Efectele managementului defectuosSituatia de criza educationala

Cuprins Efectele unui management defectuos;Criza educationala in clasa de elevi;Chestionar pentru evaluarea aptitudinilor de comunicare; Strategii de interventie in clasa de elevi in situatii de criza

Efectele unui management scolar defectuos:1. Supraincarcarea;2. Oboseala;3. Lipsa de motivare a clasei;4. Minciuna;5. Deprecierea climatului educational-Abandonul scolar6. Agresivitatea;

Cauze posibile:Activitati si sarcini repetitive, monotone;Absenta conexiunii inverse reale;Implicare limitata a elevilor in activitatile scolare;Durata si intensitatea inadecvate ale activitatilor de tip educational;Inadecvarea strategiilor didactice la preocuparile, experienta scolara, varsta elevilor;Mijloace si materiale inadecvate continuturilor, metodelor didactice ETC

Didactogenia=comportamente inadecvate, involuntare ale dascalului care determina consecinte negative asupra elevului, in plan psihic, pedagogic sau medical;=metode inadecvate de disciplinare bazate pe agresivitate si ironie, relatii subiective de genul favoritismelor, prejudecatilor, nesocotirea si aplicarea rigida a regulamentului clasei/scolii, folosirea unor metode de predare inadecvate etc

1. Supraincarcarea: Generata de modul de fixare a orelor in orar;De multitudinea continuturilor parcurse;De multitudinea probelor de evaluare; De numarul temelor pentru acasa. Important!-Eficienta muncii elevilor este mai buna dimineata decat dupa amiaza;-Dimineata, eficienta atinge nivelul maxim in primele 2-3 ore, in timp ce, dupa amiaza, acelasi nivel se atinge prima ora de scoala, dupa care incepe sa scada progresiv pana la ultima ora din orar.

2. ObosealaObiectiva=antrenata intr-o forma de activitate epuizanta sau prelungita si care se manifesta printr-o reducere semnificativa, masurabila a cantitatii si a calitatii rezultatelor obtinute;Subiectiva= delasare +epuizare Sentimentul subiectiv al oboselii=plictiseala Cauzalitatea celor doua tipuri de oboseala este insa uneori diferita

Teorii asupra oboselii:Teoriile humorale locale (Duric Ladislav, 1991)Teoria toxinelor (Gulak, 1976);Teoria pierderii resurselor energetice la nivelul organelor care lucreaza;Teoria sistemului nervos central (Riedl, 1977, Secenov & Rosenblat, 1988)- oboseala este generata de schimbarile la nivelul cortexului in conditiile monotoniei, pe de o parte si ale supraincarcarii, pe de alta.

3. Lipsa de motivare Generata de:Oboseala, supraincarcare;Dinamica motivationala (vezi teoria lui E Deci);Lipsa sentimentul autoeficientei (vezi teoria lui A Bandura);Complexitatea si dificultatea sarcinilor scolare (vezi teoria optimului motivational);Lipsa autocontrolului motivational

Dinamica motivaional n concepia lui E. L. Deci (1991)Motivaia se situeaz pe un continuum de la cea exterioar la cea interioar, astfel:

Demotivare Motivare extrinsecaMotivare intrinsecaFara reglare

Reglare externa

Reglare introiectataReglareidentificataReglare integrataReglare internaIubesc sa fac asta Nu stiu si nu imi pasa"Fac asta doar pentru ca trebuie"Ma simt vinovat daca nu fac asta cum trebuieCred ca este important sa fac asta ..."A face asta e chiar important pentru mine

Autoeficiena sau sentimentul propriei eficiene=credinta cu referire la abilitile proprii, la capacitatile pe care le avem de a duce la bun sfrit aciunile necesare obinerii unei performane; Determinare:performanele anterioare;observarea executrii unei activiti de ctre alt persoan;reaciile fiziologice i emoionale;interveniile, susinerile primite din partea profesorilor, prinilor, colegilor.

Legea optimum-ului motivaional sau legea Yerkes DodsonPerformana colara coreleaza direct proporional cu intensificarea motivaiei numai pn la un punct, dincolo de care urmeaz stagnarea i chiar regresul; Declinul motivaiei depinde de complexitatea i dificultatea sarcinii;Nivelul optim al motivaiei depinde de caracteristicile sarcinii si de particularitile psihice individuale: emotivitate, echilibru, stpnire de sine.

Strategii de autostimulare la elevi:Copii trebuie sa fie invatati: sa foloseasca limbajul interior pentru a-si redimensiona motivatia;Sa-si schimbe reprezentarile despre stilul si metodele proprii de invatare;Sa-si faca cunoscute si sa-si argumenteze parerile in public;Sa invete strategii ce implica colaborarea si participarea activa;Sa-si puna intrebari despre ceea ce au citit si sa rezume anumite paragrafe(Bandura -1989, Zimmerman-1991)

4. Minciuna=comportament verbal si nonverbal de eludarea a adevarului;Elemente de decodificare a semnalelor mincinoase:Durata manifestarii nonverbale;Miscarile spontane (frecarea nasului/urechii, suptul buzelor, bataia cu degetele a unui obiect ;Nuantele si intensitatile mesajelor verbale (prelungirea cuvintelor, pauzele lungi/graba in vorbire, ezitarile, lapsusurile);Vezi lucrarile lui Paul Ekman- de ex Telling lies

5. Deprecierea climatului educational:Climat educational=atmosfera, moralul, starea afectiva a clasei;=set de proprietati colective ale elevilor care traiesc si invata in acest grup, avand comportamente specifice (E. Paun);Tipuri de climate: deschis, autonom, controlat, familiar, paternalist, inchis Climatul generat de un management defectuos= inchis, neangajant, rutina, distantare, lipsa satisfactiei, poate sa duca la abandon scolar

6. Agresivitatea=forma de comportament care are drept scop vatamarea/jignirea altoraCauzele: biologice, psihologice (frustrarea),sociale, culturale, educationale Forme: fizica (activa-pasiva) verbala (activa-pasiva) Cauzele agresivitatii in clasa:evaluare subiectiva, autoevaluare/autocontrol scazut/a, frustrare, teama, substimulare, insuccesele, autoritarismul profesorului, tendintele agresive native

Paradigme explicative:Biologica (Mc Dougall);Frustare agresivitate( J Dollard);Socio-culturala (A Bandura)

Criza educationala in clasa de elevi=eveniment sau un complex de evenimente neasteptat, neplanificat generator de periculozitate pentru climatul, sanatatea ori siguranta clasei si a membrilor ei ( R Iucu, 2006).

Tipuri de crize ( Viorica Ghinea, 1996)Dupa gradul de dezvoltare in timp: instantanee si intermitente;Dupa gradul de relevanta: critice si majore;Dupa numarul subiectilor implicati: crize individuale, de grup si colective

Indicatorii instalarii unei situatii de criza:Aparitia blocajelor in comunicare: in transmiterea si receptarea mesajelor;Disponibilitate redusa de dialog;Diminuarea sentimentelor de responsabilitate, respect fata de ceilalti; Incalcarea frecventa a regulilor impuse;Aparitia frecventa a conflictelor, cresterea nivelului manifestarilor agresive verbale si/sau comportamentale;Abandonul scolar;Diminuarea grava a performantelor scolare

Gestionarea situatiilor de crizaIdentificarea si recunoasterea lor;Identificarea cauzelor;Decizia asupra directiilor de actiune;Fixarea planului de interventie;Aplicarea masurilor;Controlul;Evaluarea

Strategii de interventie in clasa de elevi:STRATEGIILE PREVENTIVESTRATEGII DE MODIFICARE COMPORTAMENTALA

Strategii preventive:Stabilirea de reguli;Personalizarea clasei;Cunoasterea elevilor;Utilizarea metodelor active;Rezolvarea imediata a problemelor aparute;Recompensarea meritata;Crearea unui spatiu de interactiune pozitiva

Norme de stabilire a regulilor in clasa:Se fie stabilite la inceputul activitatii;Sa fie stabilite impreuna cu elevii;Sa fie afisate la loc vizibilSa fie formulate pozitiv, specificand comportamentul asteptat;Sa fie precizate recompensele respectarii regulilor;Consecintele nerespectarii sa fie in conformitate cu gravitatea comportamentului

Personalizarea clasei:Aranjarea bancilor;Utilizarea elementelor decorative;

Cunoasterea elevilor. Metode si tehnici de cunoasterea a elevului si a colectivului de elevi:Observaia psihosocial (spontana /sistematizata);Convorbirea;Metoda biografica/anamneza;Testul/chestionarul/experimentul;Fisa psihopedagogica;Tehnicile sociometrice (vezi I Nicola - "Dirigintele si sintalitatea colectivului de elevi)

Modalitati de intretinere a atentiei elevilor:Controlul vocii;Contactul vizual;Organizarea timpului in sarcina.

Rezolvarea imediata a problemelor aparute:Controlul proximitatii;Apelul la regula;Comunicarea asertiva;Ascultarea activa

Ce este comunicarea asertivapresupune abilitatea individului de a exprima emoiile i convingerile personale fr a ataca, afecta drepturile celorlali

Asertivitatea de a exprima emotiile negative, fara a te simti stanjenit sau a-l ataca pe celalalt;de a solicita sau a refuza cereri;de exprimare a emotiilor positive;de a face complimente si de a le accepta;de a spune NU fara a te simti vinovat sau jenat;de a respecta drepturile celorlalti;de a recunoaste responsabilitaile fata de ceilalti;

Dezvoltarea asertivitatii Precizarea clara a comportamentului inadecvat dar prin folosirea unor remarci pozitive; Focalizarea pe comportament si nu pe persoana, atunci cand se face o apreciere; Evidentierea consecintelor comportamentului indezirabil asupra persoanei care comunica; Precizarea comportamentului dorit; Analizarea costurilor si beneficiilor comportamentului.

Reguli in comunicarea asertiva:

Focalizeaza-te pe comportament si nu pe persoana;Evidentiaza consecintele negative ale comportamentului acestuia asupra ta;Precizeaza comportamentul dorit, ofera alternative comportamentului pe care-l doresti schimbat;Fii direct;Solicita feed back;

Ascultarea activabilitate care faciliteaz comunicarea i care induce respect la cel care solicit ajutor. Factorii care susin ascultarea activ: Contactul vizual cu interlocutorul;Adecvarea comunicrii nonverbale coninutului i strii afective a interlocutorului;nelegerea corect a celor transmise;Evitarea evalurii, a etichetrii;Evitarea monologului;Evitarea ntreruperilor, a reaciilor brute;Folosii afirmaiile de genulneleg, bine!;Urmrii reaciile nonverbale ale partenerului de discuii.

Recompensa meritata Prin evaluari frecvente, recompense stabilite individual

Crearea unui cadru de interactiune pozitivaRespectarea orarului;Utilizarea unor stiluri de interactiune pozitiva;Ignorarea comportamentelor nepotrivite, ori de cate ori este posibil;Intarirea comportamentelor dezirabile;Indepartatea obiectelor care determina conflicte interpersonale

Strategii de modificare comportamentala:Identificarea elementelor componente ale unui comportament: antecedentele, comportamentul p-z, consecintele acestuia;Monitorizarea comportamentului;Analiza si evaluarea functionala a comportamentului;Crearea si aplicarea programului de modificare comportamentala

Monitorizarea comportamentuluiVizeaza detectarea contextului specific in care apare comportamentul si stabilirea pe aceasta baza a unei posibile strategii de interventie

Dimensiunile analizei comportamentale:Forma de manifestare comportamentala;Frecventa;Durata;Intensitatea;Latenta;Contextul de aparitie

Crearea si aplicarea programului de modificare comportamentala:Folosirea intaririlor (reguli de aplicare a pedepselor, recompenselor);Modelarea;Contractul de contingente=intelegere scrisa profesor-elev;Promtingul= utilizarea unui stimul inainte si/sau in timpul efectuarii unui comportament, in vederea facilitarii invatarii acestuia.

Intaririle Orice stimul care determina cresterea frecventei de aparitie a unui comportamentIntarirea unui comportament reprezinta o situatie de invatare in care copilul invata ca exista o relatie intre comportament si consecintele lui

Modelarea Invatarea unor comportamente noi prin intarirea succesiva a secventelor comportamentuluiConditiile care favorizeaza achizitia modelului comportamental:-similaritatea model-observator;-relevanta modelului comportamental;-modelul comportamental este invatat daca genereaza recompense

Contractul de contingenteCuprinde 3 categorii de informatiiSpecificarea comportamentului care urmeaza sa fie formatSpecificarea comportamentelor neadecvateDescrierea consecintelor celor doua tipuri de comportamente (adecvate si neadecvate) respectiv intaririle si penalitatile comportamentelor