Microsoft -Studiu de Caz

8/2/2019 Microsoft -Studiu de Caz

1/12

Academia de Studii Economice din Bucureti

MICROSOFT CORPORATION

STUDIU DE CAZ

Bucureti 2012


2/12

2

Cuprins

1.Istoric, fuziuni, achiziii..3

2. Structura pietei cu teorie de la monopol , referire si la consumatori.4

3.Strategii de piata si de pret.....................................6

4.Gradul de concentrare al pietei7

5. Criza economica si Microsoft....9


3/12

3

1.Istoric, fuziuni, achiziii

Microsoft Corporation este o companieamerican, recunoscuta ca fiind cea mai mare

productoare de software din lume, cu peste 50.000 de angajai n mai multe ri. Are sediul

n Redmond,Washington, SUA. Ceea ce a facut ca proiectul a doi studeni s se transforme ntr-o

companie multinaional gigantic, a fost previziunea acestora privind existena n viitor a unui

computer n fiecare cas, precum i preocuparea continu de a realiza programe software

accesibile oricui, oricnd i oriunde n lume.n 1975, n timp ce studia la Harward, a fondat mpreun cu Paul Allen propria lor

companie n Albyquerque, numit Microsoft. n noiembrie 1976 acetia inregistreaza oficial

marca Microsoft , deoarece, dupa mai mult de un an nu aveau nici un profit pentru c limbajul

BASIC creat de ei pentru calculatoarele ALTAIR a fost copiat ilegal de multe companii.

Bill Gates renun la Harvard pentru a se dedica dezvoltrii Microsoft. Convins c n fiecare

cas, instrumentul cel mai utilizat va fi computerul, el a nceput s dezvolte mpreun cu

partenerii si software pentru calculatoarele personale. ntr-un singur an, investiiile n cercetare

s-au ridicat la patru miliarde de dolari.

n vara anului 1977 echipa de la Microsoft numra ase oameni, vnzrile companiei

pentru acest an ajungnd la 500.000 de dolari.

n anul 1982, Bill Gates i Kazuhiko Nishi realizeaz primul calculator portabil, iar n

1983 Microsoft anuna lansarea programului numit Windows. Doi ani mai trziu acest lucru a

devenit realitate.

n 1983, compania IBM (care a lansat in 1981 primul computer personal - PC) solicita

firmei lui Gates realizarea unui sistem de operare care sa permit funcionarea calculatoarelor -MS DOS. n 1985 compania lui Gates avea 900 angajai i o cifr de afaceri de 140 milione de

dolari. n anul 1986 compania Microsoft a fost cotat la Burs.

n anul 1990 Microsoft lanseaz sistemul de operare Windows 3.0, considerat precursorul

tuturor sistemelor de operare. n acest moment devine oficial lider de programe informatice,
http://ro.wikipedia.org/wiki/SUAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/SUAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/SUAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Softwarehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Redmond&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Washington_%28stat_SUA%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Washington_%28stat_SUA%29http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Redmond&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Softwarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/SUA


4/12

4

ajungnd la vnzri de peste un milliard de dolari.n 1995 apare Windows 95, un sistem de

operare programat s simplifice utilizarea calculatorului, avnd o interfa total diferit.

Compania vinde peste un milion de copii n primele patru zile de la lansare. La sfritul anului

Microsoft nregistreaz unprofit net de 499 milioane USD i o cifr de afaceri de 2,02 miliarde

dolari. Au urmat sistemele de operare Windows 98, Windows 2000, Windows XP, Windows

Vista, Windows 7.

Bill Gates este unul dintre cele mai sonore nume din istoria contemporan. Este cunoscut

n primul rnd drept creatorul gigantului mulinational Microsoft, dar i ca fiind cel mai bogat

om din lume, a crui avere depete 50 miliarde de dolari. Corporaia nfiinat de el, care a

revoluionat practic utilitatea i folosirea unui calculator, a livrat i continu s livreze cel mai

mare numar de sisteme de operare pentru calculatoarele personale. n anul 2008 acesta s-a retras

din funcia de conducere a Microsoft, n momentul actual directorul general fiind Steve Ballmer.Din 1989 pn n 2011 Microsoft a cumprat nu mai puin de 190 de companii ce in de

domeniile: tehnologie, servicii web, e-commerce, software, cautare, reclame, mobile, jocuri,

VOIP, telecomunicaii i altele. Microsoft a platit in jur de 2,5 milioane de dolari pentru

companii ca: OKWave, Zignals, N-Trig, AppNexus. Sume uriae s-au alocat pentru : Telewest

Communications (2,6 mld), AT&T (5 mld), Comcast (1 mld), Visio Corporation (1,37

mld), Great Plains Software(1,1 mld), Navision (1,45 mld), aQuantive (6,3 mld) .

Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a refuzat oferta de 15 miliarde de dolari a lui

Steve Ballmer in 2007. In schimb, Microsoft a decis atunci s investeasc 240 de milioane de

dolari pentru o parte mica din aciuni, iar cele dou companii au acum un parteneriat pentru

cutarea pe Internet.

n august 2008, Microsoft a achiziionat compania de sondaje online Greenfield

Online pentru suma de 486 milioane dolari. Prin preluarea acesteia, Microsoft a dobndit acces la

site-ul Ciao.com, care se ocup de comparaiile de preturi i pareri ale consumatorilor cu privire

la produse comercializate pe pia.

n anul 2011, compania american a cumprat Skype Technologies SA, aceasta fiind cea

mai mare achiziie a Microsoft n valoare de 8,5 miliarde de dolari.

2.Structura pietei cu teorie de la monopol , referire si la consumatori
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Steve_Ballmer&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://www.ciao.com/http://www.ciao.com/http://www.ciao.com/http://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/Augusthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Steve_Ballmer&action=edit&redlink=1


5/12

5

Dac avei un calculator personal, utilizeaz cu certitudine o versiune Windows, sistemul de

operare al firmei Microsoft. Cnd aceast firm a conceput acest sistem de exploatare, ea a obinut un

brevet. Ca urmare, Microsoft este singura firm din lume care poate fabrica i vinde Windows. Cine

dorete s obin acest produs, trebuie s plteasc suma cerut de Microsoft, care are monopolul

fabricrii i vnzrii acestui program.O ntreprindere este considerat ca fiind un monopol, dac ea este singura firm care vinde un

produs patentat i dac acest produs nu are substitute apropiate. Deoarece un monopol nu are concureni

evideni, poate decide propriul pre. Spre deosebire de o firm concurenial care este acceptatoare a

preului pieei, monopolul este fixator al preului pieei. O asemenea capacitate modific relaiile dintre

pre i costurile firmei. O ntreprindere concurenial ia preul pieei c ceva dat din afar (exogen) i

determin cantitatea oferit n aa fel nct acest pre s fie egal cu costul su marginal. n caz de

monopol, preul este superior costului marginal. Deci, costul suportat de Microsoft pentru a imprima o

copie suplimentar a programului Windows este de doar civa dolari, dar preul pieei pentru pachetulWindows este de circa 100 dolari, adic mult superior costului marginal.

Monopolul fixeaz preuri nalte. Nu este deloc surprinztor, deoarece clienii nu au alt

alternativ dect s plteasc ct cere singurul vnztor de pe pia. Dar atunci de ce nu cere Microsoft

1.000 dolari i nu 100 dolari? Deoarece puini cumprtori au un asemenea pre de rezervare, deci

volumul vnzrilor ar scdea consistent. Dei monopolul poate controla propriul pre, nu poate obine

profituri nelimitate.

Aadar, monopolurile se nasc din cauza unor bariere de intrare pe o pia. Monopolul rmne

singurul vnztor pe pia, deoarece alte firme nu au mijloacele necesare pentru ptrunderea pe aceast pia i pentru a concura eficace cu monopolul n cauz. n cazul nostru Microsoft nu este singura

companie care produce acest bun ns deine puterea de monopol, datorit cotei de pia foarte ridicate.

Asemenea bariere de intrare se explic n felul urmtor:

resurs esenial este n ntregime deinut de o singur ntreprindere;n cazul nostru, Microsoft este singura firm care poate produce i vinde Windows.

guvernul a acordat unei ntreprinderi dreptul exclusiv de a produce un bun;Microsoft a obinut un brevet, aadar cine dorete s obin acest produs, trebuie s plteasc

suma cerut de Microsoft, care are monopolul fabricrii i vnzrii acestui program.

costurile de producie sunt de aa natur nct un productor unic este mai eficieni dectmai muli productori.

Preul pe care l practic compania Microsoft este de 120 dolari.

Clieni companiei Microsoft sunt toi utilizatori laptop-urilor cu sistemul de operare Windows, dar

s nu uitm c n 2011 Microsoft a cumprat nu mai puin de 190 de companii ce in de domeniile:


6/12

6

tehnologie, servicii web, e-commerce, software, cutare, reclame, mobile, jocuri, VOIP, telecomunicaii i

altele.

Exemplu de companii, instituii ce folosesc sistemul Windows:Provident Financials Romnia, G

Sbet, Aquila, Express Interfracht Romnia , FEAA Universitatea A.I. Cuza din Iai ,Henkel Romnia , IT

Channel , Universitatea din Bucureti , Zitec, Omnisud ,General Leasing, SMURD, OTP Bank Romnia ,Institutul de Studii i Proiectri Hidroenergetice ISPH.

3. Strategia de piata si de pret

Dup ce a nregistrat o scdere a veniturilor n 2009, soluia gsit de Steve Ballmer pare

s fie o scdere agresiv a preurilor inclusiv la Windows (produsul de baz al companiei) pentru

a recuceri cota de pia. Microsoft vrea s ofere produsele ieftin, renunnd la marjele de profitmari, pentru a crete cotele de pia. Specialitii companiei cred c aplicaiile sunt deja apreciate

i c preul accesibil va face s fie adoptate i de firme i de utilizatorii finali, un pre mai mic

fiind mai bun dect utilizarea unei versiuni piratate.

Windows 7 va avea un pre redus fa de Vista. Microsoft are oferte speciale pentru

China, India, Brazilia, rile cu populaie foarte mare, dar venituri foarte mici. n cazul Windows

7, versiunea de baz va fi ieftin, dar utilizatorii vor putea plti pentru diverse upgrade-uri, pe

masur ce au nevoie de ele.

Produsele sunt mai accesibile, dar sunt de asemea mai multe forme in care Microsoft

poate incasa bani de la utilizatori, pentru a crete ncasrile.

Graficul nr.3.1: Piata toatala a sistemelor de operare

Sursa: www.realitatea.ro
http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/


7/12

7

In anul 2011, sistemele de operare din familia Windows rulau pe aproape 90% din totalul

calculatoarelor personale existente n Statele Unite ale Americii prin urmarepiaa este clar

dominat de Microsoft care a reuit s impun sistemul su de operare datorit unei strategii de

afaceri consistente i agresive. Vorbim aadar de o piacare se situeaz la grania dintre

monopoli oligopol.Dei dupunele definiii ar trebui s se clasifice dreptpiaa monopol (un

jucator cu 90% cot de pia) .

Cele 5 fore care descriu atractivitatea oricrei ramuri industriale - puterea de negociere a

furnizorilor, puterea de negociere a clienilor, concureii din cadrul ramurii, produsele de

substituie i potenialii nou venii au ponderi diferite n funcie de industria analizat iar cazul

industriei sistemelor de operare este special pentru c, dei cea mai important for este puterea

de negociere a clienilor, se remarc o importan sczut a produselor de substituie i apotenialilor nou venii. Justificarea acestui fapt provine din nsi natura produsului i a

barierelor de intrare care exist pe pia. Sistemele de operare nu comport produse de substituie

iar dezvoltarea unor noi programe de acest gen necesit de regul investiii majore de capital i

timp care nu sunt de fiecare dat amortizabile pentru c tipologia pieei (monopol) adaug un

grad mare de risc pentru orice proiect nou nacest domeniu

4. Gradul de concentrare al pietei

Concentrarea pietei este o functie care se calculeaza in functie de numarul de firme care activeaza

pe piata respectiva dar si de cotele lor de productie totala.O alta definire a acesteia este ca in

economie,concentrarea pietei este In cazul nostru piata pe care Microsoft activeaza este piata sistemelor

pe operare pe Desktop-uri. Tipul de productie in acest caz nu este cel industrial,unde un produs este creat

si vandut ca atare ci este un produs ,rezultat al unor cercetari,brevete si drepturi de proprietate aferente

Microsoft.
http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/


8/12

8

Grafic nr.4.1: Piata sistemelor de operare

Sursa:www.netmarketshare.com

Pentru a calcula gradul de concentrare al pietei,vom folosi HHI(Herfindahl-Hirschman

Index).Acesta se calculeaza ca suma a patratelor cotelor fiecarei firme care activeaza pe aceasta piata,iar

indicele rezultat se poate incadra in una din cele trei,dupa cum urmeaza:concentrare slaba,medie sau

inalta.

In continuare vom calcula indicele Herfindahl-Hirschmann pentru piata noastra:

IHH =91,92*91,92+6,92*6,92+1,16*1,16

IHH=8449+47+1

IHH=8497

Dupa cum am spus si mai sus gradul de concentrare al pietei este catalogat,in cazul nostru a fi

unul inalt ,deoarece valoarea data este mai mare decat 1800,pragul peste care concentratia pietei este

inalta,asadar piata sistemelor de operare are un grad de concentrare inalt.

Un factor care influenteaza concentrarea pietei este fuziunea intre companiile Microsoft,Apple si

Linux.Aceasta fuziune are concentra piata si mai mult ,iar la o valoare de 10000 am putea vorbi de o

situatie de monopol pur.

91.92%

6.92%

1.16%

Windows

Mac

Linux
http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.realitatea.ro/http://www.netmarketshare.com/http://www.netmarketshare.com/http://www.netmarketshare.com/


9/12

9

5.Cum a fost afectat Microsoft de criza economic?

Microsoft scade preurile, din cauza crizei economice: Microsoft a redus preul de

comercializare al Windows 7, ca urmare a crizei economice. Ultimul sistem de operare al

Microsoft este cu 8% mai ieftin dect precedentul, Vista. Potrivit reprezentanilor Microsoft,

preul noului sistem de operare pentru utilizatorii individuali va fi de 119,99 dolari.

n SUA, preul unui sistem de operare Windows va fi de numai 49,99 de dolari pentru

persoanele care utilizeaz deja un program Windows. Dup terminarea promoiei, pe 11 iulie,

preul pentru versiunea Home Premium a Windows 7 va reveni la 119,99 dolari.

n 2007, preul de lansare al Windows Vista a fost de 159,99 de dolari. n prezent, preul Vista

pentru companii este de aproape 200 de dolari.Versiunile pentru Europa a Windows 7 nu vor include programul Internet Explorer 8.

Autoritile europene au acuzat compania american c restricioneaz competiia prin includerea

n sistemele Windows a unui browser web.

Odata cu apariia crizei economice, Microsoft se confrunta din ce in ce mai mult cu

pirateria. Pirateria tim cutoii ce nseamn, o reproducere i comercializare ilegal a unor

lucruri, precum : software-uri, filme, albume muzicale i aa mai departe.

n ianuarie 2009, gigantul Microsoft a fcut 1.400 de disponibilizri din cauza crizei

economice. Compania si-a anuntat la sfarsitul lui aprilie rezultatele financiare pentru primul

trimestru, afisand o scdere de 32% a profitului, spre 2,98 miliarde dolari si o diminuare cu 6% a

vanzarilor, spre 13,6 miliarde dolari.

Desi Microsoft,cel mai mare producator de software din lume, s-a simit afectat de criza

economic, a continuat totusi investitiile in publicitate si tehnologie. Astfel, in plina criz

economica, in anul 2009, Microsoft a anuntat o investitie de 24 de milioane de dolari in

compania start-up N-Trig, o firma israeliana care studiaz tehnologia tactila si soluiile pentru

ecrane Touchscreen. Sistemul de operare al Microsoft, Windows 7, este focusat pe tehnologii

tactile, compania fiind convins c urmtoarea generaie de PC-uri va adopta tot mai multe

ecrane de acest tip. Gesturile, miscarile mainii, permit selectarea de funcii i accesarea de

foldere si aplicaii, exact ca pe telefonul mobil gen iPhone. Microsoft are in vedere faptul c


10/12

10

Liderii din business trebuie sa mentin o perspectiv pe termen lung, chiar dac acum trebuie ca

Microsoft s ia msuri dificile pe termen scurt".

Microsoft: n 2009 criza globala vazut ca o oportunitate pentru profesionitii IT

Cele mai proaste perioade din punct de vedere economic se pot dovedi generatoare de oprtunitai,

mai ales pentru profesionistii IT, potrivit unui executiv Microsoft. Alan Stone, IT director la Microsoft

Asia-Pacific si Japonia, a spus c actuala criz ofer o oportunitate pentru conversaii mai bune i

semnificative asupra valorii intre IT si business cu scopul de a infrunta dificultaile aduse de criza

economic.

Microsoft profit de oportunitate pentru a ghidaatat companiile cat i factorii de decizie pentru

partea financiara in ceea ce privete modul de a trece peste criza actual printr-o utilizare adecvata a

tehnologiei. Executivul a spus c organizaiile ar putea economisi bani prin investiia intr-o serie de

soluii de business care ar imbunti eficiena i ar facilita luarea deciziilor potrivite. Stone a menionat

oferte de soluii ca virtualizare, BI, comunicaii unificate i colaborare, dar i optimizarea desktop-ului ca

exemple de tehnologii care arpermite companiilor s reduc semnificativ cheltuielile.

De exemplu, soluiile Microsoft pentru companii, pe lang reducerea costurilor pentru

deplasri pentru angajati, a spus Stone, sunt create strategic pentru a oferi companiilor un avantaj

competitional prin optimizarea procedurilor, automatizarea funciilor importante care pot

imbunatai productivitatea angajailor i eficientizarea fluxului de comunicare intre i in cadrul

departamentelor organizaiei.

2012 reprezint un an foarte important pentru Microsoft, datorit lansrii sistemului deoperare Windows 8, care promite s revolutioneze industria.

Software-ul va ajunge in magazine la sfarsitul anului este deja disponibil pentru

dezvoltatori, dar si pentru restul persoanelor interesate, prin Consumer Preview.

Noul sistem de operare aduce mari schimbri fa de editiile precedente, incepand cu

integrarea de aplicatii si continuand cu noul design. Iat cateva din detaliile care transform

Windows 8 in sistemul de operare pe care i-l doresti:

Merge pe toate platformele, Securitate: Microsoft isi face griji pentru siguranta sa si a celor ce folosesc Windows.

Astfel, cu cea mai nou versiune, compania nu a redus din costuri la acest capitol.

Conform unor surse, odat ce Windows 8 va fi lansat tot ce mai trebuie pan la

transformarea calculatorului intr-unul sigur e activarea optiunilor de securitate.

Design familiar
http://www.computerworld.ro/microsoft-criza-globala-oportunitate-pentru-profesionistii-it/http://www.computerworld.ro/microsoft-criza-globala-oportunitate-pentru-profesionistii-it/http://www.computerworld.ro/microsoft-criza-globala-oportunitate-pentru-profesionistii-it/http://www.computerworld.ro/microsoft-criza-globala-oportunitate-pentru-profesionistii-it/http://www.computerworld.ro/microsoft-criza-globala-oportunitate-pentru-profesionistii-it/http://www.business24.ro/microsoft/http://www.business24.ro/microsoft/http://www.computerworld.ro/microsoft-criza-globala-oportunitate-pentru-profesionistii-it/


11/12

11

Ideal pentru companii Alternativ pentru iOS: Desi Microsoft nu a facut pan acum niciun pas serios in direcia

intrrii pe piata de tablete, se pare ca acest lucru nu este foarte departe. Windows 8 este

compatibil atat pe tablete, cat si pe PC-uri si ar putea deveni un competitori serios pentru

device-urile Apple.

Pornire rapid
http://www.business24.ro/apple/http://www.business24.ro/apple/


12/12

12

Bibliografie:

www.realitatea.rohttp://tynerblain.com/blog/2009/04/13/measure-market-concentration/

http://www.justice.gov/atr/public/guidelines/horiz_book/15.html

http://www.revisionguru.co.uk/economics/measures.htm

http://www.zdnet.co.uk/blogs/the-open-source-revolution-10014902/microsofts-dwindling-market-share-10020700/

http://netmarketshare.com/operating-system-market-share.aspx?qprid=8&qpcustomd=0

http://en.wikipedia.org/wiki/Herfindahl_index

http://www.investopedia.com/terms/h/hhi.asp#axzz1o8z9mj2G

http://en.wikipedia.org/wiki/Usage_share_of_operating_systems

http://en.wikipedia.org/wiki/Herfindahl_index

http://www.investopedia.com/terms/h/hhi.asp#axzz1o8z9mj2G

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/599/Indicele_Herfindahl-Hirschmann__IHH_
http://www.realitatea.ro/http://tynerblain.com/blog/2009/04/13/measure-market-concentration/http://www.justice.gov/atr/public/guidelines/horiz_book/15.htmlhttp://www.revisionguru.co.uk/economics/measures.htmhttp://www.zdnet.co.uk/blogs/the-open-source-revolution-10014902/microsofts-dwindling-market-share-10020700/http://www.zdnet.co.uk/blogs/the-open-source-revolution-10014902/microsofts-dwindling-market-share-10020700/http://netmarketshare.com/operating-system-market-share.aspx?qprid=8&qpcustomd=0http://en.wikipedia.org/wiki/Herfindahl_indexhttp://www.investopedia.com/terms/h/hhi.asp#axzz1o8z9mj2Ghttp://en.wikipedia.org/wiki/Usage_share_of_operating_systemshttp://en.wikipedia.org/wiki/Herfindahl_indexhttp://www.investopedia.com/terms/h/hhi.asp#axzz1o8z9mj2Ghttp://www.investopedia.com/terms/h/hhi.asp#axzz1o8z9mj2Ghttp://en.wikipedia.org/wiki/Herfindahl_indexhttp://en.wikipedia.org/wiki/Usage_share_of_operating_systemshttp://www.investopedia.com/terms/h/hhi.asp#axzz1o8z9mj2Ghttp://en.wikipedia.org/wiki/Herfindahl_indexhttp://netmarketshare.com/operating-system-market-share.aspx?qprid=8&qpcustomd=0http://www.zdnet.co.uk/blogs/the-open-source-revolution-10014902/microsofts-dwindling-market-share-10020700/http://www.zdnet.co.uk/blogs/the-open-source-revolution-10014902/microsofts-dwindling-market-share-10020700/http://www.revisionguru.co.uk/economics/measures.htmhttp://www.justice.gov/atr/public/guidelines/horiz_book/15.htmlhttp://tynerblain.com/blog/2009/04/13/measure-market-concentration/http://www.realitatea.ro/

Microsoft -Studiu de Caz

Documents

Transcript of Microsoft -Studiu de Caz