Microsoft Word - Raport de mediu PJGD...

Microsoft Word - Raport de mediu PJGD Suceava.doc

EPC Consultanţă de mediu

Parteneriat cu natura

Bucureşti, Str. Apolodor nr. 13-15, ap. 54 Tel/fax: 021 33.55.195

www.epcmediu.ro [email protected]

RAPORT DE MEDIU

PLAN JUDEŢEAN DE GESTIONARE A

DEŞEURILOR

Decembrie 2007 - Ianuarie 2008

JUDEŢUL SUCEAVA

RAPORT DE MEDIU

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Suceava

RAPORT DE MEDIU

PLAN JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

JUDEŢUL SUCEAVA

Colectiv de elaborare

Geograf Roxana BOICU Responsabil lucrare

Ing Alexandra Călineaţă

Ecolog Marius NISTORESCU

Ing. Alexandra DOBA

Ecolog Tiberiu Fermaş

IePC Consultanţă de mediu |Pagina 2

RAPORT DE MEDIU

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - Judeţul Suceava

CUPRINS

1 INTRODUCERE9

2 METODOLOGIA ELABORĂRII SEA PENTRU PJGD SUCEAVA10

2.1 ETAPA DE ÎNCADRARE10

2.2 Etapa de definitivare a proiectului de plan şi de realizare a raportului de mediu11

3SCURTĂ PREZENTARE A PJGD SUCEAVA13

3.1 CONTEXTUL ACTUAL14

3.2 Structura Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor judeţul Suceava15

3.3 Principalele obiective propuse prin pjgd suceava19

3.4 RELAŢIA CU ALTE PROGRAME RELEVANTE25

4ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI27

4.1STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI27

4.1.1 Aer29

4.1.2 Apă31

4.1.3 Sol33

4.1.4 Contribuţia la schimbările climatice34

4.1.5 Biodiversitate35

4.1.6 Managementul riscurilor38

4.1.7 Peisajul şi moştenirea culturală40

4.1.8 Conservarea resurselor naturale42

4.1.9 Sănătate umană43

4.1.10 Transport durabil46

4.1.11 Turism49

4.2EVOLUŢIA STĂRII MEDIULUI ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PJGD50

5 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONELOR POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PJGD53

6 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PJGD54

7 OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PJGD.56

8 POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI58

8.1 METODOLOGIA DE EVALUARE58

8.2 EFECTE ASUPRA MEDIULUI GENERATE DE IMPLEMENTAREA PJGD58

lEPC Consultanţă de mediu |Pagina 3

RAPORT DE MEDIU


8.3 EVALUAREA EFECTELOR DE MEDIU CUMULATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PJGDSUCEAVA ASUPRA OBIECTIVELOR DE MEDIU RELEVANTE 83

9POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXTTRANSFRONTIERĂ .... 84

10 MĂSURILE PROPUSE PENTU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADEVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PJGD 85

11 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE 91

12 MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PJGD 93

13 REZUMAT NONTEHNIC 97


RAPORT DE MEDIU


INDEX TABELE

Tabel nr. 2-1 Componenţa Grupului de Lucru pentru elaborarea PJGD Suceava11

Tabel nr. 3-1 Obiective pentru gestionarea deşeurilor la nivelul judeţului Suceava20

Tabel nr. 4-1 Principalele cursuri de apă din judeţul Suceava31

Tabel nr. 4-2 Amenajări cu folosinţă complexă pe teritoriul judeţului Suceava32

Tabel nr. 4-3 Siturile incluse în reţeaua Natura 200036

Tabel nr. 4-4 Suprafaţa spaţiilor verzi din localităţile urbane- judeţ Suceava41

Tabel nr. 4-5 Situaţia drumurilor publice în judeţul Suceava la 31 decembrie 200547

Tabel nr. 4-6 Evoluţia posibilă a mediului în situaţia neimplementării PJGD (alternativa 0)51

Tabel nr. 6-1 Probleme de mediu relevante pentru PJGD54

Tabel nr. 7-1 Aspecte de mediu şi obiectivele relevante de mediu stabilite în cadrul grupului de lucruPJGD56

Tabel nr. 8-1 Scala de cuantificare a impactului generat de implementarea măsurilor PJGD asupraobiectivelor de mediu relevante58

Tabel nr. 8-2 Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generat de obiectivul privindPromovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate59

Tabel nr. 8-3 Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de obiectivul privindDezvoltarea activităţilor de valorificare materială şi energetică61

Tabel nr. 8-4 Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de obiectivul privindExtinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale63

Tabel nr. 8-5 Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de obiectivul privindImplementarea sistemelor de colectare selectivă65

Tabel nr. 8-6 Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de obiectivul privindReducerea cantităţii de deşeuri municipale biodegradabile depozitate67

Tabel nr. 8-7 Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de obiectivul privindValorificarea deşeurilor de ambalaje69

Tabel nr. 8-8 Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de obiectivul privindColectarea separată a deşeurilor din construcţii şi demolări71

Tabel nr. 8-9 Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de obiectivul privindGestiunea corespunzătoare a nămolului provenit de la staţiile de epurare73

Tabel nr. 8-10 Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de obiectivul privindCrearea şi dezvoltarea unei reţele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scose din uz75

Tabel nr. 8-11 Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de obiectivul privindColectare separată, reutilizare, reciclare şi valorificare DEEE77

lEPC Consultanţă de mediu|Pagina 5

RAPORT DE MEDIU


Tabel nr. 8-12 Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de obiectivul privindImplementarea serviciilor de colectare şi transport pentru deşeurile periculoase din deşeurilemenajere 79

Tabel nr. 8-13 Evaluarea efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu generate de obiectivul privindEliminarea deseurilor în conformitate cu cerintele legislatiei în domeniul gestiunii deseurilor 81

Tabel nr. 12-1 Indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor PJGD Suceava asupra mediului 94


RAPORT DE MEDIU


INDEX FIGURI

Figura nr. 4.1 Localizarea judeţului Suceava 28

Figura nr. 4.2 Localizarea ariilor protejate din judeţul Suceava 38

Figura nr. 4.3 Densitatea populatiei (date din recensământul 2002) în judetul Suceava 44

Figura nr. 4.4 Principalele artere rutiere din Judetul Suceava 48

Figura nr. 8.1 Reprezentarea grafică a efectului generat de obiectivul privind promovarea unuisistem de informare, conştientizare şi motivare prin campanii publice pentru toate părţileimplicate 60

Figura nr. 8.2 Reprezentarea grafică a efectului generat de obiectivul privind Dezvoltareaactivităţilor de valorificare materială şi energetică 62

Figura nr. 8.3 Reprezentarea grafică a impactului generat de obiectivul privind extindereasistemului actual de colectare a deşeurilor 64

Figura nr. 8.4 Reprezentarea grafică a efectului generat de obiectivul privind Implementarea 66

Figura nr. 8.5 Reprezentarea grafică a efectului generat de obiectivul privind Reducerea cantitatiide deşeuri municipale biodegradabile depozitate 68

Figura nr. 8.6 Reprezentarea grafică a efectului generat de obiectivul privind valorificareadeşeurilor de ambalaje 70

Figura nr. 8.7 Reprezentarea grafică a efectului generat de obiectivul privind Colectarea separată adeşeurilor din construcţii şi demolări 72

Figura nr. 8.8 Reprezentarea grafică a efectului generat de obiectivul privind Gestiuneacorespunzătoare a nămolului provenit de la staţiile de epurare 74

Figura nr. 8.9 Reprezentarea grafică a efectului generat de obiectivul privind Crearea şidezvoltarea unei reţele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scose din uz 76

Figura nr. 8.10 Reprezentarea grafică a efectului generat de obiectivul privind Colectare separată,reutilizare, reciclare şi valorificare DEEE 78

Figura nr. 8.11 Reprezentarea grafică a efectului generat de obiectivul privind Implementareaserviciilor de colectare şi transport pentru deşeurile periculoase din deşeurile menajere 80

Figura nr. 8.12 Reprezentarea grafică a efectului generat de obiectivul privind Eliminareadeşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor 82

Figura nr. 8.13 Reprezentare grafică a evaluării efectelor cumulative de mediu generate deimplementarea PJGD Suceava 83

Figura nr. 10.1 Zone sensibile (contur verde) aferente ariilor protejate existente pe teritoriulcomunei Moara 88

Figura nr. 10.2 Reprezentarea grafică a efectului generat de obiectivul privind Crearea şidezvoltarea unei reţele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scose din uz 89


RAPORT DE MEDIU


ABREVIERI ŞI ACRONIME

ADR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională

AFM

Administraţia Fondului pentru Mediu

ANAR

Administraţia Naţională Apele Române

ANPM

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

APM

Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului

ARAM

Asociaţia Română de Ambalaje şi Mediu

ARPM

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului

CJ

Consiliul Judeţean

DEEE

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Directiva SEA

Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea

efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului

EEE

Echipamente electrice şi electronice

EIA

Evaluarea impactului asupra mediului (evaluarea la nivel de proiect a

efectelor de mediu)

GES

Gaze cu efect de sera

GNM

Garda Nationala de Mediu

HG

Hotarârea Guvernului României

HG 1076/2004

Hotarârea de Guvern nr.1076/8.07.2004 privind stabilirea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (MO

nr.707/5.08.2004)

INS

Institutul Naţional de Statistică

Metodologie

Metodologie pentru elaborarea Planurilor Judeţene de Gestionare a

Deşeurilor, aprobată prin Ordinul MMDD nr. 951/2007

MMDD

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

MMGA

Ministerul Mediului şi Gospodăriri Apelor

Natura 2000

Reţea Europeană de Arii protejate creată pentru conservarea habitatelor şi

speciilor de interes comunitar

PJGD

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor

PNGD

Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor

POS

Program Operaţional Sectorial

PRGD

Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor

SEA

Evaluare Strategică de Mediu

SNGD

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor

VSU

Vehicule scoase din uz

^EPC Consultanţă de mediu

Pagina 8

RAPORT DE MEDIU


1 INTRODUCERE

Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategică de Mediu a Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Suceava. Lucrarea a fost întocmită de SC EPC Consultanţă de Mediu SRL, societate acreditată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru elaborarea de studii de impact asupra mediului (Certificat EIM-06-350 / 21.11.2006).

Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu cerinţele de conţinut ale Anexei nr. 2 a Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 "privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe".

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este promovat de către Consiliul Judeţean Suceava în calitate de titular al planului şi contribuie la implementarea politicilor şi atingerea ţintelor stabilite în domeniul gestionării deşeurilor, la stabilirea capacităţilor necesare pentru gestionarea deşeurilor, la controlul măsurilor tehnologice şi la stabilirea cerinţelor economice şi de investiţie.

Scopul Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este de a stabili cadrul pentru crearea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor, care să asigure îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor în conformitate cu obiectivele şi ţintele Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, ale Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 1 Nord-Est şi ale legislaţiei naţionale şi europene în domeniu.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - Judeţul Suceava abordează toate aspectele legate de gestionarea deşeurilor municipale la nivel judeţean şi va servi ca bază pentru politica în acest domeniu, pentru stabilirea necesarului de investiţii şi pentru elaborarea proiectelor în vederea obţinerii finanţărilor necesare.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Suceava a fost elaborat în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale privind evaluarea strategică de mediu (HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe).


RAPORT DE MEDIU


2

2 METODOLOGIA ELABORĂRII SEA PENTRU PJGD SUCEAVA

Scopul evaluării strategice de mediu este acela de a contribui la integrarea consideraţiilor cu privire la mediu în pregătirea şi adoptarea PJGD Suceava. Parcurgerea procedurii SEA este o garanţie a promovării dezvoltării durabile în cadrul acestui plan.

Evaluarea strategică de mediu se realizează în baza cerinţelor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului) şi a Hotărârii de Guvern nr. 1076/8.07.2004 de stabilire a procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri sau programe (MO nr. 707/5.08.2004), care transpune prevederile Directivei menţionate în legislaţia naţională.

Metodologia utilizată în evaluarea strategică de mediu include cerinţele documentelor mai sus amintite, precum şi recomandările metodologice din:

· "Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe", elaborat de MMGA şi ANPM, aprobat prin Ordinul nr. 117/2006;

· "Manualul privind ESM pentru Politica de Coeziune 2007-2013", elaborat în cadrul proiectului Interreg IIIC "Greening Regional Development Programmes" ("Programe de dezvoltare regională ecologică"). Acest manual a fost considerat de DG Regio şi DG Mediu în 2006 ca fiind adecvat pentru realizarea evaluării strategice de mediu a programelor pentru politica de coeziune UE din 2007-2013.

Procedura SEA (conform HG 1076/2004) presupune parcurgerea următoarelor etape:

a.etapa de încadrare a planului/programului în procedura evaluării de mediu;

b.etapa de definitivare a proiectului de plan/program şi de realizare a Raportului demediu;

c.etapa de analiză a calităţii Raportului de mediu.

2.1

ETAPA DE ÎNCADRARE

În conformitate cu cerinţele art. 9 alin. (1) din HG 1076/2004, Consiliul Judeţean Suceava, în calitate de titular al Planului Judeţean de gestionare a Deşeurilor, a notificat Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău şi a informat publicul prin anunţuri repetate în mass-media cu privire la elaborarea primei versiuni a planului.

În conformitate cu cerinţele art. 9 alin. (2) din HG 1076/2004, odată cu notificarea, s-a pus la dispoziţia ARPM Bacău şi a publicului, spre consultare, prima versiune a planului şi s-a



se supune procedurii

RAPORT DE MEDIU

solicitat declanşarea etapei de încadrare pentru a se decide dacă planul evaluării strategice de mediu (Adresa de înaintare nr. 352/10.01.2008).

2.2

iu

Etapa de definitivare a proiectului de plan şi de realizare a raportului de mediu

În intervalul decembrie 2007 - ianuarie 2008 a avut loc definitivarea proiectului Planului Judeţean de Gestiune a Deşeurilor şi elaborarea Raportului de mediu. Elaborarea acestor documente s-a făcut în cadrul grupurilor de lucru.

Tabel nr. 2-1 Componenţa Grupului de Lucru pentru elaborarea PJGD Suceava

Nr. crt.

Numele şi Prenumele

Funcţia

Instituţia

1

Nichiforel Gheorghe

Şef Serviciu

Consiliul Judeţean Suceava

2

Jauca Dana

Inspector de Specialitate


3

Humeniuc Petru



4

Pascaru Camelia

Consilier

Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava

5

Bolohan Cristina

Consilier

Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava

6

Ambăruş Mihaela

Consilier

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău

7

Goldring Cornelia

Consilier

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău

8

Gutt Alexandru

Expert

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord Est

9

Anca Ionce

Comisar

Garda Naţională de Mediu-Comisariatul Judeţean Suceava

10

Dima Valeriu

Inspector Principal

Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava

11

Abiţei Ludovic

Şef Serviciu

Autoritatea de Sănătate Publică Suceava

12

Munteanu Manuela

Geolog

Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava

13

Nistorescu Marius

Senior Expert

EPC Consultanţă de Mediu SRL Bucureşti

14

Doba Alexandra

Expert - Responsabil de lucrare


15

Boicu Roxana

Junior Expert


16

Tabarcea Victoria

Şef Birou

Primăria Municipiului Suceava

17

Olcu Nicoleta


Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc

18

Vacariuc Simona

Consilier

Primăria Municipiului Fălticeni

19

Flutur Gabriel Dumitru

Şef Serviciu

Primăria Municipiului Rădăuţi

fEPC Consultanţă de mediu

Pagina 11

RAPORT DE MEDIU


20

Boiarinof Cătălin


Primăria Municipiului Vatra Dornei

21

Rusu Dorel

Administrator Gospodărie Comunală

Primăria oraşului Broşteni

22

Boca Mihai

Consilier

Primăria oraşului Cajvana

23

Pitaru Costel

Referent

Primăria oraşului Dolhasca

24

Bedrulea Cecilia

Consilier Principal

Primăria oraşului Gura Humorului

25

Bucevschi Mihai

Şef Serviciu

Primăria oraşului Siret

26

Ionese Gheorghe


Primăria oraşului Vicovu de Sus

27

Costân Elena

Referent

Primăria comunei Moara

28

Frâncu Ştefan

Referent

Primăria comunei Pojorâta

Elaborarea Raportului de mediu a presupus parcurgerea următoarelor etape:

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Analiza stării mediului în judeţul Suceava, luând în considerare datele şi informaţiile existente;

În urma caracterizării stării actuale a mediului a fost identificat un set de aspecte de mediu şi probleme de mediu ce sunt relevante pentru spaţiul analizat şi care pot fi abordate direct prin intermediul PJGD;

Pentru aspectele de mediu şi problemele de mediu identificate au fost formulate obiective relevante de mediu cărora planul trebuie să se adreseze;

A fost realizată o analiză a evoluţiei probabile a stării mediului în judeţul Suceava (a acelor aspecte de mediu relevante, identificate anterior) în condiţiile neimplementării prevederilor noului PJGD (alternativa „0”);

Au fost evaluate efectele asupra mediului generate de implementarea PJGD, prin analizarea modului în care obiectivele PJGD contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante. Evaluarea a fost extinsă şi asupra alternativelor de realizare a PJGD;

Pe baza evaluării la nivel de obiective a fost elaborată o evaluare cumulativă care să poată oferi o imagine de ansamblu asupra posibilelor evoluţii viitoare ale stării mediului în condiţiile implementării PJGD;

A fost de asemenea realizată o listă de indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor PJGD Suceava asupra mediului;

Pe baza analizelor efectuate a fost propus un set de recomandări privind prevenirea, reducerea şi compensarea oricărui potenţial efect advers asupra mediului asociat implementării PJGD;

După parcurgerea acestor etape a fost elaborată varianta finală a Raportului de mediu.


Pagina 12

RAPORT DE MEDIU


3 SCURTĂ PREZENTARE A PJGD SUCEAVA

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - Judeţul Suceava abordează toate aspectele legate de gestionarea deşeurilor municipale la nivel judeţean şi va servi ca bază pentru politica în acest domeniu, pentru stabilirea necesarului de investiţii şi pentru elaborarea proiectelor în vederea obţinerii finanţărilor necesare.

Implementarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor va genera schimbări semnificative ale practicilor curente de gestionare a deşeurilor.

De asemenea Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor ia în considerare proiectele existente şi cele propuse şi face propuneri pentru noi măsuri necesare atingerii obiectivelor şi ţintelor formulate.

Principial, toate măsurile propuse vizează îmbunătăţirea calităţii mediului şi a condiţiilor de viaţă a populaţiei.

În continuare se prezintă câteva exemple referitoare la impactul implementării PJGD asupra comunităţii:

>În ceea ce priveşte deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii:

· închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi amenajarea la nivel judeţean a două depozite conforme cu standardele UE;

· amenajarea staţiilor de transfer va contribui la optimizarea costurilor de transport;

· extinderea colectării deşeurilor în zona rurală va conduce la reabilitarea terenurilor;

· noile reglementări şi cerinţe cu privire la colectarea, sortarea, valorificarea şi eliminarea diferitelor categorii de deşeuri vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deşeurilor prin implicarea populaţiei;

· o infrastructură adecvată a gestionării integrate a deşeurilor va asigura un nivel corespunzător de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei;

>În ceea ce priveşte pre-colectarea diferenţiată, punctele de colectare şi activităţile dereciclare a deşeurilor de ambalaje ori a celor biodegradabile:

· sortarea la generator în containere speciale şi transportul separat pentru hârtie/ sticlă/metale/plastic/deşeuri de ambalaj vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deşeurilor;

· încurajarea compostării deşeurilor vegetale în propria gospodărie în zonele rurale, precum şi în centrele de compostare va conduce la creşterea cantităţilor de compost folosite în agricultură;


RAPORT DE MEDIU


>În ceea ce priveşte fluxurile speciale de deşeuri (puncte de colectare, centre de tratare sausisteme de preluare de către distribuitori):

•deşeurile din construcţii şi demolări (cărămizi, beton, tencuieli, ţigle, lemn ş.a.m.d):

· vor fi sortate şi prelucrate în vederea valorificării, rămânând ca fracţiile nevalorificabile să fie eliminate controlat;

· se vor aplica tarife speciale la eliminarea deşeurilor din construcţii şi demolări;

· populaţia va trebui să fie informată şi să se conformeze noilor practici, chiar dacă acestea vor presupune cheltuieli suplimentare;

•deşeurile menajere periculoase, deşeurile de echipamente electrice şi electronice şivehicule scoase din uz:

· vor fi colectate în puncte de colectare sau predate la schimb distribuitorilor, facilitând populaţiei eliminarea acestor tipuri de deşeuri;

· pentru a se putea atinge ţintele de recuperare şi reciclare agenţii economici vor fi încurajaţi să investească în instalaţii nepoluante de tratare/reciclare a deşeurilor periculoase, a materialelor rezultate de la vehiculele scoase din uz prin dezmembrare sau al celor provenite de la deşeurile de echipamente electrice şi electronice creându-se în acest fel noi locuri de muncă, noi surse de materii prime secundare;

>În ceea ce priveşte informarea/consultarea publicului:

· cetăţenii vor fi informaţi asupra practicilor legate de colectarea, tratarea sau eliminarea deşeurilor;

· publicul va fi consultat înaintea amenajării oricărei instalaţii de gestionare a deşeurilor, fiind de aşteptat ca în timp gradul de implicare şi conştientizare să crească.

3.1 CONTEXTUL ACTUAL

Primul Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Suceava a fost elaborat în perioada 2001 - 2002, conform cerinţelor OUG nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completată prin Legea nr. 426/2001, de către Inspectoratul de Protecţia Mediului Suceava, pe baza planurilor Consiliilor Locale şi a planurilor întocmite de producătorii de deşeuri. Primul Plan Judeţean a fost aprobat de către Consiliul Judeţean Suceava.

În anul 2005, Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava a elaborat primul draft al actualului Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, în paralel cu elaborarea primului draft al Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor. În perioada 2005 - 2007, PJGD a suferit o serie de modificări şi îmbunătăţiri, inclusiv prin completarea cu fluxurile specifice de deşeuri (deşeuri de echipamente electrice şi electonice, vehicule scoase din uz, deşeuri din construcţii şi demolări, nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti).


RAPORT DE MEDIU


În conformitate cu prevederile OUG nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completată prin Legea nr. 27/2007, şi ale Metodologiei pentru elaborarea Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor aprobată prin Ordinul MMDD nr. 951/2007 (publicată în Monitorul Oficial nr. 497 bis din 25.07.2007), în perioada decembrie 2007 – ianuarie 2008 a fost elaborat un nou Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Suceava, de către Consiliul Judeţean Suceava în colaborare cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, cu asistenţă din partea EPC Consultanţă de Mediu, societate acreditată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.

3.2 Structura Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor judeţul Suceava

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor a fost structurat în conformitate cu un flux clar şi logic al informaţiilor pornind de la situaţia existentă în judeţ, relevantă din punct de vedere geografic, şi ajungând la măsurile de implementare şi monitonzare.

Procesul de planificare este structurat în zece etape principale după cum urmează:

1. Introducere

2. Prezentarea Situaţiei Existente

3. Obiective şi Ţinte Judeţene de Gestionare a Deşeurilor

4. Prognoza de Generare a Deşeurilor Municipale şi a Deşeurilor de Ambalaje

5. Fluxuri Specifice de Deşeuri (situaţie existentă, metode de gestionare):

· Deşeuri periculoase din deşeurile municipale;

· Deşeuri de echipamente electrice şi electronice;

· Vehicule scoase din uz;

· Deşeuri din construcţii şi demolări;

· Nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti.

6. Evaluarea Alternativelor Tehnice

7. Calculul Capacităţilor Necesare pentru Gestionarea Deşeurilor Municipale

8. Estimarea Costurilor

9. Măsuri de Implementare (Plan de Acţiune)

10. Plan de Monitorizare

Conţinutul Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Suceava este dezvoltat după cum urmează:

Primul capitol, cel de introducere, cuprinde următoarele aspecte: • Baza legală a PJGD şi motivele elaborării acestuia;


RAPORT DE MEDIU


· Evaluarea Strategică de Mediu;

· Scopul şi limitele Planului Judeţean de Gestiune a Deşeurilor;

· Prevederi legislative;

· Categorii de deşeuri care fac obiectul PJGD;

· Structura PJGD;

· Orizontul de timp al PJGD;

· Impactul asupra comunităţii.

Al doilea capitol prezintă situaţia existentă şi cuprinde două subcapitole după cum urmează:

· Descrierea generală a judeţului;

· Descrierea situaţiei existente privind gestionarea deşeurilor în judeţ. Descrierea generală a judeţului cuprinde următoarele:

· Prezentarea judeţului: suprafaţă, relief, geologie, climă, vegetaţie, reţea hidrografică;

· Arii naturale protejate: arii naturale protejate la nivel naţional şi la nivel local, parcuri naţionale, parcuri naturale;

· Infrastructura: infrastructura de transport (drumuri, căi ferate, aeroporturi), alimentare cu apă şi canalizare;

· Date demografice: evoluţia populaţiei în judeţ pe medii (urban şi rural);

· Aşezări umane: structura administrativă, localităţi izolate;

· Dezvoltarea economică: activităţi economice, venit lunar, şomaj, PIB, turism.

Subcapitolul cu privire la datele specifice referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor are la bază situaţia actuală, fiind considerat ca punct de referinţă şi identifică necesităţile pentru dezvoltări ulterioare în cadrul sistemului de gestionare a deşeurilor. Scopul descrierii situaţiei actuale este de a identifica starea prezentă (tipuri şi cantităţi de deşeuri) şi punctele slabe în cadrul sistemului privind:

· Organizarea sistemului de gestionare a deşeurilor;

· Generarea deşeurilor;

· Colectarea şi transportul deşeurilor;

· Tratarea şi valorificarea deşeurilor;

· Eliminarea deşeurilor.

lEPC Consultanţă de mediu |Pagina 16

RAPORT DE MEDIU

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - Judeţul Suceava Capitolul trei al PJGD, Obiective şi ţinte, are ca scop:

· Stabilirea obiectivelor şi ţintelor judeţene în conformitate cu obiectivele şi ţintele Planului Regional şi Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor;

· Să servească ca bază de pornire în stabilirea măsurilor de implementare (capitolul 9);

· Să servească ca bază la identificarea indicatorilor de monitorizare (capitolul 10).

Capitolul patru, Prognoza privind generarea deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii şi a deşeurilor de ambalaje, este realizat pentru întreaga perioada de planificare. Factorii care pot influenţa prognoza şi care au fost luaţi în considerare sunt:

· evoluţia populaţiei la nivelul judeţului;

· schimbările în economia judeţului;

· schimbări privind cererea şi natura bunurilor de larg consum;

· schimbări în tehnologiile de producţie.

Pe baza cantităţilor estimate a se genera s-au calculat capacităţile de colectare, transport, valorificare şi eliminare a deşeurilor necesare a fi realizate. Prognoza privind generarea deşeurilor s-a realizat pentru:

· deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii (inclusiv deşeuri de ambalaje de la populaţie şi din comerţ şi instituţii);

· deşeurile biodegradabile municipale;

· deşeurile de ambalaje.

Pe baza prognozei de generare a deşeurilor s-au cuantificat ţintele privind deşeurile biodegradabile municipale şi deşeurile de ambalaje.

Factorii relevanţi care stau la baza calculului prognozei de generare a deşeurilor municipale sunt:

· Evoluţia populaţiei;

· Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;

· Evoluţia anuală a indicatorului de generare a deşeurilor municipale.

Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje s-a realizat pe baza variaţiei anuale a cantităţii de deşeuri de ambalaje generate şi ţinând seama de:

· Ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare;

· Structura deşeurilor de ambalaje;

· Structura deşeurilor de ambalaje de la populaţie.


RAPORT DE MEDIU

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Suceava Capitolul cinci prezintă Fluxurile specifice de deşeuri:

· Deşeuri periculoase din deşeurile municipale;

· Deşeuri din echipamente electrice şi electronice;

· Vehicule scoase din uz;

· Deşeuri din construcţii şi demolări;

· Nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti.

Pentru fiecare din aceste fluxuri de deşeuri s-au identificat tipurile, cantităţile generate şi

modul de gestionare.

Capitolul şase, Evaluarea tehnicilor potenţiale privind gestionarea deşeurilor municipale nepericuloase, este necesar în vederea fundamentării deciziei privind gestiunea deşeurilor municipale la nivelul judeţului. Astfel, s-au analizat situaţia actuală şi alternativele posibile de gestionare a deşeurilor.

În capitolul şapte se prezintă Calculul capacităţii necesare pentru gestiunea

deşeurilor municipale în scopul atingeri obiectivelor şi ţintelor impuse în PJGD pentru următoarele componente:

•Colectare şi transport:

· Extinderea ariei de acoperire cu servicu de salubrizare;

· Colectarea selectivă a materialelor reciclabile;

· Staţii de transfer.

•Tratarea şi valorificarea deşeurilor:

· Tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje;

· Tratarea deşeurilor biodegradabile municipale.

•Depozitarea deşeurilor.

În capitolul opt se realizează Estimarea costurilor aferente investiţiilor necesare pentru implementarea măsurilor prevăzute în PJGD. Scopul evaluării costurilor este acela de a estima consecinţele economice ale investiţiilor propuse a fi realizate pentru perioada de planificare. Astfel, este realizată Estimarea costurilor investiţionale pentru PJGD Suceava, Estimarea costurilor operaţionale şi de întreţinere, capacitatea utilizatorilor de servicii de gestionare a deşeurilor de a plăti pentru aceste servicii, impactul investiţiilor asupra tarifelor existente.


RAPORT DE MEDIU

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Suceava Penultimul capitol cuprinde Măsurile de implementare care au fost formulate în scopul:

· Prevederii unor acţiuni pentru fiecare dintre obiectivele/obiectivele subsidiare stabilite în cuprinsul Capitolului 3;

· Stabilirii necesităţii efectuării de studii şi investiţii;

· Creşterii nivelului de pregătire prin instruire sau elaborarea de reglementări;

· Impunerii măsurilor necesare efectuării de măsurători referitoare la cantităţile de deşeuri colectate şi determinarea compoziţiei deşeurilor municipale atât în mediul urban cât şi în mediul rural bazate pe studii efectuate în conformitate cu standardele tehnice în vigoare;

· Crearea cadrului pentru instituţiile administraţiei publice locale din judeţ să ia propriile măsuri de implementare la nivel local prin formarea grupului de lucru responsabil de implementarea măsurilor stabilite;

· Să arate necesitatea existenţei sau formării unei experienţe importante în ceea ce priveşte contractarea, elaborarea de aplicaţii pentru obţinerea de finanţări şi realizarea de studii de fezabilitate.

Ultimul capitol este cel de Monitorizare a Planului Judeţean de Gestionarea Deşeurilor şi urmăreşte progresul judeţului în realizarea obiectivelor, măsurilor şi termenelor stabilite.

Monitorizarea PJGD Suceava include, în principal, următoarele:

· Monitorizarea anuală a obiectivelor şi ţintelor din PJGD;

· Evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor şi ţintelor cuantificabile din PJGD;

•

Identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor din calea implementării PJGD;

• Stabilirea cadrului instituţional prin formarea grupului de monitorizare responsabil de evaluarea indicatorilor urmăriţi şi întocmirea raportului anual de monitorizare;

•

Monitorizarea factorilor relevanţi pentru prognoză.

3.3 Principalele obiective propuse prin pjgd suceava

PJGD Suceava este structurat pe 19 obiective generale, corespunzătoare tematicilor la care se face referire. Acestora le corespund un număr de 82 de obiective specifice. Obiectivele PJGD sunt prezentate în continuare în format tabelar.


RAPORT DE MEDIU

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Suceava Tabel nr. 3-1 Obiective pentru gestionarea deşeurilor la nivelul judeţului Suceava

ObiectiveObiective subsidiare / ţinte

1. Politica şi cadrul legislativ privind gestionarea deşeurilor

1.1.1 Elaborarea de acte normative specifice la nivel judeţean şi local în concordanţă cu politica de gestionare a deşeurilor şi cu legislaţia naţională

1.1.2 Încurajarea autorităţilor locale şi a celor judeţene de a

1.1.Elaborarea cadrului legislativ şi organizatoric

elabora împreună cu sectorul privat o strategie comună în

la nivel judeţean necesar implementării unui sistem integrat de management al deşeurilor

vederea organizării managementului integrat al

deşeurilor

1.1.3 Constientizarea faptului ca un management adecvat al

deşeurilor duce la creşterea gradului de sănătate a

populaţiei

1.2.1 Creşterea importanţei acordate aplicării legislaţiei şi controlul acesteia

1.2.2. Întărirea cooperării între instituţii în vederea aplicării legislaţiei

1.2.3. Creşterea eficienţei structurilor instituţionale la nivel

judeţean şi local, printr-o definire clară a responsabilităţilor 1.2. Creşterea eficienţei de aplicare a legislaţiei

în domeniul gestionării deşeurilor

1.2.4.Informarea tuturor factorilor interesaţi/implicaţireferitor la legislaţia de protecţie a mediului în general şicea de gestionare a deşeurilor în particular

1.2.5.Creşterea importanţei activităţilor de monitorizare şicontrol efectuate de autorităţile competente ca ARPM,APM, Garda de Mediu, în concordanţă curesponsabilităţile acestora

2. Aspecte instituţionale şi organizatorice

2.1.1 Crearea condiţiilor pentru eficientizarea structurilor 2.1 Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţionale şi a sistemelor aferente activităţilor de instituţional şi organizatoric în vederea gestionare a deşeurilor

îndeplinirii cerinţelor naţionale şi 2.1.2. Întărirea capacităţii administrative a instituţiilorcompatibilizarea cu structurile europeneguvernamentale la nivelul instituţiilor judeţene şi locale cu

competenţe şi responsabilităţi în aplicarea legislaţiei

3. Resurse umane

3.1.1. Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit 3.1. Asigurarea resurselor umane ca număr şi

profesional şi de dotări corespunzătoare la nivel judeţean şi pregătire profesională

local

4. Finanţarea sectorului de gestionare a deşeurilor 4.1. Crearea şi utilizarea de sisteme şi

4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a

EEPC Consultanţă de mediu|Pagina 20

RAPORT DE MEDIU

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Suceava deşeurilor

4.1.2. Optimizarea utilizării tuturor fondurilor naţionale şi internaţionale disponibile pentru cheltuieli de capital în domeniul gestionării deşeurilor

mecanisme economico-financiare pentru

4.1.3 Elaborarea unor mecanisme economico-financiare gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării

principiilor generale, cu precădere a principiului care să permită organizarea unui management integrat

“poluatorul plateşte” şi a principiului bazat pe taxe covenabile pentru cetăţeni

subsidiarităţii

4.1.4.Încurajarea utilizării tuturor mecanismeloreconomico-financiare în vederea promovării colectăriiselective

4.1.5.Stimularea creării şi dezvoltării unei pieţe viabilepentru deşeurile reciclabile

5.Informarea şi conştientizarea părţilor implicate

5.1.1. Intensificarea comunicării între toţi factorii implicaţi

5.1.2. Organizarea şi supervizarea programelor de educaţie 5.1. Promovarea unui sistem de informare, şi conştientizare la toate nivelele

conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate

5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicaţie pentru informarea publicului

5.2 Campanii publice referitoare la gestionarea deşeurilor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii

5.2.1 Elaborarea de materiale de conştientizare a populaţiei privind gestionarea deşeurilor

5.2.2 Informarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor prin depozitarea necontrolată a acestora

6. Date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor

6.1.1. Îmbunătăţirea sistemului judeţean de colectare, procesare şi analiză a datelor şi informaţiilor privind generarea şi gestionarea deşeurilor (inclusiv a fluxurilor specifice de deşeuri)

complete, adecvate cerinţelor de raportare la datelor colectate la nivelean transmiterea acestora

nivel naţional şi europeanla nivel local, regional şi ^^

6.1.3. Îmbunătăţirea sistemului de validare a datelor primite, creşterea responsabilizării întregului personal implicat în colectarea, procesarea şi validarea datelor

7. Prevenirea generării deşeurilor

*EPC Consultanţă de mediu|Pagina 21

RAPORT DE MEDIU


7.1.1. Promovarea, principiului prevenirii deşeurilor la producători 7.1. Maximizarea prevenirii generării deşeurilor

7.1.2. Promovarea principiului prevenirii deşeurilor la consumator

8.Valorificarea potenţialului util din deşeuri

8.1.1. Susţinerea promovării utilizării produselor obţinute 8.1. Exploatarea tuturor posibilităţilor de natură din materiale reciclate

tehnică şi economică privind valorificarea 8.1.2. Reducerea cantităţilor de deşeuri municipaledeşeurilordepozitate utilizând capacităţi optime de selectare a

deşeurilor colectate

8.2.1. Creşterea gradului de valorificare materială (reciclare)8.2. Dezvoltarea activităţilor de valorificare şi reciclarea deşeurilor menajerematerială şi energetică8.2.2 Promovarea valorificării energetice prin co-incinerare

şi incinerare

9.Colectarea şi transportul deşeurilor

9.1.1Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilormunicipale în mediul urban

9.1.Asigurarea de capacităţi de colectare şi de

9.1.2Extinderea sistemului de colectare a deşeurilorsisteme de transport adaptate numărului de

municipale în mediul rural locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate

9.1.3Asigurarea infrastructurii necesare şi modernizareasistemelor de colectare şi transport

9.2.1 Implementarea sistemelor de colectare selectivă a materialelor valorificabile

9.2.2 Colectarea separată a deşeurilor periculoase existente

în deşeurile municipale

9.2.Asigurarea celor mai bune opţiuni de

colectare şi transport a deşeurilor corelate cu

9.2.3Introducerea unor mecanisme financiare pentruactivităţile de reciclare şi depozitare finală

stimularea colectării selective

9.2.4 Construirea de staţii de transfer pe baza studiilor de fezabilitate şi în corelaţie cu anii de închidere a depozitelor existente

10. Tratarea deşeurilor

(materiale şi energetice), diminuării caracterului periculos şi

10.1.1. Încurajarea tratării deşeurilor în vederea: valorificării 10.1. Promovarea tratării deşeurilor în vederea

asigurării unui management ecologic raţional

diminuării cantităţii de deşeuri eliminate final

11. Deşeuri biodegradabile

%EPC Consultanţă de mediu |Pagina 22

RAPORT DE MEDIU


11.1.1.Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile

municipale depozitate la 75 % din cantitatea totală

(exprimată gravimetric), produsă în anul 1995 în judeţ (anul

2010) 11.1. Reducerea cantităţii de deşeuri municipale

biodegradabile depozitate

11.1.2.Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile

municipale depozitate la 50 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995 în judeţ (anul 2013)

12. Deşeuri de ambalaje

12.1.1 Optimizarea cantităţii de ambalaje pe produs12.1. Prevenirea producerii deşeurilor de ambalatambalaje12.1.2 Crearea de condiţii necesare pentru reciclarea

deşeurilor de ambalaje

12.2.1 Reciclarea a minimum 60% pentru hârtie/carton şi minimum 50 % pentru metal (2008)

12.2.2 Reciclarea a minimum 15% pentru plastic şi lemn, (2011)

12.2.3 Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de

incinerare cu recuperare de energie a minium 50 % din 12.2. Valorificarea şi reciclarea deşeurilor de

greutatea deşeurilor de ambalaje (2011) ambalaje raportate la cantităţile de ambalaje

12.2.4Reciclarea a minimum 55 % din greutatea totală amaterialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje,cu minimum 60% pentru sticlă şi minimum 22,5% pentruplastic (2013)

12.2.5Valorificarea sau incinerarea în instalaţii deincinerare cu recuperare de energie a minium 60 % dingreutatea deşeurilor de ambalaje (2013)

12.3 Crearea şi optimizarea schemelor de 12.3.1 Organizarea de sisteme de colectare separată a colectare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje deşeurilor de ambalaje

13. Deşeuri din construcţii şi demolări

13.1.1 Colectarea separată a deşeurilor din construcţii şi demolări

13.1. Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor

13.1.2.Tratarea deşeurilor periculoase din construcţii şidin construcţii şi demolări, cu respectarea

demolări principiilor strategice şi a minimizării impactului

asupra mediului şi sănătăţii umane

13.1.3. Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare

13.1.4. Eliminarea corespunzătoare a deşeurilor care nu pot fi valorificate


RAPORT DE MEDIU


14. Deşeuri voluminoase

14.1.1.Înfiinţarea de puncte speciale pentru colectarea

deşeurilor voluminoase 14.1. Gestionarea corespunzătoare cu

respectarea principiilor strategice şi a

14.1.2.Stabilirea de scheme de colectare din uşă în uşă

minimizării impactului asupra mediului şi

sănătăţii umane14.1.3. Valorificarea potenţialului util din material şi

valorificarea energetică a deşeurilor voluminoase

15. Nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneti

15.1.1.Prevenirea depozitării ilegale şi a deversării nămolului în apele de suprafaţă 15.1. Gestionarea corespunzătoare a nămolului

provenit de la staţiile de epurare, cu respectarea 15.1.2. Promovarea prioritară a valorificării în agricultură principiilor strategice şi a minimizării impactului

asupra mediului şi sănătăţii umane

15.1.3. Promovarea tratării prin presare/deshidratare în

vederea co-incinerării 16. Vehicule scoase din uz (VSU)

1.6.1.1. Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz

16.1.2.Asigurarea funcţionării punctelor de colectare VSUşi trimiterea la tratare a tuturor VSU colectate

16.1.3.Extinderea reutilizării şi reciclării materialelorprovenite de la vehiculele scoase din uz

16.1.4.Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75% dingreutatea vehiculelor fabricate înainte de 01.01.1980(începând cu 2007)

16.1. Crearea şi dezvoltarea unei reţele de

16.1.5. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din

colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor

masa vehiculelor fabricate după 01.01.1980 (începând cu

scoase din uz

16.1.6. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 70% din masa vehiculelor fabricate înainte de 01.01.1980 (începând cu 2007)

2007)

16.1.7. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 80% din masa vehiculelor fabricate după 01.01.1980 (începând cu 2007)

16.1.8. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din masa tuturor vehiculelor scoase din uz (începând cu 2015)

16.1.9. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din masa tuturor vehiculelor scoase din uz (începând cu 2015)

IePC Consultanţă de mediu|Pagina 24

RAPORT DE MEDIU


17. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

17.1.1.Stabilirea punctelor de colectare selectivă în vedereacolectării DEEE provenite de la gospodăriile particulare

17.1.2.Asigurarea funcţionării punctelor de colectare17.1. Colectare separată, reutilizare, reciclare şi DEEE conform prevederilor legale

valorificare

17.1.3.Îndeplinirea obiectivelor de valorificare, reutilizareşi reciclare a deşeurilor din echipamente electrice şielectronice colectate selectiv

17.1.4. Încurajarea şi facilitarea reutilizării, a dezmembrării, reciclării deşeurilor din echipamente electrice şi electronice

18. Deşeuri periculoase din deşeuri municipale

18.1.1.Informarea şi încurajarea cetăţenilor în vederea

colectării separate a componentelor periculoase din

18.1.Implementarea serviciilor de colectare şi

deşeurile menajere

transport pentru deşeurile periculoase

18.1.2.Instalarea unor puncte de colectare a deşeurilor

periculose din deşeurile menajere

18.2.1. Tratarea deşeurilor periculoase în vederea reciclării

18.2. Eliminarea deşeurilor periculoase în mod şi utilizării în procese tehnologice

ecologic raţional

18.2.2 Asigurarea de capacităţi şi instalaţii în conformitate

cu standardele europene

19. Eliminarea deşeurilor

19.1.1 Încetarea activităţii sau conformarea celor 7 depozite neconforme clasa “b”

19.1. Eliminarea deşeurilor în conformitate cu 19.1.2 Închiderea şi monitorizarea post închidere a

cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii depozitelor neconforme

deşeurilor în scopul protejării sănătăţii

19.1.3 Închiderea şi ecologizarea tuturor spaţiilor de

populaţiei şi a mediului

depozitare din zona rurală

19.1.4 Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal

3.4

RELAŢIA CU ALTE PROGRAME RELEVANTE

Obiectivele şi măsurile propuse prin PJGD Suceava sunt în concordanţă cu prevederile următoarelor planuri:

• Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor,

aprobate prin HG nr. 1470/2004;lEPC Consultanţă de mediu |Pagina 25

RAPORT DE MEDIU


· Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 1 Nord-Est, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului integrării europene nr. 1364/1499/2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deşeurilor;

· Planul Regional şi Planul Local de Acţiune pentru Mediu.

O bună parte din obiectivele prevăzute în PJGD Suceava sunt în curs de finanţare sau urmează a fi finanţate din următoarele programe:

· PHARE CES (Coeziune Economică şi Socială) 2004, 2005. Prin Phare CES autorităţile publice primesc sprijin financiar pentru implementarea de proiecte în domeniul managementului deşeurilor;

· ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre Aderare) ISPA a fost stabilit prin Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr.1267/1999 în vederea acordării asistenţei pentru pregătirea aderării la Uniunea Europeană a ţărilor din Europa Centrală şi de Est, asistenţă acordată pentru realizarea coeziunii economice şi sociale între state, în domeniul politicilor privind infrastructura de transport şi de mediu. În prezent în judeţul Suceava este în derulare Măsura ISPA nr. 2005/RO/16/P/PA/001 - 04 “Asistenţă tehnică pentru pregătirea de proiecte în domeniul deşeurilor solide”. Proiectul vizează proiectarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor la nivel judeţean (urban + rural), incluzând: pre-colectarea, colectarea, transportul şi depozitarea reziduurilor solide; organizarea şi managementul unor facilităţi adecvate de tratare şi depozitare (depozite ecologice, producerea compostului, producerea energiei termice); pre-selectarea şi organizarea reciclării deşeurilor.

· POS MEDIU – Axa Prioritară II. Această axă vizează „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric“.


RAPORT DE MEDIU


4 ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI

4.1 STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI

Caracterizarea stării actuale a mediului a fost realizată pe baza datelor şi informaţiilor referitoare la Judeţul Suceava disponibile la momentul elaborării Raportului de mediu.

Analiza stării actuale a mediului a fost realizată pentru fiecare aspect de mediu relevant, selectat în cadrul discuţiilor grupului de lucru.

Aspectele de mediu relevante considerate sunt următoarele: aer, apă, sol, schimbări climatice, biodiversitate, managementul riscurilor de mediu, conservarea/utilizarea eficientă a resurselor naturale, peisaj şi patrimoniu cultural, sănătate umană, transport durabil, turism durabil, creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu.

Judeţul Suceava face parte din Regiunea de Dezvoltare 1 Nord-Est (constituită în baza Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România), care cuprinde de asemenea judeţele Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău şi Vaslui.

Suprafaţa judeţului Suceava este de 8.553,5 km2, reprezetând 3,6% din teritoriul ţării, fiind al doilea judeţ din ţară ca întindere.

Cadrul natural al judeţului este dominat de elemente bioclimatice central şi nord-est europene, ce creează o armonie peisagistică inedită. Coordonatele geografice ale judeţului sunt: 24˚57’-26˚40’ longitudine estică şi 47˚4’55”- 47˚57’31” longitudine nordică.

Judeţul Suceava are următoarele vecinătăţi:

· N - Ucraina;

· E - Judeţul Botoşani;

· S - Judeţul Neamţ, Judeţul Harghita, Judeţul Mureş;

· V - Judeţul Bistriţa Năsăud, Judeţul Baia Mare.

Judeţul Suceava este localizat integral în bazinul hidrografic al râului Siret.

Suprapunându-se parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei, teritoriul judeţului Suceava cuprinde două unităţi de relief: zona de munte, alcătuită din masivele Suhard, Căliman Giumalău şi Rarău, gruparea muntoasă Pietrosu Bistriţei - Grinţieşu Broştenilor şi Munţii Stânişoarei, şi zona de podiş.


RAPORT DE MEDIU


Figura nr. 4.1 Localizarea judeţului Suceava

Din punct de vedere administrativ judeţul Suceava cuprinde 114 unităţi administrative, din care: 5 municipii (Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei), 11 oraşe (Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milişăuţi, Salcea, Vicovu de Sus) şi 98 de comune.

În anul 2006 populaţia judeţului Suceava număra 705.730 locuitori, cu o densitate medie de 82,5 loc/km2.

Regiunea este caracterizată printr-o îmbinare armonioasă între toate formele de relief:

· 36% din teritoriu este acoperit cu munţi;

· 24% relief subcarpatic;

· 40% podiş.

Unitatea montană din judeţul Suceava cuprinde masive montane aferente Carpaţilor Orientali reprezentaţi prin:

· Munţii Suhard - parţial Călimani;

· Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecaniş, Obcina Feredeu, Obcina Mare);

· Munţii Bistriţei (Muntele Rarău, Muntele Giumalău, Muntele Bârnaru, Muntele Budacu)

· Munţii Stânişoarei (doar muntele Sutra).

Zonele de podiş şi dealuri subcarpatice sunt reprezentate prin podişul Sucevei şi subcarpaţiiNeamţului, cu altitudini cuprinse între 300-500 m. Regiunea de podiş este mai coborâtă în medie%EPC Consultanţă de mediu|Pagina 28

RAPORT DE MEDIU


cu 200 m faţă de cele mai estice şi mai joase culmi muntoase, fiind alcătuită din platouri structurale, versanţi cu micro-relief de alunecare, văi asimetrice, depresiuni şi culoare morfologice.

Cele mai importante subunităţi de relief din cadrul judeţului sunt:

· dealurile piemontane Marginea-Ciungi;

· depresiunea Rădăuţi;

· podisul Suceava, care se împarte în podişul Fălticeni şi podişul Dragomirna;

· depresiunea Liteni;

· câmpia piemontană Baia;

· culoarul Văii Siretului.

Cea mai înaltă, dar şi cea mai fragmentată subunitate de relief o constituie dealurile piemontane Marginea - Ciungi, în timp ce culoarul Văii Siretului, Câmpia piemontană Baia (situata în lungul văii extramontane a Moldovei), Depresiunea Rădăuţi reprezintă zone cu relief neted, uneori terasat şi cu altitudini mai coborâte.

Suprafeţele cele mai joase sunt reprezentate de către luncile şi terasele joase de-a lungul râurilor, caracteristica principală fiind nivelul relativ ridicat al apei freatice, dând nastere astfel la zone cu exces de umiditate.

Arhitectura teritoriului judeţului are drept caracteristică de bază succesiunea de la vest la est a patru zone structurale dispuse după cum urmează: zona vulcanică, zona cristalino-mezozoică, zona flişului şi zona de platformă. Primele trei zone alcătuiesc regiunea muntoasă, iar ultima formează unitatea de podiş.

În alcătuirea zonei cristalino-mezozoică intră şisturi cristaline bine metamorfozate. Zona flişului, ocupată în mare parte din Obcinile Bucovinei este alcătuită din pachete puternic cutate de gresii, marne, argile, conglomerate, şisturi. Zona de platformă, situată în partea de est a judeţului este formată din strate cvasiorizontale, la alcătuirea cărora participă roci în general moi, cum sunt: gresii, nisipuri, pietrişuri, argile şi depozite loessoide

4.1.1 Aer

Judeţul Suceava se încadrează într-o unitate climatică temperat continentala. Venind dinspre vest, masele de aer îşi pierd treptat din umezeală în timpul traversării Carpaţilor Orientali, încât în partea estică a judeţului ajung mai uscate, clima suferind un proces de continentalizare. Aerul de origine nordică aduce ninsori iarna şi ploi reci primavara şi toamna. Din est, judeţul primeşte influenţe climatice continentale cu secetă vara, cu cer senin, ger şi viscole iarna.

Temperaturile medii anuale sunt:

• climatul montan:

■ sub 0 °C pe munţii înalţi;


RAPORT DE MEDIU


■ 6 °C pe versantul estic al Obcinei Mari;

• climatul extramontan: - 7-8°C.

Temperaturile cele mai scăzute din zona montană se înregistrează nu pe vârfuri, ci în depresiuni şi văi, datorită fenomenului de inversiune climatică.

Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, decât în regiunea deluroasă. Trecerea de la iarnă la primăvară se face brusc în partea de est a judeţului, faţă de partea de vest unde, pe vârfurile înalte şi versanţii umbriti ai muntilor, zăpada şi înghetul, se întâlnesc pâna la sfârsitul lunii mai şi chiar începutul lunii iunie.

Luna cea mai caldă este iulie, ale cărei temperaturi medii ating valori de 18-19 grade C în regiunea de podiş şi 12-16 °C în regiunea montană.

Temperaturile minime coboară uneori până la - 38,5 °C (1957 Cârlibaba), iar temperatura cea mai ridicată a fost de 39,8 °C (iulie 2000).

Precipitaţiile căzute sub formă de ploaie reprezintă 70-80% din totalul acestora. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se inregistrează în luna februarie, iar cantităţile cele mai abundente sunt de obicei în lunile mai şi iunie.

Raportându-ne la Podişul Moldovei latitudinea a impus etajarea elementelor climatice, acestea includ etajului colinar jos, cu valori de temperatură cuprinse între 10 şi 8 °C şi de precipitaţii de 500 - 700 mm/an şi etajului colinar înalt, cu temperaturi de 8-6°C şi precipitaţii de 700-1000 mm/an.

Regimul vânturilor este determinat de sistemul terasat al reliefului. În partea superioară a culmilor muntoase domină vântul de vest, iar în regiunea de podiş direcţia vântului este influenţată de orientarea curenţilor de vale. De asemenea zilele cu cer acoperit sunt mai numeroase iarna şi primavara.

De asemenea în Podişul Sucevei se fac resimţite influenţele climatice scandinavo-baltice, cu circulaţia maselor de aer polare, iarna.

Viteza vântului prezintă valorile cele mai mari pe direcţiile predominante, prezentând un maxim iarna şi un minim vara iar direcţia predominantă a acestora este NV-SE.

Vitezele medie a vântului din direcţia nord-vest este în decursul anului de 2,6 m/s. În zona de munte, vitezele medii ale vântului în rafală se pot cifra la valori de 20-25 m/s, iar cele maxime depăşesc 40 m/s.

În judetul Suceava există trei staţii de monitorizare a calităţii aerului amplasate în zone diferite ale oraşului Suceava, două dintre staţii fiind de fond urban şi una de tip industrial.

Conform datelor monitorizării calităţii aerului efectuate de către Agenţia de Protecţia Mediului Suceava, acestea indică faptul ca Municipiul Suceava în mod special reprezintă o zonă critică sub aspectul poluării aerului cu mercaptani şi pulberi în suspensie PM10, la nivelul anului 2006.

De asemenea având în vedere concentrarea de surse de emisie industriale din municipiu, traficul rutier tot mai intens, inclusiv cel naţional şi european, care tranzitează prin municipiul Suceava,


RAPORT DE MEDIU


insuficienţa şi distribuţia neuniformă a spaţiilor verzi, se consideră municipiul Suceava în ansamblu ca fiind o zonă critică sub aspectul poluării cu pulberi PM10.

Reluarea activităţii de fabricare a celulozei din lemn de către SC AMBRO SA Suceava începând de la finele lunii august a condus la poluarea cu mercaptani a municipiului Suceava, poluant de disconfort datorită mirosului specific foarte neplăcut, frecvenţa depăşirilor CMA fiind mult mai ridicată în perioada septembrie-decembrie 2006 decât cea din anul anterior sistării acestei activităţi, şi anume anul 2004.

Nu există informaţii privind calitatea aerului în mediul rural.

Nu este cunoscută existenţa unor studii desfăşurate la nivelul teritoriului analizat privind impactul actualelor depozite de deşeuri precum şi al depozitării necontrolate a deşeurilor.

4.1.2 Apă

Reţeaua hidrografică a judeţului însumează 3092 km. Densitatea reţelei hidrografice este de 0,361 km râu/km2 teritoriu, valoare superioară celei medii pe ţară.

Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul sunt: râul Siret (de la N la S) şi afluenţii săi, râurile Suceava, Şomuzu Mare, Moldova, Bistriţa (curgând de la NV spre SE).

Tabel nr. 4-1 Principalele cursuri de apă din judeţul Suceava

Râul

Lungimea (km), din care:

% din total în judeţul Suceava

în România

în Judeţul Suceava

Siret

559

148

26,47

Suceava

173

170

98,26

Şomuzu Mare

51

51

100,00

Moldova

213

149

69,95

Bistriţa

283

131

46,29

Dorna

46

46

100,00

TOTAL

1325

695

Agenţia de Protecţia mediului Suceava

Suprafaţa totală a luciilor de apă din judeţ este de 5.542,63 ha, reprezentând 0,65% din suprafaţa totală a judeţului, din care 5056,622 ha ape curgătoare şi 486,008 ha lacuri.

Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură, etc.


Pagina 31

RAPORT DE MEDIU

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Suceava Tabel nr. 4-2 Amenajări cu folosinţă complexă pe teritoriul judeţului Suceava

Nr. crt.

Denumirea acumulării

Judeţul

Cursul de apă

Volum util (mii m3)

Folosinţa

BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET

1 2

Rogojeşti

SV – BT

Siret

26.000

alimentare cu apă

Bucecea

SV – BT

Siret

6.770

alimentare cu apă, irigaţii, hidroenergie

3

Grăniceşti SV

Horaiţ 1.558

irigaţii, piscicultură

4

Solca

SV

Solcuţa

96

alimentare cu apă, atenuare viituri

5

Şerbăuţi SV

Hătnuţa 982

atenuare viituri, piscicultură

6

7 8

9

M-rea Dragomirna

SV

Dragomirna

9

piscicultură, agrement

Dragomirna

SV

Dragomirna

18.911

alimentare cu apă

Şomuz I Liteni

SV

Şomuzu Mare

1.296

piscicultură, irigaţii

Şomuz II Moara

SV

Şomuzu Mare

6.804

atenuare viituri, piscicultură, irigaţii

Agenţia de Protecţia mediului Suceava

În totalitate râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt tributare râului Siret, datorită configuraţiei generale a reliefului. Cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului Suceava, dupã care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţă) şi Suceava.

Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură etc. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din lungul râului Şomuzu Mare între care şi vestitul Nada Florilor.

Apele subterane din judeţ sunt cantonate în depozitele unor structuri cristalino-mezozoice, de fliş, în depozite miocene şi mai ales în formaţiunile aluvionare cuaternare.

Teritoriul judeţului înglobează cantitati inepuizabile de ape minerale şi mineralizate, carbogazoase, sulfatate, sulfuroase şi clorurate. Numai în Depresiunea Dornelor există peste 40 izvoare minerale, renumite fiind şi cele din Vatra Dornei, Saru Dornei, Poiana Negri şi Cosna. Dar numeroase izvoare din zonele Brosteni, Gura Humorului, Solca sunt nevolorificate.

În conformitate cu Raportul privind Starea Mediului în Judeţul Suceava (2006) zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane sunt următoarele:


Pagina 32

RAPORT DE MEDIU


· Râul Suceava, aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare orăşenească administrată de S.C. ACET S.A. Suceava, pe tronsonul Tişăuţi – confluenţă cu râul Siret;

· Râul Şomuzu Mare, aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare orăşenească Fălticeni, administrată de S.C. ACET S.A. Suceava – Agenţia Fălticeni;

· Pr. Pozen, aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare orăşenească Rădăuţi, administrată de S.C. Servicii Comunale S.A. Rădăuţi;

· Zona Vicovu de Jos, datorită prezenţei nitraţilor în apele subterane;

· Zona Ipoteşti – Lisaura, datorită prezenţei nitraţilor în apele subterane;

· Pârteştii de Jos, prin depăşirea concentraţiilor de cloruri în apele subterane.

O contribuţie importantă la poluarea apelor subterane şi de suprafaţă o au depozitele actuale de deşeuri existente în mediul urban şi rural. Practic la această oră nu există un depozit conform de deşeuri municipale. Toate cantităţile de levigat produse la nivelul actualelor depozite se infiltrează liber în sol şi în pânza freatică.

Un alt aspect ce trebuie menţionat aici este amplasarea unora dintre spaţiile de depozitare în apropierea cursurilor de apă. Posibilitatea antrenării libere sau în condiţii de ape mari a deşeurilor în cursurile de apă reprezintă un factor de risc important pentru mediu şi sănătatea umană.

4.1.3 Sol

Solurile de pe teritoriul judeţului Suceava cunosc o gamă variată de tipuri, datorită complexităţii condiţiilor naturale, ca factori pedogenetici.

La altitudinile cele mai mari, solul este slab evoluat, cuprinzând mult material scheletic. Solurile brune şi brun-acide cu un orizont de humus de grosimi mici acoperă aproape în întregime zona munţilor flişului. Pe suprafeţele calcaroase de pe masivul Rarău, precum şi insular în lungul Obcinei Mestecãnişului, se întâlnesc rendzine cu un orizont bogat în humus.

În regiunile de podiş, cu altitudini de 550-600 m, predomină solurile podzolice brune.

Solurile cenuşii, cu un orizont gros de humus, ocupă areale importante pe interfluviul Suceava -Siret şi în Podişul Fălticenilor.

Tot pe terasele superioare ale Sucevei se găsesc soluri cenuşii de pădure, cu o fertilitate mai scazută iar în lunca Sucevei există soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietriş şi nisip, utilizate, în parte, pentru cultura legumelor si a cartofului.

Suprafeţele structurale slab înclinate de la NV spre SE de municipiul Suceava, precum şi Depresiunea Liteni, cunosc o dezvoltare importantã a solurilor cernoziomoide.

Caracteristicile solurilor extramontane favorizează îndeosebi cultura cartofului, cerealelor păioase, plantelor tehnice, porumb, etc.


RAPORT DE MEDIU


Nu se cunoaşte impactul specific generat asupra solului de depozitarea necontrolată a deşeurilor la nivelul teritoriului investigat. Din datele existente ştim însă că la nivelul judeţului o suprafaţă de cel puţin 76,4 ha este afectată prin depozitarea neconformă a deşeurilor (24,85 ha în mediul urban şi 51,62 ha în mediul rural).

Un alt aspect deosebit de critic este gradul scăzut de acoperire cu servicii de salubritate în mediul rural (<10 %). Acesta face practic incontrolabilă o cantitate de peste 40.000 t/an de deşeuri municipale ce va fi practic “dispersată” liber în mediu.

4.1.4 Contribuţia la schimbările climatice

România a semnat protocolul de la Kyoto prin care s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 8% în perioada 2008-2012, comparativ cu anul de referinţă 1989. Dinamica acestor emisii în intervalul de timp scurs din anul 1989 a cunoscut un trend descendent în intervalul 1989 - 1999 (o scădere a emisiilor cu ~50% faţă de anul 1989) datorat în principal declinului activităţilor economice, urmat de o tendinţă de creştere a emisiilor în intervalul 2000 - 2004, reflectând dezvoltarea economică din această perioadă. Estimările făcute până în prezent, pe baza acestei tendinţe de creştere a emisiilor gazelor cu efect de seră, indică ca fiind foarte probabilă îndeplinirea ţintei stabilite pentru 2012.

Printre acţiunile realizate până în prezent în acest domeniu, la nivelul judeţului Suceava, face parte proiectul Joint Implementation, de colaborare între România şi Danemarca, cu privire la implementarea Protocolului de la Kyoto, prin realizarea şi punerea în funcţiune a unei centrale termice pe rumeguş şi deşeuri din lemn, care asigură termoficarea unei treimi din municipiul Vatra Dornei. Valorificând biomasa din zonă (rumeguş şi deşeuri din lemn de la prelucrarea lemnului), centrala termică contribuie totodată şi la valorificarea energetică a acestor resurse secundare care rezultă în cantităţi mari în bazinul Dornelor, ca deşeuri de la activitatea de prelucrare primară a lemnului.

În ultimii ani, în judeţul Suceava au fost întreprinse de către unele autorităţi ale administraţiei publice locale, precum şi de către unii agenţi economici, acţiuni de înlocuire a unor combustibili fosili cu alţii mai puţin poluanţi, de creştere a eficienţei energetice a unor centrale termice etc, acestea având drept efect reducerea emisiilor poluante, inclusiv a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Proiectul „Utilităţi şi mediu la standarde europene” promovat de Consiliul Judeţean Suceava, începând din anul 2005, vizează extinderea reţelei de gaze naturale în 57 de localităţi din judeţ, precum şi reabilitarea sistemelor de termoficare din unele localităţi urbane ale judeţului şi construirea de centrale în cogenerare.

Conform angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la UE privind schimbările climatice şi respectând obiectivele Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice, toate instalaţiile care intră sub incidenţa HG 780/2006 referitoare la stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU-ETS), prin care se transpune


RAPORT DE MEDIU


Directiva 2003/87/CE, au depus documentaţiile tehnice în vederea emiterii autorizaţiilor de mediu pentru emisiile de gaze cu efect de seră.

În judeţul Suceava au fost autorizate în acest sens 6 instalaţii, dintre care 3 de tip IPPC (SC TERMICA SA Suceava - CT pe huilă şi CT pe hidrocarburi, SC AMBRO SA Suceava) şi 3 de tip non-IPPC (SC Servicii Comunale SA Rădăuţi, SC Mobila SA Rădăuţi şi SC FACOS SA Suceava), acestor obiective fiindu-le alocate un număr corespunzător de certificate de emisii prin Planul Naţional de Alocare.

Existenţa la acest moment exclusiv a unor facilităţi de depozitare neconformă face ca gazele cu efect de seră generate din această activitate să fie emise liber în atmosferă. Pentru diminuarea emisiilor de GES este necesară realizarea unor depozite conforme (celule prevăzute cu sisteme de captare a gazelor de depozit).

4.1.5 Biodiversitate

Pe teritoriul judeţului Suceava se află un număr de 23 rezervaţii naturale, cu suprafaţa totală de 4457,20 ha, din care 6 rezervaţii naturale botanice, 8 rezervaţii naturale forestiere, 5 rezervaţii naturale geologice, 1 rezervaţie naturală paleontologică, 2 rezervaţii naturale mixte, 1 rezervaţie ştiinţifică (inclusă în Rezervaţia Pietrele Doamnei - Rarău).

De asemenea, în judeţul Suceava potrivit Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a, şi HG nr. 230/4.03.2003, pe teritoriul judeţului există două parcuri naţionale:

· Parcul Naţional Munţii Rodnei ocupă o suprafaţa totală de 46.399 ha. Pe raza judeţului Suceava parcul se întinde pe o suprafaţă de 12.258,4 ha suprafaţă împădurită aparţinând Direcţiei Silvice şi 18.670,4 ha gol alpin.

· Parcul Naţional Călimani cu suprafaţa totală de 24.041 ha. Pe raza judeţului Suceava parcul se întinde pe o suprafaţă de 1.977,8 ha, suprafaţă din fondul forestier.

Rezervaţiile existente pe suprafaţa judeţului Suceava sunt următoarele:

•Rezervaţii forestiere

o Pădurea Zamostea - luncă;

o Făgetul Dragomirna;

o Codrul secular Giumalău;

o

Jnepenişul cu Pinus cembra-Călimani;

Codrul secular Slătioara;

Tinovul Poiana Stampei;

Tinovul Şarul Dornei;

o

Pădurea (Quercetumul) Crujana.%EPC Consultanţă de mediu |Pagina 35

RAPORT DE MEDIU


•Rezervaţii botanice

o Fâneţele seculare de la Ponoare; o Fâneţele seculare de la Calafindeşti; o Fâneţele seculare de la Frumoasa; o Fâneţele montane Todirescu; o Rãchitişul Mare; o Tinovul Gãina – Lucina.

•Rezervaţii geologice

o Moara Dracului;

o Doisprezece Apostoli;

o Piatra Ţibăului;

o Piatra Pinului şi Piatra Şoimului;

o Cheile Lucavei.

•Rezervaţii mixte

o Pietrele Doamnei;

•

o Cheile Zugrenilor. Rezervaţie paleontologicã

•

o Stratele cu Aptychus de la Pojorâta Rezervaţie ştiinţifică

o Peştera Liliecilor.

Zonele declarate în anul 2007 ca situri de importanţă comunitară - SCI (OM 776/2007 ) şi situri de protecţie avifaunistică (GH (1284/2007), parte a reţelei Natura 2000, sunt prezentate în Tabelul nr 4-3 Acestea includ o bună parte din rezervaţiile prezentate anterior.

Tabel nr. 4-3 Siturile incluse în reţeaua Natura 2000

Nr 1

2 3

Denumire

Cod

Suprafaţă totală (ha)

Suprafaţă în Jud Suceava

Localizare

Bistriţa Aurie

ROSCI0010

375

375

În lungul râului Bistriţa Aurie

Călimani Gurghiu

ROSCI0019

136657

10932,56

Munţii Călimani (Jud Mureş, Harghita şi Suceava)

Fâneţele seculare

ROSCI0081

25

25

'i

EPC Consultanţă de mediu

Pagina 36

RAPORT DE MEDIU


seculare

–

la

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

Frumoasa

Fâneţele Ponoare

Făgetul Dragomirna

Găina – Lucina

Larion

Pădurea Zamostea Lunca

Pietrosul Broştenilor – Cheile Zugrenilor

Rarău – Giumalău

de

Tinovul Româneşti

Tinovul Mare Poiana Stampei

Tinovul Şaru Dornei

Lacurile Fălticeni

Munţii Rarău – Giumalău

Munţii Rodnei

ROSCI0082

ROSCI0075

ROSCI0086

ROSCI0101

ROSCI0184

ROSCI0196

ROSCI0212

ROSCI0245

ROSCI0247

ROSCI0249

ROSPA0064

ROSPA0083

ROSPA0085

35

35

134

134

836

836

3016

844,4

135

135

458

458

2498

200612

200612

644

644

38

38

659,8

659,8

2157,3

2157,3

472

47207,7

17

Obcina Feredeului

ROSPA0089

63983,3

63983,3

18

Vânători – Neamţ

ROSPA0107

30840,9

308,4

Total

285147,8

Localizarea pe hartă a acestor situri este prezentată în figura următoare. Rezervaţiile geologice au fost reprezentate separat necunoscându-se exact proiecţia lor pe hartă (unele sunt incluse în ariile reţelei Natura 2000).


Pagina 37

RAPORT DE MEDIU


km

100

80

60

40

20

0

0

20

40

60

80

100

EPC Consultanta de mediu 2008

120

140

km

Figura nr. 4.2 Localizarea ariilor protejate din judeţul Suceava

Numerele din figura 4-2 corespund celor din tabelul 4-3 la care se adaugă:

19 Pădurea Crujana (rezervaţie forestieră);

20 Fâneţele seculare Calafindeşti (Rezervaţie botanistică);

21 Piatra Pinului şi Piatra Şoimului (rezervaţie geologică);

22 Moara Dracului (rezervaţie geologică);

23 Stratele cu Aptychus de la Pojorâta (rezervaţie paleontologică);

24 12 Apostoli (rezervaţie geologică);

25 Cheile Lucavei (rezervaţie geologică);

26 Piatra Ţibăului (rezervaţie geologică).

4.1.6 Managementul riscurilor

Principalele riscuri naturale asupra judeţului Suceava, care cunoaşte o largă răspândire la nivelul ţării şi o tendinţă de creştere a efectelor în ultimele două decenii, sunt reprezentate de inundaţii şi de alunecări de teren.


RAPORT DE MEDIU


Riscurile asociate inundaţiilor sunt cele ale izbucnirii unor epidemii, cele mai probabile fiind bolile infecţioase cu transmitere hidrică (holera, hepatita A), dar şi alunecările de teren sau cedarea barajelor şi a digurilor.

Zonele cu risc hidrologic mediu şi ridicat, predispuse la inundaţii, se află în lungul albiilor majore al râurilor Siret, Suceava şi Moldova şi principalilor afluenţi ai acestora şi la confluenţele unor pâraie şi torenţi.

Alunecările de teren reprezintă un alt fenomen care afectează teritoriul judeţului Suceava. Acestea apar frecvent în zonele de deal şi podiş pe văile străbătute de râuri sau pe pantele acestora, fiind predominante în Podişul Fălticenilor (Preuteşti, Vultureşti, Rădăşeni, Fălticeni, Forăşti) şi în Podişul Dragomirnei (Adâncata).

Dintre zonele critice de pe teritoriul judeţului datorită alunecărilor de teren, menţionăm:

· Versantul de N - E al municipiului Suceava. Zona afectată se întinde pe circa 20 ha pe care sunt amplasate 60 imobile de locuit cu anexe şi alte construcţii ( garaje, ateliere, etc. ) şi are o populaţie de circa 300 persoane. În zonă s-au executat deja lucrări de drenaj, ziduri de sprijin, chesoane, fiind prevăzute a se efectua şi alte lucrări pentru stabilizarea zonei.

· Municipiul Fălticeni, amplasat într-o zona colinară, unde fenomenele alunecărilor de teren s-au produs în perimetrul “Băncuţa”, situat pe versantul nordic al oraşului. În septembrie 1993, pe fondul unui regim de precipitaţii bogat, s-a produs o alunecare de teren de mare amploare, care a afectat grav 15 locuinţe şi anexe gospodăreşti, reţele de utilităţi, căi de comunicaţii si plantaţii aflate pe un perimetru de circa 11 ha de teren.

· În localitatea Sfântu Ilie din comuna Şcheia, unde s-a declanşat alunecarea de teren pe versantul de Sud, cu deplasări ale structurilor superioare de pământ, afectând clădirea şcolii generale, construcţiile din două gospodării; de asemenea a fost afectat drumul comunal DC 72 prin ruperea terasamentului drumului pe o lungime de 300 m. S-au dispus descărcarea versantului de suprasarcina produsă din depozitarea unor cantităţi de pământ în zona drumului, asigurarea scurgerii apelor de pe versanţi, lucrări de drenare şi consolidare a zonei afectate în baza unui studiu geotehnic în vederea depistării planului de alunecare şi a unui proiect elaborat în acest scop.

· De-a lungul albiei majore a pârâului Saca, în comuna Boroaia, s-au produs alunecări de teren de suprafaţă ce au afectat drumul comunal Moisa Suseni prin surpări ale terasamentului drumului în 3 zone, iar pe drumul de acces spre satul Săcuţa Vale datorită eroziunii produse de apele râului Săcuţa, s-a produs prăbuşirea platformei drumului.

· Măsurile ce urmează a fi luate constau în refacerea terasamentului de pe drumul comunal în zonele afectate, executarea consolidărilor ce se impun şi executarea lucrărilor de apărare maluri şi regularizarea albiei pârâului în zonele critice.

· În comuna Dolheştii Mari, pe versantul de sud adiacent albiei majore a râului Şomuzu Mare s-a declanşat alunecarea de teren de mare amploare cu rupturi de până la 6 m pe o suprafaţă de circa 2 ha. Au fost afectate circa 300 m din drumul comunal Valea Bourei - Dolheşti, compromiterea a 2 ha teren arabil, izolarea parţială a 5 gospodării.


RAPORT DE MEDIU


· Măsurile ce urmează a fi luate constau în asigurarea scurgerii apelor de pe versant, devierea circulaţiei pe o rută ocolitoare şi consolidarea zonei afectate prin apărări de maluri şi refacerea traseului de drum comunal.

· în comuna Vultureşti, zonele afectate sunt situate la intrarea în comună de pe D.J.208C şi în zona de Est, satul Giurgeşti, pe versantul drept al pârâului Şomuzul Mic unde pot fi afectate în cazul în care fenomenul i-a amploare circa 5 gospodării individuale.

· În comuna Brodina, zonele afectate sunt situate la intrarea în comună de pe D.J. 176 pe versantul stâng al pârâului Brodina unde pot fi afectate, în cazul în care fenomenul i-a amploare, circa 4 gospodării individuale şi drumul judeţean.

· În comuna Vama au fost activate alunecări de teren datorită ploilor torenţiale din luna august 2002. Zonele afectate sunt situate pe versantul stâng al pârâului Moldoviţa, unde pot fi afectate, în cazul în care fenomenul i-a amploare, circa 25 gospodării individuale.

Sub raport seismic, judeţul Suceava se încadrează în gradul VII (MSK) de intensitate seismică, corespunzător unei perioade de revenire de minimum 100 de ani, în conformitate cu SR 11000/1-93. În conformitate cu Normativul P 100-92, amplasamentul se situează în zona seismică de calcul E, căreia îi corespunde un coeficient KS = 0,12 şi

Microsoft Word - Raport de mediu PJGD...

Documents

Transcript of Microsoft Word - Raport de mediu PJGD...