Metodologie pentru monitorizarea masurilor in domeniul ... · Dreptul la educație interpretat de...

Metodologie pentru monitorizarea masurilor in domeniul

educatiei privind incluziunea sociala a Romilor

O abordare orientata inspre monitorizarea garantarii dreptului la

educatiei, combaterea segregarii scolare si a discriminarii copiilor

romi in Romania

2

Romani CRISS, în parteneriat cu Centrul FXB pentru Sănătate și Drepturile Omului din cadrul

Universității Harvard, ANTIGONE, Centrul European pentru Drepturile Romilor (ERRC), Asociația

Life Together și Asociația Integro din Bulgaria au realizat si implementat proiectul DARE-Net proiect:

Rețeaua Desegregare și Acțiune pentru Educația Romilor.

Acest proiect a fost implementat cu ajutorul financiar al Comisiei Europene (EACEA Agenția

Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură prin programul său Învățare pe tot parcursul vieții).

Această publicație reflectă doar viziunea autorului și Comisia nu poate fi trasă la răspundere pentru

utilizarea, în orice fel, a conținutului acestei publicații

3

Cuprins

I. Dreptul la educație și aspecte relevante privind copiii romi

I.1. Cadrul legal internațional care reglementează dreptul la educație

Dreptul la educație in instrumente legale internaționale și regionale

I.2. Protecția minorităților naționale inclusiv a romilor și dreptul la educație

Dreptul la educație și minoritățile naționale

Educația și învățamanatul în limba maternă

Interzicerea discriminării și contextul adoptarii măsurilor pozitive

Elemente esentiale în domeniul educației minorităților naționale

Dialog și înțelegere reciprocă între diferite grupuri

Oportunitati egale in accesul la educatie, , inclusiv pentru copiii romi

Accesul la educație de calitate

I.3. Lista de verificare pentru evaluarea politicilor privind minoritățile nationale și

educația

De ce? Care sunt obiectivele explicite ale politicilor educaționale?

Cine? Cine sunt actorii implicați si preocupați?

Cum? Care sunt instrumentele disponibile și fezabile?

I.4. Dreptul la educație interpretat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Dreptul la educație al copiilor romi și principiile stabilite de CEDO

Dreptul la nediscriminare aplicabil în cazurile în care sunt implicați romi

Recunoașterea nevoilor speciale ale minorităților si considerații subsecvente

Poziția specifică a romilor și protecția specială

Obligații pozitive specifice pentru evitarea perpetuării discriminării copiilor romi din

trecut

II. Obligații pentru asigurarea dreptului la educație al copiilor romi

II.1 Cadrul conceptual pentru promovarea dreptului la educație

Dreptul la access la educatie

Dreptul la educație de calitate

Dreptul la respect in cadrul educational

II.2 Cadrul politicilor internaționale vizand egalitatea in educatie pentru copiii romi

1998 Recomandarea ECRI privind politici pentru combaterea rasismului împotriva

romilor

2000 Recomandarea Comitetului de Miniștri ai Consiliului Europei privind

educația romilor

2000 Recomandarea Generală nr. 27 a UN CERD privind discriminarea împotriva

romilor

2003 Planul de Acțiune al OSCE pentru îmbunătățirea situației romilor și sinti

2006 Recomandarea ECRI pentru politica de combatere a discriminării rasiale în educație

2008/2009 Deciziile Consiliului Ministerial al OSCE pentru sporirea eforturilor de

implementare a Planului de Acțiune

2009 Recomandarea Comitetului de Miniștri ai Consiliului Europei pentru educația

romilor

2011 Cadrul Uniunii Europene pentru Strategiile Naționale de Integrare a Romilor până

în 2020

2011 Recomandarea de Politică Generală a ECRI pentru combaterea anti-țiganismului

2013 Decizia Consiliului Ministerial al OSCE privind sporirea eforturilor de

implementare a Planului de Acțiune cu atentie particulara asupra femeilor rome , tinerilor

și copiilor romi

4

2013 Recomandarea Consiliului UE privind măsurile efective pentru integrarea romilor în

Statele Membre O cerință pentru „monitorizarea” măsurilor de acțiune din strategiile naționale

pentru incluziunea romilor

III.1 Programe, strategii si politici de monitorizare

Definirea procesului de monitorizare

Stabilirea unui sistem de monitorizare pe baza rezultatelor

III.2 Cerința monitorizării strategiilor guvernamentale pentru îmbunătățirea situației

comunităților de romi din Uniunea Europeană

Cerința Cadrului UE pentru un mecanism de monitorizare puternic

Recomandarea pentru romi a Consiliului UE și cerințele de monitorizare

III.3 Recomandările internaționale care solicita Statele Membre sa monitorizeze politicile

de incluziune a romilor, inclusiv în domeniul educației

Recomandări relevante ale UN, OSCE, Consiliului Europei si UE

IV. Dezvoltarea metodologiilor pentru monitorizarea alternativă a politicilor pentru

incluziunea romilor

IV. 1 Rolul societății civile în monitorizarea strategiilor pentru romi

Implicarea societății civile dincolo de consultare

IV. 2 Raportarea și monitorizarea societății civile

Metodologia de elaborare a unei monitorizări alternative

IV. 3 Identificarea măsurilor de acțiune și a indicatorilor de monitorizare la nivel

național in concordanta cu instrumentele UE

Măsurile recomandate de UE și indicatori de monitorizare în strategiile naționale pentru

romi: educația de calitate și eliminarea segregării


romi: absolvirea educației obligatorii


romi: educația timpurie


romi: formare și mediere


romi: creșterea conștientizării


romi: educația terțiara si secundară


romi: educația de tip șansa a doua

IV. 4 Indicatori relevanți în domeniul educației care reies din standardele stabilite prin

jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului

Sistemul educației primare obligatorii

Politici pentru integrarea copiilor în societate

Politici pentru înscrierea la școală a tuturor copiilor de vârstă școlară

Măsuri de protecție în domeniul educației pentru copiii romi

Măsuri pentru sprijinirea înscrierii la școală a copiilor romi

Masuri neutre si transaparente privind sistemul de inscriere si transfer scolar

Măsuri pozitive pentru abordarea dificultatilor cu care se confruntă copii romi

Practici care conduc la segregarea scolara a copiilor romi

IV.5 Indicatori la nivel national pentru analiza practicilor care conduc la segregare

scolara Indicatori privind comunicattea Roma

Indicatori privind scoala

5

Indicatori privind conditiile de studiu

Indicatori privind elevii

Indicatori privind inscrierea scolara

Indicatori privind distributia copiilor romi in clasa/scoala

Indicatori privind rezultatele scolare

Indicatori preliminari privind politicile educationale pentru copii Romi

Indicatori de baza privind politicile educationale pentru elevii romi

6

I. Dreptul la educație și aspecte relevante privind copiii romi

Standardele vizand dreptul la educație sunt reglementate în diverse instrumente legale ,

începând cu Declarația Universală a Drepturilor Omului până la diferite convenții,

declarații, recomandări sau cadre de acțiune. Tratatele internaționale de drepturile omului

stabilesc obligațiile corelative dreptului la educație toate urmarind acelasi același scop:

promovarea și dezvoltarea dreptului fiecărei persoane la educație, fără discriminare și

excludere1.

1. Cadrul legal internațional care stabilește dreptul la educație

Organismele internaționale pentru drepturile omului au subliniat în mod constant că importanța

dreptului la educație consta in faptul ca exercitarea altor drepturi, depinde în primul rând, de

realizarea dreptului la educație2. Orice persoană are dreptul la educație, care este un drept

fundamental protejat prin toate sistemele internaționale și regionale pentru protecția drepturilor

omului, inclusiv Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale3. În doctrina juridică, accesul egal la educație a fost numit ca fiind "cheia pentru a

atinge o mai mare putere economică și politică și, prin urmare, egalitate în societate”.4

Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului (CDC) stipulează că întotdeauna, copiii trebuie să fie tratați în concordatna cu interesul superior al acestora 5. Fără îndoială interesul superior al

copilului presupune a obține o educație completă și de calitate, aspecte esențiale pentru un start

de succes în viață. Ar trebui să fie interesul primar și comun al administrației publice a statului să

ofere o educație de calitate pentru toți copiii, indiferent de situația lor. Prin metode de învățământ

adecvate ar trebui să se maximizeze și să se dezvolte abilitățile copiilor inclusiv prin adaptarea la

nevoile acestora. Această abordare este prevăzută de Convenția cu privire la Drepturile Copilului,

care pune accentul pe dezvoltarea in ansamblu a personalității și abilităților la potențialul maxim

al copilului.6

CDC subliniază atât dreptul la educație pe baza egalității de șanse, precum și obiectivele generale

ale educației în ceea ce privește promovarea dezvoltării maxim posibile a copilului. CDC

statueaza, de asemenea, obligația guvernelor de a asigura exercitarea tuturor drepturilor fiecărui

1 UNESCO, Convenția împotriva Discriminării în Educație (1960). De văzut și Convenția Internațională

pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale: O analiză comparativă (2006), disponibil la:

http://unesdoc.unesco.org/images/0014/001459/145922e.pdf. 2 UN CESCR, Comentariul General Nr. 13 al Comitetului pentru Drepturile Economice și Sociale al ONU

definește educația atât ca un drept fundeamental în sine, cât și o metodă indispensabilă de îndeplinire a

altor drepturi ale omului. Ca și drept de împuternicire, educația este modul principal prin care adulții și

copiii marginalizați din punct de vedere social pot ieși din sărăcie și pot găsi modalitatea de a se implica în

comunitățile lor, disponibil la:

http://www.unhchr.ch/tbs/doc.nsf/0/ae1a0b126d068e868025683c003c8b3b?Opendocument. 3 Convenția Împotriva Discriminării a UNESCO (1960), disponibilă la: http://portal.unesco.org/en/ev.php-

URL_ID=12949&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html; Convenția pentru Drepturile

Copilului (1989), disponibilă la: http://www2.ohchr.org/english/law/crc.htm; Art.2 al Protocolului nr. 1 al

Convenției Europene pentru Drepturile Omului și Libertăților Fundamentale, disponibilă la:

http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/009.htm. 4 M.E.A Goodwin, Înfruntarea segregării rasiale Curtea Europeană pentru Drepturile Omului in fața unei

situații ca Brown vs. Consiliului de Educație?, pag. 94, disponibil la:

http://arno.uvt.nl/show.cgi?fid=96970. 5 Convenția pentru Drepturile Copilului a ONU, Articolul 3, parag. 1. 6 Convenția pentru Drepturile Copilului a ONU, Articolul 23, parag. 3 în legătură cu Art. 29

http://unesdoc.unesco.org/images/0014/001459/145922e.pdfhttp://www.unhchr.ch/tbs/doc.nsf/0/ae1a0b126d068e868025683c003c8b3b?Opendocumenthttp://portal.unesco.org/en/ev.php-URL_ID=12949&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.htmlhttp://portal.unesco.org/en/ev.php-URL_ID=12949&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.htmlhttp://www2.ohchr.org/english/law/crc.htmhttp://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/009.htmhttp://arno.uvt.nl/show.cgi?fid=96970

7

copil, fără discriminare din orice motiv. Această obligație se extinde, în mod clar, la

educație. Toate statele care au ratificat Convenția privind eliminarea discriminării rasiale, se

obligă să nu se angajeze în orice act de discriminare pe motive de rasă sau etnie și, de asemenea,

l să ia măsuri pro active, inclusiv legislative, pentru a interzice discriminarea rasială.7 Această

obligație a fost explicată de către Comitetul pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CERD),

într-un comentariu general, prin care se statueaz necesitatea de a introduce legislație, politici și

programe specifice pentru a asigura dreptul egal al copiilor romi la educație.8

Dreptul la Educație cuprins in instrumentele legale internaționale și regionale

TRATATE

INTERNAȚIONALE

Declarația Universală a Drepturilor Omului: Art. 26.

Convenția pentru Drepturile Economice, Sociale și

Culturale din 1966, Art. 2 (2); 3; 13 și 14.

Convenția pentru Drepturile Civile și Politice din 1966: Art.

26.

Convenția pentru Drepturile Copilului din 1989: Art. 2; 28

și 29.

Convenția pentru Eliminarea Discriminării Împotriva

Femeilor din 1979: Art. 10.

Convenția pentru Eliminarea Tuturor Formelor de

Discriminare Rasială : Art. 1; 2 și 5.

Convenția împotriva Discriminării în Educație a UNESCO:

Art. 1; 3 și 4.

TRATATE

REGIONALE

Convenția Europeana pentru Drepturile Omului din 1950

(CEDO): Protocolul I, Art. 2

Carta Socială Europeană Revizuită din 1996: Art. 10

Convenția Cadru a Consiliului Europei pentru Protecția

Minorităților Naționale din 1995: Art. 12 și 14

Carta pentru Drepturi Fundamentale a UE: Art. 14

2. Protecția minorităților naționale inclusiv a romilor și dreptul la educație

7 Convenția pentru Eliminarea Discriminării Rasiale a ONU , Articolul 2. 8 Comitetul pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, Recomandarea Generală nr. 27: discriminarea romilor,

6/08/2000, CERD.

8

Articolul 1 din Convenția cadru pentru protecția minorităților naționale a Consiliului

Europei prevede că "protecția minorităților naționale și a drepturilor și libertăților

persoanelor aparținând acestora face parte integrantă din garantarea internațională a

drepturilor omului și, ca atare, intră în domeniul de aplicare al cooperării internaționale"9.

Ca atare dreptul la educație și drepturile corelative invatmaantului pentru minorități,

astfel cum sunt garantate de Convenția-cadru, sunt parte integrantă a dreptului la

educatie așa cum reiese dintr-o serie de dispoziții specifice ale instrumentelor

internaționale, inclusiv Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția

internațională cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, Convenția cu privire

la Drepturile Copilului, Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare

împotriva femeilor, Convenția UNESCO împotriva discriminării în educație, Convenția

Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și Carta socială

europeană revizuită.

Aceste prevederi includ o serie de drepturi10, inclusiv:

Principiul unei educații primare gratuite și obligatorie;

Acces egal la educație și șanse egale în cadrul sistemului educațional;

Libertatea părinților de a alege tipul de educație oferit copiilor lor in concordanță

cu convingerile lor religioase, morale și filozofice;

Dreptul indivizilor și al persoanelor juridice de a înființa și conduce propriile

instituții educaționale;

Dreptul la educație în limba maternă pentru muncitorii migranti și familiile lor.

Înaltul Comisionar al OSCE pentru Minorități Naționale (ICMN) a declarat că educația

este un element extrem de important pentru păstrarea și aprofundarea identității

persoanelor aparținând minorităților naționale.11 Pe baza experienței Înaltului Comisar

OSCE și a asistentei experților recunoscuți pe plan internațional, ICMN a elaborat

Recomandările de la Haga cu privire la Dreptul la Educație al Minorităților Naționale.

Aceste recomandări urmăresc să ofere îndrumare statelor membre OSCE cu privire la

modul cel mai bun de a asigura in practica dreptul la educație al minorităților naționale în

lumina instrumentelor internaționale, și se referă la aspecte precum măsuri și resurse,

descentralizare și participare, instituții publice și private, învățământul minoritar la nivel

primar și secundar, învățământul pentru minoritati în școli profesionale, învățământul

pentru minoritati la nivel superior și dezvoltarea de curriculum.12

Dreptul la educație și minoritățile naționale

Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost primul instrument internațional care a

declarat educația ca un drept fundamental al omului. Articolul 26 din Declarație se refera

la educația elementară ca fiind obligatorie. Angajează statele să asigure ca învățământul

9 Consiliul Europei, Convenția Cadru pentru protecția Minorităților Naționale, Articolul 1, 1995. 10 Consiliul Europei, Comitetul Consultativ pentru Convenția Cadru pentru Protecția Minorităților

Naționale, Comentariu pe Educație sub Convenția Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale,

ACFC/25DOC(2006)002, Strasbourg, Martie 2006. 11 OSCE, Înaltul Comisar pentru Minoritățile Naționale, Recomandările de la Haga privind Drepturile la

Educație ale Minorităților Naționale și Nota Explicativă, Octombrie 1996,

http://www.osce.org/ro/hcnm/32189 12 Ibid.

http://www.osce.org/ro/hcnm/32189

9

tehnic și profesional este disponibil tuturor și învățământul superior, accesibil pe bază de

merit. De asemenea, statueaza că obiectivul învățământului ar trebui să fie dezvoltarea

deplină a personalității umane și întărirea respectului față de drepturile omului și

libertățile fundamentale.

Articolul 26 prevede că educația trebuie să promoveze înțelegerea, toleranța, prietenia

între națiuni, grupuri rasiale sau religioase și să contribuie la menținerea păcii. De

asemenea, afirmă clar că părinții au prioritate în alegerea tipului de educație pentru copiii

lor minori. Prevederile articolului 26 sunt reiterate cu o mai mare putere în cadrul

tratatelor și în mai mare masura în articolul 13 din Pactul Internațional cu privire la

Drepturile Economice, Sociale și Culturale. Practic, Articolul 26 stabilește cadrul general

preluat de instrumentele internaționale ulterioare, care au apărut în timp și au confirmat

și elaborat în detaliu continutul dreptului la educație, atât în general, cat si și cu referire

la minorități, în mod special.13

Educația și învățământul în limba maternă

Articolul 27 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și articolul

30 din Convenția cu privire la Drepturile Copilului garantează dreptul minorităților de a

folosi limba maternă în comuniune cu alți membri ai grupului lor și să ofere garanții cu

privire la posibilitatea minorităților naționale de a învăța limba lor maternă sau de

învățare în limba maternă.14

Înaltul Comisar pentru Minoritățile Naționale al OSCE face referință la paragraful 34 al

Documentului de la Copenhaga din cadrul Conferinței privind Dimensiunea Umană a

CSCE, legat de cerința că în programa școlară, statele "vor lua în considerare istoria și

cultura minorităților naționale". Acest aspect este în armonie cu Articolul 4 din

Declarația ONU privind Drepturile Persoanelor care aparțin Minorităților Nationale sau

Etnice, Religioase și Lingvistice care impune statelor să "încurajeze cunoașterea istoriei,

tradițiilor, limbii și culturii minorităților existente pe teritoriul lor", și cu articolul 12 din

Convenția-cadru pentru Protecția Minorităților Naționale (CCPNM), care impune statelor

să "promoveze cunoașterea culturii, istoriei, limbii și religiei minorităților lor

naționale".15

Interzicerea discriminării și nevoia de a adopta măsuri pozitive

În ceea ce priveste educația, articolul 4 din Convenția-cadru pentru protecția minorităților

naționale garantează accesul egal la educație și interzice discriminarea. In plus prevede

faptul că statele părți se angajează să adopte, acolo unde este necesar , măsuri pozitive

pentru a promova egalitatea deplină și efectivă a persoanelor aparținând minorităților

naționale. Importanța articolului 4 constă în faptul că spune clar faptul că este necesară o

13 OSCE, Înaltul Comisar pentru Minoritățile Naționale, Recomandările de la Haga privind Drepturile la

Educație ale Minorităților Naționale și Nota Explicativă, Octombrie 1996. 14 Ibid. Articolul 5 al Convenției împotriva Discriminării în Educație a UNESCO, paragraful 34 al

Documentului de la Copenhaga, Conferința privind Dimensiunea Umană a OSCE, Articolul 14 al

Convenției-Cadru pentru Protejarea Minorităților Naționale in diferite privinte , susține dreptul

minorităților de a-și păstra identitatea colectivă prin intermediul folosirii limbii materne. Acest drept se

exercită, mai ales, in cadrul invatamantului. 15 OSCE, Înaltul Comisar pentru Minoritățile Naționale, Recomandările de la Haga privind Drepturile la

Educație ale Minorităților Naționale și Nota Explicativă, Octombrie 1996.

10

politică educațională activă și coerentă pentru a pune în aplicare prevederile Convenției-

cadru.16

Date în domeniul educației minorităților naționale

În afara cerintelor ce privesc garanții legislative și instituționale clare și coerente,

existența unor date în domeniul educației consituie o condiție preliminară pentru orice

politică educațională activă. În scopul de a pune în aplicare aceste prevederi (în special

articolul 5, 12 și 14 din FCPNM), toate statele părți trebuie să aibă la dispozitie date

adecvate privind diferitele grupuri care trăiesc în țările lor, precum și nevoile și aspirațiile

acestora în domeniul educației.17

Articolul 15 din Convenția-cadru care garantează dreptul de participare efectivă a

persoanelor aparținând minorităților trebuie să fie reținut atunci când se proiectează și

implementează politici educaționale, cu scopul de a asigura exprimarea multitudinii de

nevoi și dorințe ale diferitelor segmente ale grupurilor minoritare . Necesitatea de a

respecta principiul de libera auto-identificare a persoanelor aparținând minorităților

naționale, precum și existența unor garanții adecvate în tratarea datelor demografice,

etnice și altele, cu caracter personal în conformitate cu articolul 3 al Convenției-cadru

este fundamental. În același timp, este important ca, printr-o combinație de instrumente

cantitative și calitative, statele să facă evaluări ale nevoilor în domeniul educației, prin

consultare cu cei interesați. Absența unor astfel de date nu poate fi folosită ca o scuză

pentru a nu acționa de exemplu, în domeniul educației minorităților.18

Dialog și înțelegere mutuală între grupuri diferite

Articolul 6 din Convenția-cadru prevede ca statele semnatare să încurajeze toleranța,

dialogul și înțelegerea reciprocă între diferitele grupuri care trăiesc în cadrul statului. În

domeniul educației, aceasta presupune conditii , atât în ceea ce privește conținutul

învățământului cat și alegerea formei, educatorilor, structurii și instituțiilor de

învățământ. Legătura dintre articolul 6 și articolul 12 este data de faptul că ambele

sprijină etosul de bază al Convenției-cadru ca unul al dialogului intercultural, al integrării

minorităților în societate, în general, și a coeziunii sociale. Statele Părți trebuie să

revizuiască, în mod regulat, programele și manualele, in ceea ce priveste subiecte precum

istoria, religia și literatura, dar aceste revizuiri ar trebui să acopere, de asemenea, întregul

curriculum, cu scopul de a se asigura că diversitatea culturilor și identităților este

reflectata și, că toleranța și comunicarea interculturală sunt promovate.19

Șanse egale în educație pentru toți, inclusiv pentru copiii romi

Toate aspectele și elemente educației ar trebui să asigure "un climat de toleranță și

dialog”. Un astfel de dialog este aproape imposibil în cazul în care persoanele aparținând

unor grupuri diferite nu se întâlnesc, chiar și atunci când trăiesc în același oraș, sat sau

regiune. De asemenea, nu poate fi promovată toleranța dacă majoritatea și minoritatea nu

16 Consiliul Europei, Comitetul Consultativ pentru Convenția Cadru pentru Protecția Minorităților


ACFC/25DOC(2006)002, Strasbourg, Martie 2006. 17 Ibid. 18 Ibid. 19 Ibid.

11

știu nimic despre experiențele de zi cu zi și despre elementele de identitate ale

celeilalte. Acest lucru este și mai evident prin unele metode de educație separate sau

chiar segregate , care au efecte discriminatorii, așa cum se întâmplă adesea pentru copiii

romi.20 Educația segregată, de multe ori la un standard mai scăzut decât cea oferită altor

elevi, este unul dintre exemplele extreme ale poziției precare a părinților și a elevilor

romi. Comitetul consultativ al CCPNM a criticat în mod repetat practicile de segregare a

elevilor romi și a salutat eforturile de a pune capăt unor astfel de practici.21

Accesul la educație de calitate

Asigurarea accesului tuturor persoanelor aparținând minorităților naționale la educație de

calitate înseamnă ca statele sa acționeze neapărat în următoarele domenii22:

Asigurarea că drepturile la, și în educație, sunt instituționalizate și protejate

prin acte legale clare și coerente. Statele membre trebuie să aloce , de

asemenea, resursele financiare necesare pentru punerea în aplicare a

legislației adoptate la nivel național, regional și local

Asigurarea că toți copiii (inclusiv romii) sunt înscriși în mod corespunzător

în școli și că dificultățile întâmpinate de persoanele strămutate sau

persoanele care aparțin unor grupuri nomade sau seminomade sunt

abordate într-un mod constructiv și activ. Existența invatamantului sau a

unor nivele de invatamant exclusiv în limba oficială poate avea ca efect

blocarea accesului la educație pentru copiii aparținând minorităților

naționale sau altor grupuri (de exemplu, imigranții și refugiații recenți).

Asigurarea și monitorizarea frecventării școlii de către toți elevii, inclusiv

de către cei care aparțin minorităților naționale. Deficiențe în

disponibilitatea locurilor în învățământul pre-școlar, facilităților în școală,

în accesul fizic în școli și în mijloacele de transport sau în asigurarea

siguranței copiilor în școală, cât și problemele socio-economice ale

părinților, lipsa de încredere în sistemul de învățământ toate acestea pot

duce la reticența părinților de a-și trimite copiii la școală și grădiniță și la

lipsa de voință a copiilor de a merge la cursuri.

III. Monitorizarea performantelor școlare, inclusiv rata absenteismului și a abandonului școlar, alfabetizarea,absolvirea studiilor, notele, disparitățile

de gen, accesul la nivelurile de învățământ superior și, ulterior, accesul pe

piața forței de muncă. În unele cazuri, clasele pregătitoare și asistenți de

clasă sau individuali/ mediatori /consilieri pot constitui un element de

suport necesar elevilor din medii defavorizate. Educația adulților este o

completare necesară a sistemului de învățământ de bază.23

20 Ibid. 21 Consiliul Europei, Comitetul Consultativ pentru Convenția Cadru pentru Protecția Minorităților


ACFC/25DOC(2006)002, Strasbourg, Martie 2006. 22 Ibid. 23 Ibid

12

3. Lista de verificare pentru discutarea politicilor educaționale privind minoritățile

și educația

Comitetul Consultativ al Convenției Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale a

concluzionat24 că toate politicile educaționale pentru minorități trebuie să abordeze

următoarele întrebări esențiale:

De ce? Care sunt obiectivele precise ale politicii educaționale?

Convenția-cadru impune nu numai protecția culturii minoritatilor și a

limbii, cat și difuzarea și dezvoltarea contactului intercultural și a dialogului,

încurajarea unui spirit de toleranță în toate eforturile educaționale și chiar un

etos de bilingvism și pluri-lingvism în ceea ce privește limba. Situațiile

diferite și grupurile diferite pot presupune a fi tratate în mod diferit cu

scopul de a asigura egalitatea efectivă și acces la educația de bună calitate

pentru toate persoanele.

Cine? Cine sunt actorii implicați și preocupați?

Statele membre trebuie să aibă acces la informații de bază adecvate cu

privire la situația diferitelor grupuri minoritare, a nevoilor și aspirațiilor

acestora . Diferențele privind concentrarea geografică, statutul istoric și

experiența, , nivelul de organizare, disparitățile de gen necesită răspunsuri

diferite din partea statului și a autorităților locale și regionale. Poziția

deosebit de defavorizată a romilor trebuie să fie luată în considerare de toate

țările care au ratificat Convenția-cadru.

Diferiti actori influențează disponibilitatea și calitatea educației. Factorii de

decizie de la nivel central și local, profesorii și directorii de școală sunt

printre cei mai importanți. Părinții și cei care beneficiaza de educație (elevi

sau adulți), sunt alți actori cruciali. Dorințele acestor grupuri și persoane

trebuie să fie luate in considerare și dreptul de participare efectivă înscris în

articolul 15 din Convenția-cadru ar trebui să fie luat în considerare în toate

procesele de luare a deciziilor, inclusiv în domeniul educației.

Cum? Care sunt instrumentele disponibile și fezabile?

Forma și conținutul educației trebuie adaptată. Introducerea unor elemente

multiculturale și interculturale în toate programele este unul dintre

pași. Infiintarea de tipuri diverese de școli și clase constituie o altă metodă

24 Consiliul Europei, Comitetul Consultativ pentru Convenția Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale, Comentariu pe Educație sub Convenția Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale,

ACFC/25DOC(2006)002, Strasbourg, Martie 2006.

13

de a răspunde diferitelor nevoi. Instruirea cadrelor didactice bilingve și

plurilingve cu experiență în lucrul în medii multiculturale este un alt pas

important. Aceste aspecte nu sunt exhaustive, dar ele sunt esențiale în

oferirea accesului la educație de bună calitate tuturor persoanelor care trăiesc

într-o țară într-un mod care sprijină un climat de toleranță și dialog

intercultural.

4. Dreptul la educație interpretat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Articolul 2 din Protocolul 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului prevede că:

"Nimănui nu i se poate refuza dreptul la educație. În exercitarea funcțiilor pe care le va

asuma în domeniul educației și al învățământului, statul va respecta dreptul părinților de a

asigura această educație și acest învățământ conform convingerilor lor religioase și

filozofice."

În cazul Lingvistic Belgian, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că "primul

paragraf al articolului 2 din Protocolul nr. 1 garantează, în primul rând, dreptul de acces

la instituțiile de învățământ existente la un moment dat, dar un astfel de acces constituie

doar o parte a dreptului la educație. Pentru ca "dreptul la educație" să fie eficient este în

continuare necesar ca, printre altele, beneficiarul să aibă posibilitatea de profita în urma

educației primite, și anume, dreptul de a obține recunoașterea oficială a studiilor pe care

le-a finalizat, în conformitate cu normele în vigoare din fiecare stat, într-o formă sau

alta,25.

În plus, Curtea a statuat că "dreptul la educație garantat de textul Articolului 2 prin însăși

natura sa, preupune o reglementare din partea statului, reglementare care poate varia în

timp și spațiu în funcție de nevoile și resursele comunității și ale persoanelor fizice. Este

de la sine înțeles că o astfel de reglementare nu trebuie să afecteze substanta dreptului la

educație și nici să intre în conflict cu alte drepturi consacrate în Convenție”26.

În jurisprudența sa recentă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat faptul că

termenul "respect" prevazut in articolul 2 din Protocolul nr. 1 înseamnă mai mult decât

"a recunoaște" sau "a lua în considerare". Subsecvent unei obligatii negative, , acesta

implică unele obligații pozitive din partea statului27. Pe de altă parte, trebuie subliniat

faptul că obiectivul principal al articolului 2 din Protocolul nr.1 este garanta un drept de

acces nediscriminatoriu la facilitățile educaționale existente. Dreptul la educație, înțeles

ca un drept de acces egal, necesită în mod implicit existența și menținerea unui nivel

minim de invatamant furnizat de către stat, ori altfel , acest drept ar fi unul iluzoriu, în

special pentru cei care au mijloace insuficiente pentru a-și menține propriile instituții28.

Dreptul la educație al copiilor romi și principiile stabilite de CEDO

25 “Caz legat de anumite aspecte ale legilor referitoare la folosirea limbii în educație în Belgia” v Belgia,

Decizia CEDO, 23 iulie 1968, Seria A nr. 6, parag. 4; Kjeldsen, Busk Madsen și Pedersen v. Danemarca,

Decizia CEDO, 7 Decembrie 1976, § 52, Leyla Şahin v. Turcia, Decizia CEDO, aplicația nr. 44774/98, §

152. 26 Ibid parag.5. 27 Campbell și Cosans v. Regatul Unit, Decizia CEDO, 25 Februarie 1982, § 37. 28 Pieter van Dijk, Fried van Hoof, Arjen van Rijn, Leo Zwaak, Teoria și practica Convenției Europene

pentru Drepturile Omului, a patra ediție, Intersentia, Anvers-Oxford, 2006, pag. 899.

14

Asfel cum s-a precizat anterior, scopul principal al articolului 2 din Protocolul nr. 1 este

de a garanta un drept de acces nediscriminatoriu la facilitățile educaționale existente, ceea

ce presupune . în mod implicit existența și menținerea unui nivel minim de invatamant

asigurat de stat29. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dezvoltat prin jurisprudența

sa un număr de standarde relevante atunci când se referă la dreptul la educație și

nediscriminare a copiilor romi.

Dreptul la nediscriminare aplicabil în cazurile în care sunt implicați romi

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cu privire la

articolul 14, discriminarea are loc atunci când, fără o justificare obiectivă și rezonabilă,

persoane aflate în situații relevant similare sunt tratate în mod diferit30 sau atunci când

Statele nu asigura un tratament diferit persoanelor ale căror situații sunt semnificativ

diferite.31 CEDO a declarat că "nici o diferență de tratament care se bazează exclusiv sau

într-o măsură decisivă pe originea etnică a unei persoane nu poate fi justificată în mod

obiectiv într-o societate democratică contemporană construită pe principiile pluralismului

și respectului față de culturi diferite.”32

CEDO a stabilit că o politică sau măsură generală care are efecte prejudiciante in mod

disproporționat in ceea ce priveste un anumit grup de persoane poate fi considerată

discriminatorie, chiar daca acesta nu a vizat in mod direct respectivul grup de persoane 33.

Având în vedere dreptul Uniunii Europene, în special Directiva Rasială, o astfel de

situație poate echivala cu "o discriminare indirectă", care nu preupune neapărat o

intenție34 discriminatorie. CEDO, de asemenea, a clarificat faptul că discriminarea

contrara Convenției poate rezulta inclusiv dintr-o situație de facto.35

În jurisprudența sa, CEDO a a subliniat faptul că Romii beneficiaza de protecție

împotriva discriminării, dar au nevoie, de asemenea, de o protecție specială.36 Astfel cum

a fost precizat de catre diferite institutii europene și internaționale precum si

recomandările organismelor Consiliului Europei, această protecție se extinde, , în sfera

învățământului.37

Recunoașterea nevoilor speciale ale minorităților și considerații subsecvente

In Chapman v. Regatul Unit, Curtea Europeană a observat existenta unui consens la nivel

internațional între statele membre ale Consiliului Europei prin care se recunosc nevoile

speciale ale minorităților și obligația de a proteja securitatea, identitatea și modul de

29 Pieter van Dijk, Fried van Hoof, Arjen van Rijn, Leo Zwaak, Teoria și practica Convenției Europene

pentru Drepturile Omului, a patra ediție, Intersentia, Anvers-Oxford, 2006, pag. 899. 30 Willis v Regatului Unit, Decizia CEDO, aplicația nr. 36042/97, la parag. 48, Okpisz v Germania, Decizia

CEDO, aplicația nr. 59140/00, la parag. 33. 31 Thlimmenos v Grecia, Decizia CEDO, aplicația nr. 34369/97, parag. 44; “ Caz legat de anumite aspecte

ale legilor referitoare la folosirea limbii în educație în Belgia” v Belgia, Decizia CEDO, 23 iulie 1968,

Seria A nr. 6, parag. 10. 32 Timishev v Rusia, Decizia CEDO, aplicația nr. 55762/00 și 55974/00, la parag. 58. 33 Hugh Jordan v Regatul Unit, Decizia CEDO, aplicația nr. 24746/94, la parag. 154; Hoogendijk v Olanda,

Decizia CEDO, aplicația nr. 58461/00. 34 D.H. v Republica Cehă, Decizia CEDO, aplicația nr. 57325/00, la parag.184. 35 Zarb Adami v Malta, Decizia CEDO, aplicația nr. 17209/02, parag. 76 36 Chapman v Regatul Unit, Decizia CEDO, aplicația nr. 27238/95, Connors v Regatul Unit, Decizia

CEDO, aplicația nr. 66746/01. 37 D.H. v Republica Cehă, Decizia CEDO, aplicația nr. 57325/00, parag. 182.

http://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/pages/search.aspx#{"appno":["66746/01"]}

15

viață, nu numai în scopul protejării intereselor minorităților în sine, ci pentru a păstra o

diversitate culturală valoroasă pentru întreaga comunitate38. În jurisprudența sa, Curtea

Europeană a constatat că poziția vulnerabilă a minoritatii rome presupune ca acordarea

unei atentii speciale nevoilor acestora si și modului de viață diferit, atât în ceea ce

priveste cadrul general de reglementare relevant, cât și în determinarea solutiilor de

adoptat în cazuri individuale39.

Poziția specifică a romilor și protecția specială

Într-un numar de cauze , ținând cont de faptul că reclamanții apartineau comunitatii rome

, Curtea Europeană a luat în considerare poziția specifică a populației rome, în special

faptul că "rezultat al istoriei lor, romii au devenit un tip specific de minoritate

dezavantajată și vulnerabilă". Curtea a statuat că "au nevoie, prin urmare, de o protecție

specială. Astfel cum este atestată de activitatea a numeroase organizații europene și

internaționale și de recomandările organismelor Consiliului Europei, această protecție se

extinde, de asemenea, în sfera învățământului”40.

Obligații pozitive specifice pentru evitarea perpetuării discriminării copiilor romi din

trecut

În cauze privind aplicanti romi , Curtea Europeana a subliniat că, în contextul dreptului la

educație si a discriminarii suferite in trecut dar cu efecte continue fata de membrii

respectivului grupur, deficiențele structurale necesita implementarea unor măsuri

pozitive, intre altele, petru a asigura asistenta aplicantilor cu privire la orice dificultăți

intampinate in urmarea programei școlare. Aceste obligații sunt in mod particular

stringente in cazul in care acolo exista un istoric actual de discriminare directă. De

aceea, sunt necesare unele măsuri suplimentare pentru a aborda aceste probleme, cum ar

fi implicarea activă a serviciilor sociale 41. În unele cazuri, Curtea Europeană a luat notă

de faptul că eforturile de combatere a disporportiei copiilor romi în școlile speciale, nu au

avut încă un impact major. În astfel de circumstanțe, Curtea Europeana consideră că

statul are obligații pozitive specifice pentru a evita perpetuarea discriminării din trecut

sau a practicilor discriminatorii42.

38 Oršuš și Alții v. Croația, Decizia CEDO, aplicația nr. 15766/03, parag 147. 39 Chapman v Regatul Unit, Decizia CEDO, aplicația nr. 27238/95, Connors v Regatul Unit, Decizia

CEDO, aplicația nr. 66746/01. 40D.H. v Republica Cehă, Decizia CEDO, aplicația nr. 57325/00, § 182. 41 Oršuš și Alții v. Croația, Decizia CEDO, aplicația nr. 15766/03, parag 177. 42 Horvath și Kiss v Ungaria, Decizia CEDO, aplicația nr. 11146/11, parag. 115-116.

http://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/pages/search.aspx#{"appno":["66746/01"]}

16

II. Obligații pentru asigurarea dreptului la educație a copiilor romi

II.1 Cadrul conceptual pentru promovarea dreptului la educație

Prin ratificarea instrumentelor internaționale privind drepturile omului, cum ar fi

Convenția cu privire la Drepturile Copilului, Guvernele s-au angajat să ia toate măsurile

necesare pentru a se asigura că drepturile copilului sunt respectate. Acest lucru implică

măsuri pentru a:

Exercita dreptul la educație prin asigurarea faptului că invatamantul este

disponibil pentru toți copiii și măsuri pozitive sunt adoptate pentru a permite

copiilor să beneficieze de educatie, prin combaterea sărăciei, adaptarea

programei la nevoile tuturor copiilor sau implicarea părinților pentru a le

permite să ofere un sprijin eficient in educația copiilor lor.

Respecta dreptul la educație prin evitarea oricărei acțiuni care ar impiedica

accesul copiilor la educație, cum ar fi legislația care clasifică anumite grupuri

de copii cu dizabilitatica lipisiti de capacitate de educare.

Proteja dreptul la educație prin adoptarea măsurilor necesare pentru a elimina

barierele in educatie a unor categorii de persoane sau comunități, cum ar fi

barierele culturale , violența și abuzul în mediul școlar.43

Acțiunile necesare pentru asigurarea că elevii romi pot beneficia de dreptul la educație

ar trebui să se axeze pe trei dimensiuni interdependente și interconectate: dreptul de a

avea acces la educație, dreptul la educație de calitate, precum și dreptul de a fi respectat

în mediul educational .44

Dreptul privind accesul la educație

Fiecare copil are dreptul la educație in considerarea egalității de șanse. Copiii romi sunt

deosebit de expuși riscului de a fi marginalizați sau discriminați în realizarea acestui

drept. Statele trebuie să investească în măsuri cu caracter universal cat și specific pentru

a se asigura că elevii romi sunt in egala masura capabili să își exercite dreptul la educație

alături de alți copii prin:

Asigurarea gratuita a educației timpurii, pentru cel puțin doi ani pentru fiecare

copil rom.

Invatamant disponibil, accesibil și incluziv pentru toți copiii, finantat cu

resursele necesare și implementarea măsurilor necesare pentru a combate

43 UNICEF, “Dreptul copiilor romi la educație: document de poziție”, Biroul Regional pentru Europa

Centrală și de Est și Statele Independente Commonwealth (CEECIS), Geneva 2011,

www.unicef.org/ceecis. 44 Ibid; O abordare a educației din punct de vedere al drepturilor omului; Un cadru conceptual pentru

promovarea dreptului la educație, p.26.

http://www.unicef.org/ceecis

17

discriminarea și excluderea scolara.

Egalitatea de șanse prin îndepărtarea barierelor sociale și economice cu care

se confruntă copiii romi în domeniul educației.45

Deși Convenția cu privire la drepturile copilului nu impune statelor să ofere educație

timpurie, Comitetul pentru Drepturile Copilului le încurajează cu tărie să facă acest lucru,

recunoscând că învățarea și dezvoltarea pornește chiar de la începutul vieții.46 Raportul

OEDC „Starting Strong” a precizat că investițiile în serviciile pentru educația timpurie

are un impact pozitiv atât în domeniul învățământului, cât și în sferele sociale, economice

și pe piața muncii.47

Guvernele trebuie să se angajeze în stabilirea ca obiectiv general realizarea accesului

universal la educație de bază pentru fiecare copil, inclusiv pentru copiii romi. In acest

sens, ar trebui să se ofere o definiție clară a incluziunii și a obiectivelor specifice care

sunt urmarite , prin intermediul unor strategii concrete. Segregarea copiilor romi trebuie

să fie eliminatat. Incluziunea atât în sistemul educațional, cât și în societate în ansamblul

său constituie parte integrantă pentru a îmbunătăți condițiile și posibilitățile oferite

coiilor romi.

Desegregarea reprezinta o dimensiune importantă a progresului spre incluziune a

separării fizice a copiilor și contribuie la asigurarea accesului egal al fiecarui copil la

același tip de școală. In primul rand, Guvernele trebuie să recunoască segregarea ca o

problemă și să stabilească un angajament pe termen lung pentru a avansa către o educație

incluzivă.48

Transformarea unitatilor de invatamant intr-un cadru accesibil, disponibil și favorabil

incluziunii constituie un prim pas important în îndeplinirea dreptului fiecărui copil de a

avea acces la educație, insa acest lucru nu asigură realizarea deplină a acestui drept.49

Egalitatea de șanse se poate realiza doar prin luarea de măsuri concrete pentru eliminarea

barierelor în școli și comunități locale. Chiar și acolo unde există școli, factori cum ar fi

sărăcia, discriminarea, teama de violență sau abuz, atitudinea față de educația fetelor sau

lipsa de înțelegere a culturii rome poate contribui la a ține copiii în afara

școlii. Guvernele au obligația de a pune in aplicare legislație, politici și servicii de sprijin

pentru înlăturarea acestor bariere la nivel de familie și comunitate, bariere care împiedică

accesul copiilor romi la școală.50

Dreptul la educația de calitate

45 Ibid; O abordare a educației bazată pe drepturile omului; Cadru conceptual pentru promovarea dreptului la educație, p.26. 46 Comitetul pentru Drepturile Copilului, Comentariul General nr 7Ș implementarea drepturilor copilului

în educația timpurie, CRC/C/GC/7, Noiembrie 2005 în UNICEF, “Dreptul Copiilor Romi în Educație:

Document de poziție”, p.45 47 Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Starting Strong II: Educația și îngrijirea

timpurie, OEDC, Paris, 2006 în UNICEF, “ Dreptul Copiilor Romi în Educație: Document de poziție”,

p.45. 48 UNICEF, “Dreptul Copiilor Romi în Educație: Document de poziție”, Asigurarea accesului la și

disponibilității la educație, p.49. 49 Organizația Educațională, Științifică și Culturală a Națiunilor Unite, Convenția împotriva discriminării în

educație, articolele 3 și 4 în UNICEF, “ Dreptul Copiilor Romi în Educație: Document de poziție”. 50 UNICEF, “ Dreptul Copiilor Romi în Educație: Document de poziție”, Asigurarea accesului la și disponibilității la educație, p.53.

18

Asigurarea accesului și șanselor egale în educație nu este suficienta. Educatia si procesul

de invatamant trebuie să fie de cea mai înaltă calitate si de natura a ajuta fiecare copil să

își atingă potențialul maxim. Calitatea invatamanului trebuie să fie consistenta în toate

regiunile, față de populații diferite, atat în mediul urban cat și rural. Deși nu există o

definiție unică a "educației de calitate", se înțelege ca aceasta presupune posibilitatea

efectiva de învățare cognitivă eficientă, cât și oportunitățile de dezvoltare creativă și

emoțională. Pentru a atinge aceste obiective, educația pentru copiii romi trebuie să

cuprindă51:

O programă generala , relevantă și incluzivă care să permita copiilor romi să

dobândească cunoștințele esențiale din cadrul programei și abilitățile

cognitive de bază, alături de abilitățile esențiale în viață care iau in

considerare respectul fata de cultura lor.

Învățare bazată pe drepturi fundamentale și evaluare în care rolul profesorilor

este de a facilita învățarea participativă, mai degrabă, decât pur și simplu

transmiterea cunoștințelor, și în care procesele de evaluare sunt sensibile fata

de situația copiilor romi, inclusiv limba și cultura lor.

Un mediu prietenos pentru copii, sigur și sănătos pentru a determina copilul să

își atingă potențialul maxim și care adoptă o abordare holistică a educației,

sănătății și stării lor de bine.52

Comitetul pentru Drepturile Copilului statueaza faptul că programa atat in cadrul

procesului educational timpuriu cat si ulterior , trebuie să aibă relevanță directă față de

contextul social, cultural, economic și mediul de viață al copilului, precum și față de

nevoile sale prezente și viitoare, și să ia pe deplin în considerare capacitatea de evoluție a

copilului.53 Prin urmare, programa trebuie să fie incluzivă și adaptată la nevoile copiilor

aflați în situații diferite și/sau dificile.

Calitatea în educație poate fi realizată numai prin dezvoltarea de medii de învățare

adecvate pentru copii, printr-o abordare holistică față de dezvoltarea copiilor. Toate

mediile de învățare și conținutul didactic, procesele de predare și de învățare ar trebui să

reflecte principiile drepturilor omului. Acest lucru înseamnă abordarea diverselor

drepturi de care beneficiaza copilul, folosind strategii care construiesc legături între

școală, familie și comunitate. Mediile de învățare adecvate pentru copii sunt destinate nu

doar pentru a dota copiii cu abilități de învățare de bază, ci, de asemenea, pentru a le

permite să preia controlul asupra vieții lor și să promoveze justetea, democrația, și

toleranța.54

51 Ibid; Cadru conceptual pentru promovarea dreptului la educație, p.27. 52 Ibid; Cadru conceptual pentru promovarea dreptului la educație, p.28. 53 Comitetul pentru Drepturile Copilului, Comentariul General nr 7 implementarea drepturilor

copilului în educația timpurie, CRC/C/GC/7, Noiembrie 2005 în UNICEF, “ Dreptul Copiilor Romi

în Educație: Document de poziție”. 54 UNICEF, “ Dreptul Copiilor Romi în Educație: Document de poziție”, Asigurarea accesului la și disponibilității la educație, p.55.

20

Dreptul la respect în mediul de învățare

Drepturile omului sunt "inalienabile" - ele sunt inerente în fiecare ființă umană și trebuie

să fie respectate în mediile de învățare, ca și în oricare alt context. Cu scopul de a

respecta dreptul copiilor romi la educație, alte drepturi esențiale trebuie să fie, de

asemenea, respectate, inclusiv:

Respectul pentru identitate: recunoașterea dreptului copiilor romi la cultura și

limba lor.

Respect pentru dreptul de participare: dreptul copiilor, inclusiv al romilor, să

fie implicați în chestiuni legate de educația lor la nivelul deciziilor individuale

care îi afectează, modul în care este administrată școala în care învață și în

chestiuni de politică educațională in general.

Respect pentru integritate: copiii romi au dreptul, atât în școală cat și in

proximitatea scolii, in deplasarea catre scoala , să fie protejați de orice fel de

violență și, de asemenea, la disciplină școlară care le respectă demnitate.55

În plus față de dreptul la egalitate al fiecărui copil, la educație de calitate, nediscriminare,

o sănătate optimă și siguranță, școlile trebuie să introducă politici și practici care să

garanteze toate celelalte drepturi relevante. În ceea ce privește copiii romi, în special,

trebuie să se facă eforturi pentru a aborda dreptul la respectarea culturii și limbii lor, la

protecție împotriva tuturor formelor de violență și dreptul de a-și exprima punctele de

vedere și de a fi luate în serios, în mediul școlar.

Articolul 30 al Convenției pentru Drepturile Copilului statueaza dreptul copiilor de a se

bucura de propria lor cultură, de a practica propria lor religie și de a folosi propria lor

limbă. Convenția UNESCO împotriva discriminării în educație protejează drepturile în

educație ale minorităților naționale. Folosirea limbii materne a copiilor în primii ani de

școală consituie un element corect din punct de vedere pedagogic. Aceasta încurajează

mobilizarea comunității și dezvoltarea socială, depășește excluderea și marginalizarea,

oferă copilului o voce politică și crește oportunitatea economică și mobilitatea pe termen

lung.56

II.2 Cadrul politicilor internaționale pentru asigurarea educației egale pentru copiii

romi

În contextul discriminării, statele trebuie să îndeplinească obligațiile prevăzute de dreptul

internațional în domeniul drepturilor omului și sunt trase la răspundere în cazul în care

aceste obligații legale sunt încălcate. În plus, statele nu trebuie doar să respecte principiile

nediscriminării ca atare, ci, de asemenea, trebuie să se asigure că aceste principii sunt

aplicate în practică. Cu alte cuvinte, statele trebuie să acționeze împotriva discriminării,

55 Ibid. 56 Organizația Educațională, Științifică și Culturală a Națiunilor Unite, Raportul de Monitorizare Globală

2006: Alfabetizare pe viață, UNESCO, Paris, 2005, p. 216 în UNICEF, “Dreptul Copiilor Romi în

Educație: Document de poziție”.

21

pe de o parte prin asigurarea protecției împotriva acesetia și prin prevenire, iar pe de altă

parte, prin eliminare și prin remedierea acesteia în cazul în care intervine.57

Prin urmare, putem spune că lupta împotriva discriminării este de fapt mai mult decât

tolerarea pasivă a drepturilor fundamentale de către stat: combaterea discriminării

necesită o gamă complexă de acțiuni eficiente, orientate și măsurabile practică, care se

traduce în promovarea egalității de șanse prin prevenirea, sanctionarea și remedierea

încălcării drepturilor și crearea de oportunități egale pentru cei afectați în mod

disproporționat de discriminare. Astfel de măsuri complexe pot lua nastere prin

elaborarea și adoptarea unor politici adecvate. Organizații internaționale precum ONU,

OSCE, Consiliul Europei și, recent, Uniunea Europeană au solicitat statelor membre să

adopte și să pună în aplicare strategii naționale în vederea combaterii discriminării și

asigurarea accesului egal pentru comunitățile de romi in educatie, ocuparea forței de

muncă, locuire și asistență medicală.58

Totuși, este important de menționat faptul că în timp ce dreptul la nediscriminare este

recunoscut și garantat prin lege și, prin urmare, un drept, orice masura de politica

guvernamentala va depinde cu totul de voința politică a actorilor de stat la nivel național,

regional sau local. Masurile programative c privind incluziunea socială a romilor pot

constitui instrumente pentru promovarea drepturilor omului, dar numai atâta timp cât

baza lor este definită și pusă în aplicare ca atare. Fără a aborda cauzele profunde ale

spectrului de încălcare a drepturilor romilor și identificarea acțiunilor concrete,

măsurabile și eficiente pentru a redresa discriminarea și promovarea egalității, care să

completeze legislația care interzice discriminărea, aceste politici vor rămâne iluzorii.59

Mai multe organisme internaționale pentru drepturile omului au recunoscut

discriminarea cu care se confruntă comunitățile de romi și au solicitat statelor să

abordeze aceasta problema, să remedieze discriminarea prin intermediul legislatiei, a

politicilor publice, inclusiv în domeniul educației.

Următoarea secțiune prezintă principalele recomandări ale organizațiilor internaționale

precum ONU, OSCE, Consiliul Europei și Uniunea Europeană pentru statele participante

in vederea asigurarii accesului egal, calitate și respectarea dreptului la educație a copiilor

romi.

57 Centrul European pentru Drepturile Romilor, Gergely Dezideriu, „Lupta împotriva Discriminării și

Promovarea Egalității în contextul Politicilor de Incluziune a Romilor în Europa” în Drepturile Romilor

2013: Strategiile Naționale pentru Integrarea Romilor: Ce se întâmplă mai departe?, Budapesta, Ianuarie,

2014. 58 Ibid 59 Ibid

22

Anul Organizația/

Organismul

Instrumentul Subiect Detalii

1998

Consiliul

Europei/ECRI

Recomandarea de

politică nr.3

Combaterea rasismului

și intoleranței

împotriva romilor

Unele măsuri

relevante pentru

educație

2000 Consiliul Europei/Comitetul de

Miniștri

Recomandarea nr.4

a CM

Educația copiilor

romi/țigani în Europa

Măsuri detaliate în

educație

2000 Națiunile Unite/CERD Recomandarea Generală nr.27

Discriminarea romilor Unelemăsuri

relevante pentru

educație

2003 OSCE/Consiliul Ministerial și

Permanent

Decizia nr. 3/03 a

CM și Decizia CP

nr. 566/03

Planul de Acțiune

pentru Îmbunătățirea

Situației Romilor și

sinti in cadrul zonei

OSCE

Capitol dedicat cu

măsuri în domeniul

educație

2006 Consiliul Europei /ECRI

Recomandarea de

politică nr. 10

Combaterea rasismului

și discriminării rasiale

în și prin educația

școlară


educație

2008 OSCE/Consiliul Ministerial

Decizia nr. 6/08 a

CM

Sporirea eforturilor de

implementare a

Planului de Acțiune

Unele măsuri

relevante pentru

educație

2009 OSCE/ Consiliul Ministerial

Decizia nr. 8/09 a

CM

Sporirea eforturilor

OSCE pentru a asigura

integrarea sustenabilă

a romilor

Unele măsuri

relevante pentru

educație

2009 Consiliul Europei / Comitetul de Miniștri

Recomandarea nr. 4

a CM

Educația romilor și

nomazilor în Europa


educație

2011 Uniunea Europeană/Comisia

Europeană

Comunicarea din

partea Comisiei

Cadrul UE pentru

Strategiile Naționale

de Integrare a Romilor

până în 2020

Unele măsuri

relevante pentru

educație

2011 Consiliul Europei /ECRI

Recomandarea de

politică nr. 13

Combaterea anti-

țiganismului și

discriminării împotriva

romilor


educație

2013 OSCE/ Consiliul Ministerial

Decizia CM nr.

4/13

Sporirea eforturi de

implementare a

Planului de Acțiune cu

focus special pe

femeile rome, tinerii și

copiii romi

Unele măsuri

relevante pentru

educație

2013 Uniunea Europeană/Consiliul

UE

Recomandarea

Consiliul din

9.12.2013

Măsuri efective de

integrare a romilor în

Statele Membre

Unele măsuri

relevante pentru

educație

23

1998 Recomandarea ECRI pivindu politici pentru combaterea rasismului împotriva

romilor

În martie 1998, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) a

Consiliului Europei a adoptat Recomandarea de politică generală nr. 3 privind

combaterea rasismului și intoleranței împotriva romilor. Recomandarea a fost adoptată in

virtutea recunoașterii Comisiei a faptului că romii suferă în toată Europa de prejudecăți

persistente care duc la discriminare împotriva lor în multe domenii ale vieții și, că

discriminarea este un factor major în procesul de excluziune socială care afectează mulți

romi.60 ECRI a recomandat Statelor Membre adoptarea unor serii de măsuri legislative

menite să contracareze rasismul și discriminarea. ECRI a vizat sistemul de justiție,

elaborand un set măsuri menite să asigure asistență juridică pentru romi, investigarea și

monitorizarea în justiție a încălcării drepturilor, metode de formare pentru părțile

interesate din sistemul de justiție, precum și poliție, adoptarea unor măsuri de

consolidare a încrederii intre romi și populația generală, combatearea discriminarii

multiple cu care se confruntă femeile rome.

ECRI a adus în discuție un aspect foarte important legat de domeniul educatiei si a

recomandat Statelor Membre să:

Ia măsuri împotriva fenomenului de segregare în educație.

Să introducă în programa tuturor școlilor informații despre istoria și cultura

romilor și să organizeze sesiuni de formare pentru profesori.61

2000 Recomandarea Consiliului de Miniștri ai Consiliului Europei pentru educația

romilor

În februarie 2000, Comitetul de Miniștri a adoptat Recomandarea 4 pentru Statele

Membre privin educația copiilor romi/țigani din Europa. Constatând că problemele cu

care se confruntă romii în domeniul de școlarizare sunt în mare măsură rezultatul de

lungă durată al politicilor educaționale din trecut, care a dus fie la asimilare fie la

segregarea copiilor romi la școală, că poziția dezavantajată a romilor în societățile

europene nu poate fi depășită cu excepția cazului în care egalitatea de șanse în domeniul

educației este garantată și având în vedere că educația copiilor romi ar trebui să fie o

prioritate în cadrul politicilor naționale, Comitetul de Miniștri a recomandat statelor

membre să se ghideze după o serie de principii relevante pentru copiii romi în ceea ce

privește structuria, programa și materiale didactice, recrutarea și formarea cadrelor

didactice, elaborarea informațiilor, evaluarea, consultarea și coordonarea. Printre altele,

Statele Membre ar trebui să ia în considerare urmatoarele62:

Politicile educaționale pentru copiii romi ar trebui să fie însoțite de măsuri

adecvate și structuri flexibile ca să corespundă diversității populației rome.

60 Consiliul Europei, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), Recomandarea de

Politică Generală nr. 3: Combaterea rasismului și intoleranței împotriva romilor/țiganilor, Strasbourg, 6

Martie 1998, http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/ecri/activities/GPR/EN/Recommendation_N3/Recommendation_3_en.asp#TopOfPage. 61 Ibid. 62 Consiliul Europei, Comitetul de Miniștri, Recomandarea nr. R (2000) 4 către statele membre în ceea ce

privește educația copiilor romi/țigani în Europa, Strasbourg, 3 Februarie 2000,

https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=336669&Site=CM

http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/ecri/activities/GPR/EN/Recommendation_N3/Recommendation_3_en.asp#TopOfPagehttps://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=336669&Site=CM

24

Ar trebui să fie acordată o atenție deosebită nevoii de a asigura o mai bună

comunicare cu părinții, iar acolo unde este necesar se pot implica mediatori din

comunitatea romă.

Programa și materialul didactic ar trebui să fie realizat astfel încât să ia în

considerare identitatea culturală a copiilor romi. Istoria și cultura romă ar trebui să

fie inserate în materialul didactic.

În țările în care se vorbește limba romani, copiii romi ar trebui să aibă posibilitatea

învățării limbii materne în școli.

Viitorii profesori ar trebui să aibă cunoștințele și pregătirea necesară care să îi

ajute să înțeleagă mai bine elevii romi. De asemenea, ar trebuie să se ofere ajutor

în pregătirea și recrutarea profesorilor care vin din comunitatea romă.

Rezultatele obtinute în urma implementarii politicilor educaționale pentru copiii

romi ar trebui să fie monitorizate cu atenție. Evaluarea rezultatelor ar trebui să ia

în considerare mai multe criterii, inclusiv dezvoltarea personală și socială și să nu

fie limitată la estimări ale participării școlare și la ratele abandonului școlar.

Statele ar trebui să promoveze implicarea tuturor părților vizate in elaborarea ,

implementarea și monitorizarea politicilor educaționale pentru romi.

2000 Recomandarea Generală nr. 27 a UN CERD privind discriminarea împotriva

romilor

În august 2000, Comitetul pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CERD) a Națiunilor

Unite a adoptat Recomandarea generală XXVII privind discriminarea împotriva

romilor.63 Această recomandare prevede măsuri cu caracter general, precum și măsuri

specifice de protecție împotriva violenței rasiale, măsuri în domeniul educației, privind

ocuparea forței de muncă, sănătate, mass-media și măsuri cu referire la participarea in

viața publică. Recomandarea generală constituie, într-o mare măsură, un instrument util

pentru dezvoltarea unor politici-cadru cuprinzătoare și eficiete de către State Parti cu

privire la drepturile fundamentale ale romilor. CERD a recomandat ca Statele Părți la

Convenție64 să adopte și să pună în aplicare strategii și programe naționale în vederea

îmbunătățirii situației romilor și asigurarea protecției acestora împotriva discriminării din

partea organelor de stat, precum și de către orice persoană sau organizație.65În domeniul

educației, CERD a recomandat Statelorurmatoarele:

Să sprijine incluziunea copiilor romi în sistemul educațional și să acționeze pentru

reducerea abandonului școlar.

Să prevină segregarea scolara copiilor romi, să imbunatateasca calitatea educației

și gradul de absolvire în toate școlile.

Să ia în considerare adoptare de măsuri pentru sprijinul copiilor romi,

împreună cu părinții acestora.

Să elimine orice discriminare sau orice hărțuire rasială a elevilor romi.

Să se asigure ca programele, proiectele și campaniile din domeniul educației iau în

considerare situația dezavantajată a fetelor și femeilor rome.

Să ia măsuri urgente și susținute de formare profesionala a profesorilor,

educatorilor și asistenților din rândul elevilor romi.

Să îmbunătățească dialogul și comunicarea dintre personalul didactic și copiii

63 UN, Comitetul pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CERD), Recomandarea Generală XXVII privind

discriminarea romilor, http://www.unhchr.ch/tbs/doc.nsf/(Symbol)/11f3d6d130ab8e09c125694a0054932b. 64 UN, Convenția Internațională pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială (ICERD). 65 UN CERD, Recomandarea Generală XXVII 1. Măsuri de natură generală, punctul 2.

http://www.unhchr.ch/tbs/doc.nsf/(Symbol)/11f3d6d130ab8e09c125694a0054932b

25

romi, comunitățile rome și părinți.

Să asigure forme și scheme adecvate de educație pentru membrii comunităților

rome care au depășit vârsta școlară, cu scopul de a îmbunătăți gradul de

alfabetizare în rândul acestora.

Să includă în manuale, la toate nivelele corespunzătoare, capitole despre istoria și

cultura romilor.66

2003 Planul de Acțiune al OSCE pentru îmbunătățirea situației romilor și sinti

În decembrie 2003, Consiliul Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în

Europa (OSCE) a aprobat Planul de Acțiune privind Îmbunătățirea Situației Romilor și

Sinti67 în spatiul OSCE. Planul de Acțiune este un document cuprinzător de politici care

prevede măsuri eficiente pentru a eradica discriminarea împotriva romilor asigurarea

egalitatii in practica. Planul adreseaza domenii-cheie și recomandă implicarea activa în

combaterea rasismului și discriminării, precum și asigurarea accesului și oportunități

egale pentru romi în domeniul educației, ocuparea forței de muncă, locuințe și sănătate,

participarea romilor la viața publică, precum și asistarea romilor în situații de criză și

post-criză.

Capitolul privind combaterea rasismului și a discriminării din Planul de acțiune al OSCE

adreseaza Statelor recomandarea de a "elabora strategii naționale sau planuri de acțiune

pentru îmbunătățirea situației romilor, care să cuprindă măsuri specifice de combatere a

discriminării în toate domeniile vieții". Inspirat în mare măsură de recomandarea 27 a

CERD din cadrul Organizației Națiunilor Unite, Planul de Acțiune al OSCE include

măsuri legislative menite să combată discriminarea, precum și măsuri specifice in diferite

domenii68.

În domeniul educației, Planul de Acțiune OSCE cuprinde măsuri precum:

Asigurarea că legislația națională conține prevederi adecvate pentru interzicerea

segregării rasiale și discriminării în educație și că reprezentanții romilor sunt

consultați în momentul realizării politicilor educaționale care îi afectează.

Promovarea activă a șanselor egale în domeniul educației, în particular prin

asigurarea asistenței legate de limba materna.

Adoptarea de măsurilor speciale pentru sporirea calității și eficienței educației

pentru copiii romi . Includerea istoriei și culturii rome în manualele școlare, luarea

în considerare a măsurilor pentru asigurarea respectului, protecției și promovării

limbii Romani și a predării sale.

Dezvoltarea și implementarea de programe școlare cuprinzătoare de desegregare

care au ca scop: stoparea practicii de inscriere a copiilor romi in școlile sau clasele

speciale și transferarea copiilor romi de la școlile speciale la școlile de masă.

Facilitarea accesului copiilor romi la educația de masă și alocarea corespunzătoare

a resurselor financiare pentru transferarea și dezvoltarea programelor școlare de

sprijin pentru a ușura transferul la școlile de masă. Dezvoltarea și implementarea

programei scolare cuprinzand teme de combatere a discriminarii si rasismului in

școli.

Dezvoltarea politicilor care abordează o gamă largă de factori ce contribuie la o

participare școlară scăzută in randul copiilor romi și luarea în considerare a

66 UN CERD, Recomandarea Generală XXVII, Măsuri în domeniul educației, punctele 17-26. 67 OSCE, Planul de acțiune pentru Îmbunătățirea Situației romilor și sinti din zona OSCE, Decizia

Consiliului Permanent Nr. 566 din 27 Noiembrie 2003, http://www.osce.org/odihr/17554. 68OSCE, Planul de acțiune pentru Îmbunătățirea Situației romilor și sinti din zona OSCE.

http://www.osce.org/odihr/17554

26

posibilității de elaborare a programelor de sprijin. Promovarea unei participări

școlare regulate pentru copiii romi, printre altele, prin implicarea familiei și a

mediatorilor sociali.

Acordarea unei atenții speciale asigurării șanselor egale pentru incluziune

educațională și socială a fetelor rome și realizarea programelor de combatere a

ratei abandonului școlar, în cazul lor.

Aibă în minte dezvoltarea unor programe corespunzătoare pentru cei care nu au

absolvit școala primară sau sunt analfabeți. Încurajarea alfabetizării in domeniul IT

printre romi și sinti prin intermediul creării web-site-urilor de informații.

Dezvoltarea, acolo unde este nevoie, a programelor de burse pentru elevii romi și

încurajarea participării lor sporite la programele de burse existente.69

2006 Recomandarea ECRI pentru politica de combatere a discriminării rasiale în

educație

În decembrie 2006, Comisiei Europeană Împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) a

Consiliului Europei a adoptat Recomandarea de Politică Generală nr. 10 privind

combaterea rasismului și a discriminării rasiale în invatamant.70 Punctul de plecare al

acestei recomandării este faptul ca educația școlară reprezinta un drept și că accesul la

acesta ar trebui să fie asigurat tuturor copiilor fara a segrega . Recomandarea subliniază

că măsurile pentru asigurarea integrării copiilor aparținând grupurilor minoritare în

sistemul educațional, nu trebuie, în fapt, să conducă la asimilare forțată și că masurile

speciale pot îmbunătăți accesul copiilor din cadrul grupurilor minoritare la educația

școlară și la o predare de calitate.71 ECRI recomandă statelor să:

Asigure educația obligatorie, gratuită și de calitate pentru toți copii și, în

acest sens:

Să realizeze studii legate de participarea școlară, gradul de promovabilitate, rata

abandonului școlar, rezultatele obținute și progresul realizat, să se asigure că

școlile au obligația de a promova egalitatea în educație.

Să evite, in interesul superior al copilului, ca elevii aparținând minorităților

naționale să fie supra-reprezentați în anumite școli, să introducă politici ca să evite

plasarea copiilor minoritari în clase separate.

Să se asigure că politicile care promovează diversitatea în școli sunt sprijinite de

măsuri de conștientizare care au ca țintă copiii, părinții acestora și personalul

didactic, să se asigure că sunt recrutați profesori care aparțin minorităților etnice la

toate nivelurile educaționale și că nu sunt victime ale discriminării în cadrul

sistemului educațional.

Să acorde posibilitatea părinților elevilor minoritari să participe la procesul

decizional la nivel de școală și la activitățile organizate în cadrul acesteia; să se

asigure că există mediatori școlari sau servicii de mediere din partea ONG-urilor

care să faciliteze integrarea în școală a copiilor aparținând minorităților naționale

și să asigure o bună comunicare între părinți și autoritățile școlare.

69 OSCE, Planul de Acțiune privind Îmbunătățirea Situației Romilor și Sinti în zona OSCE, V. Îmbunătățirea accesului la educație, Acțiuni recomandate pentru statele participante, parag 67-83. 70 Consiliul Europei, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), Recomandarea de

politică general nr 10 pentru combaterea rasismului și discriminării rasiale în și prin intermediul educației

școlare, adoptată în decembrie 2006, Strasbourg, 21 Martie 2007, http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/ecri/activities/gpr/en/recommendation_n10/eng-recommendation%20nr%2010.pdf 71 Ibid.

http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/ecri/activities/gpr/en/recommendation_n10/eng-recommendation%20nr%2010.pdf

27

Combată rasismul și discriminarea rasială în școli și, în acest sens:

Să se asigure că școlile sunt obligate să combata rasismul și discriminărea rasiala,

sa promoveze respectul pentru diversitate; să se asigure că educația in cadrul

școlilor are un rol important în combaterea rasismului și a discriminării rasiale.

Formeze profesional întregul personal didactic să lucreze într-un mediu

intercultural și, în acest sens:

Să le ofere, la orice nivel, formare inițială și continuă pentru a imbunatati

abilitatile acestora in constientizarea aspectelor legate de drepturile omului, rasis,

discriminare precum si de a răspunde nevoilor elevilor din diferite medii.72

2008/2009 Deciziile Consiliului Ministerial al OSCE pentru sporirea eforturilor de

implementare a Planului de Acțiune

În raport cu punerea în aplicare a Planului de Acțiune, în 2008, Consiliul Ministerial al

OSCE a invitat statele participante și autoritățile naționale competente relevante pentru

imbunatatirea situației romilor să sporească eforturile pentru a asigura punerea în aplicare

a angajamentelor OSCE privind egalitatea și nediscriminarea în plan național73. În

această privință :

Statele participante trebuie să asigure accesul egal la educație și să promoveze

educația timpurie pentru copiii romi, ca instrument de prevenire a excluziunii

sociale și a marginalizării precum și pentru realizarea unei îmbunătățiri pe termen

lung în situația romilor. În acest context, politicile educaționale ar trebui să vizeze

integrarea persoanelor de etnie romă în învățământul de masă;

Statele participante, în cooperare cu romii trebuie să-și intensifice eforturile de

creștere a gradului de conștientizare în rândul romilor cu privire la importanța

înscrierii la școala și frecventarea continuă a școlii.

Autoritățile naționale competente relevante pentru imbunatatirea situației romilor ,

cum ar fi cele care lucrează cu minoritățile, în domeniul accesului la serviciile de

sănătate, educație, locuire, anti-discriminare, poliție și mass-media, să sporească

eforturile de a asigura punerea în aplicare a angajamentelor OSCE în legislația

națională privind egalitatea de șanse și nediscriminarea. În acest context, ar trebui

să se acorde o atenție specială situației femeilor și fetelor rome.

In 2009 Consiliul Ministerial a adoptat o altă decizie, pentru sporirea eforturilor OSCE de

a asigura integrarea sustenabilă pentru romi 74. Statele Participante:

Au fost încurajate să își intensifice eforturile de promovare a toleranței și de

combatere a prejudecăților împotriva romilor cu scopul de a preveni

marginalizarea și excluderea acestora.

Au fost încurajate să abordeze educația timpurie pentru romi într-o manieră

cuprinzătoare, acordând atenție specială asigurării accesului egal la educație și

integrarea romilor în educația de masă.

ODIHR a fost insarcinat, ca în consultăre cu statele participante și în strânsă

cooperare cu alte instituții OSCE te, potrivit mandatelor lor, să dezvolte și să

72 Ibid. 73 Consiliul Ministerial al OSCE, Decizia Nr. 6/08, Sporirea eforturilor OSCE de implementare a Planului

de Acțiune pentru îmbunătățirea situației romilor și sinti în zona OSCE, Helsinki, Decembrie 2008. 74 Consiliul Ministerial al OSCE, Decizia nr. 8/09, Sporirea eforturilor OSCE de a asigura integrarea

sustenabilă a romilor, Atena, Decembrie 2009.

28

implementeze proiecte relevante în ceea ce privește educația timpurie a romilor,

proiecte de formare profesionala a profesorilor și de combatere a abandonului

școlar.

2009 Recomandarea Consiliului de Miniștri ai Consiliului Europei pentru educația

romilor

În iunie 2009, Comitetul de Miniștri a adoptat a doua Recomandare a sa către Statele

Membre privind educația copiilor romi din Europa solicitand ca principiile acestia sa fie

incluse in planurile de reforme de învățământ actuale sau viitoare să elaboreze,

disemineze și să pună în aplicare politicile educaționale, cu accent pe asigurarea accesului

nediscriminatoriu la educație de calitate pentru copiii romi, să asigure, prin intermediul

autorităților locale și regionale, că elevii romi sunt efectiv acceptați în școală; să

monitorizeze și să evalueze punerea în aplicare a dispozițiilor Recomandării în politicile

lor și să informeze Comitetul de Coordonare pentru Educație de măsurile întreprinse și

progresele realizate.75

Politici educaționale care vizează asigurarea accesului nediscriminatoriu la

educație de calitate pentru copiii romi ar trebui să fie elaborate la nivel național și

formulate în vederea garantării accesului la educație de calitate, cu demnitate și

respect, pe baza principiilor de drepturile omului.

În baza consultarii cu actorii romi la nivel național/internațional, politicile

educaționale ar trebui sa includa prevederi referințe la romi ca parte a

recunoașterii mai largi a diversității culturale și/sau lingvistice.

Politicile educaționale culturale și / sau lingvistice pentru copiii romi ar trebui să

fie însoțite de resurse adecvate și structurile flexibile, necesare pentru a adresa

corespunzator diversitatea romilor.

Statele membre trebuie să se asigure că măsurile legislative sunt în măsură să

interzică segregarea pe criterii rasiale sau etnice în domeniul educației, cu

sancțiuni eficiente, proporționale și cu efect de descurajare, precum și că legea este

pusă în aplicare în mod eficient. În cazul în care există segregare de facto a

copiilor romi în funcție de originea lor etnică, autoritățile ar trebui să pună în

aplicare măsuri de desegregare. Politicile și măsurile luate pentru a lupta împotriva

segregării ar trebui să fie însoțite de formare profesionala adecvată a personalului

didactic precum si și informarea părinților.

Autoritățile din domeniul educației ar trebui să elaboreze proceduri de evaluare,

care să nu conducă la riscuri de înscriere a copiilor în instituții speciale de

învățământ, din cauza diferențelor lingvistice, etnice, culturale sau sociale, cat să

faciliteze accesul la școlarizare.

Statele membre ar trebui să asigure o coordonare eficientă a politicilor

educaționale cu politicile din alte sectoare, inclusiv cu politicile sociale, precum și

cu autorități similare din alte țări.

Măsuri adecvate pentru a asigura accesul egal la oportunitățile educaționale,

culturale, lingvistice și profesionale trebuie oferite tuturor elevilor, acordând o

atenție deosebită fetelor și femeilor de etnie romă.

75 Consiliul Europei, Comitetul de Miniștri,

Metodologie pentru monitorizarea masurilor in domeniul ... · Dreptul la educație interpretat de...

Documents

Transcript of Metodologie pentru monitorizarea masurilor in domeniul ... · Dreptul la educație interpretat de...