114 MIC ATLAS AL JUDEŢULUI TIMIŞ

BANLOC

Sediul consiliului local: Banloc nr. 405,telefon 0256/417222Coordonate:45°23′19″ lat. N;21°08′07″ long. E;Repere istorice:-13 mai 1400 - localitatea este atestată do -cumentar sub numele de „Byallak“;-sec. XVII - se pare că la Banloc îşi aveauna dintre reşedinţele de vară beglerbegulde la Timişoara;-1717 - satul aparţine de districtul Ciacova,avea 85 de case, şi se numea Panlogh;-1723-1725 - localitatea Banlok apare peharta Contelui de Mercy;-1783 - domeniul Banloc este cumpărat decontele Lazar Karacsony;-1793 - este termnată construirea casteluluidin Ban loc;-1836 - holera face în sat 31 de victime;-1848 - au loc lupte sân geroase între ar ma -ta revo lu ţionară maghiară şi cea sârbă; -1894 - se înfiinţează corul bărbătesc;-1915 - se înfiinţează „Aso ciaţia de Dese -care Banloc”;-satului Partoş i se alipeşte cătunul Topolea;-1930 - în satul Soca locuiau 853 de sârbişi doar 30 de români;-1990 - şvabii din Ofseniţa încep să emigre -ze în număr mare, satul devenind în timpunul românesc;-12 iulie 1991 - s-a înre gistrat un puternicseism cu epi centrul în lo calitatea Ban loc, cumagnitudinea de 5,5 grade pe sca ra Rich -ter: au fost nouă răniţi şi un decedat;-2007 - Castelul din Banloc este concesio -nat pentru 49 de ani Mitropoliei Banatului;2010 - la Socaeste terminată zidirea bisericiiortodoxe ucrainene, începută în anul 2002,prin grija părintelui Cristian Ardelean şi aîntregii comunităţii locale; Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2010 - total= 2 843 de persoane, dintre care:- masculină = 1 442 de persoane

- feminină = 1 401 de persoaneNumărul locuinţelor la 1 ianuarie 2010 = 1 134Sate com po nente: Banloc, Ofseniţa (1690-1700, Obsenitza), Par toş (1333, Partas),Soca (1333, Zago).Instituţii şcolare: Şcoala cu clasele I-VIIIBanloc; Şcoli cu clasele I-IV: Ofse ni ţa,Partoş şi So ca; Gră diniţe cu program nor-mal: Banloc, Ofseniţa, Par toş şi Soca;Grădiniţă cu program prelungit: Banloc;Instituţii sanitare: Dispensar medical: Ban -loc; Farmacie uma nă: Ban loc; Dispensarsanitar-vete rinar: Banloc;Instituţii culturale:Cămine culturale:Banloc, Ofseniţa, Partoş şi Soca; Bibliotecăcomunală: Ba n loc (1961);Baze sportive şi de agrement: Teren defotbal: Banloc;Biserici, mănăstiri şi alte lăcaşe de cult:Biserici ortodoxe române: Banloc (1862-1869), Ofseniţa (2000) şi Partoş (1753 - mo -nu ment istoric, compusă din: Biserica„Sfântul Mihail şi Gavril“ şi Paraclisul „Sfân -tul Iosif cel Nou de la Partoş”); Biserica orto-doxă ucraineană Soca (2002); Biserica or to -doxă sârbă Soca (1909); Mănăstirea Partoş(1333); Biserica romano-catolică Partoş(1894); Biserica baptistă Banloc (1925); Bi -se rica penticostală Banloc;Ruga:Banloc (Înălţarea Domnului), Partoş(Ru sa lii), Soca (8 noiembrie - Sf. Mihail şiGavril);Cetăţeni de onoare:Ioan Horia Pintea, Marcel-Dumitru Miclău,Ioan Iedu.

Toţa Cornel primarJurchiţa Florin Aurel viceprimarBalotă Mircea, consilier PRMBan Constantin, consilier PCIanc Marţian, consilier PNL Dănilesc Daniel Liviu, consilier PSD

Ostoia Ionel, consilier PSDPopescu Marin, consilier PD-LRoszus Gheorghe, consilier PSDTifan Eugen, consilier PSDTrifonescu Lucian, consilier PCŢăran Leontin, consilier PSD

PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BANLOC

111-152 Atlas Ed II - Cap Comune si sate - 30 MARTIE . 2011:Layout 1 28.03.2011 10:16 Page 114

115MIC ATLAS AL JUDEŢULUI TIMIŞ

BANLOC

CASTELUL CONTELUI DE BEODRA

În anul 1783, do me niul Ban loc se aflaîn posesia conte lui de ori gine ar meanămaghiarizat Lázár Ka rá csonyi dinBeodra (as tăzi Novo Mi lo ševo, în Vojvo - dina). Contele Lázár este cel care con-struieşte castelul (cu un etaj), terminat laanul 1793. Do me niul con ţi lor Ka rá c s -onyi cu prindea în tinse păduri bo gate învânat, dar şi te renuri agricole, aşa cumerau orezăriile de la Topo lea, a că ror alimen tare cu apă a fost realizată de meşteri aduşi dinIta lia. Erau pe domeniu heleştee, plantaţii de tutun, ferme de animale (la Pescuş), her ghe liide cai din rasa lipiţan, o fabri că de spirt şi o moară situate lângă gara din Banloc. După 1919,domeniul Karácsonyi din Banloc pierde o parte din terenuri în urma trecerii unei părţi dinBanat în posesia Regatului sârbilor şi croaţilor, dar domeniul Banloc (împreună cu castelul

şi parcul) va rămâne unul din tre cele mai în tinse din Ro mâ nia. Înanul 1922, contele Kará cso nyi plea că din ţară, moşia îi este expro -pri a tă, parte din ea fiind îm păr ţită ţă ranilor veniţi de pe front. CasaRe gală a Româ niei răscum pără la anul 1935 restul de moşie dela familia Karácsonyi (166 jugăre) cu suma de 22.000.000 lei. Ban -lo cul de vine domeniu regal şi reşedinţă permanentă a Prin cipeseiElisa beta, sora Rege lui Carol al II-lea al României şi fostă regină aGre ciei. Castelul adăpostea antichităţi, tablouri rococo, preţioasepic turi în mini atură, monumente în mar mură, executate de celebrisculptori italieni, o frumoasă colecţie de arme, o alta de carica turi,dar şi o mumie adu să din Egipt. După abo lirea monarhiei (1947),parte din angajaţi sunt alungaţi, statuile din parc sunt vandali zate,arhiva şi biblioteca distruse. Castelul ajunge sediul G.A.S., al

Ocolului Sil vic, devine apoi Casă de bă trâni, orfelinat sau şcoa lă cu cla sele I-X (1983-1991).O parte a parcului a fost atribuit fermei agricole. Consiliul Local Banloc a decis la sfârşitulanului 2007 concesionarea castelului pe o perioadă de 49 de ani în favoarea MitropolieiBanatului, care îşi doreşte să amenajeze în castel o tabără ecumenică şi săli de conferinţe.

PAN: STĂPÂN SAU FAUN?Numele comunei Banloc se presupune că s-a născut prin

contopirea a două cuvinte: numele zeului „Pan” şi „loc”, cumar veni - „Locul lui Pan”. Apoi „pan” a devenit „ban”, cu sensulde stăpân, iar Panloc a devenit Banloc, denumire păstrată şiîn prezent.

Un basorelief aflat deasupra uneia dintre uşile de accesspre pivniţa castelului din aşezare îl înfăţişează pe zeul grecPan (Faunus la romani), protectorul turmelor şi al păstorilorcân tând la syrinx (nai). Mai multe statui în formă de fauni stră -ju iau altădată aleile parcului, fragmente ale acestora aflân -du-se în custodia Muzeului Banatului din Timişoara. La ace-laşi muzeu din capitala Banatului se află şi alte lucruri de va -loa re arheo logică ridicate din Banloc, cum ar fi o frumoasăfântână din piatră încrustată cu motive florale, lucrată de meş-teri italieni în marmură de Carrara (foto).

Stema familieiKarácsonyi

111-152 Atlas Ed II - Cap Comune si sate - 30 MARTIE . 2011:Layout 1 28.03.2011 10:16 Page 115

116 MIC ATLAS AL JUDEŢULUI TIMIŞ

BANLOC

SFÂNTUL IERARH DE LA PARTOŞ

Iosif cel Nou de la Partoş s-a născut pe la anul1568, în oraşul Ra guza Dal maţiei, într-o familie decreştini valahi. Din botez se nu mea lacob. A rămasorfan de mic, dar mama sa i-a dat o creştere alea -să. La vârsta de 12 ani a fost trimis la Ohrida să

înveţe carte. Când avea 15 ani, tânărul lacob se că lugăreşte. După cinci ani se duce laMuntele Athos şi intră în obştea Mănăstirii Pantocrator, unde va primi nu me le de Iosif. Se facesihastru. Are darul facerii de minuni, vindecând multe boli, îndeo sebi pe cei ologi.

Cuviosul Iosif (Valahul) ajunge du hovnic al călugărilor din Mun te le Athos. Este rânduit egu -men (pre ot călugăr) la Mă năstireaSfân tul Şte fan din Adria nopol vre -me de şa se ani. Este apoi nu mitegu men în Mă năs tirea Cutlu musdin Athos, cti torie a domnilor ŢăriiRo mâ neşti. După ce for mează nu -me roşi fii du hov ni ceşti, se retragela linişte în preaj ma Mănăstirii Va -to ped. Scrie croni carul: „Dar, ră po - sând mitro poli tul Ti mi şoarei, ro mâ -nii din Ba nat, că lău ziţi de Du hulSfânt, au ales pastor în locul lui peCuviosul Iosif Valahul, deşi avea80 de ani, fiind vestit în toate ţărilebalcanice şi cinstit ca sfânt încă

din viaţă. În anul 1650 este hirotonit arhiereu şi aşezat în scaunul de mitropolit al Timişoarei.Aici, bunul păstor s-a dovedit mare apărător al Orto do xiei, mângâind şi povăţuind cătreHristos timp de trei ani de zile Biserica Banatului. (...) A făcut şi unele minuni spre lauda luiDumnezeu şi alinarea suferinţelor unor credincioşi, punând mâinile pe capul lor şi rugându-se pentru ei. De ase me nea, a stins cu rugăciu nea sa focul ce cuprinsese partea de apus aTimişoa rei. Căci ieşind din biserică cu Sfintele Taine în mâinile sale şi rugându-se cu lacrimi,îndată a trimis Dumnezeu o ploaie puternică şi s-a stins focul”.

În anul 1653, Sfântul Ierarh Iosif cel Nou se retrage la Mănăstirea Partoş, aici mai trăindîncă trei ani, până în toamna anului 1656, când se stinge din viaţă la vârsta de peste 85 deani. Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat la 7 octombrie 1956 şi se face pomenirea lui la15 septembrie.

111-152 Atlas Ed II - Cap Comune si sate - 30 MARTIE . 2011:Layout 1 28.03.2011 10:16 Page 116