ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

CATEDRA DE STATISTICĂ ȘI ECONOMETRIE

Metode statistice utilizate în studiul unor teme de

macroeconomie

-Teză de doctorat-

Rezumat

Doctorand:

Vladimir Georgescu

Conducătorul de doctorat:

Prof. Univ. Dr. Emilia Ţiţan

Bucureşti 2016

2

Cuprins

1. Introducere.………………………………………………………………………………….7

2. Aspecte teoretice……………………………………………………………………………11

2.1. Dezechilibre macroeconomice și caracterul ciclic al economiei…………....…...11

2.1.1. Dezechilibre macroeconomice………………………………………………11

2.1.2. Deviația PIB (output gap) și PIB potențial (potential output)……………...14

2.1.3. Ciclicalitate și politici publice.……………………………………………...15

2.1.4. Politici publice și stimulente (incentives) …………………………………..19

2.2. Procesul de redresare și efectele de durată ale crizei recente……………….…..22

2.2.1. Criză și redresare………..…………………………………………………..22

2.2.2. Șomaj, remunerarea muncii și a capitalului, inegalitate………...………….25

2.3. Procesul de catching-up economic în țări selectate din centrul și estul Europei

către media UE ……………………………………….……………………...…….30

2.3.1. PIB, nivelul de trai și calitatea vieții…………….……………………….….31

2.3.2. Catching-up, efectul Balassa-Samuelson și diferențialele de inflație...……..32

2.3.3. Comerț și catching-up………………………………………………….…....34

2.3.4. Nivelul de trai, emigrație, catching-up și inegalitate……………...…...……34

3. Date și instrumentar statistic……………………………...……………………………....39

3

4. Studii empirice……………………………………………………………………………...42

4.1. Dezechilibre macroeconomice și caracterul ciclic al economiei……………..…..42

4.1.1. Output gap în studiul stabilității macroeconomice…………………………...42

4.1.2. Un cadru de analiză a output gap, inflației și șomajului……….....………….50

4.1.3. Stabilitate macroeconomică versus stabilitatea prețurilor. Un focus pe relația

dintre credit și prețurile locuințelor...………………………………………………..55

4.2. Procesul de redresare și efectele de durată ale crizei recente………….………..66

4.2.1. Procesul de redresare și efectele de durată ale crizei recente într-un cadru de

analiză multivariat.…..………………………………………………...……66

4.2.2. Dezvoltări suplimentare ale studiului privind procesul de redresare și efectele

de durată ale crizei recente într-un cadru de analiză multivariat.…………..73

4.3. Procesul de catching-up economic în țări selectate din centrul și estul Europei

către media UE…………………....…………………………………….….………94

4.3.1. Integrare prin canalul comerțului…………………………………………….94

4.3.2. Procesul de catching-up în țări selectate din centrul și estul Europei ….…..101

4.3.2.1. Procesul de catching-up la nivel de țări ………………………………101

4.3.2.2. Procesul de catching-up la nivel regional …..…………………..…….125

4.3.2.3. Ronânia și procesul de catching-up……………………………...……137

5. Concluzii..………………………………………………………………….……....…..143

Bibliografie...………………..…………………………………………………..…………156

Lista figurilor.……………….…………………………………………………………….164

Lista tabelelor..………………..…………………………………..…………..………..…167

4

Cuvinte cheie: dezechilibre macroeconomice, ciclicalitate, stabilitate, output gap, criză,

redresare, efecte de durată, șomaj, inegalitate, catching-up, inflație

Această teză urmărește să integreze un instrumentar statistic cuprinzător în studiul unor teme

relevante din domeniul macroeconomic. Instrumentarul statistic folosit în această lucrare poate fi

utilizat în studiul unor diferite alte teme din domeniul economic. În această teză, conceptele,

instrumentele și metodele statistice sunt ilustrate prin intermediul a trei teme principale:

1. Dezechilibre macroeconomice și caracterul ciclic al economiei

2. Procesul de redresare și efectele de durată ale crizei recente

3. Procesul de catching-up economic în țări selectate din centrul și estul Europei către

media UE.

Fiecare temă este prezentată mai întâi din punct de vedere al aspectelor teoretice relevante.

Abordarea nu este exhaustivă, ci mai degrabă se concentrează pe aspecte specifice și pe subiecte

de discutat. Bibliografia conține numeroase surse de dată recentă, încercând să încorporeze

informații și evoluții pe temele de mare actualitate care sunt analizate.

Corespunzător celor trei teme, sunt elaborate șapte studii empirice:

1. Dezechilibre macroeconomice și caracterul ciclic al economiei

1.1. Output gap în studiul stabilității macroeconomice

1.2. Un cadru de analiză a output gap, inflației și șomajului

1.3. Stabilitate macroeconomică versus stabilitatea prețurilor. Un focus pe relația dintre

credit și prețurile locuințelor

2. Procesul de redresare și efectele de durată ale crizei recente

2.1. Procesul de redresare și efectele de durată ale crizei recente într-un cadru de analiză

multivariat

2.2. Dezvoltări suplimentare ale studiului privind procesul de redresare și efectele de

durată ale crizei recente într-un cadru de analiză multivariat

3. Procesul de catching-up economic în țări selectate din centrul și estul Europei către

media UE

3.1. Integrare prin canalul comerțului

3.2. Procesul de catching-up în țări selectate din centrul și estul Europei.

5

Secțiunea dedicată studiilor empirice prezintă principalele rezultate din articole elaborate de

autor și co-autorii săi, respectiv conține, de asemenea, studii noi și dezvoltări noi ale unor studii.

Teza are caracter pronunțat empiric, cantitativ și practic, iar secțiunea empirică are ponderea cea

mai mare, pentru a ilustra în mod adecvat instrumentarul statistic aplicat, care conține o gamă

largă de concepte, instrumente și metode statistice.

O idee importantă referitoare la conceptul tezei este aceea ca partea statistică să fie aplicată în

contextul unor teme relevante și de actualitate. Astfel, temele discutate în teză au fost atent

considerate.

Structura tezei este robustă și facilitează o incursiune în cele trei teme principale atât pe linia

aspectelor teoretice cât și pe cea a studiilor empirice. Structura permite o navigare rapidă prin

conținutul tezei.

Cele trei teme principale tratate în teză acoperă o zonă relativ largă, iar instrumentarul statistic

folosit oferă un cadru de analiză consecvent în acest context. În plus, sunt făcute numeroase

legături între cele trei teme principale, astfel încât acestea sunt văzute dintr-o perspectivă care le

pune în evidență nu doar la nivel individual, ci subliniază de asemenea elementele de

interconectare dintre ele.

Este important faptul că un număr relativ mare de țări sunt analizate, într-un cadru cu multe

analize și comparații între țări. Unul dintre obiectivele tezei este de a pune accentul pe evoluțiile

din țările din Europa centrală și de est și de a investiga evoluția lor în raport cu performanța din

trecut și respectiv cu performanța altor țări din regiune și din vestul Europei.

Autorul urmărește să aibă o abordare personală în privința lucrării, în sensul că nu încearcă să

prezinte subiectele într-un mod supra-standardizat, ci încearcă să pună în valoare propriile sale

puncte de vedere, idei și dubii pe anumite teme de economie și de statistică în general.

Lucrarea este structurată în trei părți plus concluziile. Prima parte se concentrează pe aspectele

teoretice ale temelor propuse pentru analiză și pe stadiul cunoașterii în domeniile respective. A

doua parte prezintă datele și instrumentarul statistic. A treia parte prezintă metodele statistice în

practică, în studii empirice care ilustrează temele prezentate în prima parte.

6

Aspecte teoretice

1. Dezechilibre macroeconomice și caracterul ciclic al economiei

În partea teoretică se parcurge literatură de specialitate relevantă, completată cu opinii proprii

privind aspecte din această zonă de interes. Dezechilibrele macroeconomice sunt prezentate ca o

temă majoră și este prezentat un cadru general pentru evaluarea lor.

Conceptele de output gap și de potential output sunt prezentate ca și indicatori cheie în analiza

ciclurilor economice. Output gap este principalul concept utilizat în două studii empirice

prezentate în secțiunea corespunzătoare.

Ciclicitatea din economie este privită din perspectiva politicilor publice. Un accent deosebit este

pus pe relația dintre ciclurile de afaceri și ciclurile financiare. De asemenea, chestiunea pro- și

contra-ciclicității este discutată. Este tratată chestiunea stabilității macroeconomice versus

stabilitatea prețurilor, și un studiu empiric este dedicat acestei teme.

O altă problemă discutată în partea teoretică este cea a politicilor publice și a stimulentelor

(incentives). Atenția se îndreaptă asupra faptului că guvernul și banca centrală au stimulente ușor

diferite din motive practice, respectiv asupra avantajelor și dezavantajelor care derivă din

aceasta.

2. Procesul de redresare și efectele de durată ale crizei recente

Partea teoretică referitoare la această temă abordează aspecte legate de criza recentă, efectele

sale și procesul de redresare. În particular, atenția se concentrează pe efectele pe termen lung sau

chiar permanente, care pot modela procesul de redresare în moduri diferite față de așteptări. Sunt

făcute legături cu tema dezechilibrelor macoreconomice, dar și cu cea a procesului de catching-

up din țările central și est Europene (CEE). Pro- și contra-ciclicitatea sunt discutate, de

asemenea, în contextul unei crize aflate în desfășurare, cu referiri la capcana pe care guvernul o

poate întâmpina dacă nu este pregătit pentru evoluții adverse.

O criză poate avea efecte de durată sau chiar permanente, iar în acest context au fost discutate

mai multe subiecte de interes cum ar fi șomajul, remunerarea muncii și a capitalului,

inegalitatea, excluziunea socială. Un accent deosebit este pus pe problema șomajului și a

remunerării muncii și capitalului în urma crizei și în contextul progresului tehnologic. Conceptul

7

de dezvoltare sustenabilă este prezentat, iar importanța sa pentru viitor este clar menționată,

având în vedere provocările tehnologice, de mediu și așa mai departe.

3. Procesul de catching-up economic în țări selectate din centrul și estul Europei către

media UE

Secțiunea corespunzătoare prezintă unele aspecte teoretice ale procesului de catching-up

economic în țările din centrul și estul Europei. O atenție deosebită este acordată acestei teme din

perspectiva crizei recente.

Efectul Balassa-Samuelson este abordat în contextul procesului de catching-up, cu exemple din

literatura de specialitate. De asemenea, este ilustrată tema diferențialelor de inflație, iar procesul

de catching-up este analizat și din perspectiva dezechilibrelor macroeconomice.

O altă temă tratată este cea a comerțului și a procesului de catching-up, iar un studiu empiric pe

acest subiect este prezentat în secțiunea corespunzătoare.

Se ridică problema dacă procesul de catching-up asigură o creștere generalizată a nivelului de

trai în țările analizate, sau dacă disparitățile din interiorul țărilor devin din ce în ce mai mari, iar

creșterea nivelului de trai reprezintă de fapt o agregare între zone cu dezvoltare puternică și zone

cu dezvoltare redusă sau fără dezvoltare.

Considerațiile făcute de Comisia Europeană (2004) reflectă un proces de catching-up, la acel

moment în timp, complex, cu multe fațete și diferențiat între țări și regiuni. Studiul din secțiunea

empirică indică faptul că 10 ani mai târziu, după criza recentă, există mai multe probleme și

provocări importante în legătură cu procesul de catching-up.

Chestiunea perioadei de timp necesară pentru o țară CEE pentru a realiza un catch-up deplin este

abordată, iar un accent deosebit este pus pe tema emigrației. Deși nu este sigur faptul că procesul

de catching-up va conduce la niveluri de trai foarte similare în țări diferite, este probabil ca

discrepanțele majore să fie diminuate și ca majoritatea țărilor să evolueze într-un interval care să

prevină acumularea de dezechilibre macroeconomice majore.

Consider că este rezonabilă așteptarea ca, la un nivel de aproximativ 80% din nivelul de trai al

UE28, presiunile pe emigrație să fie atenuate de așa maieră încât acest fenomen să nu mai

reprezinte o problemă majoră în țările CEE care sunt în prezent afectate de ea.

8

Date și instrumentar statistic

Datele folosite în cadrul tezei sunt date macroeconomice pentru țări din Uniunea Europeană.

Frecvența este în multe cazuri anuală. Pentru un număr de serii, frecvența datelor este lunară și

respectiv trimestrială. Folosirea datelor macroeconomice are unele particularități care sunt

diferite de cele ale altor tipuri de date, de exemplu ale datelor financiare. Frecvența redusă a

datelor aduce limitări inerente, iar majoritatea seriilor de timp sunt relativ scurte. Totuși,

numărul relativ mare de țări folosit în unele studii permite analize de tip panel coerente, iar acest

fapt este în centrul părții empirice a tezei.

Cadrul de analiză folosit urmărește în general reducerea dimensionalității și extragerea a cât mai

multă informație din cât mai puține date. Acest cadru poate facilita o perspectivă eficientă

asupra unor fenomene economice complexe prin concentrarea asupra coordonatelor principale

din date. Seturile de date folosite sunt construite în așa fel încât să fie robuste și să nu fie

supraîncărcate cu informație. Acest fapt oferă o bază pentru versatilitate și pentru posibile

extensii ale studiilor empirice.

Sursele principale de date primare sunt Eurostat și baza de date AMECO a Comisiei Europene.

Aceasta este, de asemenea, o expresie a faptului că partea empirică a tezei se referă în principal

la țări din UE și, în particular, la chestiuni referitoare la comparația și evoluțiile în ceea ce

privește statele membre vechi și statele membre noi.

Seriile folosite acoperă variabile macroeconomice relevante, cum sunt: creșterea PIB, output

gap, inflație, șomaj, prețurile locuințelor, fluxul de credite din sectorul privat, raportul datorie

publică/PIB, deficitul bugetar, deficitul de cont curent, exporturi, importuri, PIB per capita la

paritatea puterii de cumpărare la nivel național și regional, randamentele obligațiunilor

guvernamentale pe temen lung, cursul de schimb.

Perioada de timp pentru date diferă, dar în cele mai multe cazuri se încadrează în intervalul

1995-2014. Pentru unele țări (Franța, UK, Italia și Spania), sunt folosite date pentru output gap

începând cu 1965. Chestiunea perioadei de timp a datelor este importantă și reprezintă o limitare

în legătură cu ceea ce se poate face cu seriile. Cu timpul, această problemă se va atenua, pe

măsură ce seriile devin mai lungi. Este posibilă actualizarea anumitor studii folosind serii de

timp care să includă observații noi și verificarea modului în care se comportă rezultatele în

contextul unor serii de date mai lungi.

9

Cele trei teme principale tratate în teză sunt analizate în partea empirică folosind un instrumentar

statistic adaptat la nevoile specifice ale cercetării și care reperezintă un element ce definește un

cadru consecvent de analiză.

Metodele de explorare a datelor sunt considerate a fi foarte importante și li se acordă o atenție

adecvată în cadrul tezei. Instrumentele variate pentru explorarea datelor permit vizualizarea și

înțelegerea datelor din perspective diferite și strângerea de informații prezentate într-o formă

intuitivă.

Analiza de corelație este folosită pentru a identifica relații între variabile (sau absența relațiilor)

și reprezintă unul dintre instrumentele cele mai eficace din punct de vedere al informației oferite.

Este interesant de văzut dacă între variabile corelate există, de asemenea, cauzalitate, iar

stabilirea acestui aspect din punct de vedere statistic se face prin analiză pe bază de regresii.

Testarea ipotezelor este o modalitate importantă de a afla dacă anumite afirmații particulare

referitoare la variabile sunt valabile din punct de vedere statistic. Testele statistice oferă

informații prețioase care pot fi folosite în procesul de luare a deciziilor.

Numărul de variabile reprezintă un aspect important în cadrul tezei, iar abordarea este în sensul

reducerii dimensionalității datelor și obținerea a cât mai multă informație posibil fără a necesita

seturi de date foarte mari. Analiza pe componente principale permite reducerea suplimentară a

dimensionalității datelor și capturarea caracteristicilor principale într-un număr și mai mic de

variabile.

Analiza cluster permite gruparea obiectelor în funcție de un algoritm specific, astfel încât

obiectele din cadrul unui cluster sunt omogene între ele și eterogene în comparație cu obiectele

din ale clustere. Este posibilă generarea de grupuri de țări (sau regiuni) care au caracteristici

similare în interiorul fiecărui grup, dar suficient de diferite între grupuri.

Studii empirice

1. Dezechilibre macroeconomice și caracterul ciclic al economiei

Primul studiu empiric pe această temă, “Output gap în studiul stabilității macroeconomice”,

prezintă principalele aspecte și rezultate ale articoului scris de Ţiţan, E., Georgescu, V.

(2013)(1).

10

Articolul subliniază importanța output gap, o variabilă care oferă informații despre starea

economiei și despre faza ciclului economic. Cadrul de analiză include cinci state vechi membre

ale UE (Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Spania) și cinci state noi membre (Polonia,

Republica Cehă, România, Ungaria și Bulgaria). Datele sunt date anuale pentru output gap,

inclusiv valori prognozate.

Unul dintre rezultatele articolului scris de Ţiţan, E., Georgescu, V. (2013)(1) este acela că

“amplitudinea mișcărilor economiilor în jurul punctului de echilibru a fost, în general, mai mare

pentru grupul statelor noi membre în comparație cu grupul statelor vechi membre, perioada

1999-2014” (p. 58). Există excepții de la aceasta, anume “Polonia prezintă o stabilitate robustă și

este a doua, după Germania, în clasamentul stabilității celor zece state, în timp ce Spania este

mai puțin stabilă decât mai multe dintre statele noi membre” (p. 58). Un alt rezultat indică faptul

că “ciclurile economice sunt sincronizate în mare măsură” (p. 58-59). În plus, în cazul Franței,

Marii Britanii, Italiei și Spaniei, orizontul de timp al analizei este mai lung, perioada 1965-2014,

iar rezultatele arată că ele “devin mai corelate cu timpul, ceea ce implică faptul că ciclurile

economice devin mai sincronizate în perioada mai recentă. Acest fapt reprezintă un indiciu

puternic al integrării economice europene mai adânci” (p. 59). De asemenea, Ţiţan, E.,

Georgescu, V. (2013)(1) menționează ca util următorul rezultat: “conform metodologiei

existente definite ad-hoc, faptul că pentru cazul Franței, Marii Britanii, Italiei și Spaniei,

perioada 1965-2014, un ciclu economic durează 10,5 ani” (p.59). Un alt rezultat al articolului

scris de Ţiţan, E., Georgescu, V. (2013)(1) este: “considerând perioada 1965-2014, datele output

gap pentru Franța, Marea Britanie, Italia și Spania sunt normal distribuite. Rezultatul a fost

obținut folosind testul Jarque-Bera. În plus, soliditatea acestui test pentru serii mici de date s-a

confirmat de un exercițiu de simulare ” (p. 59).

Al doilea studiu empiric corespunzător acestei teme, “Un cadru pentu analiza output gap, a

inflației și a șomajului”, prezintă aspectele principale și rezultatele articolului scris de Ţiţan, E.,

Georgescu, V. (2013)(2). Articolul se concentrează pe relația dintre output gap, inflație și șomaj,

luând în considerare patru state vechi membre ale UE (Germania, Spania, Franța și Italia) și

patru state noi membre (Bulgaria, Ungaria, Polonia și România). Factorul timp (lag-uri) se află

în centrul articolului, deoarece poate exista un răspuns decalat al inflației sau șomajului la

influența output gap. Perioada considerată în articol este 1999-2014 (date anuale, inclusiv valori

prognozate). Studiul include o parte care investighează corelațiile dintre variabile și o parte care

investighează relațiile cauzale dintre variabile.

11

Ţiţan, E., Georgescu, V. (2013)(2) menționează: “corelațiile dintre inflație și șomaj sunt

negative, ceea ce este în linie cu intuiția. Totuși, acestea variază de la aproape zero la corelație

puternică” (p. 8). În plus, “există o relație pozitivă între output gap și inflație pentru majoritatea

țărilor, cu intensități scăzute, medii și ridicate. Pentru România coeficientul este negativ. În ceea

ce privește relațiile cu lag-uri, acestea au un comportament diferit pentru diferite țări” (p. 8).

Ţiţan, E., Georgescu, V. (2013)(2) indică faptul că “în toate țările, relația dintre output gap și

șomaj este negativă, variind de la intensitate scăzută la intensitate ridicată. […] relația dintre

output gap și șomaj cu lag-uri arată caracteristici diferite între țări” (p. 8).

În partea care investighează relația cauzală dintre variabile, Ţiţan, E., Georgescu, V. (2013)(2)

afirmă că “facem o selecție a relațiilor bazate pe coeficienții de corelație obținuți în partea

precedentă, folosind o metodologie ad-hoc. Modelăm aceste relații folosind modele de regresie

simplă cu intercept […] În fiecare model, variabila explicativă este output gap, iar variabila

explicată este inflația sau șomajul. Luăm în cosiderare 26 de modele, din care 16 nu au lag-uri

(modele de bază), iar 10 au lag-uri” (p. 8). Ţiţan, E., Georgescu, V. (2013)(2) obțin faptul că

“toate modelele au intercept-uri care sunt semnificative statistic la nivelul de 5%, ceea ce

reprezintă un rezultat important având în vedere faptul că în acest cadru de analiză, intercept-ul

reprezintă valoarea inflației sau a șomajului în condițiile în care output gap-ul este zero” (p. 8).

În plus, “obținem 14 din 26 de modele în care coeficientul variabilei este semnificativ statistic la

nivelul de 5%. Pentru modelele fără lag-uri, 8 din 16 au coeficienți semnificativi statistic la

nivelul de semnificație considerat, în timp ce același lucru se întâmplă în cazul a 6 din 10

modele cu lag-uri” (p. 8).

Ţiţan, E., Georgescu, V. (2013)(2) afirmă că “există multe dovezi privind impactul output gap

asupra inflației și șomajului, dar aceste dovezi sunt relativ mixte între țări […] Totuși dovezile

găsite sunt valoroase, iar în special dacă luăm în considerare modelele cu lag-uri este interesant

de observat faptul că unele efecte pot deveni vizibile cu un decalaj de unu-doi ani. Acest fapt

poate avea implicații majore asupra ciclului electoral și a elaborării de politici” (p. 8).

Al treilea studiu empiric corespunzător acestei teme, “Stabilitate macroeconomică versus

stabilitatea prețurilor. Un focus pe relația dintre credit și prețurile locuințelor”, investighează

posibilitatea acumulării de dezechilibre macroeconomice într-un mediu caracterizat de

stabilitatea prețurilor, cu o aplicație practică în ceea ce privește creditul și prețurile locuințelor.

Luând în considerare cadrul de analiză al scoreboard-ului pentru Procedura de Dezechilibre

Macroeconomice 2015, situația relativă a țărilor central și est europene (CEE) în ceea ce privește

12

dezechilibrele macroeconomice pare să fie mai bună în comparație cu cea a vechilor state

membre UE. Toate țările UE urmează politici consecvente în ceea ce privește inflația, dar

abordările lor în ceea ce privește stabilitatea macroeconomică poate fi destul de diferită. Analiza

arată faptul că grupul de țări CEE este omogen din punct de vedere al evoluțiilor prețurilor de

consum, dar neomogen din punct de vedere al evoluțiilor de pe piața imobiliară.

Relația cauzală dintre credit și prețurile locuințelor este semnificativă statistic în cazul a 10 din

19 țări analizate. Studiul investighează, de asemenea, situația din țările în care relația nu este

semnificativă statistic și găsește dovezi că valorile critice (thresholds) din scoreboard pentru

variabilele utilizate în studiul relației credit-prețurile locuințelor sunt relevante. Acumularea de

dezechilibre în perioada de dinainte de criză și depășirea sistematică a valorilor critice din

scoreboard este asociată cu o relație între credit și prețurile locuințelor care este semnificativă

statistic. Evoluția indicelui prețurilor locuințelor poate fi modelată în așa fel încât să fie mai

apropiată de cea a indicelui prețurilor de consum printr-o abordare prudentă referitoare la

evoluția creditului în relație cu prețurile locuințelor. Studiul indică faptul că există, de asemenea,

un rol important pentru volatilitate în cazul indicelui prețurilor locuințelor, dar nu și în cazul

fluxului de credit din sectorul privat.

Rezultatele studiului ridică întrebarea dacă prețurile activelor în general, și prețurile locuințelor

în special, ar trebui să fie o preocupare pentru factorii de decizie, în aceeași manieră în care este

inflația. Prețurile locuințelor depind de factori ce pot face obiectul politicilor publice, cum ar fi

evoluția creditului, nu numai de factori fundamentali. Întrebarea este dacă factorii de decizie ar

trebui să aibă un scop explicit de a evita bulele de pe piața imobiliară și de a ancora așteptările în

sensul unor evoluții rezonabile pentru prețurile locuințelor.

Din punctul meu de vedere, stabilitatea și predictibilitatea pieței imobiliare nu sunt mai puțin

importante decât cea a prețurilor de consum. Luând în considerare impactul asupra indivizilor și

a societății a evoluțiilor din acest domeniu, ca și dovezile din criza recentă, prețurile locuințelor

ar trebui să fie o preocupare majoră pentru politicile publice.

În ceea ce privește implementarea practică, monitorizarea și asigurarea stabilității pieței

imobiliare ar putea să fie o sarcină pentru o instituție publică existentă, sau o sarcină pentru una

nou-înființată. În cazul în care o instituție publică existentă ar primi această sarcină, instituția ar

trebui să nu se afle într-un conflict de interese în asigurarea acestei funcții.

13

2. Procesul de redresare și efectele de durată ale crizei recente

Primul studiu empiric pe această temă, “Procesul de redresare și efectele de durată ale crizei

recente într-un cadru de analiză multivariat”, prezintă principalele aspecte și rezultate ale

articolului scris de Ţiţan, E., Georgescu, V. (2015). Articolul investighează criza recentă și

încearcă să identifice elemente privind posibile efecte permanente sau de durată ale acesteia. Un

punct important pe care articolul se concentrează este reprezentat de caracteristicile procesului

de redresare. De asemenea, articolul încearcă să găsească informații legate de comportamentul

relativ al țărilor UE28 și schimbările din perioada de după criză comparativ cu cea de dinainte de

criză.

Articolul folosește date cu frecvență anuală. Cadrul de analiză este multivariat, dar se

concentrează pe un număr limitat de variabile, pentru a obține o privire sintetică de ansamblu

asupra situației economice din țările UE28 în două perioade distincte – înainte de criză (2004-

2007) și după debutul crizei (2010-2013).

Ţiţan, E., Georgescu, V. (2015) observă că “în destul de multe situații, criza poate fi o perioadă

care oferă o oportunitate de reechilibrare a unor variabile care au deraiat” (p.16). În legătură cu

factorii care sunt așteptați să aibă un impact negativ asupra procesului de redresare, Ţiţan, E.,

Georgescu, V. (2015) identifică “în particular evoluțiile șomajului, cele ale datoriei în PIB și

respectiv ale deficitului bugetar” (p. 16). Ţiţan, E., Georgescu, V. (2015) menționează că “în

același timp, evoluția exporturilor de bunuri și servicii și evoluția de ansamblu a comerțului cu

bunuri și servicii aduce o influență pozitivă în ceea ce privește procesul de redresare” (p. 16).

Ţiţan, E., Georgescu, V. (2015) afirmă că “sunt mai multe dovezi care susțin scenariul conform

căruia traiectoria de creștere este afectată considerabil pe termen lung și o nouă traiectorie este

probabil să aibă o pantă mai redusă decât cea de dinainte de criză” (p. 16). Ţiţan, E., Georgescu,

V. (2015) notează că “criza a produs, de asemenea, o reechilibrare a relațiilor dintre variabile

[…] Nu sunt vizibile doar schimbări în nivelurile variabilelor, ci și schimbări în natura și

intensitatea relațiilor” (p. 16).

Un alt rezultat obținut de Ţiţan, E., Georgescu, V. (2015) este faptul că “pentru 6 din 8 variabile

analizate, comportamentul relativ al țărilor UE 28 nu se schimbă între cele două perioade, în

timp ce pentru 2 variabile acest lucru nu se întâmplă” (p. 16). Ţiţan, E., Georgescu, V. (2015)

obțin faptul că “există o convergență în cazul inflației HICP și o divergență în cazul șomajului,

14

în sensul că țările UE28 se comportă într-un mod mai similar în termeni de inflație HICP și într-

un mod mai diferențiat în ceea ce privește șomajul” (p. 16).

Al doilea studiu empiric pe aseastă temă, “Dezvoltări suplimentare ale studiului privind

procesul de redresare și efectele de durată ale crizei recente într-un cadru de analiză multivariat”,

reprezintă o extensie a primului studiu și efectuează analize suplimentare folosind setul de date

din primul studiu. O gamă largă de instrumente de explorare a datelor este folosită pentru a

analiza datele din diferite perspective și pentru a le prezenta într-o formă intuitivă. O parte

dedicată analizei pe bază de regresii este elaborată pentru a testa și identifica legături cauzale

între variabilele din setul de date. Folosind modele de regresie simplă, studiul identifică

următoarele relații semnificative statistic: PIB real este influențat în ambele perioade de output

gap cu o relație pozitivă, output gap din prima perioadă influențează nivelul inflației din prima

perioadă (relație pozitivă), output gap din a doua perioadă afectează negativ șomajul din a doua

perioadă, deficitul bugetar din perioada 2 afectează negativ șomajul din perioada 2, iar

importurile din ambele perioade influențează pozitiv PIB real din ambele perioade. Folosind

două modele de regresie multiplă, PIB real din ambele perioade este variabila explicată iar

celelalte 7 variabile sunt variabilele explicative. În prima perioadă, output gap (relație pozitivă)

și datoria în PIB (relație negativă) au coeficienți semnificativi statistic, în timp ce în a doua

perioadă, doar output gap (relație pozitivă) are un coeficient semnificativ statistic.

O analiză pe componente principale este efectuată pentru a reduce dimensionalitatea datelor și

pentru a încerca surprinderea caracteristicilor acestora într-un număr și mai mic de variabile.

Mai întâi, deoarece scala varianțelor variabilelor folosite este diferită, se standardizează datele.

Rezultatele analizei pe componente principale sunt afișate pentru cele două perioade, 2004-2007

și 2010-2013. În ambele perioade, primele trei componente principale explică o proporție mare

din varianța totală. Cadrul de analiză inițial cu opt variabile poate fi redus la primele trei

componente principale, păstrând o proporție foarte mare din setul de informații.

3. Procesul de catching-up economic în țări selectate din centrul și estul Europei către

media UE

Primul studiu empiric pe această temă, “Integrare prin canalul comerțului”, prezintă

principalele aspecte și rezultate ale articolului scris de Georgescu, V. (2014). Sunt 20 de țări

luate în considerare, dintre care 10 sunt vechi state membre ale UE și 10 sunt noi state membre

ale UE. Folosind date anuale pentru perioada 1999-2013, articolul efectuează o analiză detaliată

15

a evoluției exporturilor și importurilor țărilor analizate, luând în considerare aspecte ca dinamica

schimburilor comerciale, corelații cu PIB-ul, volatilitate, defalcare a comerțului intra- și extra-

UE, gradul de deschidere al economiei. Principala concluzie a articolului scris de Georgescu, V.

(2014) este aceea conform căreia “canalul comerțului este un factor activ și important al

integrării europene” (p.130).

Al doilea studiu empiric pe această temă, “Procesul de catching-up economic în țări selectate

din centrul și estul Europei”, este unul extins și discută aspecte legate de catching-up la nivel de

țară, de regiune și se concentrează, de asemenea, pe situația din România.

La nivel de țară, studiul prezintă principalele evoluții pentru țările CEE, luând în considerare

variabile cum sunt PIB per capita în PPS, rata șomajului, deficitul de cont curent, rata inflației,

datoria publică, deficitul bugetar, randamentele pe termen lung ale obligațiunilor

guvernamentale, cursul de schimb.

Evoluțiile și problemele prezentate arată un proces de catching-up economic la nivel de țară care

are multe fațete, este real, cuantificabil și foarte diferit de la țară la țară. În plus, acesta nu este

automat, nu este constant în timp și are multe particularități.

Unul dintre aspectele discutate este acela că, din punctul meu de vedere, menținerea avantajului

competitiv exclusiv sau în mare măsură prin intermediul unor salarii mai mici este o abordare

greșită într-o țară CEE cum este România. În plus, din punctul meu de vedere, deși menținerea

echilibrelor macroeconomice este foarte importantă, aceasta ar trebui să fie subordonată celui

mai important obiectiv, acela de catching-up economic.

Un alt aspect subliniat este acela că este imperativă reducerea diferențelor din punct de vedere

economic dintre România și țările mai dezvoltate din UE, deoarece a nu face acest lucru

contribuie la un mecanism auto-propulsat în care resursele umane în special, dar și alte resurse

se “scurg” din țară. Aceasta devine o problemă de selecție adversă care conduce la un potențial

economic mai redus și la sărăcie. Consider că un aspect fundamental atunci când se discută

despre catching-up economic este perioada de timp în care acesta se face.

Un alt subiect discutat este faptul că, din punctul meu de vedere, uniformitatea thresholdului

pentru deficit bugetar între țările UE este un dezavantaj pentru țările aflate în proces de catching-

up, deoarece acestea au nevoie să investească mai mult decât țările dezvoltate, iar potențialul lor

de dezvoltare este diminuat în acest fel. Avantajul siguranței în ceea ce privește acumularea de

datorii nu anulează complet, în opinia mea, dezavantajul menționat anterior, și mai multă atenție

16

ar trebui acordată modalităților de a reduce datoriile prin creștere economică, nu încercării de a

rezolva problema deficitelor sacrificând dezvoltarea viitoare. În opinia mea, politicile referitoare

la deficitul bugetar și datoria publică ar trebui să fie adaptate pentru a se potrivi situației și

nevoilor specifice din fiecare țară CEE.

O privire de ansamblu sintetică asupra procesului de catching-up la nivel de țară poate fi

obținută prin intermediul analizei cluster. În contextul acestui studiu, obiectivul este de a genera

grupuri de țări având caracteristici similare în interiorul fiecărui grup și suficient de diferite între

grupuri. Tehnica de clusterizare folosită este algoritmul Ward. O dendrogramă ilustrează

procesul de formare a clusterelor pentru PIB per capita în PPS pentru 27 de țări UE (UE28

excluzând LU din motive de outlier). O altă dendrogramă ilustrează procesul de formare a

clusterelor pentru 28 de țări UE, în care fiecare țară este reprezentată de un obiect multivariat de

date conținând variabile care reflectă în principal stabilitatea economiei.

La nivel regional, studiul investighează procesul de catching-up economic pentru a afla dacă

acesta reduce nivelul disparităților sau dacă acesta conduce la un nivel crescut al disparităților

între regiuni. Sunt folosite date regionale de la Eurostat, la nivel de regiuni NUTS 2.

Gradul de inegalitate între regiuni ale UE (NUTS 2, fără Luxemburg din motive de outlier) este

mai mare decât gradul de inegalitate între țări ale UE (de asemenea fără Luxemburg). În plus,

gradul de inegalitate între țări scade substanțial de-a lungul perioadei 2000-2011, în timp ce

gradul de inegalitate între regiuni scade doar marginal de-a lungul aceleiași perioade.

Faptul că problema convergenței este mai acută la nivel regional decât la nivel național este un

aspect cheie și indică un caracter eterogen al procesului de convergență în Uniunea Europeană.

Acest lucru poate reprezenta un aspect important în ceea ce privește analiza asupra politicilor de

coeziune la nivel regional versus cele la nivel național.

În subsecțiunea dedicată României în contextul procesului de catching-up economic, este

prezentat un sumar al evoluției țărilor CEE relativ la media UE28 în ceea ce privește PIB per

capita în PPS pentru perioada 1995-2014 și sunt subliniate particularitățile acestui proces pentru

România.

Discuția atinge mai multe subiecte, dintre care unele au fost de asemenea menționate în partea

de studiu dedicate procesului de catching-up la nivel de țară. În opinia mea, prioritatea

fundamentală pentru o țară ca România este aceea de a relua un proces puternic de catching-up

economic către media UE28 și ar trebui să fie clar care sunt așteptările în ceea ce privește poziția

17

României relativ la media UE28 și relativ la celelalte țări CEE peste intervale de timp, de

exemplu, de 5, 10, 15, 20 de ani. Consider că procesul de catching-up economic este o necesitate

obiectivă, iar justificarea pentru acest fapt este următoarea: cu cât diferența de dezvoltare dintre

România și țările mai dezvoltate din UE este mai mare, respectiv cu cât procesul de catching-up

economic durează mai mult, cu atât mai multe resurse, umane și economice se vor “scurge” din

România până ce se va ajunge la echilibru. Aș dori să subliniez în mod deosebit componenta de

timp și aș menționa faptul că procesul va fi cu atât mai scump cu cât va dura mai mult. O țară ca

România trebuie să își dezvolte capitalul pentru a-și păstra forța de muncă acasă și trebuie să

facă acest lucru rapid, înainte să fie golită de resursa sa umană și de a fi și mai afectată de

selecția adversă. Timpul este esențial în acest proces. Pentru o țară ca România, economiștii

trebuie să găsească politici și căi pentru o traiectorie susținută de catching-up, având

constrângerile aferente legate de stabilitatea macroeconomică. În opinia mea, nevoia de

stabilitate macroeconomică, deși foarte importantă, este subordonată nevoii de catching-up

economic și nu invers.

Sunt prezentate trei scenarii privind situația posibilă a României relativ la media UE28 la

sfârșitul anului 2025. Deși există multe limitări, este util să existe o indicație conform căreia,

ceteris paribus, la sfârșitul anului 2025, într-un scenariu pesimist, România se va afla la

aproximativ 63% din media UE28, într-un scenariu de bază la aproximativ 75% din media

UE28, iar într-un scenariu optimist, la aproximativ 83% din media UE28.

În scenariul de bază, care este, de asemenea, cel mai probabil scenariu dintre cele trei, la sfârșitul

anului 2025, la aproximativ 75% din media UE28, una dintre problemele cu care România se

confruntă ar putea fi diminuată în mare măsură, respectiv emigrația și selecția adversă asociată

cu emigrația.

Consider că, în absența unor șocuri negative majore și urmând o traiectorie normală de

dezvoltare, este posibil ca România să își schimbe statutul și să devină o economie dezvoltată

într-un interval de circa 15-20 de ani (2030-2035).

18

Bibliografie

Agnello, L., Caporale, G. M., Sousa, R. M. (2013), “Fiscal Adjustments and Business Cycle

Synchronization”, DIW Berlin Discussion Paper No. 1339

Alberola, E., Estrada, Á., Santabárbara, D. (2013), “Growth beyond imbalances. Sustainable

growth rates and output gap reassessment”, Banco de Espana, documentos de Trabajo, No. 1313

Alessi, L., Detken, C. (2009), “Real time early indicators for costly asset price boom/bust

cycles: A role for global liquidity”, ECB Working Paper Series, No. 1039

Altăr, M., Necula, C., Bobeică, G. (2010), “Estimating Potential GDP for the Romanian

Economy. An Eclectic Approach”, Romanian Journal of Economic Forecasting No. 3

http://www.ipe.ro/rjef/rjef3_10/rjef3_10_1.pdf

Andrei, T., Bourbonnais, R. (2008), “Econometrie”, Editura Economică, Bucureşti

Andrei, T., Stancu, S., Iacob, A.I., Tuşa, E. (2008), “Introducere în econometrie utilizând

EViews”, Editura Economică, Bucureşti

Arratibel, O., Furceri, D., Martin, R. (2008), “Real convergence in central and eastern European

EU member states. Which role for exchange rate volatility?”, ECB Working Paper Series, No.

929

Artis, M., Dreger, C., Kholodilin, K. (2009), „Common and Spatial Drivers in Regional

Business Cycles“, DIW Berlin Discussion Papers No. 859

Asteriou, D., Hall, S. G., (2007), “Applied Econometrics”, revised edition, Palgrave Macmillan

Baldwin, R., Wyplosz, C. (2006), “The Economics of European Integration”, Second edition,

McGraw Hill

19

Bank of Canada (2012), “The Output Gap”, Backgrounders

http://www.bankofcanada.ca/wp-content/uploads/2010/11/output_gap.pdf

Belke, A., Schnabl, G., Zemanek, H. (2009), „Real convergence, capital flows, and

competitiveness in Central and Eastern Europe”, DIW Berlin Discussion Papers, No. 937

Beņkovskis, K., Rimgailaite, R. (2010), „The Quality and Variety of Exports from New EU

Member States: Evidence from Very Disaggregated Data”, Latvijas Banka Working Paper, No.

2

Bonesmo Fredriksen, K. (2012), “Income Inequality in the European Union”, OECD Economics

Department Working Papers, No. 952, OECD Publishing.

http://dx.doi.org/10.1787/5k9bdt47q5zt-en

Borio, C. (2006), “Monetary and prudential policies at a crossroads? New challenges in the new

century”, BIS Working Papers, No. 216

Borio, C. (2012), “The financial cycle and macroeconomics: what have we learnt?”, BIS

Working Papers, No. 395

Borio, C., Disyatat, P., Juselius, M. (2013), “Rethinking potential output: Embedding

information about the financial cycle”, BIS Working Papers, No. 404

Bouis, R., B. Cournède and A. Christensen (2012), “Implications of Output Gap Uncertainty in

Times of Crisis”, OECD Economics Department Working Papers, No. 977, OECD Publishing.

http://dx.doi.org/10.1787/5k95xd7m3szw-en

Bracke, T., Bussiere, M., Fidora, M. and Straub, R. (2008), “A framework for assessing global

imbalances”, ECB Occasional Paper Series, No.78

Brenke, K. (2013), “A Skeptikal View of Mechanisms for Business Cycle Harmonization in the

Euro Area”, DIW Berlin Economic Bulletin No. 1/2013

20

Bussière, M., Fidrmuc, J., Schnatz, B. (2005) „Trade Integration of Central and Eastern

European Countries. Lessons from a Gravity Model”, ECB Working Paper Series, No. 545

Candelon, B., Metiu, N., Straetmans, S. (2013), “Disentangling Economic Recessions and

Depressions”, Deutsche Bundesbank Discussion Paper No. 43/2013

Caporale, G., M., De Santis, R., Girardi, A. (2013), “Trade Intensity and Output

Synchronization. On the Endogeneity Properties of EMU”, DIW Berlin Discussion Papers, No.

1277

Christiano, L. J., Trabandt, M. and Walentin, K. (2010), “Involuntary unemployment and the

business cycle”, ECB Working Paper No. 1202

http://www.ecb.int/pub/pdf/scpwps/ecbwp1202.pdf

Chudik, A., Straub, R. (2010) „Size, Openness and Macroeconomic Interdependence”, ECB

Working Paper Series, No. 1172

Cieślik, A., Michałek, J.J.,Mycielski, J. (2012), „Consequences of the euro adoption by Central

and Eastern European (CEE) countries for their trade flows”, National Bank of Poland Working

Paper No. 118

D’Auria, F., Denis, C., Havik, K., Mc Morrow, K., Planas, C., Raciborski, R., Röger, W., Rossi,

A. (2010), “The Production Function Methodology for Calculating Potential Growth Rates &

Output Gaps”, European Commission, Directorate-General for Economic and Financial Affairs,

Economic Papers, No. 420

Dées, S., Zorell, N. (2011), „Business Cycle Synchronization. Disentangling Trade and

Financial Linkages“, ECB Working Paper Series, No. 1322

Detken, C., Smets, F. (2004), “Asset price booms and monetary policy”, ECB Working Paper

Series, No. 364

Drehmann, M., Borio, C., Tsatsaronis, K. (2012), “Characterising the financial cycle: don’t lose

sight of the medium term!“, BIS Working Papers, No. 380

21

European Central Bank (2014), “Convergence report”, June 2014

European Central Bank (2013), “Convergence report”, June 2013

European Commission (2004),”Catching-up, growth and convergence of the new Member

States”, chapter 2 from European Economy, No. 6

European Commision (2009), ”Impact of the Current Economic and Financial Crisis on

Potential Output”, Directorate-General for Economic and Financial Affairs, Occasional Paper,

No. 49

European Commission (2012), “Scoreboard for the surveillance of macroeconomic imbalances”,

Occasional Papers, No. 92

Eurostat (2011), “Regions in the European Union – Nomenclature of territorial units for

statistics – NUTS 2010/EU27”, ISSN 1977-0375

Eurostat (2014), Eurostat news release No. 29/2014

Eurostat (2015), Eurostat news release No. 207/2015

Égert, B. (2010), “Catching-up and Inflation in Europe: Balassa-Samuelson, Engel's Law and

Other Culprits”, OECD Economics Department Working Papers, No. 792, OECD Publishing.

http://dx.doi.org/10.1787/5kmblscvdk7d-en

Fidrmuc, J. et al. (2013), “Slovakia: A Catching Up Euro Area Member In and Out of the

Crisis”, OECD Economics Department Working Papers, No. 1019, OECD Publishing.

http://dx.doi.org/10.1787/5k4c9ktpf47g-en

Furceri, D. and A. Mourougane (2009), “The Effect of Financial Crises on Potential Output:

New Empirical Evidence from OECD Countries”, OECD Economics Department Working

Papers, No. 699, OECD Publishing.

http://dx.doi.org/10.1787/224126122024

22

Furceri, D., Zdzienicka, A. (2010a), “The Consequences of Banking Crises for Public Debt”,

OECD Economics Department Working Paper, No. 801

Furceri, D., Zdzienicka, A. (2010b), “Banking Crises and Short and Medium Term Output

Losses in Developing Countries: The Role of Structural and Policy Variables”, MPRA Paper

No. 22078

Fritsch, M., Kritikos, A., Pijnenburg, K. (2013), “Business Cycles, Unemployment and

Entrepreneurial Entry. First Evidence from Germany”, DIW Berlin Discussion Paper, No. 1281

Gălățescu A., Rădulescu, B., Copaciu, M., (2007) “Potential GDP Estimation for Romania”,

National Bank of Romania, Occasional Paper No. 6

http://bnro.ro/Occasional-papers-3217.aspx

Georgescu, V. (2014), “Patterns in Trade in selected European Union Countries”, PIGE

Conference 2014, Constanţa, Romania, ISSN 1582-9383, Ovidius University Constanţa Annals

http://stec.univ-ovidius.ro/html/anale/RO/text-integral/

Hairault, J., O., Langot, F., Osotimehin, S. (2008), “Unemployment Dynamics and the Cost of

Business Cycles”, IZA discussion Papers, No. 3840

Haugh, D., Ollivaud, P., Turner, D. (2009), “The Macroeconomic Consequences of Banking

Crises in OECD Countries”, OECD Economics Department Working Paper, No. 683

Härdle, W., Simar, L. (2003), “Applied Multivariate Statistical Analysis”, Springer Verlag

Berlin Heidelberg

Herrmann, S., Jochem, A. (2013), “Current account adjustment in EU countries: Does euro-area

membership make a difference?”, Deutsche Bundesbank Discussion Paper No. 49

International Labour Organization (2013), Global Wage Report 2012/2013 – Wages and

equitable growth

23

Isaic-Maniu, A., Mitruţ, C., Voineagu, V. (2004), “Statistică”, Editura Universitară, Bucureşti

Konopczak, K. (2013), “The Balassa-Samuelson effect and the channels of its absorption in the

Central and Eastern European Countries”, Narodowy Bank Polski Working Paper No. 163

Konya, I. (2011), “Convergence and Distortions: the Czech Republic, Hungary and Poland

between 1996-2009”, Magyar Nemzeti Bank Working Papers, No. 6

Koske, I. and N. Pain (2008), “The Usefulness of Output Gaps for Policy Analysis”, OECD

Economics Department Working Papers, No. 621, OECD Publishing.

http://dx.doi.org/10.1787/241172520210

Kuzin, V., Hillebrand, M. (2009), “Global Business Cycles: Degree of Synchronization in the

Current Downturn is Unprecedented”, Weekly Report, DIW Berlin, No. 27/2009, Volume 5,

September 30, 2009

Macchiarelli, C. (2013), “GDP-Inflation Cyclical Similarities in the CEE Countries and the Euro

Area”, ECB Working Paper No. 1552

http://www.ecb.int/pub/pdf/scpwps/ecbwp1552.pdf

Marcellino M., Musso A. (2010), “Real Time Estimates of the Euro Area Output Gap –

Reliability and Forecasting Performance”, European Central Bank, Working Paper Series No.

1157

http://www.ecb.int/pub/pdf/scpwps/ecbwp1157.pdf

Markku Lanne, Jani Luoto (2012), “Does Output Gap, Labor’s Share or Unemployment Rate

Drive Inflation?” MPRA Paper No. 41820, Munich Personal RePEc Archive

http://mpra.ub.uni-muenchen.de/41820/1/MPRA_paper_41820.pdf

Mihaljek, D., Klau, M. (2008), “Catching-up and inflation in transition economies: the Balassa-

Samuelson effect revisited”, BIS Working Papers, No. 270

Morley, J. (2014), “Measuring Economic Slack: a Forecast-Based Approach with Applicationas

to Economies in Asia and the Pacific”, BIS Working Papers, No. 451

24

Morley, J., Piger, J., (2012), “The Asymmetric Business Cycle”, The Review of Economics and

Statistics, 94(1):208-221

Müller, Marlene (2007) “Introduction to R”, Fraunhofer Institut Techno- und

Wirtschaftsmathematik, lecture notes

Narodowy Bank Polski (2015), “Analysis of the economic situation in the countries of Central

and Eastern Europe”, No.1

Pecican, E. Ş., (2009), “Econometria pentru… economişti”, ediţia a treia, Editura Economică,

Bucureşti

Rapacki, R., Próchniak, M. (2009),” The EU Enlargement and Economic Growth In the CEE

New Member Countries”, European Commission, European Economy, Economic Papers 367

Romer, D., (2001), “Advanced Macroeconomics”, second edition, McGraw-Hill International

Edition, Singapore

Silgoner, M., Steiner, K., Wörz, J., Schitter, C. (2013) „Fishing in the same Pool? Export

Strengths and Competitiveness of China and CESEE in the EU-15 Market”, ECB Working

Paper Series, No. 1559

Startz, R. (2009), ”EViews Illustrated for Version 7”, Quantitative Micro Software

Szalai, Z. (2011), “Asset prices and financial imbalances in CEE countries: macroeconomic

risks and monetary strategy”, Magyar Nemzeti Bank working Papers, No. 8

Takáts, E., Upper, C. (2013), “Credit and Growth after Financial Crises”, BIS Working Paper

No. 416

Tippkötter, M. (2010), “Global Imbalances and the Current Account Adjustment Process: an

Empirical Analysis”, DIW Berlin Discussion Paper, No. 1011

25

Ţiţan, E., Georgescu, V. (2013)(1), “Investigating Macroeconomic Stability using the Output

Gap”, Romanian Statistical Review, No. 2, ISSN 1844-7694

http://www.revistadestatistica.ro/index.php/romanian-statistical-review-22013/

Ţiţan, E., Georgescu, V. (2013)(2), “Investigating the Relationships between the Output Gap,

Inflation and Unemployment”, Finance and Economics Conference 2013, Frankfurt, Germany,

ISSN 2190-7927

http://www.lcbr-archives.com/2013-01.html

Ţiţan, E., Georgescu, V. (2015), “Recovery and long lasting effects of the recent crisis: a

multivariate analysis”, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and

Research, No. 2, ISSN 1842-3264

http://www.ecocyb.ase.ro/Articles20152.htm

Eurostat (2015) - http://ec.europa.eu/eurostat/cache/RSI/#?vis=nuts1.economy – accessed on

25.06.2015

Eurostat (2015) - http://ec.europa.eu/eurostat/cache/RSI/#?vis=nuts2.economy – accessed on

25.06.2015

Eurostat (2015) - http://ec.europa.eu/eurostat/cache/RSI/#?vis=nuts3.economy – accessed on

25.06.2015

The MathWorks Documentation Center – Mean Absolute Deviation

http://www.mathworks.com/help/stats/mad.html

The MathWorks Documentation - Jarque Bera test

http://www.mathworks.com/help/stats/jbtest.html

The Quantnet project

http://sfb649.wiwi.hu-berlin.de/quantnet/index.php?p=start