A1{0R t C0ltllt-SP 0r{t,r il.r

Mic tratatdespre

marilevirtuti,Traducere de

ALEX. VLAD

ffuN**t

https://www.libris.ro/mic-tratat-despre-marile-virtuti-andre-UNI978-973-341-135-2--p18120194.html

vielilor noastle. Strilucire secundard, obscuritate esentiali, dardeloc totali. Aproape toate vltulile se justifici doar prin aceas-ti lipsd din noi a iubirii, deci se justifici. Ele n-ar Putea totugiumple acest vid care le pune in evidentd: tocmai ceea ce le face

necesare ne interzice si le credem suficiente.

Prin asta iubirea ne sorteqte moralei qi ne elibereazi de ea.Prin asta morala ne sorteqte iubirii, chiar in absenla acesteia, qi

i se supune.

IAItt At{Ailil[

Cuvent-inainte

r. Politetea. . . . . . . . ... . ........ .... 14Politele 9i morali; ticilosul politicos; ceea ce se face gi ceea

ce trebuie si se faci (Kant); a deveni virtuos: politetea caaparcnte de virtute, din care provin virtulile; imPortanta qi

limitele politejii; despre cum politelea nu este o virtuternorali, ci o calitate; despre faptul c6 ea nu este mai Pufinnecesari omului virtuos.

z. Fidelitatea . . . . . .. -.. - -....24Devenirea ca uitare, spiritul ca memorie gi ca ffdelitate;fidelitatea, virtute a memoriei; despre faptul cA ea nu arevaloare absoluti sau prin ea ins69i, ci in funclie de obiec-tele ei; datoria de ffdelitate; fidelitate gi g6ndire; fidelitategi morald; fidelitate gi iubire.

3. Prudenfa...... .....................40Prudenla, virtute cardinali; critica adusd ei de cetre Moderni;

prudenla (phronais, prudentia) la artici; actualitatea pru-

denlei; prudenla gi timpul: despre cum line ea cont de viitor,

dar nu existe decat in prezent; prudenfi $i moraH.

4. Cumpitarea .............51Plicerea; cumpitarea ca arti de a te bucura gi ca libertate;cumpitarea la Epicur gi la Montaigne; despre cum nu se

reduce cumpitarea la igiend; dificultatea de a ff cumpitat;cumpetarea ca putere, deci ca virtute,

395

5. Lurajul...Despre cum pretutindeni curajul este admilat, iirr aceastanu demonstleazi nimic; ambiguitatea curajului: poateservi 5i celor mai rele scopuri; ce curaj este stinabil moral

fi pentru ce; curajul ca trisitrui de caracter ij ca virtute;curajul, conditie a oricirei virtuti; curaj gi adevir: clesprefaptul ci nu o gtiinti este curajul, ci o hotirire, nu o opinie,ci o fapti; curaj li ratiune: curajul intelectual; curajul ;itimpul: despre cum culajul nu prive$te doar viitorul; cura-jul disperirii; curajul gi speran{a; curaj gi misuri; lin.ritelecurajului: despre cum destinul este cel mai puternic.

5B

...79Despre cum dreptatea esle singura din cele patru virtuticardinale care are valoare absoluti; despre faptul ci ea nupoate fi redusi la utilitatea practicii dreptatea ca egalitategi ca legalitate (Aristotel)i dreptatea ca virtute: despre cum

ea nu ar putea fi redusi la respectarea legii; omul drept qidreptatea; principiul dreptilii: egalitalea dintre oameni;criteriul dreptifii: a te pune in locril celuilalt; ideea de con-tract social; ,,pozitia originari" a lui Rawls; dreptatea gi eul;dreptatea qi iubirea; dreptate, naturi gi societate; critica luiHume: dreptatea gi abundenla, dreptatea $i violenla, drept-atea qi slibiciunea; dreptate, blindele gi compasiune;dreptatea, fo4a gi legile; echitatea; despre faptul ci luptapentru dreptate nu se va sfargi niciodati.

7. Generozitatea. ........11.trGenerozitatea, virtute de a dirui; dreptate, solidaritate qigenerozitate; egoismul: ,,cit de gol 9i plil1 de murdirie estesufletulomului" (Pascal); gcnerozitate, mirinimie ;idirnicie;generozitate 9i libertate: I)escartes; generozitatea ii iubirea;generozitate !i fo4i sut-leteascd (Spinoza); gcnerozitatea cadorin{i de iubire: a fi €ieneros inseamnA a te stridui sd iubeitigi a actiona in consecin{i; morala generoz,iti}ii: ,,A face bine

le gi a rimdne mereu bucuros" (Spinoza); gcnerozitatea, origi

nile;i contrariile ei; diferitele denumiri ale generozitifii.

Compasiunea. .........137Despre cum are compasiunea faimA proastA; simpatie iicompasiune: compasiunea ca simpatie in clurere sau intristete; critica adusi compasiunii de stoici si de SPinoza;

despre cum valoreazi totu$i mai mult conpasiunea decit

contrarul ei; commiseratio ,i misericordid la Spinoza: estemai buni o iubire intristati dccat o uri bucuroasi; comPa-siuDe gi dragoste de oameni; compasiunea la Schopenhauer

;i Ia Rousseau; compasiune gi cfuzin-re (Hannah Arendt);cornpasiune qi mil.i; compasillnea ca sentinent ii ca virtute; iubirea gi compasiunea: Cristos gi lluddha.

9. Milostivirea ......... 159Milostivirea, virtute a ierteriii despre cum iertarea nuinseaDrni rdtare; milostivire gi compasiune: desple cum

acestea sunt doui virtuli diferite, dar solidare; milostivirea

;i iubirea; milostivirea, virtute intelectuald; milostivire gilibertate; cele doui moduri de a ierta: iertatea ca indurare

sau ca adevir; milostivirea ca victorie asupra urii; puteDlierta orice?; milostivire gi luptd; milostivire fa{a de to}i gi

de sine insugi.

.r77Despre cum recuno$tinla este cea mai agreabili dintre vir-tuti, dar nu Si cea md ugoari; recunogtinli, generozitate qiiubire; recunogtinli $i smerenie; fiinlarea ca har; recunoS-

tinta, bucurie a memoriei: este dragostea pentru ceea ce a

fost (Epicur); recuno;tinfi gi doliu; recuno$tin{a cavirtute:

cum exclude ea complezenla gi coruptia; recunogtinfi 9idragoste de oameni; recunogtinla ca bucurie de a iubi.

11.Smerenia.. ............189Snerenia, virtute umild; smerenia la Spinoza; despre cum

smerenia nu insean-rni injosire; valoarea smereniei: critica

ei ficuti de Kant si de Nietzsche; smerenie $i adevir; smerenie pi dragoste de oameni; sttetenia, virtute religioasi:

despre cum poate ea duce totugi la ateism.

196 397

t

. 201

Simplitatea realitdlii: contrarul siu nu este complexitatea,ci dedublarea sau falsitatea; simplitatea cavirtute; simplita-te gi bun-simIi despre cum simplitatea nu este sinceritate(I6nelon); sjmplitate gi generozitate: generozitatea estecontrarul egoismdui, simplitatea este cel al narcisismuluisau al aroganfei; despre cum orice virtute ar fi lipsite deesenla sa, firi simplitate; simplitatea gi timpul: cum ea esteo virtute a prezentului; simplitatea gi eul; simplitate, inlelepciune gi sfinFnie.

13. Toleranla. ..........2t2Putem tolera orice?; despre cum problema tolerantei nu se

pune decdt in privinla opiniei pe$onale; despre cum o toleranfd universale ar fi condamnabili moral qi condamnatipolitic; ,,paradoxul toleranlei" (K. Popper); ,,cazuistica tole-ran{ei" (V }ank6l6vitch)i ceea ce este intolerabil; totalitarismul; tolerantd gi dragoste de adevir; toleran{i si libertate;problema dogmatismului practic: exemplul lui Ioan-Paul alIl-lea; valoare si adevir; toleran,ti, respect $i iubire; desprecum este toleranla o virtute mici, dar necesari.

r4.Puritatea.. ...........232Puritatea ca evidenli gi ca mister; fetele; desple cum oriceexistentl este impuri; purul qi sacrul; despre buna folosirea purificirii; puritate, sexualitate, iubire; ,,pura iubire"(Fdnelon); puritate gi dezinteresare; ,,iubirea casti", dupiSimone Weil: despre cum acesti iubire nu este indreptatespre viitor; puritate $i doliu; puritate gi transgresiune: Eros,Philia;i Agapi; iubirea firi cupiditate; beatitudinea $i,,poftele senzuale" (Spinoza).

1j. Blandelea ............246Blandelea, virtute fen.rinini; blindele, generozitate ii puri-tate; problema pasivitd{ii; bldnde}e ;i dragoste de oameni;bldndelea la Antici; problema nonviolenleii avem dreptulsd ucidem?; blAndele si rizboi; blAndele qi omenie.

16. Buia-credinfi .........26()13uni-credin{i gi adevir; buna credinli ca sinceritatetranzitivi $i reflexivi; despre faptul ci buna-credinli nudenonstreazi nimic, dar este necesari oricirei virtuli;trebuie sA spunem totul?; buna-credin{i 1a Montaigne; ceice spnDe adcyirul, dupi Aristotei; orice minciune estevinovatd?; rigorismul lui Spinoza 5i al lui KaDt; a minli cubunii credinli?; trebuie si-i spunem adevilul unui ti-ruri-bund?: bLrn.r ( r(\lrrld .. rolllPJ'iun

{

ca bucurie (Spinoza); o alti deffnilie a iubirii; dragoste girecunogtinl prietenia, dupd Aristotel; despre cum potmerge mAni-n mAnd philia gi dr\s; sotul qi Fit-Frumos;cuplurile fericite; pasiunea gi prietenia; familia; iubireconcupiscente gi iubire binevoitoare; indllarea iubirii giprin iubire; mama 5i copilul.

AgapA ............ .......357Despre cum lrris gipftllla nu sunt suficiente; din nou despreiubire gi morali; iubir€a pirinteasci; despre cum iubirea desine este cea dintaij Lmitele prieteniei; dragostea de oameni:.a-{i iubi duqmanii"; iubire, crea}ie gi decreatie la SimoneWeil iubirea ca retragere; despre cum iubirea de oamenieste contrariul violenlei gi al afirmdrii de sine; ,,agap| ctesJi,-nff' (A. Nygren 9i Denis de Rougemont); drbs, phika gi agapd;ce ri.mdne din iubirea de oameni daca Dtunnezeu nu exis-lit?; philantropia la greci, iubirea la Spinoza, decrealia laSimone Weil; despre o bund folosire a instinchrlui morliii;iubire de oameni, dreptate gi iubire de sine: iubirea deoameni ca iubire eliberatd de ego; iubirea de oameni cavaloare: iubirea comandi, chiar in absenta ei; cele trei vir-tuli teologale (credirla, speranla 9i iubirea de oameni):despre faph;l ci numai iubirea de oameni are un sens intruDumnezeu sau in cadrul ateismului; despre cum poate ci eanu existe decat in misura in care ne lipsegte.

Cele trei feluri de a iubi sau cele trei grade ale iubirii: lipsa,bucuria, iubirea de oamenil iubire de oameni. compasiuneqi pdeteniei virtulile gi iubirea.

P0LrrrlrA

Politelea este prima virtute gi poate ci se situeaze la originea tuturor celorlalte. in acelaqi timp, este cea mai sdraci, ceamai superficiali, cea miri discutabili: oare este mdcar o virtute?O virtute,,uqoard", in orice caz,la fel cum se zice despre feme-le cu acelaqi nume. Politelii nu-i pasi de morald qi moralei depolitele. Un nazist politicos schimbd ceva din imaginea nazis-rnului? Schimbi ceva din oroare? Nimic, bineinleles, iar poli-telea este bine caracierizati prin acest nlmlc. Virtute purformali, virtute de eticheti, virtute pompoasil Deci aparenlaunei virtufi Ei doar aparenla.

Daci politelea este o valoare, ceea ce nu se poate nega,atunci este o valoare ambigui, insuficientd prin ea insiqi -poate folosi gi la ce-i mai bun gi la ce-i mai riu - qi din acestmotiv este aproape suspectd. Aceastd gri.jd pentru forme trebuie si ascundi ceva, dar ce anume? Este un artificiu qi noi nuavem incredere ir.r artificii. Este o podoabi gi nu avem increde-re in podoabe. Diderot evocd undeva ,,politelea insultitoare" acelor mari gi ar trebui evocati gi aceea, slugarnici sau servild, amultora dintre cei mici. Ar fi preferabile disprelul {iri vorbefrumoase qi supunerea {Ird maniere.

14 15

Dar exist! qi ceva mai riu. Un ticilos politicas nu este malputin josnic ciecat altul, ba chiar poate este mai josnic. Din ipo

clizie? Este indoieL.tic, deoarece politelea nu pretinde ci estemorali. 'i'icilosul politicos ar tl bucuros sA se poarte cinic' deaitfel, firi sd renunte nici la politele, nici la riutate. Dar, atulci,de ce ne qocheazi? Din cauza contrastului? F'iri indoialiL. Darnu a contrastului dintre aparenla unei virtt4i Ei absenla ei (ceea

ce ar fi o ipocrizie), deoarece ticilosul, ipotetic vorbind, este il.)

rnod efectiv politicos; de altfel, este sLrficient sir pari astfel. Este

vorba mai degrabi de contrastul dintre aParenla unei virtuli(care este, de asernenea, in cazul politelii, chiar rearlitatea sa:csen[a politelii se epuizeaze ir]tegral in aparenfa ei) si absenlatuturor celorlalLe, dintre aparel.lla unei virtuti $i prezenla unorr.icii sau, mai curind, a singululili real, cat'e este reutateaClontrastul, luat izolat, este totusi mai mult estetic decit moral:

cl ar explica nrai degrabi surpriza decit oroatea, n.rai nultnrirarea decAt dezaprobarea. I-a asta se adaugi, mi se pare, unIucru de ordin etic: politelea il face pe cel riu mai demn de uripentru ce ea arate ci el are o educa{ie, firi de care riutatea sall fi, intr-un fel, scuzabild. Ticllosul politicos este opusul unuirrnilnal silbatic qi nu poti purta pice unui animal silbatic. Este

opr.rsul unui om sdlbatic gi pe ace$tia ii ierti,m. Este opusul bru-tci rnitihiloase, grosolane, inculte, care este infricogitoare,,lcsigur, dar a cirei violenli native gi merginiti o putem cel

l,u1in explica prin inculturi. Ticilosul politicos nu este o fiari,ru cste un sAlbatic, nu este o bruti: dimpotriva, este civilizat,rrlucat, bine crescut gi, prin asta - s-ar spune -, frrA scuze. Cine

I''atc Eti daci bidiranul agresiy este rduvoitor sau pur gi simplu

I'r osl crescut! in ceea ce-l priveqte pe torfionarul manierat, dim

l){ 't r ivi, n avem nici o indoiall. Dupi cum singele se vede mai

l,irrc pe minusile albe, oroarea este mai evidentd cind este poii

tr, otsi. Dupi cdte se spune, naziqtii cel pulin unii dintre ei -, xr'clau in acest rol. $i fiecare inlelege cA o parte din josnicia

germane s a consumat acolo, in acest amestec de barbarie gi decivilizalie, de violenli si de purtare manierati, ir erceasti crtrzi-me ba politicoasi, ba bestiali, dar tot crudd qi poate mai vinovate pentru ci era politicoasd, nrai inumani pentru ce eraumani in forme, ntai barbari pentru ci era civilizatA. La un omgrosolan poli acuza animalitatea, ignoranla, incultura, ii poliexplica greqeala printr o copilirie nefericiti sau prin decidereaunei societiti. La un om politicos, nu po!i. Politelea este, prinasta, o circumstanfi agra\.antii, care acLrzi direct omr.rl, fiepopoml, fie individul, !i societatea nu pentru egecurile sale,care ar putea constitui tot atetea scuze, ci pentru reuqitele sale.Bine crescut, se spune gi prin asta se spune totul, intr adevir.Nazismul ca reuqiti a societilii gennane (Jankdldvitch ar irdduga:

;i a culturii germane, dar poate ci numai el sau contemporaniisii igi puteau permite aceasta) - iati o formuli care condamnigi nazismul, si Germania, vreau sd spun acea Germanie carecanta Beethoven in lager gi care ucidea copiil

M am indepirtat de subiect, dar nai mult din vigilenladecat din neatenlie. in prezenla politelii, este important maiintii sd nu te lagi inselat. Politelea nu este o virtute si n ar putealine locul uneia.

Dar de ce si spulrem atunci ci este prima si cd sti la originea tuturor celorlalte? Este nai pulin contradictoriu decAtpare. Originea virtulilor n ar putea fi una dintre ele (ciciatunci ar trebui se aibi ea insisi o origine gi n-ar putea fi pro-pria ei surse) 9i poate face parte din chiar esenla virtutilor caprima sA nu fie virtuoase.

De ce primaT Md conformez ordinii temporale si vorbescdespre individ. Nou niscutul nu are morald, nici nu poateavea. $i nici sugarul, nici copilul mic, pentru o lungi perioadi.in schimb, ceea ce descoperi acesta foarte repede este interdic{ia. ,,Nu face asta: e murdar, e riu, e urdt, e riutdcios...!"Sau: ,,E periculos". $i el va face repede diferen{a intre ce este

16 17

riu (gregeala) $i ce/ace riu (pericolul). Gregeala este riul specific uman, reul care nu face riu (cel putrill nu celui care-lcomile), reul firi pericol imediat stru intrinsec. Dar atunciper.rtru ce si te lipsegti de el? Pentru cd a;a stau lucrurile, pen-tru ce este murdar, urit, riuvoitor. .. Faptul precedi dreptul,pentru copil, sau poate cd dreptul nu este decAt ut.l fapt ca ori-

care altul. Existi ceea ce este permis Ei ceea ce este interzis,ceea ce se face qi ceea ce nu se face. Bine? Riu! Regula este sufi-cientA; ea precedi judecata si o fundamenteazi. Dar atuncircgula nu are decAt un fundament coltvenlional, ftre alti justi

licare decit uzanlele qi lespectarea lor: reguli de fapt, regulapLrr formald, reguli de politele! Si nu foloseqti cuvinte vulgare,sr'r nu'i intrerupi pe oameni, sa nu i bruschezi, si nu furi, si nunrinti... Toate aceste interdicfii se prezinti identic pentru copil(,,nu i frumos"). Diferet.t{ierea dintre ceea ce este etic qi ceea ce( stc estetic nu va veni decit mai tarziu gi progresiv. Politeleacstc deci anterioari moralei sau, mai degrabi, morala nu esterrriri ir.rtAi dec6.t politele: supunere fafi de uzanle (sociologii aurlr cptate, evident, contra teoriei kantiene, cel putin au dreptatel.r inccput gi lucrul acesta probabil n-ar fi contestat de Kant),l;r1ir cle regula instituita, fa{d de jocul r.rormal al aparel.tfelorrrrpLrnere fali de lume gi de manierele lumii.

Kant spune cA nu se poate deduce ceea ce trebuie ficut din( (.ir ce se face. Tbtu;i la asta este obligat copilul, in primii sii.rrri cle via{i, gi numai prin asta devine uman. ,,Omul nu poate,l, r,crri on.r decAt prin educa{ie, recunoagte Kant, de altfel, el nu, slc clccit ceea ce educa{ia face din el"r gi disciplina este 1a ince

I'u l ( ea care ,,transformi animalitatea in umanitate"2. Mai biner r r s ilr putea spune. Uzajul este anterior valorii, supunerii, res-

;rt r trrJui, iar imitalia - datoriei. Deci politelea (,,asta nu se

l

tace") este anterioar d inoralei (,,asta r?t,i //'elr&ie sir faci"), ciue nu

se va constitui decit pu!in cite pu{in, ca o politeie interiorizati,eliberati de aparenle sj de inl-erese !i concentrata in intregimeasupra iutenliei (de c;rre politeiea n'are nevoie). l)ar cunt s arnagte aceasti morali daci poiitelea n ar fi dati de Ia inceput?.Bunele naniere preced buneie inter.rfii ;i duc la ele. Nforala esteun fel de politele a sufletului, o cunoaqtere a uzar.tlelor dintre

sine qi sine (chiar daci este vorba mai ales despre celiialt), o eri-

cheti a vielii interioare, un cod al datorjilor noastre, un cere-monial al esenfialului. Invers, politelea este un lel de moralii a

corpului, o etici a comportamentului, un cod al r.ielii sociale,un ceremonial al neesenfialului. ,,Monedi cle hiltie", spuneI(ant, dar care-i rnai buni decit nimic si ar fl o nebrurie la fel der1'rirre s o suplinrirn sau s-o ln[m drept aur adel'iratr; ,,nirun-1iq", spune el de asemener, care nu este decdt o aparenld de virtute, dar care o t-ace plicutil. Si ce copil ar deveni virtuos firiaceasti .!paren,ti Ei lird aceasti amabilitate?

Morala incepe deci dir.r punctul cel mai de jos prin polite-1e -, dar trebuie si. inceapi de undeva. Nici o virtute nu estenaturali: trebuie deci sd devll virtuos. Dar cum s o faci, dacinu egti aqa? ,,Lucrurile pe care trebuie si le fi ilrvifat pentru a leface, explica Aristotel, le invilim tlcAndu-le"5. Dar cum si lefaci, totugi, flri sd le tl inr'Alat? Aici este un cerc din care nuputem ieqi decit prln a priori sa:u prin politele. Dar a priori-ulnu este la indemina noastri; politefea este. ,,Pracdcand fapteledrepte devenim drepli, continua Aristotel, practicind faptelemoderate devenim moderali gi practicind faptele curajoase

)Kant, AnthropoLogie du point tle vue pragnatique, S 14 (tladucereaMichel Foucault, Vrin, 1979, pp. 35 36).

I Kan! Pri ciPiile metafizice ale teoriei |itlulii (a doua parte dinMetafizico morarurilo,'), S 48 ltraducere de Rodica Croitoru, in Srrierlmorul-politice, F.d\t:].ra $tiinf ificn, I99 I I.

'Aristotel, .Efi.d r'ri.d nahici,II, l, 1 103 a 33.

t8 19

devenim curajoqi"6. Dar cum si aclionlm drept firi a fi drepli?( lu n.roderalie, Iiri a fi moderafi? Cu curaj, frrd a fi curajogi? $irrtunci, cum si devenim astfel? Prin obignuin{i, pare sd ris-

l)Luldi Aristotel, dar rispunsul este, in mod evident, insufici-t rt: obiqnuinla presupune existenla anterioarA a lucrului cur irre te obignuieEti gi nu I poate deci explica. Kant ne spunerriri r.r'rult, explicAnd aceste prime sinrulacre de virtute prin dis.. iplini, adici printr-o constrangere exterioari: ceea ce copilulrrrr poate face prin el insu;i, din lipsa instinctului necesar, ,,trel,rr ic ca ceilalqi s o faci pentru e1", Ei astfel ,,o genera{ie o educi

t,( itltil"r. Fira indoiald. Or, ce este aceasti disciplini, in fami-lrc, tlaci nu mai intei respectarea uziln{elor ;i a bunelor mani-, r ci JJisciplini normativi mai nrult decAt constrangitoare gir rzincl mai pulin ordir.rea cat o anumite sociabilitate plicut6,rr rr tlisciplini polilieneasci, ci politicoasi. Datoritd ei, mimindrrr.rnierele virtulii, avem poate o qansi si devenim virtuoqi..l'()litelea, observa La Bruydre, nu presupune intotdeaunal,rrnirtate, dreptate, complezenfi, gratitudine; ea creeazi cel

I'r(in aparenla lor, face exteriorul omului si pari aga cum artr r'lrtri cl si fie in interior"8. De aceea ea este insuficienti lar,lrrlt si necesari la copil. Nu este decAt un inceput, dar ester()rrsi unul. A spune ,,vi rog" sau ,,pardon' inseamnd a te face, .r r r'specfi; a spune ,,nul1unesc" inseamni a te face ci eqtirr r rrrroscitor De aici incep qi respectul, Ei recuno$tinla. Dupi, rrrrr rrrtura imitd arta, morala imite politelea, care o imiti. ,,Al, r,rlbi copiilor despre datorie inseamni a vorbi degeaba',r, { rlll(Jstea Kante qi avea, evident, dreptate. Dar cine ar renunfa

' /|rri.. 1103 61.6.l;.rtt, RuTexions sur l'6d cation,Lntroduction, p.70, traducerea Phi

,, r, rrlo, \rrio, 1980.I ir Ilroydre, Cdrdclele, ,,Despre societate !i desPre conversatie': 32

L r klu( cre de Aurel Tita, Minerva, 197,11.' llt:lltxions sur I'lducation,Ifi, C (p. 129 din traducerea Philonenko).

din aceasti cauzi si-i inve{e si fie politicogi? Si cum am fi invi-Iat, flre politele, care ne sunt datoriile? Daci putem devenimorali - 9i trebuie s-o facem pentru ca morala gi chiar imorali-tatea si fie pur qi simplu posibile , n o putem face prin virtute,ci prin edr.rcafie, nu pentru bine, ci de formi, nu din moralitate,ci din politele - prin respectarea uzan{elor, nu a valorilor!Morala este mai intai un artificiu, apoi un artefact. Devii virtuos imitand virtutea: ,,Datoriti faptului ci oamenii.joaci aces-te roluri, scrie Kant, virtulile, de la care ei nu gi insuqesc decitaparenla conveniti, se trezesc incetul cu incetul qi devin felullor de a fi"ro. Politelea este anterioari moralei qi ii permite sd€xiste. ,,E o paradi, dar moralizatoare", spune Kantrl. Trebuiemai intAi insugite ,,bunele maniere", desigur nu pentru a temullumi cu ele, ci pentru a ajunge prin ele la ceea ce ele imitdvirtutea - gi care nu apare decit imitAndu ler'?. ,,Aparenla bine-lui la ceilalli'! mai scrie Kant, ,,nu este lipsiti de valoare pentrunoi: din acest joc de disimuliri, care inspire respect poate Iiria-l merita, se poate naste ceva serios"r3, fhrd de care moralan-ar putea nici se se transmite, nici si se constituie in fiecaredin noi. ,,Dispoziiiile morale provin din acte care le sunt ase-mdnitoare", spunea Aristotelra. Politelea este aceasle aparentdde virtute, din care provin virtu{ile.

Politelea salveazi deci morala, rupind cercul vicios (flripolitele, ar trebui si fii virtuos pentru a putea deveni astfel),creAnd condiliile necesare emergenlei sale si chiar, in parte, pecele ale infloririi sale. intre un om perfect politicos gi un om

)o Anthropologie du point de rue pragmatiqLte, S i4 (p. 35 dir traducereaFoucarrlt)

1) Critica roliunii Pure, Disciplina,2, AK,III ftraducere de N. Bagdasargi Elena Moisuc, Editura Stiinfifici, 19691.

\1lbid., AK,III.t3 Anthropologie..., $ 1.1, (p. 36 din traducerea Foucault).ta Etica niconahicd,Il, 1, I103 b 21.

20 21

rloar binevoitor, respectuos, modest,.., diferenJele sunt, in

'ltulte impre.jurali, infime: ajungi si serneni cu ceea ce imiti !i

lrrlitelea duce pe nesimlite - sau poate duce Ia nrorali. Tolil,irrirlii qtiu asta gi o numesc,,a ti cregte copiii". ;tiu bine ciI'olitelea nu este totul, nlcl esenliarlul. Rin.rine faptul cd a filtittL: c rescut, in vorbirea curenti, inseamni mai inlei a fi politi( ()s, iilr asta spune multe. Nimeni dintre noi nu Ei ar invifa, opiii, de o mie de ori (dar ce zic eu de o mie de ori! Mult mairrr Lrl{. . . ), si spuni ,,te rog", ,,mul1umesc", ,,iarti mij' daci n arlr volba decit de politete cu exceplia cazurilor de manie sau,lc snobism. Dar aqa se inva{i respectul, prin acest dresa.j.t ovinlLLl este neplicut, o qtiu bine; dar cine s ar putea lipsi de.r, t sl luclu? Iubirea nu este suficientd pentru a creqte copiii,r LL i nicar pentru a-i t'ace plicufi gi iubitori. Nici politelea nu, ,lt srrlricie nti si de aceea este nevoie de amindoui. Mi se pare, .r nrtlcirg.l educafie familiali are loc aici, intre cea mai mici,lrrrt11 virtufi, care nu este inci morali, qi cea mai mare, care,.t, tlcja rnai mult decAt asta. Rimdne invelarea lin.rbii. Dar,,l.rt .r l)olitetea este arta semnelor, dupi cLrrn spunea Alainr5,.rt rrr r, i ii invirfar si volbe;ti face parte din ea. Este vorba tot des

1' , rrz.rj si rcspectarea uzanlelor, care nu sunt bune decit inr,,.r,.rrr'.r irr ciue sunt respectate. ,,Uzajul cel brui': ar putea firLlrl r rlui mirnual al bunei purtiri !i este cel al unei gramatici

r , , .r ,r ltri (irevisse), foarte fairnoasd ;i tiumoasl. A face ceeir ce, l.r, (, ir spune ceea ce se spune... Este revelator faptul ci se

, , ,r l,( .,1c, in anrbele cazuri, de corectitudine, ceea ce nu este,1, , .,r r) l1ri[imi 9i aproape obligatorie politele. Virtutea Fi sti-l,,l rrLr vor vcli decat mai terziu.

I i ,litc lcl nll este deci o virtute, cj un f-el de simulacru care o, ,rrr.r (l.r.rtlulii) sau careo pregAtegte (lacopii). Prin asta, eaiqi,,' r r rl r,r,,.lircir nu natura, micar insemnitatea, odate cu varsta.

\ l,rrr,, 1)rilirifiorr-s, Bibliothdque de la Pldiade, ,,l.es arts et les dieur':0!) (,1,.1 nilia politelii).

Esenliali in timpul copildriei, neesenliald la vdrsta adulti. Cepoate fi mai riu decAt un copil prost-crescut, dace nu un adultrduticios? Dar nu mai suntem copii. $tim sd iubim, si judecim,si dorim... Sunten.r capabili de virtute, deci capabili de iubire,cireia politelea nu i-ar putea line locul. Un bidiran generos vafi preferabil intotdeauna unui egoist politicos. Un om cinstitnecivilizat unei canalii rafinate. Politefea nu este decd.t o gim-nastici a exprimdrii, spunea Alainr6; asta inseamni clar ci eafine de corp ;i bineitrfeles cA inima sau sufletul sunt cele careconteazi. Dar existi oameni Ja care politelea deranje;rzi, printr-o pelfecfiune care ne nelinigtegte. ,,E prea politicos ca si fiecinstit", se spune atunci, cici cinstea ne impune uneori si nuplicem, si;ocim, si contrariem. De altfel, chiar cinstili fiind,mul1i i'or riimane toati viaia un fel de prizonieri ai bunelormaniere qi nu li se vor mai arita celorlalli dec6t prin geamulpolitelii - niciodatii total transparent -, ca Ei cum ar fi ameste-cat o dati pentru totdeauna adevdrul ;i bunele maniere. Asta seregisegte in nare parte in stilul BCBG', currr se spune acurl.Politelea luati prea rrrult in serios este contrariul autenticitilii. Cei care se imbraci elegant sunt ca niste copii mari preacuminli, prizonieri ai regulilor, incitugali de uzanfe gi de convenienle. N-au avut adolescenfd, cea prin care devii birbat sauferneie - adolescenla care arunci politelea in derizoriul siu,adolescenfa care nu se sinchise;te de uzanfe, adolescen{a carenu iubeEte decet iubirea, adevirul gi virtutea, frumoasa, minu-nata, necivilizata adolescenli! Devenili adulli, ei vor fi maiindulgenli gi rnai cuminli. Dar, in sfarEit, dace trebuie neapdratsi alegem intre doui imaturitil, este preferabil, din punct devedere moral, un adolescent intdrziat decit un copil prea

16 Alain, Quatre vingt un chapitres sur lbsprit et les pclssiolls,Bibliothequede Ja Pl6iade (,,l,es passions et la sagesse"), p. 12,13.

'Abrevjerea formule\ Bon chic, bon genre, folositi cu referire la o persoani bine imbricati (n. tr).

22

ascultetor pentru a se putea dezvolta: este preferabil si fii preacinstit ca si fii politicos, decat prea politicos ca sa fii cinstit!

Bunele maniere nu insearnni viafa; politelea nu inseamnirrorala. Totugi, nu este firi importanle. Politelea este un lucrumic, care le pregiteqte pe ceie mari. Este un ritual, dar fird[)umnezeut un ceremonial, dar Iird cult; reguli de etichetd, darlir-i lronarh. Formd vidd, care nu valoreazi decit tocmai prinrrcest vid. O politele plini de ea inseqi, o politele care se ia inscrios, o politele increzitoare in ea este o politele prizoniet'i anrtnierelor sale gi care nu respectA, prin asta, chiar regulile pe( irre le recomandi. Politelea nu este suficientd qi este nepoliti-r os sir-fi fii suflcient.

Politelea nu este o virtute, ci o calitate, qi o calitate doar for-rrr.rlir. Considerati in ea insi;i, este secundar6, derizorie, aproa

I't ncsemnificativi: pe lAngi virtute sau inteligenle, ea nu ester r irr ic si acest lucru politelea, prin reticenla sa delicati, trebuie,l( .rscmenea sA stie si-l exprime. Faptul ci oamenii inteligenfi,,r !'irtuoqi nu sunt sclrtili de ea este totr.rqi destul de clar. Nicinrrr ur iubirea nu s-ar putea lipsi totai de fbrme. Este ceea ce, , ,1,iii trebuie si invele de la peri{ii lo1 de la acei pirinli care iirr rl,r'sr: atit - deEi pr ea mult, deqi prea riu - gi care nu inceteazit,trsi sii-i corecteze, nu in privirtla fcrndului (cine ar indrizni.,,r i spr.u.ri copilului siu: ,,Nu mi iubegti destul"?), ci a formei.I rl, rsolii vor dezbate daci forma primd nu este intr-adevir totul'.r rlircir ceea ce deosebegte morala de politele nu este altceva,1, , it o ih.rzie. S-ar putea ca totul si nu fie decdt uzanle qi res-t,, r t irl uzanlelor - ca totul si nu fie dece.t politele. Totu$i eu nu, r, tl rsta. Iubirea rezisti, la fel ca blindeJea qi compasiunea.ll rlrlclca nu est€ totul qi nu este aproape nimic. Dar gi omul este.rl'rolPc un animal.