METODE DIDACTICE ACTIVIZANTE CU APLICAŢII LA

GEOGRAFIE

Abordarea sistemică a cunoştinţelor, formarea capacităţilor şi a conceptelor pot fi realizate prin înlocuirea modelului clasic de configurare a lecţiei cu alte structuri, cu utilizarea unor metode şi tehnici de predare-învăţare şi evaluare mai eficiente. În acest sens, ne vom referi la metodele de structurare a lecţiei după modelul Evocare-Realizarea sensului-Reflecţie.

În lecţiile desfăşurate pe baza metodelor activante, elevul aplică în mod creator cunoştinţele dobândite anterior, dând frâu liber ideilor şi gândirii. Acest cadru de gândire şi învăţare este un proces de predare transparent, deoarece elevii văd şi învaţă atât conţinutul, cât şi procesul de învăţământ. Când elevii aplică acest cadru în situaţii de învăţare, ei valorifică în mod critic informaţiile acumulate şi reflectă felul în care ceea ce au învăţat le modifică înţelegerea.

În acest cadru se promovează diverse tipuri de interacţiuni profesor-elevi şi interacţiuni între elevi, iar rolul profesorului se transformă din sursa emiţătoare de informaţii, care trebuie memorate, în cel de partener, proces în care elevii se implică cu o minte activă, cu suficientă energie şi voinţă pentru a produce schimbările necesare în achiziţionarea cunoştinţelor durabile.

Teoreticienii învăţării au subliniat importanţa abordării predării-învăţării eficiente ca un proces de integrare şi descoperire prin care elevul este ajutat să-şi extindă şi să-şi restructureze ideile pe care le

are deja, să interpreteze şi să înţeleagă fenomenele noi prin prisma cunoştinţelor proprii. Această abordare are două consecinţe imediate: elevii formulează întrebări şi caută răspunsuri în mod activ, trebuind să fie tot timpul conştienţi de ceea ce ştiu şi de ceea ce vor să afle.

Metode de evocare a cunoştinţelor anterioarePentru optimizarea procesului de activare a cunoştinţelor

dobândite, în etape de evocare se utilizează diverse metode.Brainstorming-ul – cea mai simplă şi mai eficientă metodă de

stimulare a creativităţii şi de generare de noi idei în cadrul unui grup. Prezentăm câteva modele de formulare a subiectului pentru

brainstorming: a) întrebări problematizante: - De ce la vărsarea Dunării în Marea Neagră apa este dulce la

suprafaţă iar le mare adâncime este sărată?b) asocierea spontană de idei:- Scrieţi tot ce vă trece prin minte despre Delta Dunării!c) prin observaţii:- Exemplificaţi măsuri prin care frumuseţile Deltei pot fi

protejate!Participanţii se manifestă liber dacă au convingerea că orice idee

este bună şi că doar nonrăspunsul constituie o greşeală. După scurgerea timpului acordat, răspunsurile se scriu pe tablă,

unul sub altul. Solicitaţi să reflecteze asupra ideilor, elevii vor decide asupra celor mai valoroase contribuţii. Fiecare are dreprul să comenteze, iar ideile pot fi ordonate după diferite criterii. Prin această tehnică, învăţătorul şi elevii află ideile referitoare la un anumit subiect, la o situaţie – problemă.

Copacul ideilor – este o metodă grafică în care cuvântul cheie este scris într-un dreptunghi la baza paginii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se ramifică, asemenea crengilor unui copac, toate cunoştinţele evocate. Copacul ideilor despre acelaşi subiect, al Deltei Dunării, poate fi completat individual, în perechi sau în grup, putând avea ramificaţii referitoare la construcţii turistice şi amenajări productive, influienţa pozitivă şi/sau negativă a unor intervenţii ale omului în mirificul cadru natural.

Cultivarea Defrişări Degradarea calităţiiplantelor apei şi terenurilor

Desţeleniri Dispariţia plantelor

Construcţii pozitiv negativ Poluarea

Irigaţii Dispariţia animalelor

Influienţa omuluiasupra mediului

Metode de realizare a sensului Etapa realizării sensului este cea care începe cu învăţarea noilor

cunoştinţe prin activităţi de muncă independentă sau prin activităţi în grupuri mici, care implică realizarea unor sarcini complexe de învăţare şi comunicare a primelor rezultate. În această etapă, elevii vin în contact direct cu noile informaţii în timpul unor experienţe sau sarcini de învăţare.

Diagrama Venn – este o metodă grafică realizată prin două elipse parţial suprapuse. În partea comună se grupează asemănările, ceea ce le uneşte, iar în cercurile rămase se evidenţiază deosebirile. Am folosit această metodă în lecţia „Aşezările omeneşti”.

Aşezări urbane-populaţia urbană trăieşte la oraşe- nurărul de locuitori-ocupaţii ale orăşenilor

Aşezări rurale-populaţia rurală trăieşte în sate şi comune-număr de locuitori-ocupaţii ale sătenilor

Aşezări omeneşti-regnuri-grupări umane pe localităţi-ţări-continente

Cubul – este o metodă prin care subiectul este studiat şi prezentat din mai multe perspective. Pe fiecare faţă a cubului sunt scrise diferite instrucţiuni: descrie, compară, asociază, analizează, aplică, argumentează pro şi contra. Pentru elevii mai mici, aceste instrucţiuni se prezintă sub formă de propoziţii, după cum urmează, pentru lecţia „Poluarea mediului înconjurător”.

- Descrie: Cum arată locurile poluate?- Compară: Cu ce alt fenomen poate fi asemănată poluarea şi de

ce?- Asociază: Asociază măsurilor de protecţie a mediului câteva

desene sugestive!- Analizează: Care sunt factorii care poluează mediul?- Aplică: Voi ce puteţi face pentru protejarea mediului?- Argumentează: Care este părerea ta despre căile de protejare a

mediului?Se cere elevilor să rezolve sarcinile specificate pe feţele cubului,

nu obligatoriu în ordinea prestabilită. Este important ca ei să rezolve corect sarcinile formulate. Scrierea se face individual, apoi se lucrează în perechi şi frontal. Citesc partenerului ce a scris pe prima faţă, iar colegul va specifica dacă i-a plăcut şi de ce anume. Se vor purta discuţii despre ideile scrise pe cele şase feţe ale cubului. Pentru activitatea frontală, tabla se împarte în şase coloane, câte una pentru fiecare faţă a cubului. Câte un elev din fiecare pereche va scrie într-una din coloane ceea ce a scris pe una din feţele cubului. Se cer completări din partea celorlalţi, pe rând, pentru fiecare faţă. Completările pot fi aduse cu informaţii din manual, desene, fotografii.

Metode folosite în reflecţie În momentul de reflecţie, elevii au posilbilitatea să compare, să

stabilească unele conexiuni şi să structureze ansambluri complexe formate din cunoştinţele anterioare şi noile informaţii. În etape de reflecţie, se organizează discuţii libere în care se generează schimburi de idei între elevi. În acest schimb, elevii dezvoltă capacitatea de exprimare, îşi corectează şi completează vocabularul. Elevii trebuie să ajungă să-şi exprime ideile şi informaţiile noi într-un limbaj propriu. Tehnicile de reflecţie

prezentate mai jos pot fi folosite în cadrul orelor sau în elaborarea temelor pentru acasă.

Cvintetul – poezia cu cinci versuri, în care se rezumă şi sintetizează concis conţinutul de idei. Cvintetul exprimă capacitatea de înţelegere a subiectului, capacitatea de sinteză, creativitatea, simţul umorului.

Eseul de cinci minute, scris în etapa de reflecţie, cu scopul adunării de la elevi a opiniilor despre subiectul lecţiei: un aspect important pe care l-au învăţat în acea oră, o întrebare pe care o mai au despre acest subiect şi la care doresc un răspuns chiar în acea oră sau în ora următoare. Acestea sunt folosite de învăţător în proiectarea lecţiei următoare, precum şi pentru a identifica problemele cu care se confruntă elevii şi răspunsurile la întrebările adresate de ei.

În cadrul modelului ERR, elevii învaţă gândind şi gândesc învăţând; prin realizarea înţelegerii critice se creează premise pentru dezvoltarea gândirii corectoare.

Bibliografie Ionescu, C. – Strategii de predare şi învăţare, Editura

Ştiinţifică, Bucureşti 1992; Nicola, I. – Pedagogie, E.D.P, Bucureşti 1992.

Apelelimpezi şi reci

izvorând, curgând, şopotindmă atrag, mă înviorează

vara

Munţiiînalţi şi stâncoşi

suind, poposind, privindau fermecat şi fascinat

turiştii