Metodologie curs 7

Metode si tehnici de creztivitate. Euristica. Rezolvarea de probleme

Euristica Desi se considera ca o disciplina stiintifica in ultimele decenii (4-6) fenomenul ca atare a fost folosit mai demult, in special de catre psihologi in legatura cu activitatile creatoare ale constiintei. Euristica este genetica, ereditara. Vine din greaca de la cuvantul heuriskein care inseamna a gandi, a afla, a gasi, a descoperi. Ca disciplina de sine statatoare este definita ca arta inventiei, stiinta metodelor si regulilor descoperirii si inventarii pe o cale nedeductiva, nerationala. Asa cum rezulta din definitie metoda euristica se deosebeste de cea deductiva. Aceasta din urma inseamna deducerea unor afirmatii din altele, considerate adevarate, prin aplicarea unor reguli logice definite in mod riguros. Metoda euristica nu este o metoda riguroasa de demonstratie ci mai curand un procedeu care este de ajutor demonstratiei; prin urmare euristica studiaza cazurile reale de inventii si descoperirii si incearca sa deduca din ele principii generale ale proceselor de inventie si descoperire. Pentru a delimita euristica de metoda deductiva se foloseste notiunea de algoritm si se arata ca deductiile euristice nu sant de natura algoritmica pentru ca se foloseste de presupuneri, analogii, ipoteze de lucru, modele de diferite feluri ceea ce deductia nu face. Prin algoritm se intelege un procedeu schematic pentru rezolvarea unei categorii sau clase de probleme in care fiecare „pas” care duce la rezolvarea dorita este definit in mod riguros si de aceea se vorbeste de algoritmul rezolvarii problemelor. De o mare importanta sant notiunile de euristica si algoritm in cazul simularilor pe calculator. Cand intervin procese de creatie propriu-zisa, specifica doar omului, simularea pe calculator devine foarte dificila datorita faptului ca procesul creatiei umane presupune spontaneitatea. Aici intevine euristica ce cauta ca din exemplele concrete sa deduca reguli si strategii cu aplicabilitate limitata, acceptabile doar in anumite cazuri. Rezulta astfel deosebirea dintre activitatile de rutina, standardizate care pot fi calculate de calculator, roboti pentru ca pot fi descompuse in totalitate intr-o suita de algoritmi iar acitivitatea creatoare, deci domeniul euristicii, a fost si ramane prin excelenta caracteristica specifica si semnul de noblete al omului.

Algoritmica si euristica = sant formule si strategii diferite in organizarea operatiilor intelectuale in vederea rezolvarii de probleme. Algoritmica este strategia gandirii care foloseste algoritmi. Algoritmii sant serii strict ordonate de operatii si intervin succesiv pana la rezolvarea sarcinii respective. Ei sant structuri operationale standardizate care duc cu certitudine la solutii. Folosirea calculatorului a determinat intensificarea cercetarii si evidentierea algoritmilor. Dar nu toate stiintele si nu pe tot parcursul lor pot fi atat de usor algoritmizate. Euristica este disciplina ce contine procedee, metode ce au menirea de a facilita descoperirea, inventia. Euristica, spre deosebire de algoritmica, foloseste sisteme operationale flexibile si deschise cuprinzand procedee de elaborare a ipotezelor si de testare eficienta a acestora. Apeleaza la gandirea divergenta. Insa trebuie evidentiat faptul ca pe parcursul unei activitati procedeele algoritmice si

Metodologie curs 7 -2-

euristice se completeaza si colaboreaza in proportii determinate. Procedeele euristice verificate si completate se transforma in algoritm. La nivel elementar euristica se rezuma la alegerea algoritmului potrivit pentru efectuarea unei sarcini noi.

Rezolvarea probelmelor

1. Problema este un „obstacol” cognitiv in relatiile subiectului cu lumea sa. Este o dificultate teoretica sau practica sau o lipsa a cunoasterii.

2. Situatia problematica este o conjunctura care genereaza probleme sau o neconcordanta intre mijloace si scopuri sau intre a vrea si a putea.

Pentru a iesi din aceasta situatie trebuie localizata si definita problema sau solicitarea cuiva care are cunostinte necesare sa o rezolve. Cu cat este mai bine formulata problema cu atat vom sti mai bine ce trebuie facut pentru a rezolva situatia problematica.

3. Demers rezolutiv = conturarea sarcinii de depasire a obstacolului cognitiv sau demersurile cognitive si tehnicile intreprinse in scopul rezolvarii problemelor.

Categorii de probleme

1. dupa gradul de structurare al ei: a. Probleme bine definite care se rezolva prin algoritm. b. Probleme slab definite care se rezolva prin strategii euristice.

2. dupa gradul de specificare al datelor initiale si a necesarului de operatii de transformare a datelor intiale in cele finale a. Probleme reproductiv-necreative – se rezolva prin algoritmi b. Probleme demnstrativ-explicative – probleme in care starea finala este bine specificata si se cere demonstrarea, explicarea sau gasirea cauzelor c. Probleme euristic-creative – probleme slab definite si care necesita un grad inalt al capacitatilor cognitive. d. Probleme intuitiv-creative – asemanatoare cu cele euristic-creative dar cu starea initiala mai bine specificata. e. Probleme de optimizare, de reproiectare creativa care au starea initiala bine determinata dar cu cea finala necunoscuta.

Metodologie curs 7 -3-

Accesibilitatea problemelor depinde de gradul lor de definire si anume: problemele bine definite sant mai accesibile pe cand cele slab definite sant dificile sau inaccesibile.

Fazele procesului rezolutiv

1. punerea probelemei sau formularea ei; o problema bine precizata este pe jumatate rezolvata.2. formularea ipotezelor, a presupunerilor si testarea lor.3. conturarea modelului rezolutiv functie de ipoteza adoptata.4. executia adica aplicarea modelului rezolutiv.5. verificarea necesara mai ales in cazul problemelor complexe.

Tehnici euristice de rezolvare a problemelor

Aceste procedee metodologice euristice servesc la descoperirea unor cunostinte noi. 1. Asocierea consonanta. asocierea = reprezinta o functie a intelectului uman care stabileste legatura dintre imaginatie si memorie astfel incat o idee (memorata) o antreneaza pe alta ducand la idei noi.Cu cat memoria este mai bogata cu atat aparitia asocierilor este facilitata 2. Analogia si extrapolarea analogia = transfer de insusiri de la un lucru la altul, de la un obiect la altul => imprumutul de idei de la o solutie apropiata. extrapolarea = o extindere ipotetica pe baza unui rationament prin analogie a unei insusiri, legi, teorii, de la un domeniu la altul. 3. Inversia este abordarea inversa a problemei: de ce nu s-ar inlocui pozitivul cu negativul? de ce de jos in sus si nu de sus in jos? de ce vertical si nu orizontal? 4.Empatia ( in aceasta situatie) reprezinta substituirea gandirii subiectului, omului care observa cu cea a interlocutorului sau a obiectului sau a utilajului proiectat, s.a.m.d. 5. Combinarea – majoritatea ideilor noi aparute prin combinarea, prin sinteza altor idei. 6. Modificarea, ameliorarea, dezvoltarea. Este suficient sa amintim ca din cinci brevete de inventie patru sant perfectionari ale unor idei deja brevetate.