Microsoft Word - MEMORIU_SINTEZA.doc de … · Web viewExecutarea lucrărilor mecanizate la...

„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşii VOL. I. - Memoriu de sintezã

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT

S.C. WATER PIN S.R.L. Contract nr. ………/2011 - „Punerea în siguranţă a ac umulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşi”

Faza P.T.+ C.S.

B O R D E R O UA. PIESE SCRISE

CAP. 1. DATE GENERALE1.1. Denumirea obiectivului de investiţii1.2. Ordonatorul principal de credite1.3. Autoritatea contractantă1.4. Faza de proiectare 1.5. Proiectant general1.6. Amplasamentul lucrărilor

CAP. 2. DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR2.1. Necesitatea şi oportunitatea lucrărilor2.2. Condiţii naturale şi studii de teren

2.2.1. Studii topografice2.2.2. Studii hidrologice2.2.3. Studii geotehnice2.2.4 Studii climatice2.2.5 Caracterizarea seismică a zonei

2.3. Descrierea lucrărilor existente2.4. Căile de acces provizoriu2.5. Prezentarea obiectivului pe specialităţi 2.6. Trasarea lucrărilor2.7. Organizarea de şantier şi pentru realizarea producţiei

2.7.1. Schema de organizare de şantier2.7.2. Programul de realizare şi recepţie a lucrărilor2.7.3. Laboratoarele contractantului şi testele care cad în sarcina sa2.7.4. Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor de şantier2.7.5. Tehnica securităţii şi protecţia muncii şi prevenirea / stingerea incendiilor

2.7.5.1. Norme şi prescripţii de protecţia muncii care trebuiesc respectate2.7.5.2. Dispoziţii pentru protecţia muncii la realizarea lucrărilor de construcţii

2.7.6. Protecţia mediului2.7.7. Controlul calităţii lucrărilor pe şantier

2.8. Urmărirea comportării în timp şi a eficienţei lucrării

CAP. 3. PRINCIPALELE CANTITĂŢI DE LUCRĂRICAP. 4. CONCLUZII

B. ANEXEAnexa nr. 1 – Stabilirea Categoriei de ImportanţăAnexa nr. 2– Grafic general de realizare a lucrărilor

Şef proiect, Verificat,ing. …………………….. ing. …………………..



S.C. WATER PIN S.R.L. „Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşi”

Faza P.T.+ C.S.

M E M O R I U T E H N I C

CAP. 1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea investiţiei:„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşi”

1.2. Ordonator principal de credite:Ministerul Mediului şi al Pădurilor 1.3. Autoritatea contractantă:A.N. ”Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Prut – Iaşi

1.4. Faza de proiectare:Proiect Tehnic + Caiete de sarcini

1.5. Proiectant general :S.C. WATER PIN S.R.L. com. Dumbraveni, jud. Vrancea reprezentată prin domnul dr. ing.

Vasile PINTILIE, fax 0337101223, e-mail [email protected]

1.6. Amplasamentul lucrărilor:Acumularea Podu Iloaiei este parte integrantă a grupului de acumulări situate în bazinul

hidrografic Bahlui care asigură atenuarea viiturilor şi combaterea inundaţiilor în albia majoră a râului Bahlui.

Din punct de vedere geografic acumularea Podu Iloaiei se află în amonte de localitatea Podu Iloaiei, judeţul Iaşi la cca. 25 km de oraşul Iaşi.

Râul Bahluieţ este afluent al râului Bahlui care face parte din bazinul hidrografic Prut, având codul cadastral XII-1.15.32.12.

Barajul acumulării Podu Iloaiei este amplasat la 38 km de izvoare, la 2,5 km faţă de confluenţa cu râul Bahlui şi la cca. 400 m amonte de cantonul CF nr. 48 pe linia Iaşi - Paşcani.

mailto:[email protected]



CAP. 2. DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR

2.1. Necesitatea şi oportunitatea lucrãrilorScopul principal al acumulării este atenuarea undei de viitură pe râul Bahluieţ, de apărare

împotriva inundaţiilor, a oraşului Podu Iloaiei şi a cartierelor joase ale municipiului Iaşi şi a zonei industriale.

Acumularea Podu Iloaiei asigură luciu de apă pentru piscicultură şi apa necesară bazinelor piscicole din aval de baraj. Tot din acumulare se prelevau volume de apă pentru irigaţii, suprafaţa luciului de apă piscicol fiind de 150 ha.

Având în vedere perioada mare de exploatare a acumulării, este normal să apară unele deteriorări la corpul barajului, a echipamentelor hidromecanice şi evacuatori. Lucrarea a fost dată în folosinţă la sfârşitul anului 1964 şi se poate concluziona că funcţionarea acumulării a fost bună.

În cursul acestor ani de funcţionare acumularea a fost supusă la diferite debite care au depăşit probabilitatea de verificare de 0,1%, suferind avarii la descărcătorul de ape mari. Acest lucru s-a întâmplat în anul 1975, când, în urma unei viituri mari, a fost rupt deversorul şi partea de intrare în D.A.M.

În prezent a fost realizată Expertiza tehnică privind “punerea în siguranţă a golirii de fund a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşi”, în care este prezentat obiectivul, starea tehnică a lucrărilor şi măsurile necesare în vederea refacerii acestora pentru creşterea siguranţei în exploatare.

Expertiza tehnică semnalează degradarea parţială sau lipsa unor părţi din construcţii şi instalaţiile aferente golirii de fund, canal de evacuare. Datorită fenomenului de îmbătrânire a echipamentului hidromecanic, mai ales a elementelor de etanşare la stavile şi batardouri, sunt necesare lucrări de intervenţii în vederea aducerii parametrilor constructivi şi funcţionali la gradul de siguranţă în exploatare, corespunzător cerinţelor şi reglementărilor în vigoare.

2.2. Condiţii naturale şi studii de teren Studiile de teren constau din studii topografice, geotehnice, hidrologice şi hidrogeologice.

2.2.1. Studii topograficeS-au utilizat studiile topografice întocmite în martie 2011 de către S.C. CASA VERDE S.R.L.

şi completate cu studiile topografice de detaliu, corespunzător acestei faze de proiectare, constând din :

- plan de situaţie, scara 1 : 500- profile longitudinale, scara 1: 1000/1 :100 ; 1 :500/1 :100 ; 1 :100/1 :100 ;- profile transversale, scara : 1 :100/1 :100 ;

2.2.2. Studii hidrologiceS-au utilizat studiile hidrologice întocmite în martie 2011 de către S.C. ROUTTE

CONSTRUCT S.R.L. Bacău.Bazinul hidrografic al râului Bahlueţ, afluent al râului Bahlui, este situat în zona de contact

dintre Câmpia Moldovei şi Podişul Central Moldovenesc, ambele subunităţi geografice aparţinând Podişului Moldovei. Din punct de vedere geologic zona aparţine Platformei Moldoveneşti. Depozitele de suprafaţă sunt reprezentate prin succesiuni monotone de marne, argile şi nisipuri cu unele intercalaţii de gresii calcaroase, dispuse în monoclin. Vârsta depozitelor este în general basarabeană (Sarmaţianul mijlociu). Numai în zona de obârşie se întâlnesc şi depozite volhiniene (Sarmaţian inferior) cu aceeaşi litologie şi structură.

Relieful, adaptat la structură şi litologie, prezintă caracteristici diferite pe cei doi versanţi ai văii râului Bahlueţ. În zona de obârşie şi pe partea dreaptă unde s-au mai păstrat petice de gresii calcaroase, mai dure, formele sunt mai înalte şi cuprind suprafeţe structurale care coboară abrupt spre albia râului sub forme de cueste. Pe stînga, eroziunea mai avansată a sculptat forme mai domoale



de relief sub forma unor dealuri şi coline cu văi largi.Valea râului Bahlueţ este de tip subsecvent, cu versantul drept mai abrupt, sub formă de cuestă

şi cu cel stâng prelung şi terasat. Acest aspect al văii se păstrează şi după confluenţa cu râul Bahlui, până la SE de municipiul Iaşi. Aici versantul drept este denumit Coasta Iaşilor.

Trebuie remarcat caracterul torenţial al precipitaţiilor, accentuat în ultimele decenii. Astfel, la Iaşi, cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 ore a fost de 136,7 l/mp. Caracterul torenţial al precipitaţiilor se reflectă şi în regimul scurgerii apei, prin frecvenţa mare a viiturilor de amploare.

În cazul bazinului hidrografic Bahlueţ, existenţa iazurilor şi a lacurilor de acumulare agropiscicole pot introduce unele atenuări ale undelor de viitură, dar acestea nu au fost încă evaluate.

Conform comenzii se solicită debite maxime cu diferite probabilităţi de depăşire şi elementele undelor de viitură pe râul Bahlueţ în secţiunea barajului Podu Iloaie.

Pentru determinarea debitelor maxime de calcul s-au aplicat formule specifice şi s-au valorificat date din corelaţii şi relaţii de generalizare valabile ăn zonă.

Elementele undelor de viitură au fost determinate cu formulele Goodrich-Alexeev adaptate la condiţiile locale.

Elementele de calcul se prezintă mai jos.-Suprafaţa bazinului hidrografic aferent (F) = 498 kmp;-Altitudinea medie a bazinului hidrografic (Hm) = 159m;-Debitul mediu multianual (Q0) = 0,850 mc/s;

-

Debite maxime cu diferite probabilităţi de depăşire,

Debitele se referă la regimul natural de scurgere şi nu conţin sporul de siguranţă.Se acceptă Qmax. = 300 mc/s (regim natural).Notă: Având în vedere viiturile excepţionale din Moldova din ultimii ani s-au valori mai mari

pentru debitele de calcul.-Elementele undelor de viitură.Hidrogramele viiturilor.

Tore

V%0 3 6 9 12 15 18 21 27 33 45 57 72

V 0,5% 0,85 17,0 42,7 124 258 464 515 474 319 211 87,6 27,3 5,15

V 1% 0,85 10,0 25,0 72,0 150 270 300 276 186 125 53,0 16,0 3,00

V 2% 0,85 7,76 19,5 56,4 118 212 235 216 146 96,4 40,0 12,4 2,35

V 5% 0,85 5,28 13,3 38,4 80,0 144 160 147 99,2 65,6 27,2 8,48 1,60

V 10% 0,85 3,63 9,13 26,4 55,0 99,0 110 101 68,2 45,1 18,7 5,83 1,10

-Durata de creştere a viiturii: Tcr = 18 ore;-Durata totală a viiturii: Ttot = 72 ore;-Coeficientul de formă: γ = 0,32-Volumele undelor de viitură: V0,1% = 42,72 x 106m3

V0,5% = 30,69 x 106m3; V1% = 24,88 x 106m3;

V2% = 19,49 x 106m3;

Probabilit.dep.(%) 0,1 0,5 1 2 5 10

Debite maxime (mc/s) 515 370 300 235 160 110



V5% = 13,27 x 106m3; V10% = 9,12 x 106m3.

Viiturile se referă la condiţiile cadrului natural.

2.2.3. Studii geotehniceStudiul geotehnic şi hidrogeologic la faza P.T. a fost întocmit de către S . C . P R O I E C T

B U C O V I N A S . R . L . S u c e a v a p e baza datelor obţinute din cartările geotehnice şi hidrogeologice de suprafaţă şi a forajelor executate în martie 2011.

Din punct de vedere geomorfologic amplasamenul este localizat în partea central-sudică a Câmpiei Moldovei, zona cunoscută sub denumirea de Câmpia Jijiei inferioare.

Obiectivul de interes este situat în zona de luncă de pe cursul mijlociu al pârâului Bahlui, afluent de dreapta al râului Jijia.

Altitudinea medie este de 60-70m pe malul acumulării, spre sud zona căpătând un aspect colinar, aici fiind remarcate forme de relief structural ca versanţi cu caracter cuestic şi forme de relief sculptural, apărute ca urmare a eroziunii îndelungate, care a scos în evidenţă şi o serie de particularităţi ale structurii geologice (structura monoclinală).

Relieful de acumulare este bine reprezentat în zonă, fiind prezent prin trepte de luncă şi terase de versant, dar şi de depuneri coluvio - proluviale şi glacisuri.

Trebuie menţionat faptul ca arealul este caracterizat de o morfodinamică deosebit de activă, fapt datorat condiţiilor de relief, structura şi alcătuirea geologică.

Din punct de vedere geostructural Acumularea Podu Iloaiei se încadrează marii unităţi structurale Platforma Moldovenească, teritoriu care reprezintă prelungirea vestică a Platformei est- europene, fiind constituită dintr-un soclu cristalin rigid, peneplenizat, ce suportă o cuvertură de roci sedimentare formată din formaţiuni paleozoice, mezozoice, neozoice şi cuaternare.

Fundamentul Platformei Moldoveneşti este format din sisturi cristaline, migmatite şi roci eruptive, ce alcătuiesc un soclu rigid, heterogen fiind alcătuit din sisturi cristaline mezometamorfice asociate cu granite de tip est-european şi sisturi verzi de tip central- dobrogean de vârsta Proterozoic terminal-Cambrian inferior.

Cuvertura sedimentară este un rezultat al cratonizării treptate a domeniului podolic şi instalării regimului tectonic de platformă, ceea ce a facut ca începând cu proterozoicul terminal şi până astăzi, acest areal să cunoască doar mişcări epirogenetice de amplitudine redusă. Aceste mişcări sunt răspunzătoare de apariţia numeroaselor transgresiuni şi regresiuni marine şi implicit de natura şi structura depozitelor care formează astăzi cuvertura sedimentară a Platformei Moldoveneşti. În cadrul acestor depozite au fost separate următoarele mari cicluri de sedimentare, dintre care ultimul (ciclul Badenian superior – Meotian) prezintă o importanţă deosebită prin faptul că termenii superiori susţin depozite mai noi, (cuaternare), constituite în principal din acumulări de origine aluvio-deluvială: argile şi luturi şi subordonat nisipuri. Acestea reprezintă de regulă terenul de fundare pentru lucrările de construcţii din zonă.

Categoria geotehnicăÎn conformitate cu prevederile normativului NP 074/2007, încadrarea lucrărilor în categoria

geotehnică, este următoarea:Factori de evaluare Corelare

Caracterizare PunctajCondiţii de teren Teren dificil 6Apa subterană Fără epuismente 1Clasificarea construcţiei după categoria de importanţă Normală 3Vecinătăţi Fără riscuri 1Zona seimică ag = 0,20g 1Riscul geotehnic Moderat 12



Lucrări de cercetare executate în zonă şi informaţii obţinuteÎn vederea identificării fenomenelor morfogenetice, amplasamentul şi zona adiacentă au fost

supuse observaţiei directe iar terenul de fundare a fost cercetat prin intermediul unor lucrări specifice: foraj geotehnic şi încercare penetrometrică de tip DPL, locaţiile acestora fiind precizate în planul de situaţie cu amplasarea lucrărilor de investigare.

Informaţiile obţinute în faza de cercetare sunt prezentate mai jos şi în anexele grafice anexate documentaţiei:

Forajul F1- CTN – 2,40m - argilă de culoare cenuşie - negricioasă, foarte umedă, plastic moale;- 2,40m – 3,10m - argilă de culoare cafeniu-gălbuie, foarte umedă, plastic moale consistentă;- 3,10m – 5,20m - argilă galbenă cu zone vinete, umedă, plastic consistentă ;- 5,20m – 6,50m - argilă galben-oliv, cu nivele de argilă mărnoasă de culoare vânătă, umedă,

plastic consistentă la plastic vârtoasă;

2.2.4. Studii climatice Climatul este unul temperat cu o pronunţată nuanţă de continentalism, fiind caracterizat de ierni

geroase şi veri călduroase (uneori cu perioade prelungite de secetă).Masele de aer predominante sunt cele continentale, baltice şi scandinave, şi mai puţin cele

oceanice atlantice şi mediteraneene. Circulaţia generală a atmosferei este determinată de advecţia aerului maritim din V şi a celui continental uscat dinspre NE, E şi N, fiind frecvente pătrunderile din părţile posterioare ale ciclonilor care se deplasează din vestul Europei..

Temperatura medie anuală se situează în jurul valorii 9,0ºC. Temperatura medie a lunii iulie variază usor în jurul valorii de 21º C . În timpul verii predomină seceta cu temperaturi deosebit de ridicate ce depăşesc de multe ori 35ºC.

Temperatura medie a lunii ianuarie prezintă valori cuprinse în intervalul – 3º C. Fenomenul de îngheţ se produce în general după data de 15 octombrie şi durează în general până la mijlocul lunii aprilie. Cele mai timpurii îngheţuri de toamnă şi cele mai târzii de primăvară se pot produce cu un decalaj de până la 30 zile faţă de datele medii.

Regimul anual (inclusiv multianual) al precipitaţiilor reflectă o răspândire destul de inegală a cantităţilor de apă, cantitatea medie anuală variind între 500 şi 550 mm.

Primele ninsori se înregistrează, cu mici excepţii, la sfârşitul lunii octombrie, ultimele având loc în jurul datei echinocţiului de primăvară. Intervalul mediu favorabil căderilor de zăpadă totalizează 118-120 zile. În acest interval stratul de nea se menţine cca. 55-80 zile cu o grosime de 60 – 100cm.

Vântul suflă cu intensitate maximă după direcţiile NV, SE şi N, viteza medie anuală având valori de 2 – 4,1 m/s, vitezele maxime depăşind frecvent 40m/s.

2.2.5. Caracterizarea seismică a zoneiDin punct de vedere seismic, zona se află în aria de influenţă a cutremurelor moldave, care-şi au

originea în zona Vrancea. Intensitatea cu care sunt resimţite mişcările telurice depinzând în mare măsură de o serie de factori cum ar fi: poziţia amplasamentului faţă de focar, magnitudinea seismului, consistenţa formaţiunilor geologice care alcătuiesc terenul de fundare, caracteristicile undelor seismice, s.a.

Conform normativului P 100 -1/2006, acceleraţia terenului pentru proiectare pentru arealul cercetat, este de ag = 0,20g, valoarea perioadei de control (perioada de colţ) Tc = 0,7 sec., din acest punct de vedere zona poate fi apreciată ca având un risc seismic moderat.



2.3. Descrierea lucrărilor existente

Barajul acumulării este un baraj frontal din pământ omogen executat din materiale argiloase din zona albiei râului Bahlui.

Elementele caracteristice constructive

BarajPrincipalele caracteristici ale barajului sunt:

Taluzul amonte este consolidat cu dale din beton de 2,0 x 3,0 x 0,15mTaluzul aval are o banchetă de 2,0m la cota 63,50 mdMN.Coronamentul are o lăţime de 5 m şi este carosabil. Peste cota coronamentului (68,50 mdMN)

s-a realizat un parapet din beton armat cu o înălţime de 1,0m şi o grosime de 0,50m. Pe taluzul amonte este montată o miră în trepte pentru măsurarea nivelului în lac.

Pentru măsurarea nivelului apei de infiltraţie în corpul barajului s-au montat 7 tuburi piezometrice pe taluzul aval.

Pentru urmărirea tasărilor în timp s-au plantat un număr de 26 reperi din aluminiu pe parapetul barajului.

Sub corpul barajului s-a realizat un pinten din beton până la cota 53,70 mdMN cu rolul de a lungi drumul infiltraţiilor pe sub baraj.

Descărcătorul de suprafaţăTipul deversorului “Keuttner”Cotă creastă deversor 65,60 mdMNH deversor 1,0 mLungime deversor 80 mDimensionarea s-a făcut pentru debitul de calcul de 476 mc/s, iar debitul maxim (de verificare)

este de 1200 mc/s.Deversorul este din beton armat, iar pentru accesul apei este realizat un canal de acces cu lăţime

variabilă lăţindu-se spre amonte.Pentru măsurarea înălţimii lamei deversate, în dreptul pragului deversor s-a montat o miră

hidrometrică.În aval, descărcătorul este prevăzut cu un canal de racordare – evacuare, care are lungimea de

82m şi lăţime variabilă de la 80 m la 40 m în aval. Peste canalul de racordare este construit un pod carosabil care permite accesul pe coronamentul barajului.

În aval de pod, descărcătorul de suprafaţă se continuă cu un canal rapid prevăzut cu macrorugozitate realizată cu redane transversale. În continuare este disipatorul de energie cu un prag de disipare de 2,0 m. Lungimea disipatorului de enrgie este de 25 m, având şi un disipator suplimentar de 14,5m. Radierul disipatorului este prevăzut cu barbacane pentru a elimina subpresiunea.

În continuare este un canal de evacuare de cca.350m care conduce apa la emisar.

- lungime taluz 640 m- lăţime coronament 5 m- lăţime ampriză 78 m- înălţime maximă baraj 14,10 m- cotă coronament 68,50 mdMN- cotă fundaţie 54,90 mdMN- cotă pinten beton 53,70 mdMN- pantă taluz amonte 1:3 şi 1:3,5- pantă taluz aval 1:2 şi 1:3



Golirea de fundEste amplasată pe malul stâng al albiei minore în apropierea piciorului versantului stâng.

Conducta de golire este executată din tuburi de 6,0m lungime, cu Dn 1500mm. Tronsoanele sunt etanşate între ele cu garnituri din cauciuc. Lungimea totală a conductei de evacuare este de 60 m.

Golirea de fund se compune din:- canal de intrare cu ziduri de racordare la turn;- turn de manevră cu secţiune dreptunghiulară din beton armat având înălţimea de 11m;- pasarelă de acces;- conductă de golire;- disipatorul de energie;- canalul de racordare la emisar.

Turnul de manevrăAre dimensiunile în plan de 3,5 x 4,5m şi o înălţime de la radier (56,00 mdMN) până la partea

superioară a plăcii (67,00 mdMN) de 11,0m.Turnul de manevră este prevăzut cu două rânduri de ghidaje pentru 2 stavile şi un rând de

ghidaje pentru grătar şi batardou. Acest lucru îngreunează mult posibilitatea de intervenţie în turnul de manevră deoarece grătarul este foarte greu de manevrat. Trebuie scos grătarul piscicol şi montat batardoul.

Turnul de manevră este dotat cu miră pentru măsurarea nivelului apei în lac. Stavilele au următoarele caracteristici:

Stavila 1 pentru menţinerea apei la NNR- dimensiuni 1560 x 2270 x 260 mm- greutate 1897 kg- etanşare garnitură “P” pe contur şi cuţit la bază- acţionare electrică şi manualăStavila 2 pentru închiderea galeriei - dimensiuni 2100 x 2300 x 260 mm- greutate 2156kg- etanşare garnitură “P” pe contur şi cuţit la bază- acţionare electrică şi manualăMotoarele de acţionare electrică au următoarele caracteristici:- U = 380V- P = 2,2 kWReţeaua de alimentare LEA 0,4KW are o lungime de 2km. Alimentarea de rezervă nu există.BatardouriÎn dotare sunt 4 batardouri :- dimensiuni : 2640 x 1000 x 196 mm

2640 x 1000 x 196 mm2640 x 1800 x 180 mm2640 x 1800 x 180 mm

- greutăţi : 434 Kg ; 480 kg ; 561 kg ; 583 kgToate batardourile sunt etanşate cu garnituri tip “P” şi sunt manevrate manual cu palan susţinut

de capră metalică prin glisoare.Pasarela de legătură între coronament şi turn este din beton armat şi are 1,50 m lăţime şi 18,70m

lungime.Pentru suplimentarea debitului evacuat s-au montat 2 contucte Dn 1000mm metalice cu rol de

sifon. Conductele sifon sunt prevăzute pe ramura aval cu vane de închidere. Debitul evacuat funcţie de nivelul apei în lac variază între 6,5 mc/s şi 10 mc/s.

Ambele sifoane descarcă într/un bazin amenajat aval de disipatorul de energie al golirii de fund.



Disipatorul de energieGolirea de fund debuşează în canalul de disipare a energiei care se continuă până la emisar cu

un canal de evcauare.Disipatorul de energie este din beton armat având o lungime de 18,20m, lungimea de 5,0m şi

înălţimea de 2,0m. În capătul aval disipatorul este prevăzut cu 7 dinţi Rebok de 0,50 m înălţime aşezaţi în şah pe două rânduri.

Canalul de evacuare de la golirea de fund are secţiune trapezoidală cu lăţimea la fund de 3,0m, taluzele cu panta de 1 :1,5 şi o adâncime de 2,60m. Panta generală a canalului este de 2,2‰ şi este pereat pe o lungime de 74m.

Cantonul şi anexe Cantonul este o construcţie numai cu parter şi cu învelitoare din ţiglă. Cantonul are două funcţiuni de bază: Locuinţa, compusă dintr-un apartament cu o cameră, bucătărie, cămară etc. Partea administrativă, compusă din birou cu aparatură radio-recepţie şi telefon. Aici se

păstrează toate documentele de evidenţă care sunt obligatorii la orice acumulare. Anexele au şi ele funcţionalitate bine stabilită; - depozit - magazie materiale şi utilaje necesare în cazurile de intervenţie; -o zonă rezervată nevoilor gospodăreşti ale cantonierului; - un puţ forat pentru apă potabilă; - împrejmuire din plasă de sârmă pe stâlpi din beton; - sirena de alarmare în caz de pericol amplasata în incinta cantonului.



2.4. Căile de acces provizoriu Accesul în amplasamentul lucrărilor se realizează din drumul european DE 583, drumul

comunal spre localitatea Cosiţeni.

2.5. Prezentarea obiectivului pe specialităţi. Descrierea lucrărilor propuseConţinutul proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie şi structura prezentării acestuia s-a

adoptat în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor nr. 863/2008 pentru aprobarea “Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr.28/2008 privind aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice”. Acestea s-au adoptat având în vedere specificul lucrărilor prevăzute.

Cerinţe de verificare ale proiectului. În conformitate cu prevederile Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, a Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi construcţiilor, aproobat prin Hotărârea Guvernului nr.925/1995 şi Îndrumătorul privind aplicarea prevederilor Regulamentului menţionat mai sus, aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.77/N/1996, verificarea proiectului se va face pentru cerinţele A7: “Rezistenţă şi stabilitate pentru construcţii şi amenajări hidrotehnice”, B5: “Siguranţa în exploatare” şi D: “Igiena, sănătatea oamenilor, protecţia şi refacerea mediului”, de către verificatori de proiecte atestaţi.

Proiectul tehnic este structurat pe următoarele volume:

MEMORIU DE SINTEZĂ

VOLUMUL I – Reabilitare corp baraj Volumul I.1 – Memoriu tehnicVolumul I.2 – Caiete de sarciniVolumul I.3 – Documentatia economică

VOLUMUL II – Reabilitare echipament hidromecanic Volumul II.1 – Memoriu tehnicVolumul II.2 – Caiete de sarciniVolumul II.3 – Documentatia economică

VOLUMUL III – Consolidare golire de fund Volumul III.1 – Memoriu tehnicVolumul III.2 – Caiete de sarciniVolumul III.3 – Documentatia economică

VOLUMUL IV – Refacere canal evacuare, D.A.M. şi canal rapid Volumul IV.1 – Memoriu tehnicVolumul IV.2 – Caiete de sarciniVolumul IV.3 – Documentatia economică

VOLUMUL V – Sistem informaţional Volumul V.1 – Memoriu tehnicVolumul V.2 – Caiete de sarciniVolumul V.3 – Documentatia economică



VOLUMUL VI – Reabilitare canton exploatare Volumul VI.1 – Memoriu tehnicVolumul VI.2 – Caiete de sarciniVolumul VI.3 – Documentatia economică

VOLUMUL VII – Reabilitare A.M.C. Volumul VII.1 – Memoriu tehnicVolumul VII.2 – Caiete de sarciniVolumul VII.3 – Documentatia economică

VOLUMUL VIII – Consolidare mal drept în zona rupturilor de mal Volumul VIII.1 – Memoriu tehnicVolumul VIII.2 – Caiete de sarciniVolumul VIII.3 – Documentatia economică

RAPORT EVALUARE privind “punerea în sigutanţă a golirii de fund a acumulării Podu Iloaiei pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşi”, întocmită de către S.C. “IGECO EXPERTIZĂ” SRL IAŞI / expert prof.dr.ing. GIURMA ION - expert evaluarea siguranţei barajelor, Nr. 123/20.08.2009, pentru baraje categoria A, B, C , D.

– EXPERTIZĂ TEHNICĂ canton întocmită de expert ing. Dan Vasile Olaru– STUDIUL TOPOGRAFIC, elaborat de S.C. CASA VERDE S.R.L.– STUDIUL GEOTEHNIC, elaborat de S.C.PROIECT BUCOVINA S.R.L.Suceava– STUDIUL HIDROLOGIC, elaborat de S.C. ROUTTE CONSTRUCT S.R.L. Bacău– STUDIUL DE IMPACT LA VERSANT elaborat de S.C.PROIECT BUCOVINA

S.R.L.Suceava



Descrierea lucrărilor pe volumeLucrările proiectate care fac obiectul documentaţiei:

VOL. I – REABILITARE CORP BARAJ Lucrările de reabilitare a corpului barajului, necesare asigurării funcţionării în siguranţă a

acumulării se prezintă în continuare:Protecţie taluz amonte Paramentul amonte al barajului este protejat cu dale din beton cu dimensiunile de 3,0 x 2,0 x

0,15 m. Unele zone prezintă deteriorări ale dalelor, betonul fiind exfoliat sau fisurat. Se propune înlocuirea unui număr de 140 buc dale în suprafaţă de 840,0 mp. Pentru înlocuirea dalelor sunt necesare următoarele operaţii:

- demolare dale deteriorate;- încărcarea şi transportul molozului rezultat;- refacerea stratului drenant (balast) cu o grosime de 10cm, S = 840,00mp;- cofrarea şi turnarea betonului pentru refacere dale 3,0 x 2,0 x 0,15 m;- etanşarea rosturilor dintre dale. Rosturile sunt umplute cu mortar bituminos pe suport de

nisip.

VOL. II – REABILITARE ECHIPAMENT HIDROMECANIC Echipamentul hidromecanic se compune din: Vana 1 amplasată la timpanul de compartimentare - dimensiuni: 1560 x 2270 x 260 mm - greutate: 1897 kg - acţionare: electrică şi manual Vana 2 amplasată în gura galeriei - dimensiuni: 2100 x 2300 x 260 mm - greutate: 2156 kg - actionare: electrică şi manual Batardouri - 4 buc cu greutăţi diferite : 434 Kg ; 480 kg ; 561 kg ; 583 kgBatardourile sunt cu acţionare şi manevrare manuală cu palan montat pe capră metalică. Grătare piscicole - 2 buc de 2640 x 1800 x 180 mm. La ambele stavile piesele încastrate sunt erodate, ruginite şi nu mai permit manevrarea normală

a stavilelor şi nici nu mai asigură o bună etanşare. Ghidajele vanei sunt corodate puternic. Sistemul de etanşare la stavile (tip "P") este uzat, iar cauciucul este îmbătranit. Sistemul de

manevrare cu mecanism electric este uzat, filetul tijelor de ridicare este uzat, având joc în cremalieră periculos. Roţile melcate sunt roase şi uzate puternic.

La fel şi la batardouri, ghidajele sunt uzate şi piesele înglobate sunt puternic corodate. Garniturile de etanşare sunt distruse, iar instalaţia de ridicare a batardourilor şi grătarelor este nefuncţională.

Panourile batardourilor nu se mai pot închide etanş nemaifiind perfect plane. Grătarele piscicole sunt şi ele corodate.

Pentru reabilitarea echipamentului hidromecanic se propun următoarele lucrări:- înlocuirea pieselor încastrate; - înlocuirea ghidajelor, execuţia unui ghidaj pentru grătar; - înlocuirea panourilor de vane şi batardouri. - înlocuirea sistemului de etanşare a vanelor; - înlocuirea mecanismelor de ridicare cu altele noi cu acţionare electrică şi manuală; - montarea unui sistem de palane mobile pentru manevrarea manuală a stavilelor şi

batardourilor;



- reparaţia grătarelor;- reabilitare instalaţie amorsare (înlocuirea agregatelor de amorsare; hidrofor; instalaţie

electrică).

VOLUMUL III – CONSOLIDARE GOLIRE DE FUND În zona aval debuşeului golirii de fund lucrările din beton la canal, disipator de energie şi canal

de evacuare, sunt deteriorate puternic, colmatate, iar în capătul aval al canalului este o puternică înfundare cu vegetaţie. Golirea de fund prezintă deteriorări ale dalelor pe taluz şi risbermă. Se propun următoarele lucrări:

- Refacere dale golire de fund:- refacere dinţi disipatori; - refacere dale deteriorate la canal de evacuare (demolare dale, încărcarea şi transportul

molozului rezultat; refacerea stratului drenant (balast) cu o grosime de 10cm, S=710,00mp; cofrarea şi turnarea betonului pentru refacere dale; rostuire dale).

- Refacere risbermă din gabioane:905,00 mp x 1,00 m (H) – saltea gabioane fund canal evacuare GF78,00 m x 1,00 m x 2,00 m (H) – consolidare mal, L = 78,00 m

VOLUMUL IV – REFACERE CANAL EVACUARE , D.A.M. ŞI CANAL RAPID Descărcătorul de ape mari prezintă deteriorări ale radierului, redanelor, dalelor pe taluz.

Canalul de evacuare lent este colmatat iar risberma este afectată. Astefl, se propun următoarele lucrări:

- refacere radier canal;- refacere redane deteriorate pe canal rapid;- refacere dale pe taluz;- execuţia pragurilor de fund din anrocamente ;- consolidare canal evacuare la confluenţă cu canal GF cu saltea de gabioane ;- decolmatare canal lent;- executie rampa de acces.

VOLUMUL V – SISTEM INFORMAŢIONAL Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei conduce la implementarea unui sistem

informaţional de gospodărire a apelor şi de avertizare - alarmare capabil să furnizeze în timp util datele hidrometeorologice şi de gospodărirea apelor specifice elaborării prognozelor şi avertizărilor coroborat cu transmiterea tuturor factorilor implicaţi, în vederea menţinerii construcţiilor la parametrii funcţionali aprobaţi.

Rolul sistemului ce urmează a fi realizat, este să conducă la exploatarea în timp real a lacului de acumulare, în concordanţă cu regimurile hidrologice afluente şi a celor din aval de aceasta şi cu asigurarea condiţiilor de alarmare, în caz de accidente la baraj sau evacuare a unor debite importante care pot provoca daune localitatilor din aval.

La proiectarea sistemului informational s-a ţinut seama de secţiunile de interes situate amonte, la intrarea în lacul Podu lIoaiei şi la baraj, iar datele trebuie să ajungă cu prioritate la Sistemul de Gospodărire a Apelor Iaşi şi în mod selectiv la Administraţia Naţională "Apele Romane" – Administraţia Bazinală de Apă Prut.

a) Sistemu/ de co/ectare a date/or cu caracter hidrop/uviometric şi de gospodărire a ape/or, necesar exploatării în timp real a lacului şi barajului;

b) Sistemu/ de avertizare-a/armare prin sirenă a localităţilor imediat aval de baraj. a) Sistemul de colectare a datelor Este reprezentat de un centru de colectare automată a datelor situat la dispeceratul SGA Isşi,

unde vor fi colectate datele şi informaţiile de la barajul Podu Iloaiei. Totodată datele şi informaţiile vor fi transmise, funcţie de necesităţi, în mod selectiv şi la AN.AR. - Administraţia Bazinală de Apă Prut.



Parametrii de gospodărire a apelor ce urmează a fi transmişi automat la dispeceratul SGA Iaşi sunt:

a) la postul hidro şi de gospodărirea calitativă a apelor din amonte, la intrarea apei în lac: - nivelul (pentru determinarea debitului); - parametrii de calitate ai apei din lac (conductivitate, turbiditate, pH, oxigenul dizolvat şi

temperatura). - la postul hidro - meteo din dreptul barajului: - nivelul apei în lac; - precipitaţii lichide; - temperatura mediului ambiant; - parametrii de calitate ai apei din lac (conductivitate, turbiditate, pH, oxigenul dizolvat şi

temperatura apei). b) Sistemul de avertizare - alarmare Sistemul de avertizare-alarmare, va fi cel existent la baraj, la care se vor face modernizări şi

reparaţii curente. Soluţii tehnice propuse Soluţiile tehnice ce se impun în realizarea sistemului informaţional pentru gospodărirea apelor

şi avertizare-alarmare cuprind două componente de bază: - totalitatea mijloace/or, echipamente/or şi softului de proces şi telecomunicaţii necesar

sistemului de colectare, prelucrare, editare şi stocare a datelor şi informaţiilor; - lucrările de construcţii montaj necesare implementării sistemului informaţional. Totalitatea mijloacelor, echipamentelor şi softului de proces şi telecomunicaţii Sistemul informational necesar activităţii de monitorizare va funcţiona pe baza unui singur tip

de tehnologie materializat prin: - sistemul informational clasic, în care preluarea primară şi transmiterea datelor şi informaţiilor

va fi în continuare bazată pe observatori umani (nivel miră, stare uvraje, UCC etc.); Lucrari de construcţii montaj necesare implementării sistemului informaţional pentru

gospodărirea apelor şi avertizare-alarmare. Construcţiile şi instalaţiile necesare montajului echipamentelor sistemului informaţional, sunt

reprezentate pe tipuri de secţiuni de masură: - Post hidrometric la baraj S-au prevăzut următoarele lucrări de construcţii montaj: - amenajare platformă post hidrometric pentru nivelul apei în acumulare; - amenajare post pluviometric pentru precipitaţii lichide şi temperatura aerului; - suport de antena radio tip pilon la sol; - instalatii electrice (inclusiv impamantare sub 4 ohmi) şi telecontrol; - alimentare cu energie electrică Ui = 220 Vca a cabinei pentru echipamente. - cabina adapost echipamente - Post hidrometric amonte baraj - amenajare platformă post hidrometric

VOLUMUL VI – REABILITARE CANTON EXPLOATARE În urma expertizei tehnice referitoare la capacitatea portantă a terenului de fundare şi a

fundaţiei existente s-a propus extinderea spaţiului locuibil şi cel administrativ. S-au propus lucrări de reparaţii:

- şarpanta cantonului şi a anexelor; - înlocuirea învelitoarei din ţiglă cu tablă profilată la canton şi anexe - repararea jgheaburilor şi burlanelor; - înlocuire instalaţie electrică; - tencuieli interioare şi exterioare; - înlocuirea tâmplariei din lemn cu tâmplărie din PVC; - realizarea unui grup sanitar cu WC, duşuri;~



VOLUMUL VII – REABILITARE A.M.C.

Se propune realizarea unui sistem automat de urmărire a nivelurilor de infiltraţii în corpul barajului prin puţurile piezometrice existente.

Reabilitare A.M.C. face obiectul memoriului se specialitate.

VOLUMUL VIII – CONSOLIDARE MAL DREPT ÎN ZONA RUPTURILOR DE MAL

Pe malul drept al lacului de acumulare la cca. 400m amonte de baraj, versantul prezintă o ruptură şi o eroziune de mal pe un front de cca 300 ml. În urma studiului hidrogeologic de consolidare versant se propun următoarele lucrări:

- efectuarea unui zid de sprijin din beton armat consolidat prin contraforţi pe o lungime de 30 m aval de drumul comunal;

- execuţie drenuri intercepţie L = 63 ml din arocamente;- execuţie dren colector L = 25 ml conducta PVC;- execuţia lucrărilor de terasare pe o suprafaţă de S = 4970 mp;- plantaţii silvice.- canal marginal betonat L = 180,00 m;- podeţ Dn 600 mm;- execuţie jilip.

2.6. Trasarea lucrărilorPredarea amplasamentului se va face la cererea beneficiarului (A.N. “Apele Române” - A.B.A.

Prut) adresată proiectantului cu 10 zile înainte.La predarea amplasamentelor va participa în mod obligatoriu reprezentantul beneficiarului.Marcarea se va face prin plantarea de ţăruşi conform normelor tehnologice specifice fiecărei

categorii de lucrări.După predarea amplasamentului se vor întocmi procese verbale de predare – primire. Orice

modificare de amplasament sau traseu se va putea face numai cu acordul proiectantului.

2.7. Organizarea de şantier şi pentru realizarea producţiei2.7.1. Schema de organizare de şantierAvând în vedere volumele de lucrări care trebuiesc realizate şi necesarul de resurse (materiale,

utilaje şi forţă de muncă), corelat cu durata de execuţie a lucrărilor estimată, precum şi a mărimii suprafeţei, pe care sunt răspândite lucrările, orientativ, s-a considerat o schemă de organizare de şantier la nivel de punct de lucru.

Construcţiile care se vor folosi ca obiecte de organizare, s-au adoptat cu caracter provizoriu, mobil şi demontabil, cu ciclu scurt şi mediu, care se vor demonta la terminarea lucrărilor, cuprinzând vagoane (dormitor, birouri, duşuri, săli de masă, etc.), containere vestiar, closete uscate, magazii metalice, magazii containere pentru carbid şi tuburi de oxigen, remiză PSI, depozit de carburanţi şi împrejmuirea amplasamentului cu gard de sârmă.

Amplasamentele luate în consideraţie oferă, posibilitatea racordării la reţelele de alimentare cu energie electrică comunale şi realizarea unor lucrări provizorii pentru alimentarea cu apă din subteran.

Serviciile sanitare se vor asigura de către personalul de specialitate din municipiul Iaşi.Schema de organizare propusă este orientativă, funcţie de particularităţile specifice, fiecare

ofertant poate adopta soluţie proprie de organizare cu obiecte de cazare, social – culturale, tehnico – administrative, de realizare a producţiei auxiliare şi pentru deservirea producţiei, pe amplasamente convenabile, cu acordul proprietarilor de teren.

2.7.2. Programul de realizare şi recepţie a lucrărilorDurata totală de realizare a lucrărilor în cadrul prezentului obiectiv de investiţie este de 24 luni. Având în vedere condiţiile naturale specifice zonei, în special cele de relief şi climatice, execu-

tantul va trebui să-şi organizeze activitatea, astfel încât să se încadreze în graficul de realizare a lu-crărilor pe obiect, cât şi pe categorii de lucrări.

În acest sens, în graficul anexat, se prezintă programul de execuţie şi recepţie a lucrărilor de bază.

Recepţia la terminarea lucrărilor cât şi recepţia finală, la expirarea perioadei de garanţie se va efectua în conformitate cu prevederile "Regulamentului de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora", aprobat prin HGR Nr. 273/94.

2.7.3. Laboratoarele contractantului şi testele care cad în sarcina saÎn vederea asigurării controlului calităţii lucrărilor, conform normelor legale în vigoare,

executantul va trebui să fie dotat cu laboratoare care să îi permită efectuarea testelor şi experimentărilor care se impun.

Laborator geotehnic pentru efectuarea testelor şi încercărilor privind verificarea compactităţii terasamentelor conform STAS 9850/1989;

Laborator pentru verificarea calităţii betoanelor şi materialelor componente în conformitate cu prevederile Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat, indicativ NE 012/1-2007, anexele VI.1 ÷ VI.4, respectiv instrucţiunile tehnice PE 713/90 cap. 8 - 10 în cazul betoanelor hidrotehnice, privind:

- calitatea cimentului, conform STAS 227/1-5-86 privind efectuarea încercărilor fizice şi STAS 227/6-86 pentru determinarea rezistenţelor mecanice;

- condiţiile tehnice pentru agregate conform STAS 1667/76;- agregate naturale grele pentru betoane şi mortare, conform STAS 4606/1980;- timpul şi frecvenţa verificărilor, conform STAS 1799/1988;- condiţiile tehnice ale apei, conform STAS 790/1984;- calitatea betoanelor, conform STAS 1799/1988, STAS 1759/1988 şi STAS 1275/1988.Se vor mai avea în vedere normativele tehnice şi metodologia în vigoare pentru dotarea

laboratoarelor de construcţii-montaj şi autorizarea laboratoarelor de încercări în construcţii, aprobate cu Ordinul M.L.P.A.T. nr. 31/N/2.10.1995.

2.7.4. Protejarea lucrãrilor executate şi a materialelor de şantierProtecţia lucrărilor realizate până la recepţia acestora şi preluarea de către investitor (unitatea

de exploatare) cât şi a materialelor, în şantier, se va asigura de executant prin pază directă şi împrejmuire cu gard de sârmă ghimpată.

După recepţia lucrărilor, întreţinerea, exploatarea şi paza acestora revine investitorului sau unităţii de exploatare care va prelua lucrările.

Materialele aprovizionate vor fi păstrate în depozite ferite de degradări.

2.7.5 Tehnica securităţii şi protecţia muncii şi prevenirea / stingerea incendiilor

2.7.5.1 Norme şi prescripţii de protecţia muncii care trebuiesc respectateLa execuţia lucrărilor se vor respecta următoarele:- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat de MLPAT cu

Ordinul 9/N/15.03.1993;- Norme de protecţia muncii pentru lucrările de construcţii hidrotehnice la suprafaţă şi pe apă,

ale Ministerului Industriilor, redactarea a II-a/1993;- Norme generale de protecţia muncii ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi

Ministerului Sănătăţii, 1996;

- Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 şi normele metodologice de aplicare, editată de Ministrul Muncii şi Protecţiei. Sociale

- Norme generale de protecţia muncii 1996 ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi ale Ministerului Sănătăţii;

- Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor de beton armat şi precomprimat (7) 1995, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; - Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern (6) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; - Ordinul nr. 15 din volumul - Norme de prevenire şi stingere a incendiilor 1987, Ministerul Agriculturii;

- Decretul nr. 232/1974 republicat în 1978,- Ordinul nr. 381/1994 al Ministerului de Interne; - Decretul 400/1981; - HGR nr. 51/92 modificată şi completată cu HGR nr. 71/96.

- Norme republicane de protecţia muncii editat de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii- Norme de protecţia muncii la lucrările de îmbunătăţiri funciare, la lucrările de construcţii

hidrotehnice speciale, foraje şi alimentări cu apă aprobate cu Ordinul MAIA nr. 2977 / 1975, extrasele nr. 10 şi 11 elaborate în conformitate cu prevederile Legii nr. 5 / 1965.

- Normativ republican pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor, aprobate de MEI, MCInd, CSEAL cu Ordinul nr. 906 / 1972 publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 3 / 1974.

- Normele de tehnica securităţii muncii în construcţii- Toate normativele în vigoare privind folosirea utilajelor.- Decret 290/1977 – Norme generale de protectie împotriva incendiilor la proiectarea şi

realizarea construcţiilor şi instalaţiilor.

2.7.5.2. Dispoziţii pentru protecţia muncii la realizarea lucrărilor de construcţiiResponsabilul cu protecţia muncii are obligaţia să facă tuturor angajaţilor un instructaj

general şi unul specific sectorului unde lucrează, privitor la măsurile de protecţia muncii, fişele de instructaj pentru protecţia muncii tuturor angajaţilor vor fi reactualizate lunar conform normelor şi normativelor în vigoare.

Se va acorda o atenţie deosebită desfăşurării lucrului în vecinătatea liniilor electrice sub tensiune.

Zonele cu restricţii ale intersecţiilor reţelelor aeriene electrice şi îngropate (conducte de alimentare cu apă şi instalaţii de telecomunicaţii) cu elementele din schema hidrotehnică de amenajare prevăzută sunt prezentate pe planşele de detaliu cu amplasarea lucrărilor, scara 1: 500 1:1000. La execuţia lucrărilor în apropierea LEA peste 1kV, utilajele de construcţii mobile ce pot ajunge în apropierea părţilor sub tensiune vor fi amplasate astfel încât în timpul manevrelor nici o parte a acestora, a sarcinii sau altor mijloace folosite la lucrări să nu se apropie la distanţe, faţă de elementele sub tensiune mai mici decât:

- 2.5 m pentru LEA până la 35kV;- 4.0 m pentru LEA cu tensiuni de la 35 la 220 kV;- 6.0 m pentru LEA de 400 kV.

Executarea lucrărilor mecanizate la distanţe mai mici decât cele menţionate se va face numai cu scoaterea de sub tensiune a LEA. Executarea lucrărilor se face numai cu supravegherea lucrărilor la faţa locului de către un delegat special al unităţii de exploatare a LEA. La execuţia acestor lucrări se vor aplica normele de protecţie a muncii pentru instalaţii electrice.

Trecerea utilajelor mobile sub conductoarele LEA peste 1kV este interzisă dacă între gabaritul acestora şi conductoare nu rămâne o distanţă de cel puţin:

- 2.0 m pentru LEA până la 20kV inclusiv;- 2.5 m pentru LEA cu tensiuni între 25 şi 35 kV;

- 4.0 m pentru LEA de 110 kV şi 220 kV;- 6.0 m pentru LEA de 400 kV.Lucrările propuse în zona conductelor de alimentare cu apă şi irigaţii se vor face în prezenţa

unui delegat al unităţilor care le au în exploatare, după pichetarea şi depistarea prin săpături manuale a conductelor.

Execuţia lucrărilor în zona conductelor de alimentare cu apă şi irigaţii se va realiza exclusiv manual. Lucrările propuse în zona instalaţiilor de telecomunicaţii subterane şi aeriene se vor executa manual; constructorul va lua măsuri de evitare a deteriorării protecţiilor instalaţiilor de telecomunicaţii existente (blocuri de beton, ţevi de PE sau PVC). Constructorul va lua toate măsurile de respectare a prevederilor STAS E 8591/75.

La lucrările de excavaţii executate cu buldozerul sau excavatoare se vor respecta prevederile cu privire la modul de lucru al utilajelor de săpat.

Deserventul utilajului este obligat să observe starea abatajului, iar în caz de pericol, de surpare să îndepărteze utilajul din zona periculoasă.

O atenţie deosebită, trebuie acordată descărcării cupei excavatorului în autovehicule, care se va face cu respectarea normelor referitoare la acest gen de operaţii.

Căile de acces spre locurile de muncă unde există pericole de surpări, atingere a firelor electrice sub tensiune, treceri peste ape trebuie prevăzute cu panouri avertizoare şi afişaje.

La executarea lucrărilor pe timp friguros este necesar a se lua măsuri pentru asigurarea unor condiţii de lucru muncitorilor, astfel ca producţia să se poată desfăşura în condiţii foarte bune, obţinându-se o productivitate mărită prin măsurile de protecţia muncii, prevenindu-se posibilitatea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.

Accidentele specifice care se produc la lucrările ce se execută iarna se datoresc în general următoarelor cauze:

-alunecări pe locuri în pantă, pe teren umed şi îngheţat-accidentări cu ocazia săpăturilor în pământ îngheţat.Căile de acces spre locurile de muncă şi în toate zonele de lucru unde există pericole de surpări

sau alunecări, de atingerea firelor electrice sub tensiune, de treceri peste ape, să fie asigurate cu îngrădiri, podeţe, balustrade de protecţie după caz, prevăzute cu săgeţi indicatoare, panouri avertizoare şi afişaje asupra pericolului de accidentare şi asupra modului cum pot fi evitate.

Locurile de trecere trebuie curăţate de noroi, zăpadă, resturi de materiale şi iarna vor fi presărate cu nisip, cenuşă, zgură, rumeguş, sare,etc.

Instalarea utilajelor (excavatoare, dragline, buldozere) se va face astfel încât să nu permită deplasări nerecomandate ale utilajelor. Amplasarea utilajului trebuie astfel realizată încât să se asigure stabilitatea lor cât mai bună.

Utilajele de construcţii mobile vor fi deplasate numai pe terenuri care să le asigure stabilitatea şi să nu producă răsturnări sau afundări.

Se interzic orice fel de reparaţii, curăţire sau ungere a utilajelor în mişcare sau în timpul funcţionării.

Acest lucru este permis numai când utilajul este scos din funcţiune şi comenzile sunt blocate. Se prevăd panouri avertizoare de interzicere a punerii în funcţiune pe timpul cât se lucrează la întreţinerea sau exploatarea utilajului.

Se vor respecta cu stricteţe ca pentru deservirea utilajelor de construcţii să fie admişi numai lucrători calificaţi profesional pentru utilajul respectiv, care să cunoască perfect normele de tehnica securităţii muncii referitoare la utilajul pe care îl deserveşte.

Privitor la securitatea circulaţiei se menţionează următoarele:-sectoarele de lucru vor fi semnalizate din ambele direcţii cu tabele indicatoare pentru circulaţia

pe drumuri;-în mod obligatoriu se vor monta câte un semnal triunghiular pentru indicarea şantierului şi un

semnal rotund cu restricţii de viteză (viteza minimă 5 km / h – maximă 40 km / h)

În cazul ivirii unor situaţii speciale ce vor necesita măsuri deosebite ce nu sunt cuprinse în norme, constructorul are obligaţia de a lua toate măsurile de prevedere pentru asigurarea celor mai bune condiţii de muncă.

La executarea terasamentelor pentru reprofilarea taluzurilor digurilor se vor respecta măsurile cuprinse în norme privind acest tip de lucrări.

Se interzice introducerea utilajelor grele de compactare în locuri înguste.Se interzice trecerea cu compactorul în apropiere şanţurilor în care se lucrează.La încărcarea manuală şi mecanică a diverselor materiale, precum şi transportul acestora cu

mijloace auto, se vor respecta prevederile din norme pentru aceste operaţii.Pentru situaţii de viitură executantul va instala un sistem propriu de atenţionare. În caz de

pericol se vor evacua utilajele şi personalul la cotă neinundabilă şi accesibilă, asigurând accesele şi se vor proteja, pe cât posibil, zonele expuse la eroziuni.

Aceste măsuri nu sunt limitative, executantul poate lua şi alte măsuri care să evite accidentele tehnice sau cele ale personalului.

În timpul execuţiei lucrărilor, are obligaţia de a lua toate măsurile pentru evitarea oricărei accidentări a personalului.

Executantul are obligaţia să execute instructaje de protecţia muncii, în care să se insiste asupra celor cu caracter de periculozitate.

2.7.6. Protecţia mediului1. Executantul va asigura în permanenţă o bună întreţinere a utilajelor şi mijloacelor de

transport pentru a nu fi posibile pierderi accidentale de carburanţi şi / sau lubrefianţi în apă sau pe drumurile de acces.

De asemenea, executantului îi revine sarcina de a reduce în limita posibilităţilor emisiile de noxe (provenite de la utilaje şi mijloacele de transport) atât prin permanenta verificare şi întreţinere a parcului auto cât şi prin achiziţionarea de carburant corespunzător calitativ.

2. Executantul va monitoriza în permanenţă starea tehnică a staţiei de alimentare cu carburanţi şi a rezervoarelor de stocare a acestora.

3. Executantul se va dota cu un minim de absorbanţi şi /sau substanţe neutralizatoare pentru a putea asigura o intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanţi şi /sau lubrefianţi.

4. Executantul va asigura pe toată perioada desfăşurării lucrărilor, întreţinerea drumurilor tehnologice pe care vor circula utilajele şi mijloacele sale de transport şi va lua măsurile necesare în vederea limitării emisiilor de praf generate de circulaţia auto pe aceste drumuri.

5. Executantul va lua şi alte măsuri pe care le consideră necesare în vederea eliminării sau limitării oricărei forme de impact negativ asupra mediului.

6. Executantul va asigura la terminarea execuţiei investiţiei, demontarea tuturor componentelor organizării tehnologice care au concurat la realizarea lucrărilor (birouri, atelier reparaţii parc auto, staţie de alimentare carburanţi, rezervoare carburanţi, magazie lubrefianţi, etc), inclusiv spargerea platformelor betonate pe care acestea au fost amplasate; se va asigura eliberarea terenului de toate deşeurile rezultate în urma operaţiunilor de dezafectare.

Executantul va executa lucrări de refacere ecologică a terenului pe care a fost amplasată organizarea tehnologică menţionată.

2.7.7. Controlul calităţii lucrărilor pe şantierDeoarece fazele procesului de execuţie a lucrărilor din beton sunt lucrări ascunse, se vor

încheia procese verbale de lucrări ascunse pe fiecare fază, trecerea la o nouă fază fiind permisă numai după încheierea procesului verbal referitor la faza precedentă.

Verificările se vor aplica pe toată durata execuţiei.Se vor verifica în special dimensiunile, forma elementelor de construcţie, distanţele dintre

armături şi calitatea betoanelor puse în operă. Referitor la forma în plan şi spaţiu se vor verifica: planeitatea, rectilinitatea, verticalitatea, înclinarea muchiilor, unghiuri sau raze de curbă.

Pe toată durata execuţiei, constructorul beneficiarul şi proiectantul vor trebui să desfăşoare o colaborare susţinută pentru “Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”, conform Normativului N.E.012/1-2007.

Nr.crt. Subactivitate Scopul verificării Actul încheiat

0 1 2 3

1.

Recepţia calitativă a materialelor şi a elementelor de construcţii – montaj şi instalaţii

Calitatea materialelor livrate Certificat de garanţie

Calitatea elementelor prefabricate din beton armat Certificat de calitate

Calitatea betonului livrat Certificat de calitate

Recepţia calitativă pe loturi a elementelor de construcţii Proces verbal de recepţie

Calitatea armăturilor sudate Proces verbal de recepţie

Calitatea ţevilor Buletin de calitate

2.

Verificări şi analize de laborator pentru determinarea calităţi materialelor şi a elementelor de construcţii – montaj şi instalaţii

Gradul de compactare a pământului Buletin de verificare

Gradul de umiditate Buletin de verificare

Recoltarea probelor de pământ Buletin de recoltare

Transmiterea probelor de beton Borderou de transmitere

Încercarea la compresiune a cuburilor de beton Buletin de încercare

Încercări la probele de ciment Comunicare pentru încercări

3.Verificări la faza pregătitoare a execuţiei lucrărilor

Trasarea lucrărilor Proces - verbal de trasare

Predarea – primirea frontului de lucru Proces - verbal de predare - primire

4. Verificarea pe teren a calităţii lucrărilor

Recepţia calitativă Proces – verbal de recepţie

Evidenţa betoanelor turnate Condică pentru evidenţă

Montarea elementelor prefabricate Registru pentru montare

Recepţia calitativă a materialelor, prefabricatelor şi elementelor de construcţii – instalaţii

Registru pentru recepţie

5.

Atestarea calităţii instalaţiilor tehnologice

Atestarea staţiei de betoane Certificat de atestare

Verificarea săptămânală a sistemelor de dozare şi cântărire Registru de verificare

6.Verificări efectuate de controlorii tehnici de calitate

Verificări la datele stabilite de aceştiaComunicări

Executantul împreună cu reprezentantul beneficiarului vor urmări cu cea mai mare atenţie, respectarea materialelor componente şi a lucrărilor conform Legii 10 / 1996 privind calitatea în construcţii şi a normativelor specifice diverselor categorii de lucrări (terasamente, betoane, lucrări din piatră).

Se vor încheia procese verbale de lucrări ascunse, se va completa condica de betoane şi se vor face încercările de beton necesare (terasamente, betoane) pentru asigurarea parametrilor ceruţi.

Executantul trebuie să deţină întreaga documentaţie de execuţie, dispoziţiile de şantier, precum şi documente care să ateste calitatea tuturor materialelor şi lucrărilor executate până la stadiu premergător recepţiei.

Clasificarea controlului şi procedeele de control a calităţii în construcţii pentru lucrările din beton şi beton armat sunt indicate în N.E. 012/1-2007 şi NE.012/2-2009.

Controlul calităţii agregatelor se face conform N.E. 012/1-2007 .Pentru asigurarea calităţii lucrărilor, constructorul, va urmări permanent execuţia prin controlul

intern permanent CTC.Beneficiarul va putea opri lucrările până la luarea măsurilor de remediere în cazul nerespectării

tehnologiei de execuţie. Înainte de punerea în operă a betonului controlul trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte

esenţiale:- geometria cofrajului şi poziţionarea armăturii;- înlăturarea impurităţii şi substanţelor de orice natură de pe suprafaţa cofrajelor în

contact cu betonul;- stabilitatea cofrajelor;- integritatea cofrajelor pentru a împiedica scurgerea pastei de ciment;- tratarea suprafeţei cofrajelor;- curăţirea armăturilor de impurităţi şi substanţe care ar slăbi aderenţa;- dimensiunea distanţierelor;- condiţiile necesare unui transport eficient, măsurile de compactare şi tratare, funcţie de

consistenţa specifică a betonului; - recepţionarea calitativă a betonului;- rezultatele şi concluziile verificărilor efectuate până la această fază;- asigurarea unui personal instruit;- asigurarea unor măsuri pentru situaţii accidentale;În timpul operaţiilor de transport, compactare şi tratare a betonului se vor avea în vedere

următoarele aspecte:- menţinerea omogenităţii betonului în timpul transportului şi punerii în operă;- distribuţia uniformă a betonului în cofraj;

- compactareea uniformă şi evitarea segregării în timpul compactării;- înălţimea maximă de cădere a betonului;- viteza de turnare, ţinând cont de acţiunea betonului asupra cofrajelor;- durata între etapele de amestecare, descărcare şi turnare a betonului;- măsuri speciale în cazul rosturilor de lucru;- tratarea rosturilor înainte de turnare;- metode de tratare şi durata tratării betonului, în funcţie de condiţiile atmosferice şi

evoluţia rezistenţei;- evitarea unor eventuale deteriorări ce pot apare ca urmare a unor şocuri sau vibraţii

asupra betonului proaspăt;Pentru asigurarea respectării caietului de sarcini constructorul va urmări executarea lucrărilor

de terasamente prin controlul intern permanent (CTC, laboratorul de şantier şi laboratorul central). Controlul calităţii lucrărilor se va face în paralel cu execuţia acestora fără a afecta ritmul de

lucru. Controlul constă în:a/ Controlul vizual care se va referi în special la: înlăturarea stratului vegetal din amprize,

înlăturarea buturugilor, rădăcinilor din terenul de fundare şi din materialul de umplutură, înlăturarea betoanelor demolate, curăţirea amprizei de resturile aruncate de localnici, depistarea zonelor cu terenuri mâloase sau deşeuri şi îndepărtarea acestora, precum şi a zonelor cu exces de umiditate. Constatările vizuale prin care se remarcă abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini vor fi consemnate în registrul de şantier al Inspectorului de şantier în care se vor indica şi măsurile locale ce trebuie luate.

b/ Controlul comportării construcţiei în perioada execuţiei lucrărilor, care se efectuează prin măsurarea tasărilor pe borne topometrice montate după terminarea umpluturilor pe coronament la distanţe de 100 m în lungime.

Controlul calităţii lucrărilor de către organele Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului se face la faze determinante.

Constatările făcute de organele de control IJC, proiectant, beneficiar, CTC, constructor, precum şi dispoziţiile de şantier ale proiectantului privind adaptarea la condiţiile locale neprevăzute vor trebui să-şi aibă soluţionarea printr-un act semnat de constructor şi beneficiar prin care să se arate cum s-au soluţionat problemele respective şi să fie înscrise în caietul de şantier al Inspectorului de şantier.

În momentul în care toate prescripţiile caietului de sarcini sunt întrunite pentru o zonă de execuţie, pe baza determinărilor de laborator care certifică corecta execuţie se întocmeşte de către constructor „Proces verbal de lucrări ascunse”, act ce reprezintă forma de recepţie calitativă parţială a lucrării şi care va fi însuşit obligatoriu de către toţi factorii interesaţi, beneficiar, constructor şi proiectant de specialitate.

Aceste acte vor sta la baza atestărilor trimestriale şi vor constitui parte integrantă din Cartea Construcţiei.

La recepţiile provizorii (parţiale şi integrale) se verifică:- amplasamentul lucrărilor conform proiectului;- dimensiunile şi cotele profilelor transversale, înclinarea taluzului. Când lucrările nu corespund condiţiilor impuse prin caietul de sarcini, ele vor fi refăcute,

urmând a fi supuse din nou recepţiei. Recepţia – definitivă se va face la un an de la data ultimei recepţii provizorii integrale.Întreţinerea lucrărilor în intervalul de 1 an până la recepţia definitivă se va face de către

executant la semnalările beneficiarului.Conform Ordinului M.L.P.A.T. nr. 31/N/1995 s-a stabilit, cu acceptul inspecţiei teritoriale şi

investitorului “fazele determinante” pentru rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor, care se vor înscrie în “programul de control privind calitatea lucrărilor de construcţii – montaj în faze de execuţie determinante”. La stadiul fizic de realizare a lucrărilor de construcţii corespunzător fazei

determinante, execuţia nu mai poate continua fără acceptul scris al investitorului, proiectantului şi executantului şi autorizată de inspecţia teritorială de stat (acordarea fazei).

Autorizarea continuării lucrărilor se face pe baza constatării că s-au efectuat de către proiectant, constructor şi investitor, toate verificările directe şi prin cercetarea documentelor care atestă:

- calitatea materialelor puse în operă, şi în special a acelora care conferă rezistenţă, durabilitate şi siguranţă în exploatarea construcţiilor;

- calitatea lucrărilor care au devenit ascunse; - calitatea lucrărilor constatate de către proiectant cu prilejul controalelor efectuate în

conformitate cu obligaţiile acestuia, potrivit legii; - remedierea lucrărilor la care au fost constatate deficienţe calitative de către organele care au

drept de control (control intern, proiectant, beneficiar, inspecţia de stat teritorială). În conformitate cu prescripţiile tehnice cu privire la verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor

de construcţii – montaj:- norme pentru utilizarea formularelor tipizate aprobate în activitatea de Control tehnic de

calitate în construcţii – montaj; - normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii

-

aferente, indicativ C56-85; - cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi precomprimat –

indicativ NE 012/1-2007 ; - normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente, indicativ C169-88; - alte standarde de stat şi prescripţii tehnice în vigoare nominalizate în caietele de sarcini.În programul de control al calităţii lucrărilor de construcţii – montaj în faze de

execuţie determinante pentru rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor anexat, s-au prevăzut verificările directe care trebuiesc obligatoriu efectuate, documentele care se întocmesc şi cine participă obligatoriu la verificare şi semnează documentele.

La efectuarea controlului de către inspecţia de stat teritorială, în faza determinantă este obligatorie participarea investitorului, proiectantului şi executantului. Rezultatele controlului şi decizia adoptată (acordarea sau neacordarea fazei) se consemnează într-un proces verbal încheiat cu reprezentanţii autorizaţi ai antreprenorului (executantului), investitorului şi proiectantului.

2.8. URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP ŞI A EFICIENŢEI LUCRĂRIIUrmărirea curentă a construcţiilor are ca obiect depistarea şi semnalarea din faza incipientă a

fenomenelor ce periclitează calităţile pentru exploatare a construcţiilor, sub aspectul durabilităţii, siguranţei, confortului şi economicităţii, în vederea luării din timp a măsurilor de întreţinere necesare, pentru înlăturarea cauzelor şi efectelor acestora.

Domeniul de aplicare al urmăririi curente a stării tehnice cuprinde toate obiectele de construcţii aflate în evidenţa fondurilor fixe ale unităţilor ce aparţin de Administraţia Bazinală de Apă Prut .

Urmărirea curentă a stării tehnice are caracter permanent, durata ei corespunde cu durata de serviciu efectivă a obiectivelor urmărite.

Organizarea urmăririi curente a stării tehnice a construcţiilor din dotare este sarcina beneficiarului, care o execută cu personal şi mijloace proprii, la intervale de timp reglementate prin normative şi instrucţiuni speciale.

Urmărirea comportării în timp a construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţie, este o îndatorire permanentă a proiectantului, executantului, investitorului şi unităţii de exploatare.

În activitatea de urmărire a comportării lucrărilor se va ţine seama de:- Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi

postutilizarea construcţiilor, conform HGR 766/21.11.1997. Urmărirea comportării în timp, va consta din:

- verificarea în timpul execuţiei şi după terminarea lucrărilor, a modului cum funcţionează construcţiile realizate;

- obţinerea prin observaţii, măsurători directe şi încercări de laborator, a informaţiilor necesare, în vederea luării deciziilor de perfecţionare a construcţiilor, astfel încât acestea să corespundă cerinţelor impuse şi să prezinte siguranţă în exploatare.

Urmărirea în timpul execuţiei are drept obiectiv:- respectarea prevederilor din proiect, cu privire la amplasare, dimensiuni, soluţii constructive

şi tehnologii; - calitatea materialelor;- respectarea ordinii de execuţie; - calitatea lucrărilor ascunse; - evoluţia condiţiilor hidrogeologice; - siguranţa construcţiilor şi eventualele deformări; - durabilitatea şi funcţionalitatea construcţiilor.Obiectivul principal în cadrul urmăririi, este semnalizarea în timp a apariţiei unor deficienţe,

care se obţin prin:- cercetări periodice de laborator; - observare vizuală.

CAP. 3. PRINCIPALELE CANTITĂŢI DE LUCRĂRI

Evaluarea lucrărilor s-a făcut în preţuri ……………2011, pentru 1 Euro = ………. lei. Tehnologia de execuţie a lucrărilor de construcţii este dată în “Documentaţie economicã”, ataşată la fiecare volum al prezentului proiect tehnic.

CAP. 4. CONCLUZII

Prezentul volum cuprinde descrierea pe volume a lucrãrilor de construcţii hidrotehnice necesare a se executa pentru punerea în siguranţă a acumulãrii Podu Iloaiei.

MEMORIU DE SINTEZĂ

VOLUMUL I – Reabilitare corp baraj Volumul I.1 – Memoriu tehnicVolumul I.2 – Caiete de sarciniVolumul I.3 – Documentatia economică

VOLUMUL II – Reabilitare echipament hidromecanic Volumul II.1 – Memoriu tehnicVolumul II.2 – Caiete de sarciniVolumul II.3 – Documentatia economică

VOLUMUL III – Consolidare golire de fund Volumul III.1 – Memoriu tehnicVolumul III.2 – Caiete de sarciniVolumul III.3 – Documentatia economică

VOLUMUL IV – Refacere canal evacuare, D.A.M. şi canal rapid Volumul IV.1 – Memoriu tehnicVolumul IV.2 – Caiete de sarciniVolumul IV.3 – Documentatia economică

VOLUMUL V – Sistem informaţional Volumul V.1 – Memoriu tehnicVolumul V.2 – Caiete de sarciniVolumul V.3 – Documentatia economică

VOLUMUL VI – Reabilitare canton exploatare Volumul VI.1 – Memoriu tehnicVolumul VI.2 – Caiete de sarciniVolumul VI.3 – Documentatia economică

VOLUMUL VII – Reabilitare A.M.C. Volumul VII.1 – Memoriu tehnicVolumul VII.2 – Caiete de sarciniVolumul VII.3 – Documentatia economică

VOLUMUL VIII – Consolidare mal drept în zona rupturilor de mal Volumul VIII.1 – Memoriu tehnicVolumul VIII.2 – Caiete de sarciniVolumul VIII.3 – Documentatia economică

La execuţia lucrãrilor de construcţii vor fi respectate recomadãrile tehnice din caietele de sarcinii întocmite pentu fiecare obiec t de punere în siguranţă a acumulãrii Podu Iloaiei, şi ataşte la fiecare volum descris mai sus.

Tehnologia de execuţie a lucrãrilor este cea datã în documentaŃia economicã întocmitã şi ataşatã la fiecare volum de lucrãri de construcţii.

Evaluarea lucrărilor de construcţii s-a făcut în preţuri 28.02.2010, pentru 1 Euro = 4,1073 lei.


„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşi - Memoriu de sintezã

ANEXA NR.1

PUNEREA ÎN SIGURANŢĂ A ACUMULĂRII PODU ILOAIEI

PE RÂUL BAHLUIEŢ, JUDEŢUL IAŞI

STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANŢĂ,(în conformitate cu NTLH - 021)

1. BA = CARACTERISTICILE BARAJULUI ŞI CONDIŢIILE AMPLASAMENTULUI

Criteriul parţial

1 Dimensiunile barajului

miciH < 15 m0,05 < V < 1hm3

10

medii15 < H < 30m1 < V < 50hm3

6

mariH > 30 mV >50 hm3

2

-

6

2 Tipul de baraj

greutate sau arcuite

20

contraforţi sau anroc. cu mască

15

anroc. cu nucleu de argilă

10

front retenţie total sau parţial din pământ

5 5

3 Tipul de descărcător

deversor liber

25

deversor cu stavile

15

stăvilar cu clapet şi vane de fund

10

fără suprafaţă (numai goliri)

5 25

4 Fundaţiestâncă

20

aluviuni

10

terenuri dificile

2-

10

5Clasa de importanţă (STAS 4273-83)

I

15

II

10

III ÷ IV

5-

15

6 Zona seismică (P 100-92)

D ÷ F10

C7

B5

A3 7

TOTAL BA 68



2. CB = COMPORTAREA BARAJULUI ŞI STAREA STRUCTURII

Criteriul parţial

1 Supraveghere AMC + topo 17

topo + vizual 7

numai vizual 3

fără 0 17

2 Echipament mecanic

operaţional + manevre curente

17

operaţional + manevre periodice

7

parte neoperaţional

10

capac. de evac.afectată

0 7

3 Întreţinere foarte bună10

acceptabilă5

slabă0

-

5

4 Vârsta T T < 10 ani10

20> T >10 ani7

50> T >20 ani3

T >50 ani0 3

5

Infiltraţii (debite)

A. TE + ERnB. PG + VA + Erm

în limite prognozate

177

atipice dar nu periculoase

73

evolutive, creşteri necor.

31

pun în pericol siguranţa

00

17

6

Deformaţii

A. TE + ERnB. PG + VA + Erm

în limite prognozate

717

atipice dar nu periculoase

37

evolutive, creşteri necor.

13

Periculoase (afectate etanş)

00

7

7 Colmatare nesemnif.

10

goliri fund bloc.

7

capac.tranzit afectată

3

V at afectat

0 10

8 Disipatori risberme

foarte bună6

acceptabilă3

foarte deter.0

-

3

9 Calcul seismic norme actuale

6

reactualizat

3

necalculat

0

necunoscut

0 6

TOTAL CB 75



3. CA = CONSECINŢELE AVARIEI

Criteriul parţial

1 Densitate populaţie

mari aglomerări

20

normal populată

10

Puţin populată

5

nepopulată

0 20

2 Sistem alarmare fără alarmare

20

inf. aut. locale

10

neverificat AC

5

verificat AC

0 10

3 Importanţa în raport cu terţii

unică sursă AA

10

există surse alt.

10

energie + irigaţii

5

alte folosinţe

2 5

4 Obiective economice

industrii

10

industrie mică

5

Ateliere familiale

3

Fără industrie

0 10

5 Folosirea teren aval

agricol

10

păşune / pădure

5

neproductiv

2-

10

6 Efecte mediudezastru ecologic

5

efecte cuantific.

3

efecte neglijabile

1-

3

7 Poziţia în bazin

afectează ruperi în cascadă

15

afectează atenuare viituri

7

nu are ef.sec.

2

-

7

TOTAL CA 65

4. Siguranţa barajului SG:

SG = α x BA + β x CB = 0,8 x 68 + 1 x 75 = 129,40unde:

α = 1 – baraj proiectat conform reglementărilor actualeα = 0,8 – baraj proiectat pe baza reglementărilor vechi, dar verificat în funcţie de standardele

actuale;α = 0,4 – nu există date privind proiectarea;β = 1 – comportare normală;β = 0,7 – incidente sau accidente trecute, care au necesitat lucrări majore de remediere.

5. Probabilitatea de cedare a barajului PC:

PC = 1 / SG = 1 / 129,40 = 0,0077

6. Indicele de risc asociat RB:

RB = PC X CA = 0,0079 X 65 = 0,499



7. Categoria de importanţă în funcţie de indicele de risc (RB)

INDICE DE RISC CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ URMĂRIREA COMPORTĂRII

RB > 1,0 Risc inacceptabil, necesară scoatererea din exploatare până la aducerea în limite de risc acceptabile

1,0 ≥ RB > 0,5 A Importanţă excepţională Specială

0,5 ≥ RB > 0,25 B Importanţă deosebită Specială

0,25 ≥ RB C Importanţă normală Curentă

Categoria de importanţă este “B” – importanţă deosebită

Întocmit,

dr.ing. Vasile PINTILIE



ANEXA NR.2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

9 Organizare de santier

Reabilitare canton de exploatare

7 Reabilitare A.M.C.

Refacere canal evacuare, D.A.M. şi canal rapid

1

Nr. Crt.

Denumire obiect de construcţie

Reabilitare corp baraj

8Consolidare mal drept în

zona rupturilor de mal

2Reabilitare echipament

hidromecanic

3 Consolidare golire de fund

Sistem informaţional

4

5

6

T I M P U L [luni]

EŞALONAREA EXECUŢIEI INVESTIŢIEI (G.E.I.) PUNEREA ÎN SIGURANŢĂ A ACUMULĂRII PODU ILOAIEI PE RÂUL BAHLUIEŢ, JUDEŢUL IAŞI

Microsoft Word - MEMORIU_SINTEZA.doc de … · Web viewExecutarea lucrărilor mecanizate la...

Documents

Transcript of Microsoft Word - MEMORIU_SINTEZA.doc de … · Web viewExecutarea lucrărilor mecanizate la...