destinate cazării temporare a salvatorilor şi poliţiştilor detaşaţi pentru intervenţii în zonele afectate de calami-tăţile naturale care au avut loc în republica Moldova”, a precizat Ioana Muntean, purtător de cuvânt al Guver-nului român.

Sursa: DECA-press

4 MIERCURI, 22 SEPTEMBRIE 2010 Timpul COTiDiAn nAțiOnAl inDEpEnDEnTwww.timpul.md

economie

Potrivit Ministerului eco-nomiei, datorită stabilizării economice a principalilor parteneri comerciali, vo-lumul exporturilor şi pro-ducţiei industriale a crescut comparativ cu perioada si-milară a anului trecut. Creş-terea remiterilor şi restabi-lirea aşteptărilor pozitive ale populaţiei şi agenţilor economici au contribuit la majorarea consumului final şi a importului. Însă, luând în considerare descreşterile din anul trecut, aceste rezultate sunt nesemnificative, econo-mia rM aflându-se încă sub nivelul de până la declanşarea crizei economice şi sub rit-mul său potenţial.

Produsul intern brut (PIB) a crescut moderat. PIb în semestrul I al anului curent a însumat 31,7 mlrd. lei, majorându-se faţă de ace-laşi semestru al anului trecut cu 5,6% (în preţuri compara-bile). Majorare semnificativă a fost înregistrată la impozite-le nete pe produse - cu 16,8%, valoarea adăugată brută crea-tă în transport şi comunicaţii - cu 8,2%, industrie - cu 6,9%, comerţ cu ridicata şi cu amă-nuntul - cu 4,7%, totodată în construcţii s-a diminuat cu 5,9%. Majorarea PIb-ului a fost condiţionată, în general, de restabilirea cererii externe la bunurile industriale fabri-cate în rM şi celei interne din contul consumului final.

Preţurile de consum au crescut considerabil. În august 2010 preţurile de consum au crescut cu 3,7% faţă de decembrie 2009, com-parativ cu diminuarea de 3,4% în perioada similară a anului 2009. Această situaţie a fost condiţionată, în gene-ral, de creşterea sezonieră a preţurilor la unele produse alimentare (legume, fructe, produse lactate etc.), precum şi majorarea tarifelor la ener-gie electrică, încălzire şi gaze naturale în reţea.

Leul moldovenesc s-a apreciat faţă de dolar şi euro. Cursul de schimb al monedei naţionale în ianu-arie-august 2010 a marcat o apreciere faţă de dolarul suA cu 0,8% în termeni nominali şi faţă de euro - cu 12,5%. Principalii factori care

au determinat modificarea cursului de schimb au fost in-trările remitenţelor de peste hotarele ţării, majorarea ex-porturilor, precum şi fluctu-aţiile cursului dolarului suA faţă de alte valute pe pieţele valutare internaţionale.

Situaţia din sectorul ban-car se îmbunătăţeşte, dar cu ritmuri lente. Masa mo-netară M3 la sfârşitul lunii iulie 2010 a constituit circa 33,7 mlrd. lei şi s-a majorat cu 15,7% comparativ cu data similară a anului 2009 (în special, datorită spori-rii banilor în circulaţie cu 29,2%). situaţia din sectorul bancar se caracterizează prin majorarea depozitelor în monedă naţională (cu 18,2%) şi celor în valută străină (cu 4,3%). Creditele au depăşit

nivelul înregistrat la sfârşitul lunii iulie a anului trecut cu 7,4%.

Veniturile şi cheltuielile bugetului public naţional au înregistrat creştere. În lunile ianuarie-iulie curent la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de circa 14,6 mlrd. lei, în creştere cu 13,7% faţă de şapte luni ale anului 2009, şi au fost efectuate cheltuieli în sumă de 16,1 mlrd. lei, în creştere cu 4,8%. Astfel, deficitul bugetar la sfârşitul lunii iulie 2010 a constituit circa 1,5 mlrd. lei, faţă de 2,6 mlrd. lei la aceeaşi dată a anului 2009.

Situaţia din comerţul exterior s-a inversat: im-porturile au crescut mai rapid decât exporturile. În ianuarie-iulie 2010 exportu-rile s-au majorat cu 6,9%, iar importurile - cu 12,9%. Prin urmare, decalajul în evoluţia

exporturilor şi importurilor a determinat creşterea în ia-nuarie-iulie 2010 a deficitului balanţei comerciale cu 16,8% faţă de cel înregistrat în pe-rioada corespunzătoare din anul 2009 şi a atins nivelul de 1250 mln. dolari.

A crescut semnificativ datoria de stat. suma totală a datoriei de stat (internă şi externă), administrată de guvern, la sfârşitul lunii iulie 2010, a constituit circa 18 mlrd. lei, în creştere cu circa 35,8% faţă de aceeaşi dată a

anului 2009. Majorarea dato-riei de stat a fost cauzată, în mare parte, de necesitatea fi-nanţării deficitului bugetar.

Sectorul industrial a în-registrat creştere modestă. Volumul producţiei indus-triale în ianuarie-iulie 2010 a înregistrat o creştere de 5,5% (în preţuri compara-bile) faţă de ianuarie-iulie 2009 şi o valoare nominală de 14,1 mlrd. lei. Creşterea a fost asigurată de sporirea cu 6,7% a volumului producţiei industriei prelucrătoare (in-clusiv a industriei alimentare şi a băuturilor - cu 6,6%).

Rezultatele sectorului agricol au fost pozitive. Producţia agricolă în toate categoriile de gospodării, în primul semestru 2010 a în-registrat o creştere de 11,4% (în preţuri comparabile) faţă de perioada similară a anului trecut. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de

creşterea producţiei animale şi vegetale cu 12,7% şi 2,7%, respectiv.

Investiţiile s-au diminuat cu ritmuri mult mai reduse comparativ cu cele din anul 2009 şi primul trimestru al anului 2010. În I semestru al anului curent volumul investiţiilor în capital fix a însumat 3305 mln. lei, cu o descreştere de 3,6% faţă de acelaşi semestru al anului trecut.

S-a micşorat volumul mărfurilor transportate. În ianuarie-iulie 2010 între-prinderile de transport au transportat circa 3,9 mln. tone de mărfuri sau cu 4,5% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009.

Volumul de vânzări de mărfuri cu amănuntul s-a majorat. Volumul de vânzări de mărfuri cu amănuntul în reţeaua organizată de comerţ a însumat 13,3 mlrd. lei şi s-a majorat cu 7,9% în ianuarie-iulie 2010 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009.

A crescut volumul ser-viciilor cu plată prestate populaţiei. În ianuarie-iulie 2010 unităţile oficial înre-gistrate au prestat servicii cu plată populaţiei în volum de 8,1 mlrd. lei, marcând o majorare de 6,3% comparativ cu ianuarie-iulie 2009.

Salariul a crescut. sa-lariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţi-onală în ianuarie-iulie 2010 a constituit 2877,8 lei şi s-a majorat cu 6,8% în termeni nominali. Valoarea acestui salariu, luând în calcul infla-ţia, arată însă că salariul real s-a micşorat cu 0,2%.

Şomajul este în continuă creştere. numărul şomerilor, estimat conform metodolo-giei biroului Internaţional al Muncii, în trimestrul II al anului 2010 a fost de circa 94,5 mii, fiind cu 11,7 mii mai mare faţă de trimestrul II al anului 2009.

(După INTERLIC)

„Rosselhoznadzor” i-a acceptat pe toţi cei 140 de agenţi economici din R. Moldova, incluşi în lista

exportatorilor de legume şi fructe, după întrevederea de luni a ministrului Agriculturii şi Industriei Alimen-tare, Valeriu Cosarciuc, cu omologul său din Federaţia Rusă, Elena Skrînnic.

Nicolae Roibu

Ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, ministrul Valeriu Cosarciuc a precizat că din listă au fost excluse cele 30 de companii selectate anterior de către „rosselhoznadzor”. Po-trivit lui, partea rusă a solicitat ca 11 companii care au avut probleme cu exportul de mere să fie excluse totuşi din listă, însă, la insistenţa părţii moldoveneşti, acestea au rămas în listă. În context, ministrul le-a amintit partenerilor de dialog că punctul 7 al Memorandumului semnat în 2008 prevede că o companie exportatoare pe piaţa rusă poate fi exclusă numai dacă într-o perioadă de 180 de zile are mai mult de trei încălcări a indicilor de calitate a produselor.

Valeriu Cosarciuc a spus că rezultatele negocierilor au avut efectul scontat şi graţie schimbului de scrisori dintre prim-ministrul Vlad Filat şi premierul rus Vladimir Putin. „Joi, a menţionat el, la Chişinău vine o delegaţie de la rossel-hoznadzor”, în frunte cu dl saurin, vicedirectorul serviciului respectiv. scopul acestei vizite este ca ei să se întâlnească cu specialiştii de la Inspectoratul general fitosanitar şi de la Cen-trul de medicină umană, cu producătorii şi cu exportatorii de produse de origine vegetală din r. Moldova şi să convină asupra cerinţelor şi asupra funcţionalităţii sistemului de asi-gurare a inofensivităţii produselor exportate.

„Într-un viitor apropiat, va fi semnat un memorandum între cele două ministere, document în care vor fi stipulate criteriile şi condiţiile de colaborare pentru a preveni situa-ţiile de neînţelegere”, a mai declarat Valeriu Cosarciuc. De asemenea, cei doi miniştri au convenit că vor fi organizate şedinţe comune ale colegiilor celor două ministere, pentru a exclude disensiunile apărute în relaţiile comerciale dintre cele două ţări.

„Federaţia rusă este un partener comercial important pentru noi. Circa 30% din exportul produselor agroalimentare al r. Moldova revine pieţei din Federaţia rusă, iar ponderea exporturilor produselor de origine vegetală constituie 70 la sută”, a menţionat ministrul.

republica Moldova exportă anual în Federaţia rusă circa 130 de mii tone de mere.

Dincolo de interpretări şi speculaţii

Economia R. moldova este în proces de relansare

Fără bariere

Exporturile spre Rusia sunt deblocate În ediţia de vineri, TIMPUL a publicat o cronologie a

realizărilor pe care le-a obţinut Alianţa pentru Integra-re Europeană, aflată timp de un an la guvernare în R. Moldova. Azi oferim atenţiei cititorilor noştri statistici detaliate care atestă starea de lucruri din ECONOMIE.

5MIERCURI, 22 SEPTEMBRIE 2010 Timpul COTiDiAn nAțiOnAl inDEpEnDEnT www.timpul.md

Actual

Procurorii resping învi-nuirile că ar tergiversa

anchetarea poliţiştilor acuzaţi de maltratarea tinerilor din 7 aprilie şi declară că, în multe cazuri, instanţele de judecată sunt cele ce tergiversează în mod neîntemeiat examinarea acestor cauze penale. Ei afirmă că majorita-tea cauzelor penale se află din primăvară în instanţele de judecată, iar mulţi dintre judecă-tori amână nejustificat şedinţele pe termene exagerate.

unde se termină justiţia?

Procesele poliţiştilor care au torturat la 7 aprilie depind de judecători

Valentina Baciu

Potrivit lui Igor serbinov, viceprocurorul general, săp-tămâna trecută trebuia să fie finalizate două cauze penale în privinţa a doi poliţişti, dar şi aceste dosare au fost amâ-nate. la moment, în justiţie sunt 23 de cauze penale în privinţa a 40 de colaboratori de poliţie.

Astfel, în cazul cererii lui Ştefan botnari contra lui Valeriu rusnac, poliţist al grupului de escortă al Comi-sariatului de Poliţie Centru, cauză transmisă în instanţă la 24 februarie, procesul s-ar putea relua abia după cinci luni. Până acum, acest dosar

a fost examinat doar la o singură şedinţă, la 25 mai, următoarea fiind programată pentru 4 octombrie. În cazul cererii lui Chiril Gumeni (minor) contra lui octavian Guţu şi Ion Paiu, ambii in-spectori ai Direcţiei pentru combaterea crimei organi-zate a Departamentului ser-viciul operativ al MAI, cauză transmisă în instanţă acum un an (30 septembrie 2009), la fel procesul a fost amânat la nesfârşit „din cauza bolilor” celor doi acuzaţi. un alt dosar în care sunt acuzaţi inspec-

torii de poliţie Dorin Arteni, simion Cucerescu şi eduard Podubnâi a fost amânat până pe 4 noiembrie.

Şi ex-deputata Valentina Cuşnir figurează într-un dosar „cu barbă” în care sunt acuzaţi Petru Corduneanu şi Dumitru russu, atunci şeful şi, respectiv, şeful adjunct al Direcţiei generale ordine publică a MAI. Cauza în care dna Cuşnir figurează în calitate de parte vătămată a fost transmisă în judecată la 26 februarie. Timp de două luni nu s-au prezentat la pro-

ces avocaţii celor doi acuzaţi, după care dosarul penal a fost transmis de la Judecătoria buiucani la Judecătoria Cen-tru. Apoi a urmat „o boală” a judecătorului, pe urmă „o altă boală” a dlui russu. Şi astfel, procesul va continua tocmai la 28 septembrie.

Viceprocurorul general Igor serbinov consideră că un rol important le revine mass-media, care ar trebui să monitorizeze mai efici-ent examinarea judiciară a acestor categorii de cauze penale.

Asociaţia obştească „Liga pentru apărarea drepturilor patrimoniale „Pro Echitate” lansează campania so-

cială „Juriştii şi ziariştii contra corupţiei în instanţele de judecată”. Preşedintele Asociaţiei, Vladislav roşca, a declarat într-o

conferinţă de presă că această campanie nu susţine niciun partid politic şi nu urmăreşte scopuri politice.

Asociaţia este alcătuită din jurişti care lansează şi un apel către instituţiile mediatice pentru a susţine campania dată, prin oferirea spaţiului informaţional pentru a prezenta probe care, potrivit lor, „vor impune organele abilitate să ia o decizie corectă pentru combaterea fenomenului corupţiei în instanţele de judecată”.

„Vrem să aducem în faţa mass-media şi a opiniei publice probe şi martori pentru a demonstra cazuri concrete de corupţie în sistemul judecătoresc”, a menţionat preşedintele. „Considerăm că doar o implicare directă a mass-media, care este unica forţă capabilă să lupte cu acest fenomen, poate opri corupţia şi acorda cetăţeanului simplu încrederea în judecată”.

Vladislav roşca a menţionat că asociaţia a efectuat o cer-cetare a cazurilor judecate la Curtea de Apel economică şi a observat că cele mai „importante” dosare, în spatele cărora stau interesele oamenilor influenţi din r. Moldova, sunt examinate de un număr restrâns de judecători afiliaţi preşe-dintelui instanţei şi care iau hotărâri în favoarea intereselor acestor oameni.

Asociaţia îşi propune să prezinte opiniei publice în fiecare săptămână probe pentru elucidarea cazurilor de corupţie din domeniul judecătoresc. „Vom vorbi, de asemenea, despre fenomenul privatizării în masă a bunurilor patrimoniale care au existat în anii ’90”.

Vitalie Ciofu, membru al asociaţiei, a declarat că primul caz de corupţie va fi prezentat astăzi şi se referă la Fabrica de zahăr din Glodeni, care a fost „preluată prin diferite tertipuri ilegale de la investitor”, 500 de familii fiind lăsate fără locuri de muncă.

Nelly Gâştemulte

mobilizare generală

Încă o campanie împotriva corupţiei

La 17 septembrie, un bărbat în vârstă de 31 de ani din Soroca

a fost condamnat la detenţie pe viaţă. Instanţa l-a găsit vinovat pe toate cele şapte capete de acuzare înaintate de procurori, printre care şi un omor. Potrivit lui sergiu Cebotari, procu-

rorul raionului soroca, cetăţeanul A.P., anul naşterii 1979, a pus în circulaţie 10.000 de lei moldoveneşti falşi, banc-note a câte 100 de lei. În afară de asta, el a fost condamnat pentru deţinere de droguri şi sustragerea bunurilor per-sonale. la 5 aprilie 2009, condamnatul l-a omorât pe un om de afaceri din soroca care i-a împrumutat 20 de mii de dolari.

Procurorii au dovedit în instanţă că A.P. a pregătit din timp omorul. În seara zilei respective, el a trecut oficial graniţa cu ucraina, după care a revenit ilegal cu o luntre la soroca şi şi-a înjunghiat victi-ma. Cel omorât, un bărbat de 39 de ani, era proprietarul unui chioşc de CD-uri şi cartele telefonice. A.P. i-a tăiat capul,

după care i-a ars toate actele de identi-tate şi de proprietate. Pentru a ascunde urmele crimei, l-a dus şi l-a îngropat în pădurea de la Cosăuţi. În aceeaşi noapte, el a pătruns în apartamentul victimei şi a sustras bani şi bunuri în sumă de peste 148 de mii de lei. După asta, făptaşul s-a reîntors cu luntrea în ucraina şi a revenit oficial în Moldova peste câteva zile.

În timpul anchetei, A.P. a ameninţat

cu răfuială fizică procurorii şi s-a purtat foarte agresiv, spun justiţiarii. Timp de mai multe săptămâni, el şi-a bătut joc de oamenii legii, când aceştia căutau cada-vrul victimei sale. le indica ba un loc în pădure, ba altul. Ancheta a durat patru luni, iar procesul de judecată - ceva mai mult, fiind nevoie şi de interogarea martorilor din ucraina. sentinţa Jude-cătoriei soroca este cu drept de atac în modul prevăzut de lege. (V.B.)

mass-media utilizează imaginea copilului în scop de manipulare

Mass-media continuă să prezinte problemele copilului prin prisma senzaţionalului, fără să atragă atenţie faptului cum pot fi prevenite aceste drame şi care este rolul familiei şi al comuni-tăţii. Concluzia este inserată într-un raport de monitorizare al Asociaţiei Presei Independente (API) pentru luna august.

„Instituţiile mass-media au continuat să dea prioritate ştirilor de senzaţie, în care copiii sunt victime ale violenţei fizice şi sexuale, a celor care se află în conflict cu legea sau sunt parte a unor drame, suferinţe şi conflicte. Continuă să fie arătaţi copiii ca nişte executori taciţi ai unor decizii ale maturilor privind viaţa, educaţia şi securitatea lor”, a declarat la o conferinţă de presă directorul API, Petru Macovei.

Imaginea copilului este utilizată în scop de manipulare, lucru care contravine deontologiei şi bunelor practici ale jurnalismului responsabil, a mai spus directorul API.

API recomandă mijloacelor de informare în masă să dea dovadă de o abordare mai responsabilă şi profesionistă în su-biectele ce au în prim-plan copiii, astfel încât să nu fie încălcate drepturile acestora, să nu fie expuşi unor noi riscuri sau să le fie provocate alte suferinţe. (Info-Prim Neo)

Închisoare pe viaţă pentru un criminal din Soroca

6 MIERCURI, 22 SEPTEMBRIE 2010 Timpul COTiDiAn nAțiOnAl inDEpEnDEnTwww.timpul.md

OPINIIopinii

E un rod al unei îndelungate și amare experienţe acest proverb - dacă-i dai nas lui Ivan, el se suie și pe divan. Așa i-au perceput româ-nii pe ruși, pe acei ruși care secole la rând au promovat o politică șovină de asimilare, deznaţionali-zare și rusificare a popoarelor cu care au intrat în contact. Imperiul ţarist a fost definit ca o „închisoa-re a popoarelor”; o „închisoare a popoarelor” a fost și Imperiul sovietic. Şi după dispariţia URSS rușii nu au renunţat la ambiţiile lor imperiale. Noua Europă edifi-cată după cel de-al Doilea Război Mondial cu valorile ei bazate pe respect și toleranţă naţională le-a picat rușilor ca laptele în păsat: ei utilizează cu succes retorica euro-peană privind toleranţa naţională împotriva celor care ar încerca să protesteze contra situaţiei create în spaţiul post-sovietic în dome-niul relaţiilor interetnice. Orice încercare de a spune adevărul despre ceea ce se întâmplă în acest domeniu este taxată drept naţiona-lism, xenofobie și chiar rasism sau naţism. Astfel, rușii, care la ei aca-să promovează o politică antinaţi-onală distructivă faţă de popoarele mai mici pe care le-au „înglobat”… „frăţește”, politică ce degenerează în ceva care amintește de naţism, se arată foarte… îngrijoraţi de soarta minorităţilor naţionale din fostele ei colonii, devenite după 1990 state independente. Rușii nu fac niciun secret din faptul că folosesc minorităţile naţionale, în frunte cu cea rusă, din fostele „republici-surori” ca factor de pre-siune politică asupra guvernelor și parlamentelor pentru a le deter-mina să facă o politică convenabilă Moscovei. Uneori grija rușilor faţă de aceste minorităţi e atât de mare încât ei nici nu observă că se ames-tecă deschis și brutal în treburile interne ale acestor state. Kremlinul folosește cu succes minorităţile și în campaniile electorale. În R. Moldova, de exemplu, minorităţile naţionale niciodată în aceste două decenii nu au votat cu partidele ce au exprimat interesele naţiunii titulare, ci au sprijinit partidele sau mișcările politice etnice gen „Ravnopravie” a lui Klimenko sau partidele de stânga, bazate pe elementul etnic rusesc și contro-late de Rusia. Cel mai elocvent exemplu în acest sens e PCRM-ul lui Voronin.

După eșuarea referendumului din 5 septembrie, referendum cu un prag minim de trecere, s-a creat un precedent periculos. Cei care stau în spate și manipulează mi-norităţile naţionale au intuit șansa lor: bine organizate, asemenea referendumuri pot aduce câștig de cauză. De ce dar să nu scoţi la referendum asemenea probleme „sensibile” pentru minoritari cum sunt denumirea limbii oficiale a

R. Moldova și statutul limbii ruse? Faptul că, în ultimele săptămâni, se aud tot mai multe voci care cer acordarea limbii ruse a statutu-lui de limbă oficială trebuie să ne îngrijoreze la modul cel mai serios. Aceasta nu mai e o proble-mă a unui partid sau altul, ci e o problemă naţională care vizează direct securitatea lingvistică și culturală a statului R. Moldova. Aceasta fiind situaţia, în mod logic, minorităţile din R. Mol-dova nu au niciun motiv să ceară „consolidarea” statutului limbii ruse. Situaţia lor lingvistică e cu mult mai confortabilă decât cea a naţiunii titulare. Dacă cineva se și confruntă cu o situaţie discrimi-natorie în domeniul limbii, apoi aceștia sunt moldovenii, titularii. Noi, moldovenii, avem dreptul (ba chiar suntem obligaţi!) să cerem guvernului să ia sub ocrotire limba română și să creeze condiţii nor-male pentru buna ei funcţionare. Sunt oare cumva undeva strâmto-rate minorităţile în folosirea limbii ruse? Categoric, nu. Atunci de ce ele cer pentru limba rusă statut de limbă oficială a R. Moldova?

Da, minorităţile naţionale de la noi au o problemă: sunt rusificate. Rusificaţi sunt găgăuzii, rusificaţi sunt ucrainenii. De ce ucrainenii, de exemplu, care sunt minoritatea cea mai numeroasă, mai numeroa-să decât minoritatea rusă, nu cer statut de limbă oficială în R. Mol-dova pentru limba ucraineană? Şi mai există o problemă, una de ordin moral și etic, și ea se referă îndeosebi la găgăuzi: de ce ei nu cunosc limba oficială a ţării care le-a acordat autonomie, dar vor să-i bage pe gât acestei ţări, drept recunoștinţă, în calitate de limbă oficială, limba fostului imperiu?

Aceste minorităţi ori nu înţeleg că sunt folosite de ruși, ori fac conștient jocul Rusiei. De situaţia la care s-a ajuns e vinovată și R. Moldova, guvernele ei de până acum, care, din diferite motive, inclusiv electorale, le-au căutat în coarne minorităţilor (i-au dat nas lui Ivan și celor ivanizaţi!) în loc să le determine să respecte legile acestui stat și să se integreze în viaţa acestei ţări, care le-a devenit Patrie…

Un lucru nu înţeleg cei care în aceste zile cer referendum pentru a-i acorda limbii ruse statut de limbă oficială pe teritoriul R. Mol-dova: în situaţii dramatice moldo-venii se pot mobiliza. Şi dacă se va ajunge la aceasta - se vor mobiliza, și atunci nu noi, moldovenii, naţi-unea titulară, ci minorităţile vor fi vinovate de faptul că acel referen-dum va fi unul împotriva limbii ruse și a Rusiei. Asta doriţi? Asta veţi primi! De-o fi una, de-o fi alta, ce e scris și pentru noi, bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război….

dacă-i dai nas lui ivan… (Dar cine-i dă nas lui ivan?)

EDiTORiAl Constantin Tănase

zi Că nu!

În mod normal, reacţia Moscovei la decretul lui Ghimpu ar necesita implicarea nemijlocită a tuturor ruşilor din lume în condamnarea acestei atitudini. Deoarece, prin mofturile sale, Kremli-nul şi-a bătut joc mai întâi de toate de ruşi. În primul rând, cum credeţi că se simt producătorii şi exportatorii de vinuri de etnie rusă din r. Moldova, când fraţii lor de sânge le iau bucata de pâine de pe masă şi îi condamnă la sărăcie? De ce Kremlinul nu are nicio grijă faţă de aceştia? Şi de ce ei înşişi tac? În al doi-lea rând, Moscova a scuipat şi în demnitatea şi memoria celorlalţi ruşi, începând de la celebra intelectualitate rusă, care a îmbogăţit lumea cu o cultură de excepţie, şi sfâr-şind cu ultimul boschetar din siberia. Mulţi dintre aceştia au rude împuşcate, torturate sau deportate de comunişti din simplul motiv că şi-au

apărat neamul rus şi credinţa rusă. Doar se ştie că nicioda-tă comunismul nu a tolerat nici creştinii, nici patrioţii, indiferent de naţionalitate, că lenin a făcut revoluţia pentru a distruge rusia şi a-l omorî pe ţarul nicolai al II-lea, că bolşevicii au smuls primele cruci de la gâturile preoţilor ruşi şi de pe bisericile ruse, că primele gloanţe leniniste le-au ciuruit capetele ruşilor, că sângele ruşilor omorâţi fără vină a stropit pentru început drapelul uniunii sovietice. Cine e naivul care crede că lenin sau Troţki, Dzerjinski, stalin sau beria şi-au sacrificat viaţa pentru a apăra o naţiune străină lor - cea rusă? Dim- - cea rusă? Dim-- cea rusă? Dim-potrivă, aceştia au tăiat ca în curechi şi în ruşi, şi în români, şi în baltici, şi în alte popoare pe care le-au înrobit. Astfel, şi rusia, ca şi Moldova, a fost ocupată de comunişti şi des-pre niciun fel de eliberare nu poate fi vorba. este un adevăr

istoric incontestabil, cunoscut inclusiv de Putin...

De aceea, Kremlinul trebu-ie să fie prima şi suprema voce care ar condamna teroarea sovietică şi ar saluta decretul lui Mihai Ghimpu. Dar totul iese invers… Aceasta şi pentru că, în ultimul timp, în rusia, e promovat din nou şi intens cultul lui stalin şi beria. unii istorici contemporani ruşi vorbesc despre cei doi ucigaşi cu interpretări mai laudative decât pe timpuri. Ciudat e faptul că Kremlinul nu se arată deranjat de aceştia, ci de tine-rii care vor să-şi apere dreptu-rile, protestând în stradă, pe care Putin îi ameninţă că le „va da la bot”. la rândul lor, în loc să-şi atenţioneze autorită-ţile, în mod inexplicabil, ruşii preferă masochismul şi tac. De frica lui Putin, oare?

În fond, în afară de acest suspans, situaţia pare clară, dar periculoasă şi pentru noi. sprijinind idolatrizarea unor criminali, care au cucerit multe popoare, inclusiv cel rus, Kremlinul pare să verifice opinia publică în privinţa re-petării istoriei. Astăzi, pentru a încerca refacerea unui nou imperiu, lui Putin îi convine o rusie umilă, mută şi fricoasă. Foarte straniu, dar el are parte de aceasta…

Rusia trebuie primasă condamne

ocupaţia sovietică

ComentariulTIMPULUI

Pavel Pгduraru

Dacă Federaţia Rusă s-a supărat pe autorităţile moldovene pentru decretul lui Mihai Ghimpu privind declararea

zilei de 28 iunie 1940 drept zi a ocupaţiei sovietice, atunci nu există îndoială că guvernarea celui mai mare stat de pe glob este una antipopulară. Lucrul acesta e atât de clar, că şi orbul sau surdul l-ar simţi. De aceea m-a şi mirat impa-sibilitatea stranie a ruşilor atunci când Patria lor a interzis importul de vinuri moldoveneşti, eveniment care se ştie prea bine ce subînţelesuri are…

7MIERCURI, 22 SEPTEMBRIE 2010 Timpul COTiDiAn nAțiOnAl inDEpEnDEnT www.timpul.md

divertis HOROSCOP

CITAŢIIJudecătoria buiucani, mun. Chişinău, citează pe eugeniu Ciloci, e. Gangan, l. Ciloci pen-

tru 11.11.2010, ora 10.40, în bir. 613, str. Mihai Viteazul, nr. 2, în calitate de pârâţi pe cauza civilă nr. 2-3188/10 la cererea Întreprinderii municipale de gestionare a fondului locativ nr. 13 privind încasarea datoriei.

Judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău – Sv. Balmuş

Judecătoria buiucani, mun. Chişinău, str. Mihai Viteazul 2, bir. 606, în conformitate cu art. 108 CPC, solicită prezentarea pârâtului Marian oleg, domiciliat în mun. Chişinău, str. Ion Pelivan, 28, ap. 28, la şedinţa judiciară pentru 13.10.2010, ora 15.40, în calitate de pârât pe cauza civilă bC „Mobiasbanca” sA către Marian oleg privind încasarea datoriei.

Judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău - Ghenadie Plămădeală

Prin prezenta se înştiinţează cet. Alexandru Cojocaru că, la data de 13.10.2010, ora 09.00, în Judecătoria Centru, bir. 39, va avea loc examinarea cauzei civile la cererea sA „AsITo”.

Judecător - V. Efros

Judecătoria buiucani, mun. Chişinău, citează pe Andrei balan pentru 09.11.2010, ora 09.30, în bir. 613, str. Mihai Viteazul, nr. 2, în calitate de pârât pe cauza civilă nr. 2-2642/10 la cererea Companiei Internaţionale de Asigurări „AsITo” sA privind restituirea prejudiciului material.

Judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău - Sv. Balmuş

AnUnŢAngajarea a 4 brancardieri în secţiile ÎMsP spitalul

Clinic republican. Informaţia suplimentară o puteţi obţine în cadrul serviciului personal, de la dna elena Iovciu, tel.: 40-34-83.

CondoLeAnŢeCu adâncă mâhnire în suflet, anunţăm trecerea în

veşnicie, la vârsta de 73 de ani, a mamei colegului nostru dr. Viaceslav Moisei.

exprimăm sincere condoleanţe şi suntem alături de familia îndoliată.

Colectivul Secţiei internare şi Secţiei hemotransfuzie a ÎMSP Spitalul Clinic Republican

Colectivul ÎMsP spitalul Clinic republican exprimă sincere condoleanţe familiei de medici Viaceslav şi lud-mila Moisei, în legătură cu trecerea în nefiinţă a mamei, Nina.

Au mai rămas trei zile până la cel mai mare proiect de implicare socială, care pre-supune curăţarea arealelor naturale din România. Pe 25 septembrie, dacă România reuşeşte să facă curăţenie generală, va fi cea mai mare ţară, ca supra-faţă, care pune în practică proiectul Let’s Do It.

„let’s Do It, romania!”, parte a mişcării globale „let’s Do It”, îşi propune ca, sâmbă-tă, 25 septembrie, să facă ţara lună. Până ieri, 39 de judeţe au confirmat implicarea în proiect, organizând la nivel local echipele de voluntari. Pe site-ul campaniei s-au înscris voluntari peste 50.000 de persoane, dar organizatorii se aşteaptă să iasă cam de patru ori mai mulţi.

În 25 de judeţe se va face colectarea selectivă a deşe-urilor, pentru că acolo este implementat un sistem de management al deşeurilor.

echipa de coordonatori a proiectului a reuşit să atragă până acum doar 30% din bu-getul estimat, adică doar 20.000 de euro. De asemenea, au fost obţinute sponsorizări de saci şi mănuşi, dar voluntarii sunt rugaţi să vină şi ei pregătiţi.

Harta deşeurilor din ro-mânia cuprinde cam 6.500 de mormane, ceea ce înseamnă că, dacă vor ieşi la curăţenie 200.000 de oameni, se vor strânge 20.000 de tone de deşeuri.

Curăţenia se desfăşoară între 8-15:00. la ora 8:00 e întâlnirea cu coordonatorii locali. După un scurt trai-ning, fiecare echipă merge spre mormanele care i-au fost distribuite.

Ideea acestei mişcări in-ternaţionale a pornit de la un estonian, rainer nolvak, care, alături de doi prieteni, i-a mobilizat pe concetăţeni la curăţenie, în martie 2008.

scriitoarea letonă Anna Zigure suferea din aceleaşi motive care îl dureau şi pe

estonian: ţara era prea mur-dară, iar natura - sufocată.

Ideea lui rainer le-a dat aripi şi vecinilor, care, iniţial, au plănuit o curăţenie gene-rală în acelaşi timp cu esto-nia, adică pe 3 martie 2008. Dar, fiindcă nu au avut timp să se organizeze suficient, au amânat-o pentru toamnă. Pe 13 septembrie 2008, 50.000 de letoni, în frunte cu preşe-dintele ţării, Valdis Zatlers, au adunat gunoaiele din are-alele naturale. letonia, o ţară al cărei număr de locuitori este egal cu cel din capitala româniei, şi-a propus ca în 2018, când va marca 100 de ani de când există ca stat, să fie cea mai curată din lume.

(După EVZ)

Bine de urmat

Trei zile până la marea curăţenie, 50.000 de voluntari

BERBECse pare că aveţi dificultăţi de comu-nicare. nu amânaţi întâlnirile de afaceri şi evitaţi deciziile importante. Fiţi mai atent cu partenerul de viaţă.

TAURÎncepeţi o lucrare grea, care vă poate aduce câştiguri serioase. Vă organi-zaţi astfel încât să nu neglijaţi nici problemele de familie, nici relaţiile cu prietenii.

GEMENIFaceţi planuri de afaceri foarte am-biţioase. Fiţi mai realist şi încercaţi să înţelegeţi că singur nu vă puteţi descurca.

RACVă cam lipseşte simţul practic şi s-ar putea să vă descurcaţi mai greu la serviciu. evitaţi discuţiile în contra-dictoriu cu şefii şi colegii.

LEUs-ar putea să constataţi că v-aţi făcut planuri total nerealiste. este recoman-dabil să vă sfătuiţi cu partenerul de viaţă. Împreună, puteţi rezolva proble-mele cu care vă confruntaţi în cămin.

FECIOARĂAveţi tendinţa să începeţi prea multe treburi simultan şi riscaţi să nu vă reuşească nimic. nu vă impuneţi punctul de vedere. riscaţi să declan-şaţi o ceartă.

BALANŢĂDin cauza stării de confuzie pe care o resimţiţi, s-ar putea să înţelegeţi greşit sfaturile unui bărbat mai în vârstă.

SCORPIONs-ar putea să plecaţi într-o călăto-rie neprevăzută. Descoperiţi noi oportunităţi de afaceri. Profitaţi de şansele care vi se oferă, dar feriţi-vă de speculaţii! SĂGETĂTORAveţi tendinţa să vă supraapre-ciaţi capacitatea de efort. este foarte bine că aveţi încredere în forţele proprii, dar păstraţi-vă realismul!

CAPRICORNo veche cunoştinţă vă propune să vă schimbaţi locul de muncă. nu provocaţi discuţii în contradictoriu cu partenerul de viaţă!

VĂRSĂTORVă preocupă găsirea unor noi surse de venituri, dar mai aveţi puţină răbdare. o femeie pe care aţi ajutat-o mai demult vă întoarce astăzi servi-ciul.

PEŞTIDorinţa de a câştiga mai mult vă face să neglijaţi planul sentimental şi riscaţi să ajungeţi la discuţii aprinse cu partenerul de viaţa.

8 MIERCURI, 22 SEPTEMBRIE 2010 Timpul COTiDiAn nAțiOnAl inDEpEnDEnTwww.timpul.md

CALENDAR ISTORIC

22septembrie

9 M 22 Sf. Ierarh Mc. Teodosie de la Mănăstirea Brazi

CALENDAR RELIGIOS Septembrie

1860 - s-a născut inginerul Paul Gottlieb nipkow, unul dintre părinţii televiziunii (m. 1940).

1890 - A murit Vasile Alecsandri, poet, dramaturg, om politic român, redactor şi proprietar al revistei „românia literară” (n. 1818).

1908 - bulgaria şi-a decla-rat independenţa faţă de Imperiul otoman.

1909 - A avut loc primul miting aviatic inter-naţional din lume, organizat în Franţa, la reims.

1911 - „Mona lisa”, celebra pictură a lui leonar-do da Vinci, a fost furată din colecţiile Muzeului luvru.

1949 - urss testează prima sa bombă atomică.

1976 - Portugalia aderă la Consiliul europei.

1976 - s-a născut ronaldo louis nazario de lima, sportiv bra-zilian, „cel mai bun fotbalist al lumii” în 1996 şi 1997.

Pagina

8

O epigramг pe zi

Ion Diviza

Şpagă de râs Şeful meu, o fire slabă,Tare des îmi repeta:Ia şi tu ce-ţi pică-n labă,Că de nu, o sugi pe-a ta!

Bancuri

-Hai să petre-cem un weekend liniştit. Vrei?

- Cum să nu, scumpule! Ce propui? - Iată: eu îmi cum-păr un carton-două de bere şi tu te duci la Dondu-şeni, la mama ta, că n-ai mai vă-zut-o de mult!

În premieră la Filarmonica naţională:

„Vocaliza de toamnă” de Serghei RahmaninovStagiunea curentă va fi

una jubiliară pentru Filarmonica Naţională „S. Lunchevici” din Chi-şinău, care împlineşte în această toamnă 70 de ani de activitate. Stagiunea va debuta cu Festivalul Internaţional Serghei Rahmaninov „Vocaliza de toamnă”, la care vor participa muzicieni, interpreţi şi dirijori din Germania, Lituania, Olanda, Spania, Israel, România, R. Moldova.

Irina Papuc evenimentul este o conti-

nuare a Festivalului „beetho-venissimo”, care s-a desfăşu-rat la Filarmonica naţională în stagiunea concertistică 2008-2009. În cele nouă seri de muzică academică vor fi prezentate toate genurile abordate de serghei rah-

maninov: muzică simfonică sau camerală, de operă sau instrumentală. „Vocaliza este cea mai reprezentativă piesă în creaţia maestrului, iată de ce festivalul se numeşte „Vocaliza de toamnă”, a men-ţionat ieri, într-o conferinţă de presă, directorul general al Filarmonicii, svetlana bivol.

s-a optat pentru rah-

maninov nu întâmplător. Pe lângă faptul că compozito-rul este considerat pianistul secolului XX, una din cul-mile incontestabile ale mu-zicii academice universale, iar muzica sa este adorată de melomanii de pretutin-deni, a mai existat un motiv: muzicianul se trage din nea-mul marelui voievod Ştefan

cel Mare, fiind fiul unui nepot de-al domnitorului, Vasile, stabilit în rusia unde a fost supranumit rahmanin. De la el a luat naştere dinastia rahmaninov.

În deschiderea stagiunii concertistice va cânta la pian Gintaras Janusevicius, unul dintre cei mai talentaţi tineri pianişti din lituania. el a ajuns primul în r. Mol-dova din cei 17 invitaţi la festival. Pianistul a spus că „este îndrăgostit de muzica lui serghei rahmaninov şi este onorat că va deschide festivalul de la Chişinău. În deschiderea stagiunii va evolua şi dirijorul titular al orchestrei “Transilvania” din Cluj, Mihai Agafiţa, care a spus că este o mare onoare dar şi responsabili-

tate să deschidă stagiunea în cinstea pianistului secolului XX.

În stagiunea curentă, la Filarmonică va avea loc şi cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Piano Duo „strugure de Chihlimbar” cu participarea mai multor invitaţi din Polonia, belarus, Moldova.

Vor avea concerte jubiliare şi cele trei colective artistice ale Filarmonicii - orchestra simfonică, Capela Corală Academică „ Doina”, orches-tra de muzică populară „Fol-clor”. Pentru sfârşitul anului este programată ediţia a doua a Festivalului laureaţilor Concursurilor Internaţionale „Tinerii pentru Moldova”, al cărui scop este să promoveze tinerele talente.

Directoarea Filarmonicii Naţionale, Svetlana Bivol. În stânga: dirijorul Mihai Agafiţa. În mijloc: pianistul lituanian Gintaras Janusevicius