Metode Si Procedee Tehnologice 2

8/10/2019 Metode Si Procedee Tehnologice 2

1/17

Metode si procedee tehnologice-sesiune-

1.Efectele ultrasunetelorPrincipalele efecte care determina schimbari permanente si utile in structura mediului undese propaga ultrasunetele sunt:

-Efecte mecanice datorate faptului ca metalele se comporta neliniar sub actiunea ultrasunetelor. efectul de Inmuiere acustica, care se manifesta prin reducerea tensiunii statice necesare

deformarii plastice a metalului odata cu cresterea densitatii de energie acustica. efectul de durificarea acusticaa unui metal ca urmare a variatiei tensiunii interne din

material.

-Efecte termice , datorita absorbtiei preferentiale a energiei ultrasonore in mediul prin care sepropaga undele acustice.

-Cavitatia acustica aparuta datorita faptului ca in mediul lichid parcurs de ultrasunete se formeazabulesau cavitati gazoase . Cavitatile au o durata de viata foarte scurta, dispar prin implozie,producand socuri mecanice si termice importante.

-Efecte chimice determinate de faptul ca propagarea ultrasunetelor in medii lichide favorizeaza prindiferite mecanisme specifice, intensificarea activitatii chimice: reactii de oxidare si de reducere,polimerizare si depolimerizare, hidroliza etc.

-Efecte biologice , care pot aparea la propagarea ultrasunetelor prin sisteme biologice.Ultrasunetele pot avea efecte biopozitive( terapeutice) sau bionegative(distrugereamicroorganismelor, degradarea macromeleculelor, leziunii etc.)

2.Mijloace de producere a ultrasunetelor. Generarea deultrasunete prin efect magnetostrictiv. Generarea deultrasunete prin efect piezoelectric

-Generarea de ultasunete prin efect magnetostrictiv . Aceasta metoda se bazeaza pe proprietatea unor materiale feromagnetice de a se contracta saudilata sub actiunea campului magnetic, emitand ultrasunete. Acest efect se foloseste cu succespentru producerea de ultrsunete la o frecventa dubla fata de cea a curentului care alimenteazabobina.Materialele utilizate pentru constructia traductoarelor(transductoare) magnetostrictive sunt nichelul,

aliajele Fe-Ni, Fe-Co, ferite speciale. Generatoarele de ultrasunete construite cu asemeneatransductoare functioneaza la frecvente de pana la 60 kHz si au puteri de ordinul sutelor de wati.

-Generarea de ultrasunete prin efect piezoelectric .Metoda se beazeaza pe proprietatea unor materiale piezoelectrice de a se deforma sub actiunea

campului electric. Aplicarea unei tensiuni electrice la doua fete opuse ale unui cristal piezoelectric, producecompresiuni sau expansiuni - efect numit piezoelectric invers, iar reciproca, produce sarcini electricela suprafata cristalului, efectul numit piezoelectric direct.Efectul piezoelectric invers se foloseste la generarea de ultasunete, iar efectul piezoelectric directduce la detectarea ultrasunetelor. In practica acelasi cristal poate si fi emitator si receptor.-Substantele ce prezinta efecte piezoelectrice sunt cuartul, sarea Seignette, suflatul de litiu,metatitanatul de bariu etc.


2/17

3.Schema si elementele componente ale unui sistem deprelucrare ultrasonora

4.Prelucrarea ultrasonora cu suspensie abraziva. Principiulmetodei


3/17

5.Aplicatiile active si pasive ale ultrasunetelor

Aplicatiile ultrasunetelor se impart dupa energia acustica utilizata in active sau pasive.Principalele aplicatii industriale (tehnologice) ale prelucrarii cu ultrasunete se regasesc in domeniulindustriei constructoare de masini, mecanica fina, optica, electrotehnica, electronica si

microelectronica, industria maselor plastice etc.In cadrul aplicatiilor active, energia ultrasunetului este suficient de mare pentru a produce modificaristructurale ale mediului in care se propaga.Cele mai importante aplicatii active ale ultrasunetelor sunt:-prelucrarea pieselor procesate din sticla, cuart, marmura, ceramica;-prelucrarea filierelor de trefilare armate cu carburi metalice sintetizat sau diamantate;-prelucrarea pieselor confectionate din carburi metalice;-finisarea sculelor aschietoare;-finisarea elementelor active ale stantelor si matritelor;-executarea unor operatii de gravare;-lipirea materialelor plastice;

-degresarea, spalarea pieselor si realizarea emulsiilor.In cadrul aplicatiilor pasive ultrasunetele au o intensitate relativ scazuta si nu pot provoca modificaristructurale indeplinind doar rolul de culegere a unor informatii privind calitatile obiectului examinatCele mai importante aplicatii pasive ale ultrasunetelor sunt:-defectoscopia ultrasonica :determinarea defectelor in piesele turnate, sudate, extrudate;-determinarea unor marimi fizice: modul de elasticitate, densitate, vascozitate, temperatura,presiune, viteza, debite;-determinarea unor marimi geometrice: grosimi, distante, volume, nivele, granulozitate;-diagnosticare medicala.Practic, se poate afirma ca aplicatiile tehnologice ale ultrasunetelor isi dovedesc utilitatea, in specialin cazurile cand prelucrarile clasice prin aschiere sunt dificile sau chiar imposibil de realizat.

6.Prelucrarea cu plasma. Avantajele si particularitatileprelucrarii cu plasma

Plasma se produce uzual prin descarcari electrice in gaze si este caracterizata prin conductivitateelectrica mare, temperaturi ridicate, capacitate de interactiune cu campurile electrice si magnetice.

Avantaje:-Permite prelucrarea materialelor greu fuzibile,-Eficienta economica ridicata in cazul anumitor prelucrari specifice,-Permite injectarea unor densitati mari de putere la nivelul pieselor de prelucrat.

Particularitati ale procesului:-In cazul prelucrarilor uzuale se folosesc plasme termice obtinute in urma unor descarcari electricein gaze prin arc, prin scantei obtinandu-se temperaturi intre 6000 si 30000 K.-Plasma se obtine in generatoare de plasma, numite si plasmatroane, in care coloana arculuielectric este fortata sub actiunea unui jet de gaz sa treaca printr-un spatiu limitat reprezentat deorificiul unei duze.-Generatoarele de plasma pot functiona in functie de tipul de descarcare in doua variante:-cu arc de plasma -cu jet de plasma -Gazele plasmagene sunt livrate in butelii de inalta presiune, cele mai utilizate fiind: argon,hidrogen, azot, heliu, kripton sau amestecaturi.


4/17

7.Schema de principiu a unui generator de plasma

8.Avantajele procesarii prin inductie electromagnetica

-Absenta contactului direct intre inductor si piesa de incalzit;

-Nivelul ridicat de putere injectata in piesa de incalzit, rezultand o viteza mare de incalzire fata dealte tehnici, deci o reducere a pierderii de material prin oxidare;-Caldura se dezvolta direct in material;-Bun randament electric, deci bun randament global al instalatiei (60-85%);-Posibilitatea automatizarii proceselor tehnologice;-Posibilitatea controlului vitezei de incalzire, a temperaturii de incalzire;-Posibilitatea controlului adancimii de patrundere si puterii induse prin frecventa de alimentare;-Spatiu redus ocupat de echipamentele aferente;-Mentenanta usoara;-Punere rapida in functiune;-Protectia mediului inconjurator, procedeul fiind ecologic fara emisi de gaze nocive;-Asigurarea unor conditii imbunatatite de munca cu o poluare redusa;-Durata lunga de viata a echipamentelor.

9.Principiul procesarii prin inductie electromagnetica. Relatiaadancimii de patrundere

Procesarea prin inductie electromagnetica are la baza legea inductiei electromagnetice si efectulJoule al curentilor indusi. O bobina inductoare alimentata de la o sursa de curent alternativ (c.a.)genereaza un camp magnetic variabil in timp. Conform legii inductiei electromagnetice, in oricepiesa conductoare care se afla intr-un astfel de camp magnetic, numit camp inductor, apar curentiindusi, care prin efectul Joule determina incalizirea piese.

Viteza de scadere este dependenta de parametrul:

denumit adancime de patrundere a campului.

Adancimea de patrundere caracterizeaza patrunderea energiei electromagnetice in conductoaremasive si reprezinta distanta fata de suprafata conductorului pe care densitatea curentului indusscade de e=2,71 ori. In acest strat superficial de grosime se dezvolta 86,5% din intreaga putereactiva determinata de curentul indus.

Adancimea de patrundere depinde de frecventa ( f ) campului alternativ, de rezistivitatea sipermeabilitatea a materialului conductor.


5/17

10.Tratamentele termice. Diagrama temperatura-timp

Prin tratament termic se intelege ansamblul de operatii tehnologice care constau din incalzirea,racire, mentinerea unei piese la o anumita temperatura, cu o anumita viteza de incalzire si racire.Tratamentele termice se aplica pieselor metalice cu scopul de a obtine anumite proprietati fizico-

mecanice. Baza teoretica a tratamentelor termice o constituie transformarile structurale in functie devariatia de temperatura.Tratamentul termic se poate reprezenta grafic intr-un sistem de axe de coordonate (in axaordonatelor se inscrie temperatura, in axa absciselor timpul, rezultand diagrama temperatura-timp)

11.Tratamentele termice de recoacere. Tratamente termice decalire

Recoacerea este tratamentul termic care consta in incalzire la temperatura indicata detransformarile in stare solida, mentinerea (prelungita) la aceasta temperatura, urmata de o raciresuficient de lenta pentru realizarea unui anumit echilibru fizico-chimic si structural. Recoacerea este tratamentul termic utilizat pentru a corecta tensiuni interne, unele defecteprovenite din prelucrarile anterioare(turnare, sudare, laminare, forjare) si pentru a pregati materialulpentru prelucrari ulterioare. Recoacerea poate fi de omogenizare, de revenirea, de recristalizare, de detensionare, deregenerare.

Calirea este tratamentul termic care se aplica otelurilor si urmareste obtinerea unei durtitati mari inspecial in stratul superficial al produselor tratate.Tratamentul termic de calire consta in incalzirea la o temperatura determinata din diagrama deechilibru fier-carbon, mentinerea la aceasta temperatura pentru omogenizarea, dupa care urmeazao racire rapida in apa, in ulei, chiar in aer pentru obtinerea structurii dorite(martensita, sorbita).

12.Avantajele prelucrarii cu fiscicol laser

-Energia este puternic concentrata avand un grad ridicat de focalizare, intensitate si rezolutie,-Permite reglarea, automatizarea si reproducerea cu mare precizie a parametrilor functionali,-Procedeul poate fi utilizat la prelucrarea oricarui tip de material,-Prezinta randament local ridicat al utilizarii energiei injectate,-Deformatiile termice si tensiunile interne ale materialului procesat sunt redus,-Prelucararea are loc fara contact mecanic scula-piesa,-Nu necesitata atmosfera de lucru controlata si nici masuri de protectie si securitate deosebite,-Viteza mare de procesare,

13.Formarea fascicolului laser

Efectul laser consta in amplificarea luminii prin emisii stimulate de radiatie. Fenomenul deproducere a efectului laser este legat de tranzitia atomilor de pe un nivel energetic pe altul. Se stieca atomii se pot gasi in diferite stari de excitatie in functie de energia pe care o poseda. Orice dispozitiv laser este constituit dintr-un mediu activ, o cavitate rezonanta si o sursa depompare a energiei catre mediul activ (flash, generator de inalta frecventa), oglinz i de reflexie.


6/17

14.Avantajele prelucrarii cu fascicol de electroni

-Energia este puternic concentrata avand un grad ridicat de focalizare si rezolutie , putanddetermina incalzirea, topirea sau vaporizarea locala a materialului prelucrat,-Permite reglarea si reproducerea cu mare precizie a parametrilor functionali,

-Permite o pozitionare precisa si rapida,-Randament (local) ridicat al utilizarii energiei injectate,-Permite procesarea oircarui tip de material,-Viteza mare de procesare.

15.Schema de principiu a unei instalatii de prelucrare cufascicol de electroni

16.Principiul de functionare al instalatiei de prelucrare cufascicol de electroni

-Tunul electronic este format dintr-un catod si un anod. Incalzirea catodului se realizeaza cufilamentul, alimentat printr-un transformator cu energie electrica. Catodul incalzit la temperaturiinalte emite electroni prin efect termoelectric. Anodul este o placa cu un orificiu central. Electroniiemisi de catod sunt accelerati de anod si trec prin orificiul anodului spre piesele de prelucrat.-Deplasarea electronilor, dupa trecerea prin orificiul anodic, se efectueaza datorita fortelor deinertie. Energia cinetica a electronilor accelerati se transforma in energie termica si rezulta oincalzire rapida a materialului de procesat.-Fascicolul de electroni are tendinta de dispersie dupa trecerea prin anod, dar este impiedicata de obobina de focalizare.

17.Prelucrarea cu plasma. Avantajele prelucrarii cu plasma Se repeata punctual 6

18.Schema de principiu a unui generator de plasma.Se repeta punctual 7


7/17


8/17

23.Parametrii tehnologici ai procesului de sudare

Arcul electric pentru sudare este o descarcare electrica stabila intre un electrod si baia de metal

topit, functionand cu densitate mare de curent, intr-un mediu de gaze ionizate.Principalii parametrii electrotehnologici care determina caracteristicile cordonului de sudura sunt:-intensitatea curentului electric de sudare, definita ca fiind valoarea efectiva a curentului care treceprin arcul electric;-tensiunea arcului electric, definita ca fiind valoarea efectiva a tensiunii electrice la extremitatilearcului electric, respectiv intre electrod si baie, pe durata procesului de sudare;-viteza de sudare;-lungimea arcului electric, fiind distanta dintre capatul inferior al electrodului si baia de metal lichid;-forma si polaritatea tensiunii de alimentare(continua sau alternativa);-tensiunea de mers in gol la bornele sursei de alimentare, atunci cand descarcarea electrica esteintrerupta.

24.Sudarea prin puncte, aplicatiiSudarea prin puncte se bazeaza pe incalzirea locala a pieselor aflate in contact mecanic. Acestaeste obtinut prin presiunea exercitata de electrozi.Sudarea electrica prin puncte se foloseste pentru asamblarea tablelor si profilelor din otel sau dinmetale neferoase, de regula de aceeasi grosime sau de grosime apropiata.

25.Sursa de sudare cu invertor si control electronic al puteri.Schema de principiu

Evolutia surselor pentru sudare cu arc electric a fost determinata de cerintele utilizatorilor ce serefera in special la reducerea consumul de energie si manopera aferente operatiilor de sudare,facilitati de utilizare, calificarea personalului de exploatare si intretinere. Sursele clasice pentrusudarea cu arc electric (convertizoare rotative, transformatoare pentru sudare, redresoare pentrusudare) cu control electromagnetic, nu ofera posibilitatile de control impuse de procesele modernede sudare cu arc electric.Sursele pentru sudare controlate electronic de tip cu invertor , functioneaza ca sisteme dereglare in bucla inchisa a parametrilor de sudare.Principiul surselor cu invertor pentru sudarea cu arc electric se bazeaza pe comutatia de inltafrecventa, ele func tioneaza cu frecventa cuprinsa intre 20100 kHz .


9/17

26.Avantajele asamblarii prin lipire

-imbinarea este nedemontabila;-temperatura la care se realizeaza imbinarea este mult mai mica decat cea necesara la procedeelede imbinare prin sudare;-se pot imbina piese din metal si aliaje de naturi diferite, respective de grosimi diferite;-lipsa tensiunilor interne si a deformatiilor-structura si caracteristicile fizico-chimice ale metalelor de baza nu se schimba dupa lipire;-imbinarile lipite sunt ieftine;

-operatia poate fi mecanizata, automatizata sau robotizata cea ce conduce la productivitate sporita.

27.Lipituri moi, lipituri tari, aliaje si fluxuri pentru lipire

Lipiturile pot fi moi (temperatura de topire a aliajului de lipit este 450C)Aliajele pentru lipituri moi au la baza staniu (cositor) si plumb si se noteaza cu Lp 60(60% staniu);foarte utilizat este fludorul (staniu-plumb+decapant) sub forma de sarme si bare 1-5 mm diametru.

Aliajele pentru lipituri tari (brazari) au la baza cupru si argint avand bune proprietati electrice,mecanice, fluiditate si aderenta, respectiv cupru si zinc (alama cu continut de 40-60% Cu) etc.Aliajul de lipire este livrat sub forma de sarma, vergele, table, foi, granule, pulbere etc.

Fluxul de lipire (denumit si fondant sau decapant) este o substanta chimica speciala ce trebuie sacurete in timpul lipirii oxizii metalici de pe suprafata de lipit, sa impiedice reformarea acestora, sacontribuie la reducerea tensiunii superficiale a metalului de lipit topit, inlesnind procesul de lipire.

- fluxurile corozive denumite si active sau acide,sunt compuse din substante anorganice cum ar fiacidul clorhidric sau fosforic, clorura de zic sau amoniu, si au o actiune decapanta puternica sirapida.- fluxurile slab corozive au de regula o actiune decapanta redusa si au in componenta de obiceisubstante organice cu sau fara rasini (colofoniul)


10/17

28.Ce rol are circuitul magnetic in functionarea unuiechipament electric

Miezul magnetic este una din partile active ale masinilor electrice, mediul din masina electrica princare se concentreaza majoritatea liniilor de camp magnetic, fiind traseul impus fluxului magnetic .Pentru o intelegere mai buna a rolului miezului magnetic apelam la analogia intre circuitele electricesi circuitele magnetice.Intr-un circuit electric , o sursa de tensiune electromotoare provoaca circulatia unui curent electricprin conductoare intr-un circuit magnetic, magnetii sau bobinele parcurse de curent constituiesurse le de tensiune magnetomotoare, iar miezul magnetic constituie conductoarele, fluxulmagnetic fiind analog curentului electric.

29.Care sunt pierderile produse in materialele magnetice aflatein campuri magnetice variabile in timp; relatii, specificatimarimile de care depend.

Daca materialele magnetice se gasesc in campuri magnetice variabile in timp in ele se dezvoltacaldura, (spunem ca se produc pierderi de putere activa). Aceasta caldura se dezvolta prinhisterezis magnetic si prin curenti turbionari. Fenomenul este similar incalzirii dielectricilor aflati incampuri electrice variabile in timp (incalzirea prin microunde).

Pierderile prin histerezis magnetic sunt proportionale cu frecventa si cu aria ciclului de histerezis. Aceste pierderi pot fi calculate cu ajutorul formulei lui Steinmetz:

ph pierderile specific (in unitatea de timp si unitatea de masa) a materialului,,f frecventa, constanta de material (constanta lui Steinmetz),Bmax inductia magnetica maximan coeficientul lui Steinmetz (pentru materiale feromagnetice uzuale 1,6 < n < 2).Pierderile prin curenti turbionari se datoreaza efectului Joule-Lenz care insotesc inducerea decurenti electrici in corpurile conductoare din punct de vedere electric, deci si in cele feromagneticede catre fluxurile magnetice variabile in timp.

grosimep rezistivitate elecritcaf frecventaBmax inductia maxima


11/17


12/17

34.Ce rol are adaosul de siliciu in table electrotehnica. Descrietiinfluenta procentului de siliciu

Adaosul de siliciu reduce pierderile specifice in fier, insa mareste concomitent campul magnetic H,necesitand un camp de magnetizare mai mareContinutul de siliciu influenteaza si plasticitatea materialului, astfel ca la un procent de peste 4%continut de Si, tablele isi pierd plasticitatea devenind casante.

35.Coeficientul de umplere, definitie; marimile de influenta

Coeficientul de umplere k Fe Pentru miezurile magnetice masive, sectiunea neta a fierului S Fe esteegala cu aria geometrica S, calculata cu dimensiunile miezului.Pentru miezurile magnetice confectionate din tole inpachetate, sectiunea bruta a fierului este maimica decat aria geometrica:

deci coeficientul de umplere k Fe < 1Factorii care influenteaza coeficientul de umplere sunt: calitatea tablei si a stantari, grosimea tolei sia izolatiei, forta de poresare la impachetarea miezuluiValorile coeficientului de umplere k Fe in cazult izolatilor uzuale sunt urmatoarele:kFe = 0, 920,93 pentru tole izolate cu lac; kFe = 0,920,94 pentru tole din tabla laminata la rece izolata cu oxizi kFe = 0,940,96 pentru tole neizolate.

36.Coeficientul de majorare al pierderilor de fier; marimile deinfluenta.

La miezurile magnetice realizate din tole,pierderile in fier reale sunt mai mari, cu o cantitatecorespunzatoare coeficientului de majorare k p. Factori de care depinde coeficientul k p sunt:- volumul si calitatea prelucrarilor asupra tolei;- calitatea izolatiei dintre tole;- caliatea impachetari si a prelucrarii miezului impachetatValoarea coeficientului de majorare a pierderilor in fier depinde de forma si complexitatea circuituluimagnetic.

Coeficientul de majorare a pierderilor in fier k p are urmatoarele valoria) pentu masinile electrice:- in dintii miezului magnetic: k p = 1,61,8 - in jugul miezului magnetic: k p = 1,251,4 b) pentru transformatoare si aparate electrice:- din tabla laminata la cald: k p = 1,071,15 - din tabla laminata la rece cu cristale orientate: k p = 1,05


13/17


14/17


15/17

43.Ce se intelege prin transpunerea conductoarelor intr-oinfasurare; desen explicative

Cand un conductor real este format din mai multe conductoare in paralel, dispuse pe raza, se cautaca pe inaltimea coloanei, fiecare conductor elementar sa ocupe pozitii identice prin schimbarea depe o pozitie egala din inaltimea coloanei a ordini de asezare in spirala. Aceast schimbare senumese transpunere, iar infasurarea poarta denumirea de infasurare cu transpozitii.


16/17

44.Ce semnifica termenii in relatia: Z=2mpq

Z = numarul de crestaturi ale miezului magnetic;m = numarul de faze;p = numarul de perechi de poli ai masinii;

q = faza

45.Tipuri de colivii pentru masini asincrone; tehnologii defabricatie

Din punct de vedere tehnologic sunt doua mari categorii:Colivii sudate. Acestea se compun din bare de cupru, alama sau aluminiu, asezate in crestaturilemiezului magnetic ale rotorului.Principalele tipuri de colivii sudate sunt:-colivie simpla cu bare rotunde din cupru;-colivie dubla cu bare rotunde de alama si cupru.-colivii cu bare inalte: dreptunghiulare inclinate, dreptunghiulare drepte sau alte forme special debare pentru colivie;Procesul tehnologic de fabricatie al coliviei este urmatorul:-se introduce barele in crestatura;-se dispun inele de scurtcircuitare si se sudeaza barele de ineleColivii turnate. Turnarea coliviilor din aluminiu prezinta numeroase avantaje dintre care cele maiimportante sunt cresterea productivitatii muncii si realizarea de diverse forme de bare, in vedereaobtinerii unor parametrii superiori pentru masinile respective.Procedeele de turnare cele mai folosite sunt urmatoarele:Turnarea centrifuga , are urmatorul process tehnologic:-se impacheteaza rotorul pe dornul 1 impreuna cu cochilia 2 care are in partea superioara gura deturnare amplasata central;-se incalzeste ansamblul la 500 550C, se monteaza pe masina centrifuga, se porneste masina sise toarna aluminiul topit care, prin fortele centrifuge este impins in exterior;Turnarea sub presiune , foloseste masini complexe specializate ce executa, concomitant, presareapachetului de tole si turnarea. Prin acest procedeu sunt eliminate operatiile laborioase de presare atolelor pe dorn, preincalizarea rotorului etc.

46.Controlul si incercarile bobinelor. Care sunt principaleleincercari la care sunt supuse infasurarile

Pentru identificarea si inlaturarea defectiunilor se fac o serie de incercari si verificari, dupa

urmatoarele stadia de fabricatie, pentru a evita trecerea bobinelor sau subansamblelor bobinate cudefecte la alte operatii si la respingerea lor ulterioara ceea ce duce la cresterea cheltuielilor defabricatie:-dupa executarea bobinelor;-dupa executarea infasurarii;-dupa montarea masinii;Principalele incercari la care sunt supuse infasurarile sunt:-controlul numarului de spire;-masurarea rezistentei bobinajelor;-masurarea rezistentei de izolatie;-verificarea infasurarii la scurtcircuit intre spire;-incercarea la tensiune marita;

47.Care sunt avantajele impregnarii infasurarilor


17/17

-mareste conductibilitatea si stabilitatea termica prin umplerea golurilor de aer cu lacul deimpregnare;-mareste rigiditatea dielectrica si rezistenta mecanica a izolatiei;-mareste stabilitatea la umezeala si alti factori atmosferici daunatori (praf cu diferite imprutati), inspecial la bobinele procesate din conductoare isolate cu fibre vegetale (bumbac,matase,banda desticla) prin umplerea porilor izolatiei;-mareste rezistenta mecanica a bobinei eliminand posibilitatea deplasarii spirelor si straturilor, caurmare a vibratiilor sau eforturilor electromagnetice;

48.Care sunt proprietatile lacurilor folosite pentru impregnareainfasurarilor

-vascozitate mica pentru o usoara patrundere printer straturile de izolatie;-proprietati de incleiere bune;-rigiditate dielectrica buna a peliculei de lac;

-rezistenta la umiditate, la actiunea oxigenului si a altor compusi chimici din atmosfera si daunatoriizolatiei;-stabilitate termica corespunzatoare clasei termice a materialelor izolante folosite pentru constructiainfasurarilor;

Metode Si Procedee Tehnologice 2

Documents

Transcript of Metode Si Procedee Tehnologice 2