- CRISTINA VASILE I}ENISA ENE

METOIITCA $r H,VALUAREAPENTRU EXAMENELE DE TITULARIZARE $I

DEFrNrrrvARE in iNvArAnnANr

CTJPRINS

CAPITOLUL T; METODICAI" a. Predares pe scurtI. b. Rezalvarea subiectului de metodici

I. c. Teoriile invd1[rii - cercetflri psiho-pedagogice care sprijinfl activitatea didacticb

I. d. Metodici aprofundatd1. Curriculum1.1. Definilie1 .2. Curriculum-ul Nalional

1.3. Tipuri de curriculum

1.4. Tipuri de CD$ (oplional)

1.5. Ciclurile curir:ulare1 .6. De:rvoltarea pregcolarului/elevului

2. Programn gcclarf;

2. 1. Cuniculumul preqcolar

3. Lecfia3.1. Cadrul E.R.R

3.2. Exemple de leclii dupd sh'uctura E"R.R

3.3. Metode de predare - inv6{are utilizate in fiecare etapd din H,.R.R.

4. Obiectivele4. 1 . Operalionalizarea obiectivelor

5. Mijloacele de invitimflnt5.1. Funcfiile mijloacelor de inv5l6m6nt

6. Forme de organizare7. Metode

7.1. Definilii7.2. Funcliile metodelor didactice

?.3. Ciasifi carea tnetodelor

A. Metodele de cornunicare orald (expozitive qi conversative)

B. Metode de explorare a realitdlii (directe gi indirecte)

C. Metode bazate pe ac{iune (rea16, simulati)

D. Metode interactive

1. Brainstonning-ul

2. Bulgdrele de zdpadd

3. Cubui

4. Ciorchinele

5. Diagrama Venn

6. Eseul de cinci minute:

T.ExpLazia stelarX

8. Mozaicul

9. T'ehnica 613/5

10. Cvintetul11. Jurnalul clubiu12. $tiu/Vreau s[ $tiu/Arn aflat13. Lectura cu prediclii14. Teimeni in avans

7

7

10

-jz

36

36

36

JI

38

38

38

38

39

40

43

43

43

44

45

46

49

49

50

54

54

55

55

55

56

57

57

57

.s8

59

61

63

63

63

64

67

68

697A

71

72

15. T.r.M16" CadraneleI7. Turul galeriei

I lJ. Fr"edarea-invd{area reciprocd

CAPITOLUL AL II-LEA: EVALUAREAII.a. Evaluarea...pe scurtII.b. trvaluarea aprofundati

2. t. Conceptul de evaluare

2.2. Evaluare tradilionaid-Evaluare modernd

2.3. Rela{ia curriculum - evaluare

2.4. Sisteme de notare/apreciere

2.5. Operaliile evaludrii2.6. Func{iile evaludrii2.7. Shategii cle evaluare

2.8. Metnde de evaluare

a. Obserr,'area curentd a comportamentului elevilorb. Metodelebazate pe verific5rile orale

c. Examinarea prin probe scrise

2.8. c. l" Testul

?.8. c.2. trtemul

2. 8. c.3. Descriptorii de performanf&

2. 8. c. 4. Pagii de urmat in elaborarea qi aplicarea unui test de evaiuare

2. 8. c. 5. Matricea de specifica{ii2" 9" Tehnici de evaluare moderne

a) Studiul de caz

b) Firya pentru activitatea personald

c) Investigaliad) Observ'area curentd a comporfamentului

e) Proiectul

S Portofoliulg) Autoevaluarea

h) Interevaluarea

i) Alte metode

2. 10. Notarea elevilorConcluzii

CAPITOLUL AL III-LEA: Prez€ntarea unor modele de rezolvare asnhiectelor de titularizare/ definitivare in invi{firnf,ntlll.n 2014

l. ].[ivel pregcolar

2. Nivel prirnar

3. Limba pi literatura rom6n5

4. Biologie

5. Matematicdul.b" 20r51. Nivel pregcolar

2. Nivel prirnar

3" CAPITOLUL AL IV-LEA: Noi programe gcolareo nni nhorddri

R.eferinfe

v2t57374

76

76

106

106

li0110

110

111

113

114

r17117

119

119

nanar24125

126

127

127

t27127

128

128

129

130

130

130

131

t34

136

136

136

t43151

155

159

r62162

t66171

177

CAPITOLUL II.a Predarea...pe scurt

* Autoevaluarea inainte de parcurge'rea volumuluiMetadicct gi evaluarea pentru examenele de titularizare. pi definitittare tn fn,*dldmdnt

La.1.O posibild releti de succes....

Pentru a trece fhrd emotii de examenul de titularizare sau de detjnitivat, este nevoie, pe

l6ngd preg6tire temeinicd, de multi, multd originaiitate. De aceea trebuie sd st[p&neqti qi sd te

" joci" cu noliunile specifice disciplinei tale, dar gi cu nofiunile generale de metodic6.

Astfel, trebuie sd qtii c6te ceva t e ; despre curriculum, programd gcolard qi componentele

acesteia, rnetocle pe care le alegi pentru forma/ dezvclta competenfeie, Ii:rme de organizare a clasei,

materiale qi mijloace didactice, dar trebuie sX fii expefi gi in opera{ionalizarea competenlelor

specifice, evaluare, tipuri de itemi, barem de coreotaJe qi notare. Evident c[ gi competengele

generale srmt extrem de importante, aga cd este bine sd le acorzi o importan!5 deosebitd!

Nu uita, de asemenea, cd rolul tdu, ca facilitator al inv6!6rii este acela de a crea valori pi

atitudini Ia elevii tdi!

Bine! Asta gine de pregdtirea ta, dar originalitatea vine din prezentarea subiectului...

altfel....( cred cd aici intervenirn noi)....aqa cX te sfEtuiesc sd ai grj[ de :

* Alegerea unor metode mai pufin cuncscute ( Mozaicul, Predicfiile, $riu-Descopdr-Aplic,

s.I.N.8.L.G......)

r Justilicarea alegerii metodelor gi a mijloacelor didactice prin argurnente psihopedagogice.

in acest sens, de ajutor ili sunt teoriile invirl6rii gi cercet[rile {bcurte de Piaget, Gardner,

Chomsky, Vlgotshi sau al1ii oare au linut cont de dezvoltarea cognitivd a copiilor.

n Folosirea cadrului de inv&fare E.I{"R., folosirea T.I.M, stimularea 7".n.P.

* Operalionalizarea competenfelor specifice conform teoriei Landsheere

r Respectarea celor 3 ,, C" : coerent, o*rect qi complet"

-....836?ffi9* *# arU Ci-;*t #mfl $##E??#-,$;sl: mmt $feq:*{}rft L'l va.rsas6&*E"deeiF-}*-,4$*fftrlr+ss : 7. *sasp ssssstc(.: :"#E $"499 tu$'aE 4;4:rr

irn$lrtrflEs$# #rx:aseEall (.Krff {4ffi## $*+ gtta**x|is.}cis$*-&1*t $* a}$tz #bEErR{{ d{* r*.'{*q,"*'q' -l

rueC*q*fi* g{ #* ffi#.**ffiK\fr ysr*'yaxe$* a$,e"#.8?k6#nffi$ trH*e"#{q.a$ mp$$*ma{r.rJ!21

ff,#sN.N,Nlll:Kfl:

"r' $91

!!!!!Dac[ aceastd ntetodi nu i1i este cunoscuti, citeqte pr"ezentarea ei, apoi aplic-n!

1.4"2. METODA STNELG (Sistemul lnteractiv de l,lotare penfru HficientizareaLecturii gi a Gflndirii)

Hste o metod6 de menlinere a implic[rii active a gAndirii elevilor in citirea unui text gi clemonitorizare a gradului de inlelegere a acestuia.

^ Htapele Metodei SINELG:o trnainte de a ?ncepe lecfura textului, elevilor li se cere sd noteze tot ceea ce ptiu despre

tem#problerna ce va fi abordat[ in text. Este important sd scrie tot ceea ce le vine in minteretbritor la subiectul respectiv, indiferent clacd este corect sau rul. Ideile produse de elevi suntinventariate gi scrise pe tabl[.

t Elevii sunt invitali sb citeasc6 textul cu mare atenlie. tn timpul citirii textului elevii nrarcheazflin text sau pe marginea lui urmfttoarele semne:

t:v-iii*i

acclo unde conlinutul de idei confirmb ceea ce eisti.au deialacolo unde inforrnalia contrazice sau este diftritd deceea ce gtiau;

in cazul in care informatia cititd este noud pentru ei:in dreptul ideilor care 1i se par confuze, neclare sauin cazul in care doresc mai multe infcrrmatii despreun anumit aspect.

in annmite cazuri se recomand[ simplificarea procesului de mar"care prin utilizarea doar a doud

semne (de ex. semnul ,,*" iRformaliile nai ;i semnul ,,?" inf.nrmafiile neclare. problemf,), pentm ca

atengia cititorului s[ se f,ocalizeze pe informaliile noi ryi nu pe ceea ce el qtia deja.

Ilupd marcarea sernnelor putem oferi elevilor un rnoment pentru reflecfie cu privire la

cele citite in tex{.

n Elel.ii fcrrmeazE perechi qi timp de 5 minute discutd despre convingerile personale, cars s-aucanfirrnat sau nu, compa:'frnd lista de idei proprii cu textul studiat qi rnarcat.

' Elevii luoreazd individual gi grupeazh informa{iitre din text pe categorii intr-un tabel, avf,ndurmdtoarea structurd:

.rj.ut .t

* in final are loc o disculie cu intreaga clasd rxrde se puncteaz$ infarma{iile cu care au fost toli deacord, se discutd dezacordurile. se r:larificd anumite aspecte gi sunt indicate resurselebibliogratlce pentru completdri

"

Ct-u

Autoevalueazd-te, acum, din punct de vedere metodic gi lb-!i.....

PROPRIA ANALIZA SWOT O

,i.].!,triii':ln::,:,::.:;:,,,,-- :::'.Fta{CTmi-. il|l .F-,i:i!.i,.. ''L

i. IPru,,ffiSL&.E.E

,,€. AMENII{TARr I

Conclurii: Metodele pe eare le-ai deseoperit aici potti aplicate ca sacces de tine, Ia clasd-Nu ezita sd o faci!

q

WW WWW W,MffiffiWWw.wffi wW WM Wffi

lad$,ffi'li ffi

\iWavv&FM.

HP-:l:w

{kffiffi

vv(n

P.

q.)t{63Od)a

ur

V'F

l-()6g

ti

)dO

)G .H

o.E

c.9t'i -s.E t*

a )CS

QA

N{ocsFi c5

L;+j

{)

s)

)lg.A

0)ii(ci4r X'd*qd),- .J

l

L'I CiJ

Ftw

<Hki .N

{r S^\UJL'! ii

"74

rlq )dAld

F 'lu. V)AR *c,"}

10

I.h.z. Interpretarea organizatorului grafic:

Subiectul de metodicd presupune, agadar, trei direclii pe care trebuie sI le studiezi, sd 1e

inlelegi gi sa le aplici:* Frograma $colard a disciplinei de examenr Operafionalizarea obiectivelor (competenfele derivate sau actit'it[file de ?nvEfare )* Cadrul de invfl{are E,.R.R.

Acesta din urmd se dezvolti prin alegerea unor:* metode adecvate formdrii/ dezvoltdrii competen{ei specifice prirniter materiale gi mijloace didactice care sprijind inlelegerea confinufurilorr farme de organizare a clasei in timpul activitdfii didactice prezentate

r.h.z.r. PROGRAMA $COLARAReprezintd detalierea planului de inv[fdmdnt, pe fiecare obiect de invdflmdnt, in func]ie de ani

de studiu pi clase. Programa geolari prevede cuno$tintele, priceperile gi deprinderile ce trebuieinsugite intr-o perioad[ determinatl de timp.

Hlemente constitutive a1e programelor qcolare :

m Nota de prezentnre descrie filozofia disciplinei, finalitfiile acesteia, parcursulobiectului de studiu; argumenteazd structura didactic5 adoptatfl.

I Valori gi atitudini - orienteazd dimensiunile axiologicd gi afectiv-atitudinald specificeformdrii personalitdlii din perspectiva fieclrei discipline. De6i constituie un implicit alactivitilii didactice permanente a profesorului, ele au o importanli egal[ cu aceea a

competentelor in reglarea procesului educativ, dar se supun altor criterii de organizaredidactici qi de evaluare

I Competen{e generale - sunt definite pentru un ciclu qcolar pi au un grad ridicat degeneralitate qi complexitate; au rolul de a orienta demersul didactic cdtre achjziliile finaleale elevului.

r Competen{e specifice * $unt <lerivate din fiecare campetenld generald gi specilicErezultatele aqteptate ale inv*fdrii (pe dimensiunea cognitiv&) pentru fiecare an de str:diu.

f Con{inuturi - reprezint[ mijloacele specifice disciplinei (grupate pe domenii specifice:literaturd, lirnbd Ei camunicare) prin care se pot fbrma ryi dezvolta competenlele specificec[rora ie sunt asociate.

I Sugestii mefodclogiee recomandiri generale privind metodologia de apiicare a

programei.f litandarde curriculare de performan{i (pentru sf$r;itul gimnaziului) - enunfuri sintetice,

reprezentAnd specificfiri ale performanlelor aqteptate vizf,.nd cunoqtinpele, capacit6lile qi

comportamentele stabilite prin curriculum. Standardele reprezintd un sistem de referinlEcomun pentru evaluarea elevilar l.a sfflrqitul unei trepte de qcolaritate.

Indiferent de discipiina predat6, Programa $colard are ca punct de plecare CompetenleleClzeie, care determinh, Contpetenlefe Genersle ale fiecf,rei discipiine, iar acestea subordoneaz*Competen{ele Specifice qi Confinuturile.

Competen(e ckeie

"Recomandarea Parlamentului European qi a Consiliului Unirmii Europene privindcompetenfele-cheie din perspectiva inv*fdrii pe p*rcursul intregii viefi (2fi06/962lEc)

1l

cCIntul'eaz[, pentru absoiven]ii invfilsmAntului obligatoriu, un ,,prafil qle formare europesn"structurat pe opt domenii de competenli cheie:

il C$muniaare tn limba materndil Comunicare tn lirnbi strdineE ('ompefenle mutematite gi competenle de bazd fn, gfiinle gi tehnologief Competen[d digi{ald! A tnvdfa sd inve{im Compelenle sodale gi civicen ,Spirit de inipiativd gi antreprenoriuttr Sensibilizare Si exprimare culturald"

{Prograrna pco/ard de limba g literatura romilnd aprobati prin ordinul ministrului nr"5099i0s.09.?009)

Aceste Campetenfe Cheie sunt comune tuturor disciplinelor gi reprezintl punct de plecarepentru realizalea Competenlelor Generale (specitice iiecdrei discipline). Un bun profesor tretuie s[aib* in vedere, ca fintfl pe termen lung. acest "prnfil de formare european".

Competen{ele GeneraleFiecare disciplind are propriile Competenfe Generale, care se dezvoltf, de la Competen{eie

Cheie qi care se pliazd pe lista de confinuturi specifici fiecfirei materii. Ele se caracterizeuidpnntt-un grad ridicat de generalitate gi complexitate. Competenfele Generale vizeazd, for"marea unorcapacit[1i pi atitudini pe parcl]rsul mai multor ani de studiu.

Competen{ele SpecfficeDerir.ate din Campetewlele Generale, Competenlele Specifice identifica atifudini, abilitdli pi

cunogtinfe realizabile de la un an ia altul. Acestea se formeazb prin Conlinuturi care lin cont deexperienla de invd{are a elevilor, dezvoltarea lor cognitivd qi presupun integrare& unor strategiididactice in care profesorul trebuie s*-qi asume rolul de facilitator al inr'aldrii.

De &ceea, metodele, materialele didactice pi fonnele de organizare a olasei nu trebuie aleseIa intAmplare, ci trehuie alese urm6rind Valorile si Atitudinile pe care le Programa $colard leamiirtegte, dar qi linfind cant de contextul in care profesorul pi elevii s6i iryi desfbpoar6 activitatea"

Acest context se referd i.a:

t experienfele personaie ale elevilor,r profilul cognitiv al acestora,* stilul lor de inv*$are,* stilul de prectare al profesorului,* pr:ofilul lui pedagogic,* factorii saciali care pot influenla procesul didactic.

Agadar, dacd SE acordd irnportanffi contextulili, prolbsorul pote atinge lintele pe care pi lepropune at$t pe termen lung (fbrmarea "profilului europsan" la elevii s6i), c6t gi pe teirnen scurt(fomrare# dezvoltarea campeten{eior specifice)

Cl$Fil'h,X'f {DIJX) : concurs de imprejurdri in care se prnduce un fenomen ; cond.ilie;conj unctur6; circumstanlE

: ansamblu de imprejurdri ce insofesc un eveniment

Lt-iot

.,

SI

fl

-J,

aG

C

p

1nIL

trntrebdri R6spunsuri1. Care pot fi acesfeimprejurdri( acestcontext)'l

ELEV-experienfe perst

-stil de inr'Ilare

, -profil cognitiv

\ PROFESOR

J -rtif de predareprofilul profesorului

Context

Metode

Mijloace gi materiale didacti

Ilorme de organizzare a claq

2. De ce este irnportant s[se acorde impofianfdacestui context?

Dacd toate aceste alegeri nu sunt bine fbcute, ln concordan{d cuprofilul cognitiv al elevilor, cu experienlele pe care le au, nu potfi formate/ dezvoltate ccmpetenleie specifice.Aceasti variabil6 a contextului impune o atenlie deosebitb carekebuie acordath:

3. Cum trebuie s6 se

acorde importanld acestuicontsxt?

Frin alegeri bine fhcute.

de vdrsta elevilor)

cognitiv al elevilor)

inv6{are al elevilor.

Contextul este generat, aqiadar,de trei variabile care pot indeplini (sau nu) obiectil'ril pe cars unprafesor ryi-l propune :

Va{iabilc,: Obic.Clly

metode, fornee de organizare a clasei

13

Cu cAt este mai strAnsa aceastivariabilfi cu atdt infelegereaconlinuturilor este mai bine realizatd

Materiale didacticeMetode

F'orme de organizae

a clasei

r Yariabila ELEV:ELEV

Stil de invdtare

Cum fhce?

"/\Stilul de Metodelealese (care

lin contde operagiile gf;ndirii)

/\

fil 1"" ""r"r{ \um race,u

/ I \ \T.r*"tiu ,n rnterese specifice( TrM)

/ | U*^\f,*ea cognitivd (Jean piager) \t\Cunoagterfa \atitodioi fap de gcoaldlimbii

ItCunoaqterea asupra lumii (cultura generald)

r variabitn PROFESOR:

PROFESOR

,*2 (ce este?)

'/Autoritar/ nondirectiv predare

14

r variabila a III-a este completa/A de celelalte doud variabile, un rol important avdndu-lprofesorul qi capacitatea acestuia de a fi maleabil qi de a se plia pe contextul pe care tl oferdelevul.

Completeazd acest organizator grafic pentru Programa $colard!

Concluzii:* Cite\te ca atenyie Progrnma $colard!* Tine cont, tn activitatea ta didacticd, de uPilonii edacugiei" ( Jack Delors) :

1.A invdla sd qtii

2.A invala sd faci

3.A invdla regulile conviefuirii /A invdla sE trdieqti impreund cu ceilalli

4.A inv[fa sa fii rpi s[ devii

i5

r.b.z "2 OFERATTONALIZAREA OBTECTIVELOR (COMPE TENTLE DER IVATE)

Obiectivele pedagogice sunt enunluri cu caracter finalist care definesc schimbdrile pe careintenfionfirn sd le producem in persoualitatea elevului, prin integrarea acestuia intr"-n situalieeducativd.

Mult6 vreme enun{urile erau generale qi exprimau mai mult ce pi uutt va preda profesorul qimai pufin competenfa care trebuie dobfindit[ de elev. Cu timpul, lbrmularea acestor enunlrlri a avutin vedere trei domenii t'undamentale: cognitir'. afectiv gi psihomotor.

I)e aceea. obiectivele operafionale sunt componenle ale preddrii, formuiate in termenicomportamentali, a c*ror atitrgere poate fi controlat6 printr-o performan{fi observabild, pe cAt sepoate mftsurabil6. Pe baza criteriului comportamental (al perfbrmangei) s-au elaborat mai rnultetehnici de operafionalizare, cele mai cunoscute fiind cele ale 1ui Mager, D'Hainaut, f)e Landsheere:

R.F.i\'trager:1. Specificarea comportarnentului final,2. Descrierea condiliilor de realizare.3. Specificarea nivelului minim de reugit6.

Exemplu: elevul tretruie s5 identifice intr-un interval de 5 minute cel pufin 3 substantir.'e dintextul dat.

Procedura de ogreralianalizare propus5 de Gilbert Delalclsheere, presupune cinci paqi:1. Cine va proctuce compr:rtamentul dorit?2. Ce comportament observabii va dovedi ci obiectivul este atins?3. Care va fi produsul acestui comportament (pertarmanfa)?4. In ce conditii trebuie sh aibd loc comportamenhrl?5" Fe temeiul cdror criterii ajungem la concluzia cb produsul este satisfhchtor?

Formularea propusd de noi va fi de ferrma {Tehnica Landsheere):

r Lirnba rnm*nb

CINE: EleviiCE FAC: identificdCE ANUME: tr6s6lurile tizice qi morale ale personajelor din textul

suport,.Prirna cartfr cu secret" de lona Pdrvulescu (antologia detexte ,.Care-i faza cu cititul?")folosind metoda,,Mozaicul"

CKIT-ERiU: competenla considerAndu-se atinsd dacd toli elevii vor enumeraminimum doud trasdturi fizicel morale ale personajului stucliat.

* Geografig

CINE: EleviiCE FAC: vor descrieCE AN|.lMff: pozi{ia ge*graficE a GrecieiCUM: in baza studierii h8rliiCMTEMU: coinpetenga consider&ndu-se atinsd dacd 100% dintre elevi

vErr descde core*t

$fi

CT]M:

tt

x

I

(

I(

16