Miercuri,12 noiembrie 2008

Anul I, nr. 2 Apare când e gata!

Preţ: 4.00 lei

În loc de editorialAjuns în fața foii de hârtie e printre

puținile momente când sunt atât de copleșit de multitudinea de evenimente care s-au rotit aceste zile pe lângă noi încât nu știu despre ce să scriu. Noul președinte al Ame-ricii e de culoare, d-na Stepaniuc dorește să concedieze profesorii care nu doresc să renunțe la ideea de a organiza o grevă, demonstrații stradale pentru a susține presa independentă și pentru a susține PRO TV-ul, Primăria a achitat „S.A. Moldova- Gaz” datoriile de 36 de milioane de lei dar acesta din urmă nu dorește să reia livrarea de gaze către S.A „Termocom”, un grup de tineri au mărșăluit agresiv cerând introducerea limbii ruse ca a doua limbă de stat, trotil în trenul „Chișinău-București”, lui Voronin nu i s-a per-mis să intre in Transnistria etc etc etc. Aș pu-tea probabil, continua la nesfârșit. Avalanșa de evenimente e foarte mare, mai ales acum când suntem în plină campanie electorală, deși aceasta oficial nu a început.

Un lucru pe care l-aș putea sesiza cu ușurintă, dacă nu aș fi cetățean al R.Moldova și aș urmări evenimentele de aici ar fi faptul că cineva (acel cineva are un nume de guver-nare, dar mai „îmbracă” deseori pseudonime ca fiul, Oleg, tatăl, Glorinal etc.) își bate joc de noi. Dar ei își bat joc tare de noi, râd isteric când văd cum sutele de mii de mame pleacă peste hotare pentru a-și putea hrăni copii, răd isteric când studenții împrumută bani de la bancă cu un procentaj enorm pentru a putea pleaca prin programul „Work and Travel” pen-tru a deveni forță ieftină de muncă, râd isteric atunci când cumpărăm 1,5 litri de apă cu un preț de 5-7 lei pe când această apă ar trebui să coste 3 bănuți, dar cel mai tare râd de prostia noastră, a tuturor.

Un proverb îi este foarte caracteristic lo-cuitorului acestui spațiu mioritic zis Basarabia, mai recent R.Moldova, - „Capul plecat sabia nu-l taie...”. Aș vrea să observați faptul că am pus trei puncte, știți de ce? Logic că trebuie să știți – urmează o continuare. Ceea ce nu știu majoritatea dintre noi este anume această continuare – „... dar nici soarele nu-l vede!”. Proverbul dat este exact prototipul locuitoru-lui R.Moldova de acum. Am devenit o masă amorfă, am devenit o gloată cenușie căreia îi lipsește substanța cenușie! Ne caracterizează o stare de apatie generală și impotență psi-hologică! Nu mai putem gândi, nu mai putem acționa. În lume are loc o revoluție la nivel global – Obama a devenit președintele Ameri-cii, în Federația Rusă se introduce dictatura la nivel oficial (după propunerea lui Medvedev de a mări durata mandatului prezidențial până la 6 ani și după bine intuitul fapt că Putin va reveni la Kremlin, deși de facto nu la părăsit niciodată), Europa devine neputincioasă, în R.Moldova... în R.Moldova aceași apatie soci-ală generală. Starea de lucruri nu se schimbă și niciodată nu se va schimba până nu vom dori acest lucru. Însă a dori e puțin, nu este destul – e necesar să ne ridicăm fundurile de pe canapea și să începem să facem ceva! Să ne revendicăm drepturile istorice, să cerem dreptatea, să o luăm cu forța dacă ei nu vor să ne-o deie!

În final nu vreau să fac multă filosofie politică- pentru aceasta există Eu-Tv-ul – am să scriu doar două cuvinte: DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE!

Dragoș CONDREA

• Potrivit unui sondaj efectuat de CIVIS, aproximativ 73% din po-pulaţia R. Moldova consideră că nu are un trai decent. Doar 0,3% din respondenţi susţin că au tot ce le trebuie. Cele mai afectate sunt per-soanele în etate (88%) şi persoane-le cu nivel socio-economic scăzut (90%).Majoritatea populaţiei conti-nuă să fie îngrijorată cel mai mult de preţuri (72%) şi sărăcie (54%). Aproape jumătate din populaţie (49%) este îngrijorată de viitorul co-piilor şi şomaj (34%). Nemulţumiri-le populaţiei sunt legate, în primul rând, de insuficienţa banilor (83%), asistenţa medicală (73%), curăţe-nia localităţii în care trăiesc (72%) şi viaţa politică din ţară (65%).Ma-joritatea populaţiei (53%) susţine că viaţa este aproximativ la fel ca şi acum un an, iar fiecare al cinci-lea locuitor o apreciază drept mai proastă.

• Mai mult de 32 la sută dintre moldoveni se arată neîncrezători în ce priveşte schimbarea situaţiei eco-nomice a ţării, in timp ce 13 la sută dintre moldoveni cred că ea se va înrăutăţi peste un an. Acestea sunt rezultatele “Barometrului de Opinie Publica Octombrie 2008”.Potrivit re-zultatelor sondajului, în acelaşi timp mai mult de 28 la sută din respon-denţi se arată optimişti în ceea ce

priveşte îmbunătăţirea economică a ţării în decursul următorului an. To-tuşi, comparativ cu anul precedent, aproape 40 la suta dintre moldoveni susţin că situaţia economică a ţării a rămas neschimbată, în timp ce fieca-re al cincilea respondent a declarat că aceasta s-a înrăutăţit.

• Peste 55% din locuitorii Mol-dovei cred că neutralitatea ţării este cea mai bună formă de securitate. Aceste date se conţin in Barometrul Opiniei Publice. 28% din locuitori nu ştiu ce este mai bine pentru se-curitatea tarii, în timp ce aproape 14% cred că alipirea la NATO. Dacă duminica viitoare s-ar desfăşura un referendum privind aderarea Moldovei la NATO „pentru” ar vota doar 18,7% în timp ce „împotrivă” – 40%. Pe de alta parte, dacă s-ar organiza un referendum pentru aderarea la UE, „pentru” ar vota ar vota 71%, „împotrivă” – 7,5%.

• Republica Moldova ocupa locul 122 din 228 de tari existente, după numărul populaţiei. La 1 iulie 2008 in Moldova trăiau 4 mln 324, 45 mii de persoane pe o suprafa-ţă de 22,843 mii km pătraţi. Anual Moldova pierde 0,09 la sută din po-pulaţie sau 11 persoane pe zi. În pre-zent, populaţia globului constituie 6 mlrd 732 mln 123 612 locuitori, iar creşterea anuală este de 1,16 la suta

(212 970 pe zi). Cea mai numeroasa naţiune sunt chinezii cu 1 mlrd 332 mln 749 162 de locuitori (+22 920 de oameni pe zi). Urmează India (circa 1 mlrd 154 mln locuitori), care deşi ca teritoriu este de 3 ori mai mica ca China, in timpul apropiat poate deveni cea mai numerica naţiune, deoarece aici populaţia zilnic cres-te cu aproape 50 mii de persoane. România ocupă locul 51 cu 22 mln 237 mii de locuitori, Ucraina – locul 27 (aproape 46 mln locuitori).Cele mai puţin populate sunt Montser-rat - 5084 locuitori, Falkland Islands – 3140, Svalbard – 2165, Norfolk Is-land - 2128, Vatican – 824 si Cocos Islands – 596 de locuitori.

• Moldova ocupă locul 109 din 180 în ceea ce priveşte nivelul corupţiei. Cele mai puţin afectate de fenomenul corupţiei sunt Dane-marca şi Suedia, iar ultimele locuri sunt ocupate de Somalia, Irak şi Mi-anma. SUA ocupă locul 18, Rusia – 147, China – 72. Să mai menţionăm că în anul 2007 Republica Moldova ocupa, după nivelul corupţiei, locul 111 în lume.

• Conform afirmaţiilor organe-lor de anchetă, în primele 9 luni le anului 2008, în Republica Moldova au fost înregistrate 447 crime lega-te de traficul de persoane sau cu 18 crime mai mult decât în perioa-

da similară a anului trecut. 36 din aceste crime se referă la vânzarea copiilor, 127 cazuri de robie sexuală şi 91 tentative de migrare ilegală. În această perioadă judecătoriile au dat 33 de sentinţe împotriva a 44 persoane, care au săvârşit astfel de infracţiuni. Alte 116 sentinţe au fost date în cazul scoaterii ilegale din ţară a copiilor, organizării gru-purilor de cerşetori şi migraţia fra-uduloasă.

• Mărfurile alimentare fabri-cate în Moldova nu conţin produ-se modificate genetic (PMG). La aceasta concluzie au ajuns experţii organizaţiilor neguvernamentale „Ecospectrum-Bender” şi „Eco-Ti-ras”. În cadrul unui proiect au fost colectate zece probe de salamuri şi crenvurşti de la diferite centre co-merciale. Toate mostrele au fost tri-mise la un laborator specializat din Uniunea Europeana. Certificatele primite confirmă că nici o întreprin-dere din cele analizate nu utilizează în producere ca materie prima, soia genetic modificata. ONG-urile aten-ţionează că în magazinele din Mo-dova se vând produse cu conţinut PMG, dar acestea sunt importate şi pe ele există un semn special care indică acest lucru.

Irina CAPCELEA

ŞTIRI. OPINII. DECLARAŢII.

MILEȘTII MICIsubterana din care

nu vrei să ieșipag. 4

2

Ludmila Deliu,studentă:

„Nu suţin declaraţiile lui Secdăreanu, dar nici nu consider că acest post de tele-viziuneeste chiar atît de echidistant. Sunt unele subiecte în care nu este obiectiv. Pe alocuri jurnaliştii sunt părtinitori. Mă refer la subiectul care viza minorităţile se-xuale. Personal am fost implicată atunci şi am văzut că nu sunt chiar atît de corecţi.”

Universităţile de Statnu vor mai oferi locuride studii contra plată

Declaraţia a fost făcută de şeful statului la o conferinţă internaţio-nală. El a anunţat că în cîţiva ani studiile cu plată vor dispărea din univer-sităţile de stat. Iniţiativa, însă a stîrnit îngrijorare în rîndurile rectorilor. Ei afirmă că universităţile de stat vor pierde o importantă sursă de venit în cazul în care vor fi anulate contractele, aşa cum prevede noul Cod al Învăţământului. Pe de altă parte, Ministrul Educaţiei susţine că în locul studenţilor va plăti statul, deşi nu este clar cât va costa reforma. Într-o declaraţie făcută postului de televiziune PRO-TV, rectorul Academiei de Studii Economice, domnul Grigore Belostecinic a susţinut că universi-tatea îşi acoperă 80% din cheltuieli pe seama contractelor. “Sudiile la buget vor determina o situaţie universităţile private vor oferi servicii mai calitative, mai bune ca cele de stat, vor avea mai multe posibilităţi financiare”. Universitatea de Medicină este de 4 ani finanţată exclusiv de către stat. Potrivit rectorulului universităţii Ion Ababii, de cînd a re-nunţat la contracte, bugetul universităţii a scăzut de 3 ori.

După o dezbatere între rectori şi Ministerul Învăţămîntului s-a de-cis taxele ar putea ramîne în vigoare doar la specialităţile de care statul n-are nevoie stringentă.

Noul Cod urmeaza a fi examinat în Parlament în această săptămînă.

Irina Capcelea

Un program util,dar necunoscut

Ina CojoCaru

Ce este IATP?Programul de Instruire şi Ac-

ces la Internet (IATP) este finanţat de Agenţia SUA de Dezvoltare In-ternaţională (USAID) şi administrat de Consiliului pentru Cercetări şi Schimburi Internaţionale(IREX). IATP-ul constă dintr-o reţea de Centre cu Acces la Internet, lo-calizat în 10 ţări ale Eurasiei. Prin intermediul acestor centre, mii de utilizatori beneficiază lunar de ac-ces gratis la Internet precum şi de o vastă varietate de programe de instruire în domeniul tehnologiilor informaţionale. Centrele IATP acti-vează în 10 ţări din Eurasia de Vest, Caucaz şi Asia Centrală.

IATP a apărut la mijlocul ani-lor ’90. La acel moment, acest pro-gram era axat pe oferirea accesului la Internet şi instruire în exclusivita-te absolvenţilor din Eurasia care au participat în cadrul programelor de schimb sponsorizate de guver-nul Statelor Unite.. Treptat, IATP a început să ofere acces la Internet şi instruire şi altor grupuri (non-alumni) aşa ca: jurnalişti, avocaţi, reprezentanţi ai diferitor ONG-uri şi studenţi. Astăzi, IATP promovea-ză serviciile sale publicului larg în toate ţările în care activează.

IATP în Moldova IATP s-a lansat în Moldova

în 1998. În prezent, există un la-borator de instruire IATP şi două Centre Independente de Acces la Internet. În mai 2006, 844 rezi-denţi ai Moldovei au vizitat Labo-ratorul de Instruire IATP, iar 95 de persoane au beneficiat de instru-ire. Serverul IATP-ului găzduieşte 77 pagini web necomerciale

Activităţi ale programului

Acces la Internet. Utilizatorii pot rezerva câte o oră pentru ve-rificarea email – ului şi accesarea internetului, sau utilizarea com-puterelor în alte scopuri, de ex. redactarea textelor.

Instruire. Publicul larg se poate înscrie la vaste programe de instruire în domeniul tehno-logiilor informaţionale. Acestea includ: de la cursuri de bazele ale calculatorului până la cursuri de programare Web şi administrare de reţea.

Chat-uri. Chat-urile s-au dezvoltat ca un valoros mijloc de schimb de informaţie între ţări, fără restricţii, despre anumite evenimente, oferind o perspecti-vă alternativă celei prezentate de către mass-media.

Găzduirea paginilor Web. IATP colaborează cu utilizatorii pentru a crea website-uri şi alte mijloace de informare electroni-ce. Accentul se pune pe crearea resurselor în limbile locale, făcând utilizarea Internet-ului mai rele-vantă şi mai folositoare în cadrul fiecărei ţări. De exemplu, utiliza-torii - voluntari ai IATP - lui traduc materiale pentru a fi publicate pe Web. În alte cazuri, utilizatorii folosesc timpul propriu pentru a efectua instruirea la Internet, care leagă utilizarea Internet-ului cu discipline ca jurnalismul, ocroti-rea mediului înconjurător, organi-zarea reţelelor sau studierea unei limbi străine.

Acum că aţi aflat mai multe despre acest program,puteţi cu uşurinţă să-l “exploataţi”!În ca-drul USM ,la Facultatea de limbi şi literaturi străine activează unul din Centrele lui.

Au trecut vremurile cînd se sta ore în şir la bibliotecă,se scriau cospecte.Astazi,datorită tehnologiilor moderne,lucrurile s-au schimbat.Pentru a obţine o informaţie este deajuns să accesezi o pagină web şi afli tot ce te interesează.Totuş,i o vizită la internet-café cos-tă.Multi studenti nu stiu că sunt diferite programe ce le oferă accesul gratis şi instruire în domeniul tehnologiilor informaţionale.De 10 ani la noi activează PROGRAMUL DE INSTRUIRE ŞI ACCES LA INTERNET (IATP) şi foarte puţină lume ştie de el.

Noi atacuri asupra presei independente!„Postul de televiziune ProTV Chişinău subminează intere-sele naţionale ale Republicii Moldova”, a declarat deputatul Vasile Secăreanu, zguduind astfel întreaga breaslă din Chişinău şi din republică. ProTV este unul din puţinele posturi ce duce o politică echidistantă, abordînd mai multe puncte de vedere asupra unui subiect. Evident că aceste atacuri la adresa postului sunt legate nemijlocit de apropi-erea alegerilor parlamentare, care o dată cu dispariţia lui ar facilita mediatizarea „obiectivă” a scrutinului din 2009.Totodată la 21 decembrie expiră licenţa ProTV-ului astfel că guvernarea încearcă din răsputeri să facă aşa ca în nici un caz să nu-i mai fie prelungită. Am dorit să află ce cred cetăţenii acestiu stat despre tentativa de a sugruma vocea liberă a unui post de TV, deocamdată unul din cele mai profesionoiste, ca4re este părerea lor despre declaraţia lui Secăreanu şi cum văd ei viitorul acestui post de televiziune.

Valeriu Vasilica: „Cred ca asistam la momentul cul-

minant de momopolizare a presei de catre coalitia de guvernamint, trebuie sa amintesc ca momentul chee a constituit distrugrea, Antenei C, EuroTv, Info Prim, in acel moment nimeni nu a putut sai apere pentru ca astia daca incleasta ca lupul apoi nu dau drumul. Eu revin la o declaratie pe care o facuse publica lide-rul ppcd, inainte de distrugerea posturi-lor EuroTv si Antena C:”nu credeti ca vor

fi privatizate posturile, va dau cuvintul meu de onoare”, e un fel de a intelege notiunea onoare dar astea sunt instrumentele si com-portamentul lor. Cred ca este momentul culminant al obrazniciei de presiune si falseizm politic,cind ceea ce isi construiesc politicienii in cap isi permit sa dea drept adevar, fara sa se sinchiseasca. Este o agonie, pentru ca sintem la sfirsitul unui mandat al acestei coalitii, sintem in preajma alegerilor parlamentare, asa ca ei vreau sa se asigure nu doar cu un nou mandat ci si cu permanentizarea influen-tei asupra mass media.Ceea ce fac ei acuma poate ca na visat nici regimul comunist, pentru ca si peatunci existau materiale critice, acum guvernarea nu accepta nici o critica la adresa lor. Posibil ca postul sa fie inchis pentru ca astia inghit totul in cale si este posibil de stopat doar daca in 2009 vom face o alegere pe masura. Vreau sa zic ca este un atac aspupra preseii, un atac deschis, pentru a-si forma propria presa, dar aia nu e presa.”

Luca Rodica,studentă:

„Domnul Secareanu mai intii sa ras-punda la inttrebarea cine sta in spatele Eu Tv. Mi se pare ca vor mai multa publicitate, au putin la Eu Tv, chiar daca sta cineva in spatele acestui post de televiziune el nu are dreptul moral de a pune asa intrebare stiind ceeea ce se intimpla la Eu Tv. Con-sider ca din toate posturile de televiziune ProTv cit de cit infoirmeaza obiectiv popu-latia, chiar daca mai fac ei spectacole sau shouri la stiri oricum ei ramin pina cind primiii pe lista”

Capcelea Irina,studentă:

„Domnul Secareanu ne propune cred ca o alta optiune Eu Tv care dupa parerea lui este o televiziune mult mai obiectiva si mult mai corecta. Crde ca stiri mai inte-resante si mai obiective ne propune pina cind Protv si Tv 7. Cred ca comentariile dumnealui arata fata adevarata a parti-dului ppcd, oglindeste parerea lui Rosca si Cubreacov. Nici nu e nevoie sa atragem atentia la spusele lor, sunnt declaratii caro-ra nu le dau doi bani. Nu cred ca postul va fi inchis doar daca statul Moldav are milio-ne nu are de cit sa incerce.

Tudor Darie :„Consider ca este un scenariu pre-

electoral, acest atac asupra ProTv-ului este doar un prim pas di acest scenariu.Vreau să reaminresc că peste două luni-expiră licenţa de emisie a ProTv Chişinău, iar aceste declaraţii pun într-o lumină negativă postul respectiv, ceea ce scade şansele lui de a obţine o nouă licenţă. În cazul în care v-a fi închis acest postde televiziune( deşi eu cred că nu se v-a înt-îmlpa acest lucru, sunt riscuri prea mari

pentru comunişti), atunci toate aceste acvţiuni vor avea efect de bumerang, de băţ cu două capete care se vor întoarce asupra coa-liţiei roş- oranj. Aş vrea să menţionez şi un alt aspect chiar ieri am primit un document de la Comisia din Veneţia, semnat şi de OSCE, ODIHR în care se menţionează expres că , în ultima perioadă s-au înteţit atacurile la adresa mass media şi în acelaşi timp postul public de televiziune nu oferă puncte de vedere diferite referitor la situa-ţia din societate. Dacă ne referim la declaraţiiile lui Secăreanu , ea este foarte părtinitoare pentru că el se face a nu vedea situaţia de la postul public de televiziune care este de partea PPCD-ului. Sper că CCA v-a avea suficientă maturitate şi independenţă în adoptarea decizilor ca să prelungească licenţa de activitate a postului.”

Petru Bogatu, jurnalist:„Cred că acest gest făcut de

Ştefan Secăreanu în numele PPCD-ului este incalificabil, pentru că pos-tul Pro-Tv Chişinău a fost atacat de o manieră antidemocratică, aş spune chiar „kaghebistă”, pentru că atunci cănd presei i se aduc astfel de acu-zaţii precum că ea ar submina sta-tul şi interesele naţionale, pare a fi

un limbaj din arsenalul propagandei sovietice. Presa prin funcţia ei şi misiunea pe care o are, trebuie să manifeste o atitudine critică, să fie cea care supraveghează activitatea puterii politiceşi, din acest punct de vedere, este de datoria presi să fie în serviciul publicului.Consider că gestul lui Secăreanu este sinucigaş

pentru PPCD, partid considerat pro-european, proromânesc dar care atacă un post românesc de televi-ziune cu renume europen şi chiar modial. Bănuiesc că pepecediştii acţionează ca nişte idioţi, utilicomu-niştilor, pentru că partidul de guver-nămînt vrea să scoată castanele din foc cu miinele altora”

Sondaj realizat de Iana CRISTEA

3

TaTIana Bogdan

Deacum acelea ceasor-nicului aratau ora 18.00, caci la aceasta ora scriea in bilete ca se va incepe festivitatea | Balul bobocilor”, organizat de studenţii Facultaţii de Jurna-lism şi Ştiinţe ale Comunicarii a Universitaţii de Stat, pe pra-gul clubului Militari erau in jur de vreo 25 de persoane ce aş-teptau sa intre in interior,dar fara nici un succes, caci intra-rea a fos deabea in jurul ore-lor 20.00. In momentul cind paza a anunţat ca toti pot sa pătrundă în nauntru,la intra-re era practic imposibil de trecut,iar de prin împrejurimi se auzeau replici de tipul „...doamne, nu va imbulziti... e un rind mai ceva ca la pîine...”, dupa ce totuşi am reuşit să ma streor in năuntru am aşteptat inca putin timp pina toţi sau acomodat şi doar dupa aceas-ta s-a inceput festivitatea. De cum am intrat prima ce am obervat o afisa mare cu in-scripîiea |Acord Trawel-lider in Moldova nr.1”,chiar de la inceput prezentatorii Cristina şi Serjiu au anuntat ca aces-ta este sponsorul general al balului, care pe lingă concur-sul bobocilor propriu zis a mai organizat o tombolo , la care puteau sa participe toti cei ce au procurat bilete( in preţ de 15 lei).Premiul care fiecare din cei aflaţi in sala spera sa-l ia in posesiea sa, un telefon mobil de firmă Nokia, la chîştigat Zait Mihaela,studenta in anul 1 la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicarii. Mi-haela ne-a marturisit ca nu se

aşteptat la aşa noroc in seara aceasta şi este nespus de bu-curoasa.

La concurs participat 4 echipe de la specialitaţile: jur-nalism, comunicare şi activitate editoriala. Echipele au concurat foarte |aprig si intens”:Petrea Aurica & Lebedev Alexsandru, Eşanu Liliana& Popescu Virgiliu, Grecov Alexsandru & Uruzbailo-va Marina şi Conea Nataliea & Zaeţ Nicolae, toti s-au prezentat foarte bine,Chiar şi Doamna J. Stepanov (Doctor Conferenţial) membru al juriului, a mentio-nat: |...Anul acesta in compa-ratie cu anul trecut participantii s-au pregatit cu mult mai bine, mi s-a parut interesant...”

Studenţii ce s-au ocupat de organizara balului in frunte cu Emi-liea Timohina, nu s-au aştepta sa fie mulţi doritori de a procura bilete, de mirat, dar sala era supra incarcata, au venit la festivitate studenti de pe la diferite facultati,prieteni,rude... şi toţ priveau cu cea mai mare placere cit probele de concurs atit si pauzele muzicale. In momentul cind rasuna vre-un cintec unii studenti impreu-na cu profesorii se luau de mina si dansau,privind de la o parte mi-am zis in sinea mea |..vai cit de priete-noşi sint oamenii la Facultatea de Jurnalism!”Echipele au participat la 3 probe de concurs: prezentare, tema de acasa şi proba dansului. Curioasa de fire m-am apropieat de mai multi studenţi din sala sa-i intreb ce proba le-a placut cel mai mult şi absolut toti imi raspundeau ca le-a placut tema de acasa( in spe-cial ceea ce au pregatit Liliana şi Vir-giliu).Înte probe au evoluat Dana cu doua cintece şi Al. Sabiţchii, sala i-a întimpinat cu dispoziţie şi aplauze.

Ca la orice concurs a fost

prezent juriul,care dupa cite am observat a fost darnic la note de 10 şi 9,dar ca la orice concurs au oferit locuri par-ticipantilor. Pe primul loc sa plasat perechea Conea Natali-ea şi Zaet Nicolae, cu locul doi au fost onotati Eşanu Liliana şi Popescu Vilrgil, iar locul trei l-au impartit Petrea Aurica cu Lebedev Alexandru şi Grecov

Alexsandru cu Uruzbailova Marina. Toti participantii au primit cite o jucarie moale in forma de ratuşca (bobocel & bobocica), cite un bilet la tea-tru, cit un chipiu şi cite o gen-tuta cu inscripţia Acord Trawel şi respectiv locul trei cite un flach card,locul doi cite un plă-er şi locul intii o foae de odih-na la mare.Apropiindu-mă de

chiştigatori am observat ca erau foarte bucuroşi,i-am in-trebat cum sesimt la care am auzit de la ei ca nu se aştep-tau şi ca este foarte placuta senzaţiea sa te simti in rol de invingator la un concurs cu ad-versari atit de talentati.

Concursul sa terminat la ora 22.00.dupa care au urmat dansuri, toţi continuau sa se

distreze, şi cred eu ca doar profesorii se ghindeau” Oare cine va veni mine la ore?”, dar cit de straniu nu ar fi a doua zi aproape toţi au revenit la cursul obişnuit al vieţii de stu-dent: seminare-profesori-ra-poarte.

Aşa sunt jurnaliştii cind e de distractie se distreaza şi cind e de invaţat invaţă!

Balul bobocilor - 2008

n Sondaj

“Doriţi să vă continuaţi studiile la Mastarat?”Implementarea procesului de la Bologna la noi a dat mul-tă bătaie de cap, atît profesorilor, cît şi studenţilor. Unii nu ştiu ce să mai facă că să ne dat materialul prognozat pentru 4 ani într-un mod cît mai explicit şi mai compri-mat, alţii se întreabă dacă masterul va conta pe viitor, în ce măsură şi cum se va petrece. Dacă tot sunt atît de porniţi pe această temă, am hotărît să întreb studenţii anului 3 a USM-ului dacă vor să-şi continuie studiile. Ce ne-au răspuns:

Ina, Facultatea de Limbi și Literaturi străine: Sigur că am să fac masterul, nici nu se discută. Eu vreau să devin un bun specialist, iar pentru aceasta ai nevoie de instruire.

Tatiana,Facultatea de Litere: Glumeşti? La ce-mi trebuie? Eu vreau să mă mărit!

Adelina, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării: Zău că nu ştiu, dar aş vrea totuşi. Niciodată nu se ştie, poate o să-mi trebuiască.

Igor, Facultatea de Fizică: Ce, bani şi aici? Deajuns că plătesc 3 ani contractul!

Alexandru, Facultatea de Științe Economice: Chiar am să-l fac. Ai mei sunt împotrivă, da eu vreau!

Ana, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației: Eu nu ştiu ce să fac. Din primul an mă gîndesc şi tot nu pot să decid.

Snejana, Facultatea de Matematică și Informatică: Categoric, nu. Nu am nevoie, nu vreau. Nu cred că o să schimbe ceva. 100 lei la salariu?! Mai bine mă duc de chelneriţă - ele primesc mai mult!

Astea sunt planurile de viitor a studentilor noștri-cineva vrea familie și cît mai repede posibil, altul nu știe ce vrea, ceilalti știu bine unde țintesc și bravo lor! Important e să facă alegerea corec-tă a lucrurilor care au o mai mare importanță pentru ei și să tindă să le realizeze!

Condrea dragoş

Recent am aflat că am fost supus ritualului de exorcism – am rămas şocat. Vreţi să vă şochez şi pe voi? Şi voi aţi fost supuşi acestui ritual. În orice caz acele persoane care au fost botezate! Botezul e considerat şi el un ritual de exor-cizare! Comform dicţionarelor creştine exorcismul este un act public al Bisericii, săvârşit cu auto-ritate, în numele lui Isus Christos, prin care cere ca o persoană sau un obiect să fie apărat împotriva influenţei diavolului şi eliberat de sub stăpânirea lui. Sub această denumire se cuprinde atât actul în sine cât şi mijloacele folosite. Am vorbit cu mai mulţi tineri şi toţi au rămas cu gura căscată când le-am spus că au fost exorcitaţi! Nu-şi puteau imagina cum de un vas plin cu apă sfinţită şi un copil care plânge pentru că este cufundat în întregime în apă pot fi considerate elemente ale exorcismului. Sunt elemente ale exorcismului, dar este exorcismul baptismal – adi-că exorcismul botezului. Un copil este botezat pentru ca acel copil să fie „curăţit” de păcatul primar (conceperea). Al II-lea tip de exor-cism este exorcismul simplu – noi, populaţia R. Moldova îl numin de obicei „sfinţire”. Un obiect sau loc este exorcitat (sfinţit) pentru ca du-hul rău să nu poată pătrunde în el.

Al III-lea tip de exorcism – exorcis-mul real, este exact acel tip la care noi ne gândim când vorbim de po-sedare de către diavol.

Am făcut un fel de analiză a răspunsurilor studenţilor vis-a-vis de exorcism şi am observat o tan-gentă interesantă. Studenţii care sunt puternic credincioşi sunt şi cei care cred în puterea exorcitării, dar asupra lor şi posibilitatea de exorcizare este mai mare, adică o astfel de procesiune ar avea loc cu succes! Persoanele care sunt inde-cise asupra poziţiei lor faţă de cre-dintă au şi o poziţie indecisă faţă de exorcism, iar persoanele care sunt ateiste normal şi logic că nu cred în exorcism. Lucrul cel mai intere-sant e că după spusele părintelui Vasile de la biserica „Sf. Maria” din satul Sălcuţa (am fost într-o vizită la bunici şi am combinat lucrul cu mini-vacanţa) asupra acestor per-soane un ritual de exorcsim nu ar avea efect. Straniu nu? Adică per-soanele care cred sau sunt indecise în privinţa credinţei în Dumnezeu sunt şi cele care pot fi posedate de către Diavol, iar cele care nu cred nu trebuie să se teamă de nimic, pot dormi liniştiţi?

După scandalul din Germania din anii ‚70 (a se vedea filmul „The Exorcism of Emily Rose”), Vaticanul a impus câteva condiţii:

- nu orice preot poate să facă o slujbă de exorcizare. Sunt chiar

Printre rânduri (partea II - a)

puţini cei care au dreptul. În mod normal, in fiecare Dieceza (Epar-hie, Episcopie) trebuie să existe un preot exorcist numit de către episcop.

- nu se va face nici o exorciza-re fără acordul unui episcop (in caz că acesta refuză, se poate ajunge până la exorcistul-şef al Vaticanului sau chiar la Papă)

- exorcizarea are loc numai după consultul medical de speci-alitate şi numai dacă tratamentul medical nu a dat rezultate după luni de zile.

- în timpul procesului, per-soana considerată posedată va fi permanent monitorizata de catre un medic (al carui nume va ramâne anonim).

- exorcizarea nu va avea loc în public.

Şi ar mai fi cateva reguli dar astea sunt cele mai importante. Ideea e că există o serie de anumiţi factori pe care orice preot, în pri-

mul rând ca persoană care prac-tică exorcizarea, şi enoriaşii care participă la exorcizare trebuie să le urmeze. Noi ne referim la un ritual şi orice ritual are regulile sale. Ori, Republica Moldova în general la ca-pitolul reguli are mari probleme iar după câte cunosc eu ritualurile de exorcizare în ţara noastră se prac-tică în spaţii deschise, în prezenţa unui public numeros, nimeni nu a văzut nici un medic pentru fiece persoană care e expusă exorcizării – nu prea văd diferenţa dintre un show şi ritualurile noastre de exor-cizare.

Un alt lucru care m-a uimit la „populaţia” USM-ului e faptul că foarte puţini dintre tineri sunt interesaţi de religie, practici oculte sau în general sunt interesaţi de ceva. Tinerii sunt amorfi, au deve-nit o masă sură lucrurile cele mai populare sunt mărcile noi de ţigări, cluburile de noapte şi cât de bine arată tipa sau tipul ală...

4

Un vint puternic imi bate in faţa de parca ma face sa ma intorc din drum,dar eu totuşi merg inainte,intru pe poarta si in faţa imi apare un peisaj ne-maipomenit de frumos,da, e un loc sfînt mai, precis o manasti-re. Manastrea Hîncu amplasa-ta la poalele codrilor falnici, pe un loc liniştit si pitoresc, unde izvoarele murmura enigmatic si păsarile fredonează melodiile sufletului .De ce am ales anu-me acest loc,nu prea stiu sau poate stiu?! Azi e o zi posomo-rita de toamna, am impresiea ca cerul plinge.Pamintul este acoperi cu un covor nemaipo-menit de frunze cafenii,galbene ,verzui.Merg pe o carare lunga dar ingusta care ma duce spre biserica,ţintindu-mi privirea prin parti rămin surprinsa de la faptul ca vad foarte mulţi oa-meni :batrini ,tineri copii, chiar si pe asa timp posomorit totuşi lumea vine in acest loc, unii sa-şi aline sufletul, altii sa-şi încînte privirea. O tinara cu un copilaş de vre-o şapte luni se indrep-ta in aceeaţ direcţie ca şi mine, am hotărit sa ma apropii de ea şi sa o intreb ce a determinat-o pe asa timp sa vina aici si cu atit mai mult cu un prunc,ea mi-a raspuns ca vine aici cu soţul si copilul pentru a auzi glasul Domnului a primi hrana sufle-teasca, dar copilaşul necatind ca este micuţ, el totuşi aude cu sufletul si inimioara.

Un grup de copilaşi con-dusi de o profesoara şi de Mai-ca Parascheva stareţa acestei manastiri se îndreptau pe o cararuşa ce se urca pe un de-luşor, pe care se zareau nişte colivii, m-am apropieat de ei si i-am intrebat unde îşi ţin pasul, o fetiţa foarte bucuroasă mi-a raspuns:”+ ne ducem sa vedem caprioara +” la care maica sta-reţa a mai adaugat, ca acolo pe deluşor este amplasat un mini zooparc pe care poate să-l vizi-teze oricine doreste, apropo ma invitat si pe mine. Cind m-am urcat am vazut o caprioara,niste fazani, un paun,un lup, niste epuraşi,si un mistret, copiii admirau animalele cu o privire mirata şi in acelaş timp senina!

Plimbîndu-mă de jur inpre-jur am văzut mai multe inca-peri: Biserica de iarnă cu hramul

„Adormirii Maicii Domnului”, biserica de vara cu hramul „Cu-vioasei Parascheva” , aşezarea acestor doua biserici este estica cu deviere spre Nord, catedrala cu hramul sfintilor „apostoli Pe-tru si Pavel”, care este pe ultima suta de metri de constructie, blocul administrativ numit „Sta-reţiea”, un hotel pentru creş-tinii ce doresc sa inopteze pe teritoriul mănastirii amplasat chiar la intrare. De jur imprejur sunt foarte multe specii de flor: trandafiri albi, rosii, purpurii, galbeni; lilii, gherbere; tot soiul de erburi decorative, covoraşe de iarba înca verde sunt pe toa-ta intinderea manastrii, doar ca pe fiecare portiune este ampla-sata cite o planşeta :”Nu calcati iarba”; un Stejar batrin intim-pina si petrece toţi enoriaşii la intrare.Cu toate ca afară este un timp posomorit care parcă vrea să facă ca toti sa se intristeze, cînd mă uit la priveliştea din jur mi se uşurează pe suflet si înte-leg cit de frumoasă e viata, doar trebuie să ştim sa savorăm din minunile ei. Simt ca mi se usucă in gură,vreau sa beau apă să-mi potolesc setea si mă apropii de o maică să o întreb de unde pot lua din aceasta bunatate,ea mi-a răspuns ca pot cobori la iz-vor arătîndu-mi cu mina in vale dupa biserica de vară, sau să merg in biserica să cumpăr apă gazată sau agheazmă.

M-am decis sa cobor in vale la izvor, mi-am potolit setea si mi-am oprit privirea pe o clipa la lacul amplasat linga izvor pe care pluteau doua lebede, pa-reau atit de libere, incit mi sa trezit in mine o dorinţă nebu-nă de a fi libera..., am primit o placere deosebită să le privesc cît de uşor si graţios se mişca pe apa acoperită de frunze cazute de pe copacii de prin jur.

La plecare simt ca mă dor picioarele de la atita mers prin imprejurimile de aici,dar mă simt foarte linistita de parca am baut un calmant ce m-ia balza-mat sufletul, numai ca deodata ce es pe poarta manastirii imi dau seama cît este de frig afară şi cît de sumbră este realitatea de după acele porţi ce au ramas in spatele meu.

Tatiana Bogdan

O zi de toamnă(din însemnările unui student)

„Mileștii Mici” – subterana din care nu vrei să ieșiImaginați-va un loc sub pamînt unde temperatura este constantă anul întreg, valorile ei fiind de 12-14° C şi umiditatea relativa e de 85-95 %, un loc unde zgo-motul oraşului nu pătrunde dar nici lumina soarelui nu te vede – acest loc se află la 30 km de Chişinău şi e oraşul vinicol subteran al Întreprinderii de Stat Com-binatul de Vinuri de Calitate (IS CVC) ”Mileştii Mici”.

Orasul subteranIntrăm pe o poartă care ne

duce, la propriu, în pământ. În acest oraş subteran galeriile sunt atât de late şi mari încât un maxi-taxi ar putea merge fără proble-me. Noi am hotărât să mergem pe jos. Snejana, gidul nostru, ne spune că în total galeriile au o lungime de 200 km, dar între-prinderea foloseşte aproximativ 50 km. Galeriile s-au format în urma extragerilor de zăcăminte-lor de calcar în anii ’70 ai seco-lului trecut, au o adâncime ce variază între 40 şi 85 de metri fiind unul din cele mai mari oraşe vinicole din lume. Noi mergem mai departe, ascultând ghidul, însă vorbele ei sunt acoperite de un murmur pe care îl face ceva care seamană a izvor. După cotitură, la câţiva metri înaintea noastră, la o adâncime de peste 35 de metri e o cascadă cu apă potabilă! – ne spune ghidul. Din curiozitate gust din apă – chiar e potabilă.

Oraşul vinicol subteran, nu în zadar îi zice oraş - are el străzi şi fiecare e denumită – Sauvignion, Chardone, La rue OIVV – apropo denumirea acestei străzi OIVV – organizaţia internaţională a vinu-lui si vinificaţiei – doar ”Mileştii Mici” are dreptul să o poarte, această stradă fiind inaugurată în 2005 când câţiva reprezentanţi ai acestei organizaţii au fost la întreprindere într-o vizită oficilă de lucru!

Pe fiece stradă sunt ampla-sate butoaie mari, s-au cum le zic lucrătorii de aici – budane. Ciocănesc în unul – lem de stejar, ştiu cum sună, dar butoiul e gol! Svetlana vede faţa mea mirată şi-mi explică că pe aici trec multe excursii zilnic, iar vinurile pentru a deveni de calitate, pentru a se păstra bine, pentru a se matura au nevoie de linişte – aşa că bu-danele pline n-o să le vedeţi! Pă-cat, aş fi desfundat unul, eeeeh...

Din istorieÎntre timp ghidul ne mai

povesteşte ceva din istoria ”Mileştii Mici” – întreprinderea a fost fondată în 1969, ca secţie de păstrare a vinurilor de marcă în componenţa sovhozului-fabri-că ”Moldova”. Primele stocuri

de vin au fost aduse la ”Mileştii Mici” la finele anilor 60, iar rezul-tatele au fost uluitoare datorită condiţiilor ideale de păstrare.

Pe parcursul anilor între-prinderea şi-a schimbat de mai multe ori statutul. Actualmente e Întreprindere de Stat specia-lizată în producerea, păstrarea şi comercializarea băuturilor al-coolice. Faza cu producerea din materie primă proprie e mai re-centă, deoarece doar din 2007 întreprinderea a plantat 40 de hectare de viţă de vie, ceea ce va asigura un proces tehnologic inchis şi materie primă proprie. Actualmente întreprinderea mai procură cantităţi mari de vin, ocupându-se preponderent cu păstrarea şi crearea vinurilor de colecţie şi de calitate superioară.

Criza siEmbargoul

Atunci când la data de 27 martie 2006 Federaţia Rusă a interzis exportul vinurilor din Re-publica Moldova, ”Mileştii Mici” a fost printre puţinii întreprinză-tori care au sportat mai puţine pagube. Motivul – conducerea întreprinderii nu a aşteptat ca Rusiei să i se facă milă de ei şi să reînceapă procesul de export. În frunte cu Mihai Măciucă, directo-rul ”Mileştii Mici”, conducerea de vârf a întreprinderii au dus tratati-ve cu reprezentanţii unor compa-nii din Japonia pentru a începe ex-portul în această ţară. Conducerii întreprinderii i-a reuşit acest lucru ei exportând vin în valoare de 1,3 milioane de dolari. Nu e o sumă atât de impozantă, dar aceşti bani într-o situaţie de criză sunt mai mult decât bineveniţi. Aceşti bani

au facut posibil menţinerea între-prinderii pe „linia de plutire”.

Cifre de afaceriActualmente ”Mileştii Mici”

are o cifra de afaceri de 8,87 milioane de dolari, ea ocupând al II-lea loc după combinatul „Cricova”, însă acest lucru este temporar spune directorul în-treprinderii ”Mileştii Mici” Mi-hai Măciuca. Din cifra de afaceri aproximativ 35% se reinvesteşte în întreprindere. Acest lucru per-mite menţinerea şi îmbunătăţirea calitaţii şi performanţelor obţinute de ”Mileştii Mici”.

Pentru plantarea celor 40 de hectare de viţă de vie au fost investiţi 150 milioane de lei. E un lucru plauzibil faptul ca ”Mileştii Mici” a reuşit în sfârşit să-şi asigu-re un circuit de producţie intern, chiar de acest circuit este încă mic, totuşi conducerea combina-tului speră că în viitorul apropiat îl va putea mări.

Din prezent”Mileştii Mici” produce

de asemenea vinuri spumante şi ordinare. Recent la capitolul spumante a fost introdusă o teh-nologie franceză prin care spu-mantele obţinute sunt mult mai calitative – sticlele cu vinurile de acest fel sunt amplasate într-un perete special care face ca sticle-le să se menţină sub un unghi de 55°, apoi la fiecare 12 ore ele sunt întoarse invers – dopul în locul fundului sticlei şi viceversa. Curi-os e faptul că acest lucru e permis doar femeilor. Se zice că femeile deoarece sunt mai gingaşe şi spu-mantul devine la fel.

La ”Mileştii Mici” se păs-trează două tipuri de spumante – albe şi roşii, albe – ”Moldova de Lux” – demisec/demidulce, ”Muscatnoie Igristoie” – brut, sec, demisec şi demidulce şi roşii – ”Moldova de Lux” – demisec/demidulce.

Am ajuns în secţiile unde se păstrează vinurile – ferestre în pereţi, dar care nu au geamuri de sticlă şi în care se păstreaza sticle cu vin – aceste ferestre se numesc cale. Fiecare cală e numerotată şi mai are şi doi ani inscripţionaţi – primul – anul roadei, al II-lea – anul îmbutelie-rii. Cu cât al doilea an e mai mic, cu atât sticlele sunt mai prăfuite şi mai pline de păiengeniş, dar e un lucru bun – cu atât vinul e mai vechi şi mai calitativ.

Încet, încet galeriile sub-terane ne duc înspre o lumină – magazinul de la ieşire în care există toată gama de vinuri de la ”Mileştii Mici” – „Aligote”, „Feteasca”, „Muscat”, „Caber-net”, „Codru”, renumiţii Negru şi „Roşu de Purcari”, „Grătieşti”, „Trandafirul Moldovei” etc.

Cea mai veche sticlă cu vin de colecţie e din 1973 – „Buket Moldavii” – 0,7 l se comercia-lizează la un preţ de 29700 lei – impresionant, dar pentru noi, pentru pământeni, există şi ceva mai lumesc – un vin din 87, „Ne-gru de Purcari” la un preţ de 300 lei – calitate minunată, vă zic eu că l-am gustat.

Apropo, în 2007 ”Mileştii Mici” a intrat în cartea recorduri-lor Guiness pentru cea mai mare colecţie de vinuri – 1.5 milioane de sticle, dar azi ea are peste 2 mi-lioane de sticle în colecţie.

Condrea DRAGOŞ

,

,

5Visesuspendate

Programul “Summer Work and Travel” ar putea fi suspendat. Cel, puţin aşa susţine o agenţie care a or-ganizat plecarea studenţilor în SUA. Contactaţi, mai mulţi reprezentanţi ai diferitelor companii ce prestează astfel de servicii, nu ne-au putut da informaţii clare despre acest subiect pe motiv că organele abilitate, pe de o parte, dar şi ambasada SUA, pe de alta, nu au emis niciun ordin, care ar face lumină în această problemă. “ Nu avem asemenea informaţii. De fapt, este prea devreme să facem unele concluzii. Am primit dispoiziţie de la Ambasadă să facem, pînă pe 25 octombrie, mai multe sondaje pentru a afla numărul exact al studenţilor-beneficiari ai programului Work and Travel, care s-au întors în Moldova şi cîţi au rămas în America. Doar avînd niste argumente vom putea discuta la acest subiect, dar, în mare parte, studenţii se întorc acasă, nu ştiu cine a pus această problemă” a declarat un reprezentant al companiei Ameri-Trex , care a dorit să-şi păstreze ano-nimatul. Solicitată de Protv, Sharon Ketchun, reprezentanta Serviciului de Presă al Ambasadei SUA, a spus: “ În prezent adunăm date privind numă-rul participanţilor care s-au întors la timp. Nu sunt temeiuri pentru îngri-jorare în ceea ce priveşte continua-rea programului “ Summer Work and Travel” pentru Moldova”. Majoritatea studenţilor care au revenit acasă spun că sărăcia şi problemele majore cu care se confruntă în Moldova la mo-mentul actual îi determină să rămînă ilegal în SUA, asumîndu-şi şi mari ris-curi în toate planurile.

“Peste ocean poţi cîştiga mai mulţi bani pentru ca apoi să-ţi faci un viitor. Acasă nu prea avem şanse, ni se destăinuieşte Maria Bostan, student la USM,care a venit recent în ţară fără tragere de inimă.

Stela Munteanu studentă la ASEM, este de altă părere: Plecarea mea în SUA, ţara tuturor posibilităţi-lor, a fost un vis pe care l-am realizat. O fi mulţi alţii ca mine, cu asemenea aspiraţii de a explora pămînturi noi. Dar nu cred că este o ideie inteligentă să rămîi acolo ilegal. Dacă tot investi-gaţi subiectul, vă pot spune, în baza unor experienţe personale, că le-aş sugera companiilor Work and Travel că ar face bine dacă ar reduce preţul contractelor de muncă, pe motiv că, în timpul cît ne aflam acolo, nu reu-şim să ne recuperăm banii. Tocmai din acest considerent studenţii aleg să rămînă în America, pentru a-şi re-cupera banii investiţi.

Am încercat să aflăm opiniile mai multor reprezentanţi ai firmelor din reţeaua Work and Travel, dar oamenii nu vor să vorbească. Unii ne-au tratat chiar cu agresivitate. Evident, cînd este vorba de business, cei implicaţi prefer anonimatul şi fug cum pot de răspun-suri la întrebări. De fapt, problema ar putea fi soluţionată numai cu ajutorul celor care sunt direct implicaţi.

Amintim că numărul studenţilor moldoveni rămaşi ilegal pe teritoriul SUA pe parcursul ultimilor 7 ani este de aproximativ 5500. Aceştia nu au drepturi egale cu cetăţenii SUA, nu pot fi internaţi în spitale, nupot fi an-gajaţi legal în cîmpul muncii, iar rudele de gradul întîi rămase acsă nu vor pu-tea lua viză pentru SUA timp de 10 ani.

Potrivit datelor estimate de Am-basada SUA în anul acesta au primit viză peste 5000 de studenţi partici-panţi în cadrul programului de schimb cultural “ Summer Work and Travel”.

Ina FLOREA

— Nadejda, de unde vine pasi-unea pentru vioară?-Eu am inceput să cînt la virsta de

7 ani din iniţiativa mamei mele.Ambii parinti sunt muzicieni;tata-chitarist,iar mama-solistă în taraful din Nisporeni.La noi se cînta mereu,la orice ocazii.

— Unde ţi-ai făcut primele studii?-Am facut 7 ani vioara la şcoala de

muzică din oraş,apoi am venit la Chişi-nău la colegiul „Ştefan Neaga”.După 4 ani de studiere profundă a muzicii uni-versale ,sub îndemnul d-nei Valentina Ciobanu,am mers la Academie.

— Cum ai ajuns sa cînti in „Fluieraş”?-Dirijorul orchestrei,domnul Ser-

ghei Ciuhrii are ore şi la Academie.Mi-a

observat capacităţile şi mi-a propus să lucram împreună.

— Concertaţi în diferite tări,ce părere ai despre oa-menii de acolo?-Sunt mult mai introverţi,mai

distanţi,mai atenţi cu cine să constru-iască relaţii. Noi,basarabenii avem carismă,avem capacitatea de-a face omul să se simtă ca şi „de-al nos-tru”.Acolo ne-au primit bine,ne-au aplaudat,dar „oaspeţi”am fost!

— Ai vreun idol?-Nu idolatrizez pe nimeni,cred in

Dumnezeu si „nu vreu să-l supar”.O admir,însă,pe Whitney Houston.La une-le concerte,interpretez piese de ale ei Suntem o orchestră de muzică popu-lară, dar ne permitem uneori „să ne

Cineva spunea „Nasc si la Moldova oameni”,într-adevar la noi în republică avem destule talente cu care să ne mîndrim.Sunt multi tineri a căror capacităţi urmează să fie valorificate.Dintre aceştia fa-ce parte şi Nadejda Ulinici,studentă la Academia de Teatru,Muzică şi Arte Plastice şi vioristă artistă în orchestra de muzică si dansuri populare „Fluieraş”.

„Viaţa fiecăruia dintre noi este aidoma unei melodii” Interviu cu Nadejda Ulinici

relaxam”.A,era să uit de Ioana Căpraru-îmi plac cîntecele ei!Dar, nu-mi permit să i le cînt,chiar şi cînd ne „relaxam”!

— Faptul că eşti un om de creaţie,îţi schimbă cumva viaţa?-Nu radical,dar simt lucrurile altfel.

Cind am vreo problemă,caut alinare in muzica ,nu alerg dupa sfaturi la psi-hoanalişti.Soluţia vine de la sine.Dacă

fac cunoştinţă cu cineva,atrag atenţie la felul cum vorbeşte despre muzi-că şi ce fel de muzică ascultă;pentru mine acesta mult contează.Doar viaţa fiecăruia dintre noi este aidoma unei melodii,depinde pe ce strune este pusă si cine o interpretează!

— Mulţumesc pentru timpul acordat!-Cu plăcere!

Sărbătoare la Palat

Maestrul Serghei Ciuhrii,dirijorul or-chestrei „Fluieraş” a sărbatorit vineri, 30 octombrie,70ani de la naştere şi 50ani de activitate artistică.Cu acestă ocazie,la Pala-tul Naţional s-a dat un concert de zile mari.

Sărbătoarea a fost deschisă de corul „Gloria”şi de orchestra „Fluieraş”,care au interpretat o melodia compusă de protago-nistul acestei seri.A urmat o suită de piese instrumentale ce au descins sala ,pentru ca atunci cînd in scenă să apară dansatorii,cei prezenţi să se-ncingă-n hore.

Au venit ,apoi, multaşteptaţii oaspe-ti-Nataliţa Munteanu,Ioana Căpraru,Marin Ganciu,ansamblul de fluierişti de la lice-ul „Onisifor Ghibu”,violoniştii de la „Ciprian Porumbescu”,corul de preoţi din Anenii Noi.Toţi sunt buni prieteni de-a domnului dirijor si toţi au venit cu surprize pentru dumnea-lui-care un cîintec compus special pentru aceasta sărbătoare,care cu un dans original,iar alţii cu o icoană si o Biblie!”Sunt obiecte importante,nelipsite din fiecare casă.Să-l aibă Domnul în pază şi să-i ajute în activita-te pe mai departe,că frumoase melodii mai compune!”,zice părintele Vasile.

Au urmat cuvinte de felicitare din partea prim-ministrului,Zinaida Grecianii;directorului „Moldova Concert”,Valentin Doga;dirijorului orchestrei Teatrului de Operă şi Balet,Dumitru Dohotaru.

Domnul Sergei Ciuhrii a fost in culmea fericirii cînd în scenă au urcat consătenii lui şi i-au cîntat”Mulţi ani trăiască!”.”Suntem mîndri de un asa consătean,ne-a dus faima pe toate meridianele.Îi mulţumim pentru aceasta!”,a spus primarul satului Moara de Piatra.

Seara s-a incheiat,oaspetii si invitatii au plecat ,in sala s-a lasat linistea...Şi totuşi, la multi ani ,maestre!

Restaurare de lunga durată!

Acum trei ani Muzeul Naţional de Arhiologie şi Istorie a pierdut una din cele mai înseminate sculp-turi, monumentul “Lupoaica- Ro-mulus şi Remus”. Monumentul s-a dărâmat din cauza că nu a fost cu-răţat de deşeurile formate în urma turnării. În interiorul monumen-tului au fost nişte pori prin care a intrat apa, iarna apa a îngheţat, iar gheaţa a rupt această sculptură în bucăţi. Am încercat să aflăm totuşi care este cauza tărăgănării Muzeu-lui şi Ministerului Culturii de a re-staura simbolul latinităţii.

La 16 aprilei 2005 Consiliul de experti pentru protecţia monumen-telor istorice a examinat problema restaurării sculpturii “Lupoaica- Ro-mulus şi Remus”. Conform decizi-ei acestora restaurare urma să se efectuieze prin demontare şi tur-nare din acelaşi material adică din bronz şi aceeaşi parametri fizici.

Conform ordinului Ministeru-lui Culturii şi Turismului nr. 242 din 12 augut 2005 restaurarea trebuiau să o efectuieze specialiştii cu expe-rientă în domeniu. Avînd în vedere că devizul pentru restaurarea sculp-turii stabilit în 2005 de către SA “Re-stauratorul” a fost estimată nejusti-ficat în suma de un million 136 mii lei, astfel procesul de restaurare a fost imposibil şi stopat. Abia peste doi ani, la 15 ianuarie 2007, Muzeul a organizat o comisie de profil din specialişti de la Uniunea Artiştilor Plastici şi Academia de Ştiinţe a Moldovei, reprezentanţi ai Ministe-rului Culturii şi Turismului şi Muzeul

Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei în vederea organizării lici-taţiei pentru restaurarea sculpturii. La licitaţia din 31 ianuarie 2007 a câştigat proiectul propus de Anstec Met SRL. Devizul de cheltuieli pen-tru restaurarea sculpturii propus de această întreprindere constituie aproximativ 122 mii lei, iar pentru amenajareateritoriului 360 766 lei. În total 509 757 lei, sumă estimată pentru întregul proiect.

Astfel, lucrările de restaurare au demarat în iunie 2007. Dar şi aici cu ghinion.

Exact un an în urmă, în timpul campaniei electorale, apăruseră in-dicaţii de la Minister ca Lupoaica să fie amplasată pe piedestal. Specia-liştii de la Anstec Met SRL s-au apu-cat de lucru. Sculptura a fost supusă unor proceduri tehnologice prelimi-nare a fost curăţat corpul sculptu-rii. Potrivit investigaţiei făcute de” Ziarul de Gardă” nu cu mult timp înainte de Ziua Independenţei de anul trecut, 27 august 2007, Eugen Sava, directorul muzeului i-a dat un telefon lui Vasile Şelaru, directorul general Anstec Met SRL prin care îi spune să stopeze orice lucrare. De ce? «Pentru că la alegerile locale PCRM a pierdut cursa electorală», explică Vasile Şelaru. «În cazul în care câştigau alegerile, noul primar comunist, în frunte cu ex-premierul Vasile Tarlev, ar fi venit la monu-ment cu flori şi tricoloruri. În cazul în care aceşti au pierdut, lucrările au trebuit stopate». Transmite „Zi-arul de Gardă”

După spusele directorului ad-junct al muzeului Aurelia Corneţchi restaurarea întru totul depinde de alocarea banilor, doar la 29 iunie 2007 conform actului adiţional în-tre SA Tracom şi Muzeul National de Arhiologie şi Istorie a fost efec-tuat procesul tehnologic de tratare termică a sculpturii, în acest scop muzeul a alocat 2 300 lei din mijloa-cele speciale, „La moment, sculptu-ara dupa prelucararea tehnologică preventivă, se află în atelierul fir-mei Antec Met SRL, pentru a finali-za lucrările şi amenajare teritoriului sunt necesare invetiţii bugetare.”

Timp de trei ani sculptura se tot restaurează, dacă v-a continua tot aşa v-a dispărea şi inscripţia de pe piedistalul unde cîndva a stat Lu-poaica „Monumentul este în proces de restaurare”. Se v-a uita căci, Mi-nisterul Culturi nu are resuse finan-ciare pentru acest proiect...

6Transportul şi PoliteţeaDisciplina omeniei

Societatea în care trăim este o sesiune, iar fiecare zi traită în ea este un examen pentru disciplina omeniei. Vrem sau nu , în fiecare zi interacţionăm cu alte per-soane fie acasă, fie pe stra-dă, fie în transportul public. Unul dintre cele mai compli-cate teste pentrul examenul sus-numit este o călătorie cu troleibuzul.

Uite aici, unde avem de-a face cu persoane total necunoscute, comporta-mentul nostru trbuie să se supună unor anumite regu-lui de politeţe.

Ce se întîmplă la noi?Este de ajuns să călăto-

reşti 2-3 staţii cu troleibuzul şi-ţi este dat să vezi şi s-auzi de toate (aglomeraţie, mulţi nervi, înjurături frumoase).

Oare nu purtarea noas-tră este rezultatul unei bune educaţii?

O călătorie cu troleibuzul

Imaginea perfectă: tro-leibuzul soseşte la timp în staţie... nimic deosebit, per-soanele din troleibus în linişte coboară, cele din staţie încet se urcă... Oamenii se respectă reciproc.

Ce se întîmplă la noi?Paradox şi haos....Troleibuzul ajunge în

staţie cu mare întîrziere, nici nu se deschid uşile, că cei de jos deja sunt sus... oamenii se calcă pe picioare, se numesc.

Uşile se închid şi pînă la staţia următoare ...foc şi pară!

Cine şi pe cine respectă-n troleibuz

Indiferent de vîrstă omul are o cultură şi un comportament. Tot mai des se vorbeşte despre “incultu-ra” tinerilor. “Ce neruşinare! Tineretul de azi...”

Am impresia că aceste cuvinte au devenit etiche-tă pentru societatea în care trăim.

Dar să privim şi în alt mod lucrurile...

Cu tot respectul pentru persoanele în etate, dar şi ele ar trebui să de-a dovadă de mai multă atenţie.

Te împing cu coatele, te calcă pe picioare ... Tinerii sunt vinovați!

Se urcă pe ultima uşă, se coboară pe prima... Tine-rii sunt Vinovați!

Nu vreau să generalizez lucrurile, dar îmi este milă şi de tînăra generaţie care permanent este ţinta descăr-cărilor de nervi. Nu cred că trebuie sa existe cineva sau ceva care să facă ordine în transportul public.... cel mai bine e cînd fiecare işi face re-gulă în comportamentul său.

Adelina CARABULEA

Postura de părinte este „o slujbă” grea şi complicată într-o lume a mileniului trei, în care tră-im. Odată ce ai un copil, normal este să-i porţi de grijă, să-i în-drumi primii paşi, apoi să-l spri-jini să înveţe la şcoală, iar dacă se simte în stare, să urmeze o fa-cultate. La fel de normal este ca, pus fiind în postura de copil să îţi respecţi părinţii, să le asculţi sfa-turile, să profiţi de sprijinul acor-dat pentru că nu toţi absolvenţii de liceu intră la universitate şi să nu uiţi să le duci o cană cu apă la bătrîneţe, cum spune vorba populară.

Studentul —un explorator al capitalei

Fostul licean sau viitorul student vine în Chişinău cu gîn-dul clar „Gata cu bacul şi şcoa-la, merg la universitate!!!” Fac excepţie doar cei care vin de pe la diferite licee de prestigiu din capitală, dar aceştia sunt în mi-noritate. Astfel deci, avem imagi-nea studentului ajuns în camera de cămin, cu o tonă de bagaje şi cu noi colegi sau vecini. De aici începe viaţa de explorator a studentului şi continuă cea de finanţator al părinţilor, dar acum miza creşte: fostul licean este de acu student la universitate. Ţin-tele de explorat ale unui student sunt multe: cursurile, seminare-le, biblioteca, căminul, fetele sau băiţii frumoşi din jur, barurile, discotecile, cantinele studen-ţeşti. Datoria părintelui în toată această explorare este să se ocu-

pe de aprovizionare cu mîncare, haine şi desigur: BANI.

Cheltuielile unui părinte de student sunt foarte mari as-tăzi. Potrivit unui mini-sondaj propus mai multor studenţi pe un eşantion de 30 persoane din diferite universităţi din Chişinău un student cheltuie într-o lună mediu 1200 lei, adică 40 lei zil-nic. Eu aş spune că nu este atît de mult luînd în consideraţie că aceşti bani includ toate taxele pentru transport, xerox, distrac-ţie, sau mîncarea de la cantină. 4 din 5 studenţi trăiesc cu mîn-carea trimisă de acasă de părinţi sau bunici. Din păcate, cheltuie-lile părinţilor nu se reduc doar la minimul de 1200 lei lunar. La orice început de an părinţii sunt nevoiţi să achite taxa pentru contract în medie 4.600 lei anual plus cea pentru cămin în medie de 1000 lei, pentru odraslele lor, oamenii dau din puţinul lor copilului, sperînd că într-o zi, acesta va ajunge om mare, cu carte şi bani, bani care vor ajuta în viitor toată familia. Aşa cum căminele studenţeşti nu sunt pe placul tuturor studenţilor veniţi, părinţii sunt nevoiţi să le caute şi o gazda care începe de la 600 lei într-o cameră cu 3 persoane plus cheltuieli pentru întreţinere. Însă sunt cazuri cînd unii părinţi au mai mulţi copii la universita-te, astfel cheltuielile iarăşi cresc simţitor. Sesiunea aduce şi ea, potrivit sondajului o mulţime de griji. Unii au declarat că banii ori sunt pentru profesori ori pentru distracţia de după examen. Săr-bătorile sunt şi ele sărbătorite cu fast, pentru distracţia de ziua de naştere, ziua îndrăgostiţilor sau

a studentului, se cheltuie în me-die 1000 lei pentru prima şi cîte 360 lei pentru restul sărbătorilor, care nu sunt puţine în viaţa de tulburoasă student.

Anual părinţii cheltuie mi-nim 24 mii lei pentru un copil la universitate, o fi mult, o fi puţin, nu ştiu însă această sumă atribu-ită la salariu mediu pe economie, poate şoca pe oricine. Cu un sa-lariu de 1690 lei nu orice părinte o să poată duce jugul studenţiei odorului său. Mulţi dintre ei mai au şi alţi copii care au nevoie şi ei de banii părinţilor, luînd în con-sideraţie că coşul minim de con-sum potrivit Expert-Grup este de 1200 lei pentru un matur, 1150 lei pentru un elev pentru 2008.

„Am copilul la Universitate la Chişinău. Pentru mine asta e o mare realizare. Este în anul II la Agrară. Taica său a băut toată via-ţa şi a căzut pe umerii mei sarcina de-al trimite la universitate. Nu este singur, mai am încă 2 băieţi care muncesc în sat, dar el a fost cel care o ducea mai bine cu învă-ţatul şi m-am gîndit că trebuie să fac tot ce pot să îl ajut să meargă pînă la capăt. Sper din suflet ca se va realiza şi va ajunge cineva, nu-mai eu ştiu cum fac rost de banii pe care îi trimit lunar la Chişinău” povesteşte doamna Maria din Cahul. Necesitatea acută de bani a oamenilor a determinat emi-graţia în masă a moldovenilor. Un sondaj recent făcut de Jurnal de Chişinău, arată 60% dintre studenţi au părinţi plecaţi peste hotare. Faptul că unii părinţi ofe-ră odraslelor tot ce au nevoie, nu-mai ca să aibă copil la universita-te demonstrează un sacrificiu de care aceştia sunt dispuşi, pentru

că nu este nici simplu, nici ieftin să ajuţi un proaspăt absolvent de liceu să obţină studii superiore. Sunt şi părinţi care investesc în copilul său precum investeşte un om de afaceri aproape falimentar într-o clauză primită pe ultima sută de metri.

De multe ori venirea la stu-dii universitare creează o pră-pastie imensă între student şi părinţi. Mai întîi este problema banilor: părinţii încearcă pe cît posibil să trimită bani destui, dar studentul este obligat să găseas-că pretexte, cum ar să plătească taxa de studii, cînd de fapt nu este aşa sau că pentru realizarea unui proiect trebuie să cheltuie nu ştiu cîţi bani. „Dacă eu aş trăi doar din banii pe care îi primesc lunar de la părinţi, ar trebui ca săptămîna să aibă 2 zile” spune Irina de la ASEM. De fapt, o so-luţie ar fi angajarea studentului. Potrivit Jurnal de Chişinău 20%

dintre studenţii moldoveni sunt angajaţi fie part-time, fie cu nor-mă întreagă. De fapt, şi student, şi angajat nu pare a fi o combina-ţie prea reuşită, deoarece poate aduce şi multe codiţe la final de an. Însă munca la creat şi l-a dez-voltat pe om, astfel studenţii îşi călesc ambiţia şi intelectul ceea se observă mai tîrziu în activita-tea de student.

La întrebarea de cîţi bani ar avea nevoie pentru a le ajunge pentru o lună întreagă, toţi au dat modestia la o parte şi au numit sume hăt peste 5 mii de lei lunar. Din păcate aceste sume sunt nu doar în visele lor, ci şi a părinţilor care muncesc zi de zi într-un pro-gram infernal, departe de casă sperînd să-şi mulţumească odo-rul, să-l facă un om cu carte, care va aduce mîndrie şi mulţumire mai tîrziu părinţilor săi.

Irina CAPCELEA

Studenţia -o investiţie a părinţilor

Este unul din locurile cele mai frecventate din incinta Uni-versităţii de Stat din Moldova. Nu , nu este vorba numai de biblio-teci, auditorii, dar şi de bufetele , cantinele acestei instituţii de învăţămînt.

În aceste localuri studenţii au posibilitatea de a lua o gustă-rică, cînd simt că sunt deja epu-izaţi, fără energie, fără forţă de a gîndi şi de a continua orele. Dar fiindcă viaţa de student nu e atît de uşoară, iar banii se duc repe-de, nu toţi studenţii îşi permit să mănînce regeşte. Am dorit şi noi să aflăm părerea studenţilor despre cantinele şi bufetele din incinta universităţii, dacă le plac produsele oferite şi cît cheltuie zilnic pentru masă.

La pauză

Atunci cînd sună la ore forfota e mare. Unii o iau ba la stînga , ba la dreapta, iar alţii încearcă să co-boare cît mai repede scările şi-şi în-dreaptă paşii spre birtul universită-ţii . Încăperea e mică, dar studenţii nu-şi dau rînd de a se înghesui unul

pe altul de a cumpăra plăcinte, pră-jituri sau un ceai fierbinte.

De cîte ori încerc să fie prima tot ultima ajung. Stau în rînd şi mă gîndesc ce să mai mănînc de data aceasta, acelaşi meniu de 4 ani de zile de cînd învăţ. Studenţii stau cu banii întinşi şi aşteaptă nerăbdători ca vînzătoarele să preia comanda.

Mesele, din bufetul de la pri-mul etaj al blocului central sunt neîncăpătoare.Studenţii mănîncă încet stînd la un pahar de cafea fierbinte cu colegii.Cît stau îmi dau seama că cele mai întrebate produ-se sunt plăcintele cu cartofi, învîrti-tele cu brînză şi băuturile fierbinţi.

Preţurile variază de la 1,50 lei pentru o plăcintă cu cartofi pînă la 5,75 pentru o crenvuşcă în aluat sau o mini pizză. O învîrtită întinsă cu brînză se vinde cu 3 lei .Ceaiul costă 2 lei, cafeaua 3 lei, iar un suc 5 lei.

Părerile sunt împărţite

Galina Gorceac, vînzătoare în blocul central, lucrează de 38 de ani în acest domeniu, ne spu-

ne că chiar dacă sunt şi studenţi pretenţioşi, ei mănîncă şi cumpă-ră tot, căci seara deja tejgheaua e goală. Pe zi în bufetul din subsolul universităţii se vînd alimentele în valoare de 1000-1500 lei.

Marcela Oboroc, studentă în anul doi la facultatea de Economie ne marturiseşte că zilnic cheltuie pînă la 10 lei. Cel mai mult îi plac plăcintele iar în general e mulţu-mită de calitatea acestora. Tînăra consideră că unele preţuri sunt cam exagerate în special cipsurile şi prăjiturile.

Majoritatea studenţilor inter-vievaţi au afirmat că le plac produ-sele de la mîini cantinile universi-tăţii mai ales că preţurile sunt mai joase nu „ca-n oraş” cum declară unii. Unicul lucru cei deranjează este atitudinea vînzătorilor.

Tatiana Braga, studentă anul patru ne spune: „ Vînzatoarele nu sunt amabile, foarte rar ne urează poftă bună, se vede că lucrează pentru stat.”

Totodată multţi dintre ei sunt nemulţumiţi de faptul că unele produse de panificaţie dacă ramîn se vînd şi a doua zi, încălzindu-le în cuptorul cu microunde.

Ce şi unde mănâncă studenţii

Potrivit Elenei Blîndu, di-rectorul Serviciilor Alimentare în cadrul USM-ului, prajiturile se pregătesc în secţia de patise-rie amplasată în incinta cantinei nr.3, iar placintele şi învîrtitele se pregătesc în toate bucătăriile cantinelor.

Preţurile la produsele ali-mentare se stabilesc în baza facturilor fiscale, iar contabila în baza unor calcule stabileşte preţurile.”Recunosc că chiar dacă preţurile sunt joase în compara-ţie cu cele din oras, totuşi la noi preţurile sunt mari, deoarece produsele alimentare procurate de la furnizori sunt scumpe.”

Privitor la afirmaţiile făcute de studenţi că amabilitatea vîn-zătorilor lasă de dorit, ea ne spu-

ne că tot timpul le atenţionează sa fie atente cum vorbesc ,cum deservesc. Poate ar angaja per-soane noi, dar nimeni nu vine cu un salariu de 900 de lei. Sfatul di-rectoarei este,dacă studenţii au vreo plîngere să se adreseze per-sonal. Totodată ea mărturiseşte chiar dacă n-a avut nici o adre-sare, plîngere din partea studen-tilor ştie că există.” Ştiu că unele placinte sunt preas arse, ori prea crude, dar toate aceste minusuri se datorează utilajului învechit. Sperăm că odată cu finisarea re-novarii cantinei nr.1, lucrurile se vor schimba spre bine”.

În prezent USM are în com-ponenţa sa 3 cantine şi 9 bufete.

Ina FLOREA

7

CompoziţieUleiuri esenţiale, teină, tannini

catechici, flavonoide (cuercetină, quer-citrina), aminoacizi, vitamina C, teafla-vina, tearubigina, proteine, calciu, fier, fluor, alcaloidi (teobromina, teofilina, dimetilxantina, xantina, adenina). Acti-vitatea ceaiului se datorează în primul rând conţinutului de teină, de tanini si de compuşi polifenolici

Polifenolii şi catechinele combat radicalii liberi produşi de poluare, fum de ţigară, gaze de eşapament, ultraviolete.

Alcaloizii exercită un efect de sti-mulare nervoasă.Teina şi cafeina stimu-lează arderea grăsimilor, are proprietăţi diuretice. Frunza de ceai întreagă conţi-ne mai multă teină decât cea în pliculeţe, deoarece pentru pliculeţe sunt folosite rămăşiţele de la ceaiul vărsat.Flavonoi-dele protejează împotriva stresului.

Substanţele aromatice dau o sa-voare deosebită ceaiului.

Toate aceste componente fac din ceaiul verde un excelent antioxidant, diuretic, stimulator cerebral, stimulator

al proceselor de ardere a grăsimilor şi factor de protecţie anticancer.

Indicaţii terapeutice

• Tratamente de slăbire (singur sau in asociere cu alte extracte vegetale)

• Adjuvant în tratamentul cance-rului (poate preveni cancerul cutanat produs de razele ultraviolete).

• Întarzie îmbătrânirea prematură a tenului.

• Reduce formarea tartrului den-tar şi stopează apariţia cariei dentare, datorită fluorurilor şi taninurilor conţi-nute.

• Obezitate, greutate in exces • Oboseala intelectuală sau fizică • Reţinerea apei în organism

Tipurile• Chun mee: Ceai verde chinezesc

ce datorează numele formei în care vin

prelucrate frunzele, în forma de sprân-ceană. De altfel tradus înseamnă „sprân-ceană de bătrân”. Infuzia are o culoare de un galben pal. Este un ceai ce se poa-te bea în orice moment al zilei.

• China plum blossom: Ceai foarte apreciat cu un retrogust dulce.

• Gunpowder: Ceai verde chine-zesc obţinut prin două faze de uscare şi răsucirea frunzelor în formă de biluţe, ceea ce creează o asemănare cu praful de puşcă (lb.eng. gunpowder) mai gra-nulos din vechime.

• Jasmine jade pearls: Ceai verde chinezesc cu aromă de iasomie.

• Lu’an Guapian: Ceai verde chi-nezesc obţinut prin răsucirea frunzelor în lungime în aşa fel încât acestea devin asemănătoare cu seminţele de pepene galben, de aici numele în chineză.

• Pi lo chung: Ceai verde chinezesc destul de rar. Planta acestui ceai creşte în vecinătatea pomilor fructiferi (piersici, caişi) iar frunzele absorb astfel parfumul acestora. Are un gust răcoritor şi dulce.

• Lu mu dan flowery: Este produs în Hunan.

• Lung ching: Ceai verde chinezesc provenit din provincia Zhejiang, cunos-cut şi sub numele de „fântâna dragonu-lui”.

• Shui hsien: Provine din provincia chineză Fujian.

• Taiping hokui: Provine din pro-vincia chineză Anhui.

• Tuocha yunnan: Provine din pro-vincia chineză Yunnan.

• Bancha: Acest tip de ceai conţi-ne foarte puţină teină, de altfel bancha semnifică lejer, uşor. Este cunoscut şi ca „ceai de trei ani”. Este un ceai deteinat natural, lipsit de orice fel de coloranţi sau produşi chimici şi provine din frunzele mai groase culese la a doua sau la a treia recoltă. Infuzia este de un verde închis.

• Genmaicha: Ceai japonez obţi-nut prin amestecarea ceaiului bancha cu orez şi boabe de porumb copt.

• Gyokuro: Este varietatea de ceai cea mai apreciată în Japonia. În traduce-re înseamnă „roua preţioasă”. Frunzele, ascuţite, de o culoare verde-albastrie ca acele de pin, dau o infuzie de o culoare galben-verzuie.

• Hojicha: Este vorba de frunze de ceai uşor torefiate, ceea ce le amplifică aroma.

• Matcha: Ceai folosit în ce-remonia ceaiului, în Japonia. Matc-ha se obţine ast-fel: frunzele după ce au fost uscate, zdrobite cu pietre de moară devin o pudră verde, solubilă în apă. Aceasta pudră de ceai este de culoarea verde deschis, cu reflexe pale. Pentru a-l prepara se pune 1 gram într-o ceaşcă de apă la 60 de grade şi se agită cu un beţisor până la apariţia unei spume ver-zi, translucide. Băutura obţinută, destul de închisă la culoare şi în special tare în teina, este uşor amară, având o aromă proaspătă care aminteşte de vegetaţia umedă de pădure. Este extrem de să-nătos, are proprietăţi antioxidante şi

previne apariţia cancerului de colon sau stomac. Există varietăţi diferite de ceai verde, în funcţie de zona în care a fost cultivat. Ceaiul verde poate fi preparat şi direct din frunze, în afara ceremoniei ceaiului.

• Sencha: Este cel mai cunoscut ceai japonez, reprezentând 80% din pro-ducţia japoneză.

• Tenko: Este un ceai-trufanda din prima recoltă, supranumit şi „parfum ceresc”.

Hai la un ceai verde

LudmILa deLIu

În ultimul timp legalizarea homosexu-alităţii în Moldova a dat bătăi de cap Minis-terului Justiţiei, organizaţiei GenderDoc-M (organizaţie homosexualilor şi lesbienelor din Moldova), dar mai ales Coaliţiei Pro Fa-milia care promovează o familie sănătoasă între un bărbat şi femeie. Pe marginea aces-tui subiect se fac multe discuţii şi dezbateri precum că, este bine sau nu adoptarea Le-gii Nediscriminare cu termenul „orientare sexuală”. Comunitatea homosexualilor şi lesbienelor se plâng mereu că le sunt în-călcate drepturile, cu toate că au drepturi în rând cu ceilalţi cetăţeni ai ţării. Coaliţia Pro Familia argumentează faptul că dacă această lege va fi adoptată, societatea riscă să sufere foarte mult, deoarece în spatele acestei legi stau interesele homosexualilor, afirmă Vasile Filat preşedintele Coaliţiei Pro Familia. Doctorul în Psihologie Paul Came-ron a argumentat într-o serie de conferinţe ţinute săptămâna trecută în instituţiile de învăţământ că homosexualitatea este una din cauzele scăderii demografiei şi distru-gere a moralităţii care mai apoi duce la dis-trugerea naţiunii. Societatea este divizată în două tabere: cei care susţin că homose-xualitate este ceva normal şi cei care susţin că homosexualitate nu este firesc, ci un pă-cat care influenţează moralitatea societăţii.

Citind articolul „The Overhauling of Straight America (Restructurarea Americii Conservative) publicat în anul 1987 de că-tre revista „Guide Magazine (o puteţi găsi pe Internet) am văzut care sunt strategiile homosexualilor pentru aşi impune modul lor de viaţă societăţii din jur. Autorii acestui articol Marshall Kirk şi Erastes Pill dau ce-lorlalţi homosexuali instrucţiuni specifice pentru propaganda, înşelarea şi manipula-rea societăţii americane ca în rezultat să-i fie impuse practicile homosexuale. În felul acesta, autorii au dat pe faţă strategiile şi planurile ascunse după care se conduc ho-mosexualii din toate ţările astăzi, iar cei din Moldova nu fac excepţie. Ca şi orice altă propagandă, metodele homosexualilor ex-puse în acest articol nu se întemeiază pe argumente intelectuale solide, ci pe ma-nipularea emoţională a mulţimilor aşa ca oamenii să ajungă a simpatiza şi accepta pe larg practicile lor.

Desensibilizarea societăţii – prioritatea Nr. 1

Iată cum începe articolul „The Overha-uling of Straight America”:

Prioritatea principală în acţiunile noastre(a homosexualilor) este să desen-sibilizăm societatea americană cu privire la homosexuali şi la drepturile lor. A de-sensibiliza societatea înseamnă ai ajuta să privească homosexualitatea cu indiferenţă în loc de emoţii negative. Ideal ar fi ca să-i facem pe cei drepţi (straight-aşa poreclesc homosexualii pe restul oamenilor) să con-ceapă diferenţele de preferinţe sexuale în acelaşi fel cum concep diferite feluri de în-gheţată sau jocuri sportive: ea iubeşte în-gheţată cu căpşună şi eu cu vanilie, el joacă baseball şi eu fotbal. Nu prezintă ceva sem-nificativ.

Iată cum homosexualii din Moldova doresc să sensibilizeze societatea noastră.

La 11 martie în orăşelul Călăraşi s-a desfăşurat un seminar referitor la homose-xualitate pentru studenţii colegiului peda-gogic din localitate. Trebuie să menţionăm că această întâlnire a avut loc într-un colec-tiv complet feminin, iar fetele, după cum se ştie, acceptă diversitatea cu mult mai uşor.

Ca oamenii să devină indiferenţi

În continuare, Kirk şi Pill scriu: Cel pu-ţin la început, noi(homosexualii) căutăm să desensibilizăm publicul şi nimic mai mult. Nu avem nevoie şi nu putem aştepta de-plină “apreciere” sau “înţelegere” a homo-sexualităţii de către americanul de rând. Puteţi uita despre încercarea de a convinge masele de oameni că homosexualitatea este un lucru bun. Dar dacă voi (homosexu-alii) îi veţi face pe ei (restul oamenilor, soci-etatea) să gândească că homosexualitatea este doar un alt lucru şi să o privească cu o strângere nepăsătoare din umeri, atunci bătălia voastră (a homosexualilor) pentru drepturi legale şi sociale este virtual câşti-gată. Şi ca să ajungem la nivelul strânsului indiferent din umeri, gay-ii ca şi clasă trebu-ie să înceteze a mai apărea misterioşi, stră-ini, respingători şi contrari. O campanie de mediatizare in masă va fi necesară pentru a schimba imaginea despre gay in America.

Din articolul citit am înţeles că comu-nitatea homosexualilor vor face tot posi-bilul ca să-i convingă pe ceilalţi oameni că homosexualitatea este ceva normal şi vor recurge la diferite acţiuni. Apropo, în car-tea „The pink swastika” (Svastica Rozovă) scrisă de Scott Lively şi Kevin Abrams este demonstrat în baza multor argumente is-torice că aproape toţi liderii partidului na-ziştilor au fost homosexuali violenţi care au ajuns să tortureze o lume întreagă. (www.moldovacrestina.net)

Drepturile Omului sau distrugerea naţiunii prin imoralitate?

LudmILa deLIu

Doamna Parascovia, în vârstă de patruzeci şi unu de ani, originară din satul Costeşti, raionul Ialoveni, mamă a trei copii şi fostă soţie a unui bărbat care la început a pretins că o iubeşte, dar după cincisprezece ani de căsni-cie, după lungi zile şi ani de asuprire ea a descoperit că soţul ei este homo-sexual.

La început...S-au cunoscut întâmplător, Filip

având 20 ani şi Parascovia 18. Paras-covia l-a îndrăgit foarte mult, dar nu aceleaşi sentimente a avut şi el faţă de ea. Totuşi, ea a crezut că este iubită şi spera la o viaţă fericită cu el, că vor face casă, vor avea copii şi vor fi îm-pliniţi. A venit şi ziua mult aşteptată a căsătoriei, după care a urmat calvarul timp de 17 ani. După căsătorie, soţul Parascoviei nu a avut atracţie faţă ea şi prima noapte de dragoste a avut loc peste o lună, în urma insistenţei Parascoviei ca el să ia nişte medica-mente, căci presupunea că este bol-nav. La început mama ei o sfătuia să divorţeze pentru că nu are rost să tră-iească în felul acesta, fără copii şi fără afecţiune din partea partenerului. Parascovia nu asculta aceste sfaturi, ci repeta mereu, “mamă fie cum o fi, dar eu îl iubesc mult”. Acea noapte de draogoste a fost unica în cinci ani de căsnicie. După aceia ea a rămas însăr-cinată şi a născut un băiat. Pe parcur-sul acelor ani, ea mereu îl întreba ce se întâmplă cu el, poate a răcit, pate are o boală şi îl ruga să meargă la me-dic pentru a face o investigaţie medi-cală. El totdeauna a răspuns negativ la această propunere.

Zile de calvar“Filip se ducea vineri seara şi

venea luni dimineaţa acasă. Când se întorcea era beat, mă insulta, îmi spu-nea că sunt o curvă şi că mă gândesc numai la relaţii sexuale”, mărturiseşte Parascovia. La auzul acestor cuvinte, ea s-a închis în sine, îi era ruşine de vecini, de prieteni şi de părinţi. Auzind desele lui insulte care afectau în pri-mul rând copilul, ea se lăsa păgubaşă, alegea să tacă şi să-i intre totdeauna

în voie, doar în schimbul a unui singur lucru, să fie linişte în casă. Dar linişte tot nu era. Când vecinii şi prietenii o vedeau cu vânătăi la ochi sau la cap şi o întrebau ce s-a întâmplat, ea me-reu repeta, că s-a lovit de coteţul gă-inilor, că a căzut jos, că vaca a lovit-o cu cornul şi tot aşa de fiecare dată. Totdeauna a ascuns faptele soţului ei, pentru că îl iubea şi spera că o să se schimbe. În anii care au urmat a mai născut două fete, dar şi acestea doar printr-o singură atingere când soţul ei era beat. Bătăile şi certurile au devenit din ce în ce mai dese, copiii erau tot-deauna stresaţi. Parascovia dormea îmbrăcată, totdeauna gata să fugă când el va veni acasă şi va încerca să o bată. Din cauza multor bătăi şi chinuri, Parascovia a început să bea, şi unica ei dorinţă era să moară. Soţul îşi bătea joc în orice mod posibil, iar ea fugea iarna cu picioarele goale pe zăpadă să se ascundă de el. De multe ori a fost nevoită să doarmă împreună cu copiii într-o maşină cu paie din apropierea casei lor. Parascovia şi-a revenit din stările de beţie şi depresie când a în-ceput să citească Biblia. Dar când ea la îndemnat şi pe soţul ei să citească Biblia, el s-a enervat şi mai tare şi a în-ceput să o bată cu Biblia în cap.

Descoperirea practiciihomosexuale

Era toamnă târzie. Într-o zi soţul o anunţase pe Parascovia că va înnopta un prieten de-al lui în casa lor. Ea a pre-gătit mâncare şi o cameră unde avea să doarmă oaspetele. Când a ajuns soţul cu prietenul lui, era deja târziu şi toţi dormeau, în afară de Parascovia care stătea în pat, dar asculta vorbele lor. Când au mers la culcare, s-au culcat ambii în aceiaşi cameră. “Nici prin cap nu mi-a trecut ce era la mijloc”, spu-ne Parascovia. Dimineaţa Parascovia îl vede pe băiatul lor de cincisprezece ani foarte supărat şi agitat. Când ea l-a întrebat ce s-a întâmplat, el cu lacrimi în ochi i-a spus că nu mai doreşte să lo-cuiască în casa lor şi nu-l mai numeşte tată. Nici atunci ea nu şi-a dat seama. Băiatul i-a spus să se uite pe geamul camerei unde dormea tatăl său. Când ea s-a uitat pe geam a rămas fără grai, aşa zisa “dragoste” a celor doi era în toi.

Femeie căsătorită cu un homosexual

Ei au observat-o şi repede s-au acope-rit cu o plapumă. Peste câteva clipe ei au ieşit afară, iar ea faţă de prietenul soţului săi, i-a spus că doreşte divorţul. “Cât de mult l-am iubit, în clipa aceea de zece ori mai mult îl uram. Mie îmi era greu măcar să mă uit la el”, spune Parascovia. După aceasta el a început să aibă o ură foarte mare faţă de băiat. Când era beat, băiatul nu dormea aca-să, era totdeauna fugar.

Puţin timp după aceea Parascovia a plecat la muncă în Israel pentru a face ceva bani, apoi să se întoarcă înapoi să ia copiii şi să plece pentru a-şi reface viaţa. Băiatul Parascoviei mărturiseş-te că ceea ce a văzut el şi mamă-sa în acea zi, a fost o nimica toată în com-paraţie cu lucrurile scârboase ce le-a văzut după plecarea ei în Israel. Paras-covia spune, că abea acum înţelege că problema aceasta nu este numai a ei, ci a multor familii din Moldova, ale căror victimă este fiecare care face parte din acea familie.

Regăsirea fericirii....După un timp lung de chinuri, Pa-

rascovia a divorţat de fostul soţ şi în sfârşit este fericită. A întâlnit un băr-bat simplu, dar cu suflet mare, care o iubeşte şi este gata să ia sub îngrijirea lui toţi trei copii.

Parascovia a încheiat povestirea istoriei vieţii ei cu lacrimi în ochi, dar acestea nu mai erau lacrimi de chin, ci de bucurie. Ochii ei erau plini de spe-ranţă şi ardoare pentru un nou început.

Citind această istorie, să ne între-băm pe noi înşine, este bine să per-mitem legalizarea homosexualităţii la noi în ţară aşa cum au făcut-o alte ţări, sau nu?

8

Frumoasele noastre stu-dente…

Ce poate fi mai frumos si mai placut decit atunci cind vezi pe holurile universitatii numai domnisoare frumoase ce au un machiaj usor , bine accentuat si facut cu gust?Exact,atunci cind le privesti ti se ridica…foarte tare dispozitia!Acum,scopul meu,si al cosmetologului E.Brinza, e sa va sarim putin in ajutor pentru a va putea face machiajul cu indrazneala si cu mai multa siguranta.Acum fete-lor fiti atente!!!

Machiajul pleoapelor este o artă, iar pentru ca ochii dumneavoastră să fie puşi în valoare şi pentru ca privirea să fie expresivă, trebuie să o stăpîniţi foarte bine.Cînd vine vorba de farduri şi de folosirea acestora este bine să ţineţi cont de toate sfaturile şi recoman-dările specialiştilor referitoare nu doar la calitate, textură şi culoare, ci şi la instrumentele şi tehnicile folosite în practicarea acestei arte.În ceea ce priveşte instrumentele indicate pentru fardarea perfectă a ochilor aveţi trei variante. Există aplicatoare cu capete din spumă sintetică, acestea permiţînd realizarea texturii pe care o doriţi. Atunci cînd vreţi să obţineţi efecte de umbră, optaţi cu încredere pen-tru pensula cu peri naturali sau aplicaţi fardul direct cu degetul, o procedură folosită de cele mai multe ori pentru a estompa culorile.În ceea ce priveşte tex-tura fardurilor, acestea sînt de două feluri, pudră şi cremă. De obicei, cele mate sînt comerci-alizate sub formă de pudră, iar cele metalizate sau sidefate sînt sub formă de cremă. Alegeţi mai multe tonuri de culoare, în degrade, pentru a le combina şi pentru a vă juca inspirat cu nu-anţele şi cu reflexele. Nu ezitaţi să combinaţi texturile mate cu cele sidefate şi îndrăzniţi să de-senaţi umbre cu reflexe care in-terferează. Pentru o ieşire seara la discotecă sau pentru o ocazie specială puteţi opta pentru far-duri pudră ce conţin paiete fine.Nuanţele fardurilor trebuie ale-se în funcţie de culoarea ochi-

lor, fie în armonie, fie în con-trast. Dacă aveţi ochii albaştri, ziua puteţi folosi nuanţe calde de maro, gri închis, roz delicat sau kaki. Pentru machiajul de seară, alegeţi farduri negre sau aproape negre, iar pentru un aspect distins optaţi pentru tur-coaz sau albastru electric.Dacă aveţi ochii verzi, preferaţi maro, auriu, violet, culori care vă vor pune în evidenţă frumuseţea irisului. Totuşi, evitaţi nuanţele de verde viu, care pun în um-bră culoarea naturală a ochilor.Dacă însă aveţi ochii căprui, to-tul este posibil. Pentru un ma-chiaj sobru, puteţi aplica fără nici o restricţie un fard cafeniu, kaki, albastru electric sau de culoarea bronzului. În schimb, pentru un machiaj mai luminos, optaţi pentru culori pastelate şi sidefate.Iată o tehnică destul de uşor de realizat pentru un ma-chiaj fermecător al ochilor. Apli-caţi pe pleoape un fard deschis la culoare, care va reprezenta baza machiajului. Continuaţi cu o culoare mai închisă în colţul extern al ochiului. Finalizaţi cu o nuanţă luminoasă, ce trebuie aplicată în colţul interior. Pentru a obţine un efect de mărire a ochiului folosiţi un fard alb pe arcadă, sub sprînceană.Dacă sînteţi adepta machiajului lu-minos, alegeţi să folosiţi farduri cremă metalizate. Aplicaţi cîte-va tuşe de culoare aprinsă pe pleoapa mobilă şi estompaţi cu degetul. Este foarte important să nu puneţi prea mult fard pen-tru a nu încărca pleoapa. Aceas-tă procedură este, în schimb, in-dicată dacă doriţi să obţineţi un efect metalic. Pentru a finaliza machiajul, jucaţi vă cu nuanţele în degrade. Aplicaţi la rădăcina genelor o dungă de fard închis la culoare, precum cea pe care o trasaţi cu creionul dermato-graf, apoi estompaţi culoarea cu o nuanţă mai deschisă, aplicată pe pleoapa mobilă.

Deci,iata dragi studen-te careva sfaturi utile pentru a va putea mentine mereu proaspete,atragatoare si mereu frumoase!

Olga BUSUIOC

Fardul de ochi, pus în lumină!

Da,dragi studenti!Iata ne aflam pe ultima suta de metri si fi-nisam si noi universitatea.Deci,cum spunea un coleg de al meu,suntem peste 5 minute licentiati!Dupa aia fiecare din noi isi va alege drumul in viata si fiece va dori sa activeze in cimpul muncii. Iata,aici do-resc sa intervin si eu putin…cu cite-va sfaturi ce vor fi utile la interviul la postul de munca dorit.

Nu conteaza cat de bine cu-nosti fiecare mic amanunt al CV-ului tau, atunci cand mergi la un inter-viu, mereu exista intrebari care sa te puna in incurcatura. Intrebari pre-cum: „Care sunt punctele tale sla-be” si „De ce ai plecat de la fostul loc de munca?” vor exista mai mult ca sigur si le vei gasi cu greu un raspuns potrivit. Trebuie sa cauti motivul pentru care este pusa fiecare intre-bare si abia apoi sa raspunzi. In tim-pul interviului, potentialul angajator cauta sa vada ce fel de persoana esti. Stie din CV care sunt abilitatile tale, iar in timpul interviului incear-ca sa vada daca esti potrivit pentru slujba respectiva. Este greu sa-ti as-cunzi temerile atunci cand te afli pe scaunul intervievatului, dar trebuie sa te straduiesti. In continuare iti prezint zece dintre cele mai grele in-trebari intalnite in timpul interviului de angajare, dar nu numai atat: iti voi oferi si cateva sfaturi despre cum sa raspunzi la ele pentru a trece cu bine momentul.

1. Intrebarea: Asa, povesteste-mi mai multe despre tine...

Este momentul in care uiti pur si simplu de ce te afli acolo. Pare o intrebare grea si care cere un ras-puns cat mai amplu, dar este mai mult pentru a sparge gheata. Prin aceasta intrebare, cel care condu-ce interviul incearca sa afle cat mai multe despre persoana ta.

Cum sa raspunzi: Ultimul lucru pe care cel ce-ti pune intrebarea vrea sa-l afle este povestea vietii tale. Intreaba si tu la randul tau: „este un anumit domeniu asupra caruia sa ma concentrez mai mult?”. Iar de aici incolo iti va fi foarte usor sa vorbesti despre domeniul de in-teres pentru persoana din fata ta.

2. Intrebarea: Care sunt slabi-ciunile tale?

Este o intrebare capcana. Cat de sincera trebuie sa fii? Este nor-mal ca intrevievatorul sa foloseasca raspunsul tau drept motiv pentru a nu te angaja, asa ca ai grija cum ra-spunzi.

Cum sa raspunzi: Depinde de domeniul in care vrei sa te angajezi. Daca slujba ta tine de domeniul re-latiilor publice, iar tu ai probleme cu comunicarea, nu aminti de asta.

Vorbeste despre slabiciuni precum „ma enervez cand pro-iectele nu sunt terminate la timp” sau „sunt agitata cand in jurul meu exista oameni care nu vor sa incerce mai mult, sa lucreze mai mult.”

3. Intrebarea: Preferi sa lu-crezi pe cont propriu sau in echipa?

Mare atentie aici. Foarte pu-tin angajatori isi doresc oameni care sa lucreze singuri. Poti spune ca lucrezi foarte bine cand esti in-tegrata intr-o echipa, dar te poti motiva si singura.

Cum sa raspunzi: Pentru a fi cat mai explicita, spune care ar fi locul tau exact intr-o echipa. Esti o conducatoare innascuta, cea care vine mereu cu ideile sau spiritul echipei?

4. Intrebarea: De ce ai plecat de la fostul serviciu?

Intrebarea este pusa pentru a vedea cat de bine te descurci cu conflictele sau care sunt motivele pentru care iti doresti aceasta sluj-ba.

Cum raspunzi: Fii sincera, dar daca ai plecat din pricina sefului, putina discretie nu ti-ar strica. Mai bine dai vina pe intreaga companie decat pe o singura persoana.

Daca ai plecat pentru ca iti doreai mai mult de la slujba ta, vor-beste despre asteptarile tale profe-sionale.

5. Intrebarea: Unde te vezi peste 10 ani?

Este o intrebare cu talc pentru a vedea cat de devotata esti compa-niei. Firmele din ziua de astazi nu se asteapta ca un angajat sa le ramana

fidel mai mult de 40 de ani si sa iasa la pensie primind cadou un ceas de aur.

Este normal sa vorbesti despre ce vrei sa faci in viitor, in ce domenii vrei sa mai lucrezi sau ce altceva vrei sa mai intreprinzi.

Cum sa raspunzi: nu-ti fie tea-ma sa spui ca speri sa te afli intr-o pozitie mai buna, cu mult mai mul-te responsabilitati, dar vorbeste si despre planurile ce nu au legatura cu cariera. Oricum, evita sa vorbesti angajatorului despre copiii pe care vrei sa-i ai pana atunci.

6. Intrebarea: La ce salariu te astepti?

Iti poate testa lacomia, dar probabil ca vrea sa-si faca o idee despre cat castigai in trecut.

Cum sa raspunzi: Daca slujba a fost mult mediatizata, s-ar putea sa ai o idee despre salariul pe care compania il poate oferi. Dar daca esti nevoita sa negociezi, gandeste-te la cat ai castigat in trecut si cat vrei sa castigi acum.

Daca iti este teama sa nu gre-sesti, intreaba si tu la randul tau daca pe langa salariu se poate vorbi de bonusuri sau comisioane.

7. Intrebarea: De ce vrei sa lu-crezi pentru noi?

Inseamna de fapt: Cat de mult te-ai straduit sa afli amanunte des-pre noi? Si cat de mult te incanta aceasta slujba?

Cum sa raspunzi: Vorbeste despre cum ai aflat de companie si de slujba oferita si care ti se par punctele forte ale acesteia.

Afla cat mai multe despre ea, despre modul in care lucreaza si despre proiectele de viitor. Majo-ritatea companiilor au un site, asa ca poti obtine de acolo informatiile dorite.

Si nu uita ca interviul lucreaza pentru doua persoane. Spune de ce vrei sa lucrezi pentru ei, dar si ce vor castiga ei daca te vor angaja pe tine.

8. Intrebarea: Cum te carateri-zeaza seful/colegii/prietenii?

Cum sa raspunzi: Fii mereu „fata cea buna” - nu este nevoie sa

vorbesti despre conflictele minore. Foloseste intrebarea pentru a po-vesti cat de sociabila si plina de pro-fesionalism esti.

9. Intrebarea: Ai probleme de sanatate?

Normal, orice bola grava ar tre-bui depistata inainte de a se ajunge la interviu.

Cum raspunzi: Daca proble-mele de sanatate pe care le ai nu-ti afecteaza deloc capacitatea de munca, nu aminti de ele. Nu este nevoie sa discuti de astmul tau daca il poti tine sub control.

10. Intrebarea: Ai vreo intre-bare?

Este crucial sa ai cateva prega-tite dinainte. Persoana care sustine interviul va fi dezamagita daca nu vei cere mai multe detalii in legatura cu slujba sau compania respectiva.

Cum sa raspunzi: Nu pune o intrebare doar pentru ca simti ca asa trebuie sau in legatura cu ceva care s-a dezbatut deja.

Iata cateva exemple care sa-ti foloseasca:

- Aceasta pozitie imi va permi-te sa lucrez si cu alte departamente?

- Cui ii voi face raportul zilnic?- Cum va fi evaluata munca

mea?- Care sunt oportunitatile de

dezvoltare in companie?Deci acum cred ca iti va fi mai

usor la un interviu ce-l ai deja pro-gramat.Vreau sa-ti maid au un ul-timo sfat-fii sigur pe tine.Tu esti cel mai bun!

Bafta!!!!!!!!

Responsabil de ediție:Dragoş CONDREA

Design:Corneliu COMENDANT

Olga BUSUIOCIna FLOREATatiana BOGDANIana CRISTEA

Grupa J-062-LFacultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale ComunicăriiUniversitatea de Stat din Moldova

Chişinău, R. Moldova

Ludmila DELIUAdelina CARABULEAIna COJOCARUIrina CAPCELEA

Reporteri:

Intrebări „dure” puse la interviuri!

Din cele mai îndepărtate tim-puri numele era considerat ceva sfînt pentru integritatea persona-lităţii şi era direct legat de calităţile a ceea ce el exprimă. Numele este un ansamblu general al coloristicii şi difersităţii psihicului uman. El devine un element foarte impor-tant în societate, chiar dacă noi nu observăm acest lucru. Numele ne diferenţiază de celelalte persoane, oferă sonoritate, inspiră un anu-mit gen de personalitate şi chiar trezeşte curiozitate...

Ana, Cristina, Maria, Dori-na....multe nume, toate bune şi frumoase.Am încercat să fac un mic experiment şi să aflu care sunt cele mai frecvente şi cele mai ne-obişnuite nume ale Facultaţii de Jurnalism. Potrivit listelor Conten-gentului de studenţi ai facultaţii, topul celor mai frecvente nume îl

deţine OLGA. Aproximativ 33 de fete poartă acest nume. Locul 2 în clasament este deţinut de ANA (circa 27).Pe treapta a treia se află Tatianele (aproape 21), urmate de Natalia (~ 20), Elena (~19),Cristi-na, Irina,Alina...

Prin listele studenţilor am găsit şi nume care mi-au atras pro-fund atenţia şi nu pot să închei acest material fără a le elogia: Le-onte (1), Speranţa (1), Ramin (1), Isolda, Stepanida, Renata, Octe-brina, Ilinca ş.a.

Fiecare nume e fromos şi im-portant, indiferent de numărul de vocale sau consoane...

SEMNIFICAŢIA CELOR MAI FRECVENTE NUME:

Olga – de la “ Helga”, nume scandativ însemnînd “de succes”.Nu toţi experţii sunt de acord cu

aceasta, unii spunînd că poate fi derivat din nume vechi însemnîd “binecuvîntată” sau “sfîntă”.

Ana – provine de la “chan-nah”, nume evreiesc care în-seamnă “graţie favorită”, “milă”.Prenumele Ana sugerează o fire răbdătoare, o persoană meticu-loasă care preferă să se concen-treze asupra detaliilor, înt-un mod sistematic.

Tatiana – formă feminină a numelui roman Tatianus,care de-rivează din Tatius.

Natalia- (lat.) “cea născuta la Crăciun”

Elena – [greaca] helene = torta,foc sau selene = luna

Alina – originea numelui este “Adal”(“nobil”în germana veche).

Irina- de la “eirene”, nume grec, însemnînd “paşnică”

Vasile – (gr.basilaeus - “dom-

nitorul”). Cel care este botezat ast-fel are capacitatea de a-si adapta comportamentul in functie de situatie si de moment, avand une-ori maleabilitatea unui cameleon. Are o fire sociabila si apreciaza prezenta oamenilor, uneori chiar mai mult decat calitatile lor.

Ion – (ebraică) Yochanan – Dumnezeu este milos.

Sergiu - (latin) – servitor.Leonte (Leontin) – (latina) –

varianta a numelui Leo – leuIsolda (galeză) - frumosRenata (latina) – renăscut.Cei care nu şi-au gasit nume-

le în lista prezentată mai sus, nu vă supăraţi...

Pentru a afla ce semnifică nu-mele tău, consultaţi Dicţionarul de nume proprii....

Adelina CARABULEA

Top nume - „Olga” este câștigător!