Metode de Uscare

Capitolul Metodele de uscare ale peliculelor de vopsea

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL 2009

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

TTaannaavviioossoofftt 22000099

VOPSIREA_manual autor Tănase Viorel 1

C7

77..11.. GGeenneerraalliittaattii.. 77..22.. CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee uussccaarree aa ppeelliiccuulleelloorr

ddee llaaccuurrii ssii vvooppsseellee.. 77..33.. UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa pprriinn ccoonndduuccttiiee..

77..44.. UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa pprriinn ccoonnvveeccttiiee.. 77..55.. UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa pprriinn rraaddiiaattiiee..

77..66.. UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee rreeppaarraattiiii.. 77..77.. UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr aapplliiccaattee ppee mmaatteerriiaallee

nneemmeettaalliiccee.. 77..88.. DDeeffeeccttee ddee uussccaarree aallee ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa.. 77..99.. TTeesstt ddee eevvaalluuaarree ssuummaattiivvaa..

Fig.7.1.1.Camera de lustruire-uscare

CCaappiittoolluull MMeettooddee ddee uussccaarree aa ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa




C7

1. Unitati de competente cheie. • Comunicare si numeratie.

Competente • Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate.

• Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei. Competente

• Exploatează baze de date. • Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini. • Comunică prin Internet.

• Asigurarea calitatii.

Competente • Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate. • Aplică normele de calitate în domeniul de activitate. • Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii.

2. Unitati de competente tehnice generale. • Interpretarea documentatiei tehnice.

Competente • Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu . • Interpretează desene speciale. • Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea practică.

3. Unitati de competente specifice. • Vopsirea automobilului

Competente • Identifică factorii ce determină apariţia defectelor de uscare a peliculelor

de vopsea. • Stabileşte procedeele, sculele, utilajele specifice uscarii peliculelor de

vopsea. • Pregăteşte piesele pentru uscare. • Aplică tehnologii de uscare in raport cu natura vopselei aplicate. • Remediază defectele apărute la uscarea peliculelor de vopsea.

Standarde de pregatire profesionala

UUnniittaattii ddee ccoommppeetteennttee




C7

77..11..GGeenneerraalliittaattii.. UUUssscccaaarrreeeaaa eeesssttteee ooopppeeerrraaatttiiiaaa ttteeehhhnnnooolllooogggiiicccaaa dddeee tttrrreeeccceeerrreee aaa lllaaacccuuurrriiilllooorrr sssiii vvvooopppssseeellleeelllooorrr dddiiinnn s sstttaaarrreee llliiiccchhhiiidddaaa iiinnn ssstttaaarrreee sssooollliiidddaaa,,, cccuuu fffooorrrmmmaaarrreeeaaa uuunnneeeiii pppeeellliiicccuuullleee ddduuurrreee,,, eeelllaaassstttiiiccceee sssiii rrreeezzziiisssttteeennnttteee... Durata de uscare a unei pelicule de lac sau de vopsea depinde de urmatorii factori:

• natura materialului de vopsire; • metoda de uscare; • modul de uscare; • grosimea peliculei de lac sau de vopsea.

77..22.. CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee uussccaarree aa ppeelliiccuulleelloorr ddee llaaccuurrii ssii vvooppsseellee..

Clasificarea peliculelor de vopsea poate fi facuta in raport cu: • modificarile structurale; • modul de uscare.

Peliculele de vopsea pot fi transformabile si netransformabile.Dupa modul de uscare pot fi: pelicule cu uscare naturala si pelicule cu uscare artificiala(in cuptor).

Fig.7.2.1.Clasificarea peliculelor de vopsea




C7

Peliculele de lacuri si vopsele transformabile se vor usca conform cu recomandarile tehnice.Exista si vopsele transformabile care se pot usca atat la aer cat si in cuptor.Uscarea in cuptor a acestor vopsele se face la temperatura de 60-800 C. Uscarea in cuptor a vopselelor recomandate prin acest procedeu se va face la 120-1500 C. Peliculele de lacuri si vopsele netransformabile se vor usca numai natural. Uscarea accelerata prin cresterea temperaturii se face prin urmatoarele metode:

1. Uscarea prin conductie(conductivitate). 2. Uscarea prin convectie. 3. Uscarea prin radiatie. 4. Uscarea prin radiatie-convectie.

77..33.. UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa pprriinn ccoonndduuccttiiee..

77..33..11.. PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee uussccaarree 77..33..22.. UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee uussccaarree pprriinn ccoonndduuccttiiee.. 77..33..33.. TTeehhnnoollooggiiaa uussccaarriiii pprriinn ccoonndduuccttiiee.. 77..33..44.. CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee uussccaarree pprriinn ccoonndduuccttiiee.. 77..33..55.. NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii..

77..33..11..PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee uussccaarree

Uscarea se realizeaza prin incalzirea piesei(metalica) si trecerea caldurii necesare uscarii peliculei de vopsea ,prin conductie, de la piesa catre pelicula de vopsea. Incalzirea uniforma a piesei se realizeaza prin inductie, cu curenti de inalta frecventa.Caldura acumulata in stratul superficial de metal se transmite prin conductivitate peliculei de vopsea, de la interior catre exterior.In aceasta situatie, sensul cresterii grosimii peliculei intarite se suprapune sensului de degajare a componentelor volatile.

FISIER VIDEO




C7

77..33..22..UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee uussccaarree pprriinn ccoonndduuccttiiee.. Utilajul este constituit din doua componente majore:

1. Sursa de curent de inalta frecventa(convertizorul). 2. Cuptorul de uscare.

1.CONVERTIZORUL

Este constituit din urmatoarele componente: • motor electric pentru curent alternativ(220/380V); • generator de curent de inalta frecventa(600-800 Hz); • tablou de comanda; • reostat; • camera.

Caracteristicile convertizorului se determina in raport cu puterea instalata a cuptorului de uscare.

2.CUPTORUL DE USCARE Este constituit din urmatoarele componente:

• conductoare electrice legate in serie; • tunel; • releu de comanda; • sistem de ventilatie; • izolatie termica; • lant transportor.

77..33..33..TTeehhnnoollooggiiaa uussccaarriiii pprriinn ccoonndduuccttiiee..

Cuptorul de uscare se prezinta ca un tunel , deschis la ambele capete, prin care trec piesele deplasate cu ajutorul unui lant transportor.La trecerea prin cuptor, piesele se incalzesc la temperatura de 200-3000 C.Pentru a reduce pierderile de caldura, peretii tunelului sunt izolati termic.




C7

Vaporii de dizolvanti sunt evacuati de un sistem de ventilatie, care functioneaza in contracurent( la un capat se insufla aer proaspat, iar la celalalt se aspira gazele impurificate).

77..33..44..CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee uussccaarree pprriinn ccoonndduuccttiiee..

Cuptoarele de uscare prin conductie au o arie de raspandire mai redusa. Se caracterizeaza prin urmatoarele:

• au complexitate ridicata. • consumul de energie electrica este ridicat. • au pret de cost ridicat. • se utilizeaza pentru piese metalice. • viteza de incalzire a pieselor poate fi majorata in limite largi. • timpul de uscare a peliculei de vopsea se poate reduce la 2-3 min. • se reduce porozitatea peliculei ,deoarece sensul degajarii vaporilor

de diluant este identic cu sensul de incalzire. • procedeul de uscare se aplica pentru piese de revolutie.

77..33..55..NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii..

• utilajul este protejat prin legare la pamant. • se interzice manevrarea comenzilor la tabloul de comanda de catre

personalul nespecializat. • se acorda atentie la manevrarea pieselor calde. • lucratorii au echipament de protectie specific. • se verifica functionarea instalatiei de ventilatie.

77..44.. UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa pprriinn ccoonnvveeccttiiee..

77..44..11.. PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee uussccaarree 77..44..22.. UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee uussccaarree pprriinn ccoonnvveeccttiiee.. 77..44..33.. TTeehhnnoollooggiiaa uussccaarriiii pprriinn ccoonnvveeccttiiee.. 77..44..44.. CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee uussccaarree pprriinn ccoonnvveeccttiiee.. 77..44..55.. NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii..




C7

77..44..11..PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee uussccaarree Caldura necesara uscarii peliculei de vopsea este preluata de catre aer de la o sursa de incalzire si transmisa piesei. La incalzirea prin convectie, sursa de incalzire se plaseaza in exteriorul cuptorului de uscare.La temperaturi reduse(120-1800 C), transmiterea caldurii catre piesa se face numai prin convectie.La temperaturi mai ridicate se face si prin radiatie.

Fig.7.4.1.1.Camera de uscare

77..44..22..UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee uussccaarree pprriinn ccoonnvveeccttiiee..

Fig.7.4.2.1.




C7

DULAPUL DE USCARE Este un cuptor de uscare cu functionare periodica , avand forma

paralelipipedica.Este prevazut cu usi de acces, iar in interior sunt rafturi etajate din retele de sarma.

Bateria de incalzire este in interior, avand ca sursa de caldura, aburul sau energia electrica.Aceasta are puterea electrica de 10 kW.Recircularea aerului este fortata printr-un ventilator centrifugal.Constructiv, sursa de incalzire are forma unui calorifer electric.

1.izolatie termica 2.piesa 3.raft etajat 4.captuseala metalica 5.gura de aspiratie 6.motor electric 7.ventilator centrifugal 8.calorifer electric 9.gura de evacuare

Fig.7.4.2.1.Dulap de uscare

Fig.7.4.2.2.Dulapul de uscare




C7

CAMERA DE USCARE

Fig.7.4.2.3.Cuptor –camera cu actiune periodica Aceste cuptoare sunt constituite din urmatoarele componente:

• schelet metalic. • panouri cu pereti dubli, izolati termic. • usi cu pereti dubli, cu izolatie termica. • baterie de incalzire. • ventilatoare centrifugale. • sistem de ventilatie. • motoare electrice.

Cuptorul-camera se utilizeaza in productia de serie mica, pentru piese cu masa metalica mare.Sursa de caldura are ca agent termic apa calda, aburul, gazele de ardere sau energia electrica. Bateria de incalzire si motoarele electrice se plaseaza in exteriorul cuptorului de uscare, pentru a nu fi influentate de vibratiile datorate ventilatoarelor centrifugale.




C7

CUPTORUL - TUNEL

• ventilator; • motor electric; • baterie de incalzire; • conducta pentru

aspiratia aerului; • conducta pentru

refularea aerului; • platforma de

deservire; • cuptorul propriu-zis

Fig.7.4.2.4.Cuptor-tunel de uscare

Aceste cuptoare de uscare sunt cu actiune continua.Acest tip de cuptoare se utilizeaza in productia de serie mare.Transportul pieselor se face prin cuptor cu lant transportor sau cu banda transportoare.

Fig.7.4.2.5.Lant transportor Fig.7.4.2.6.Tunel




C7

77..44..33..TTeehhnnoollooggiiaa uussccaarriiii pprriinn ccoonnvveeccttiiee.. La incalzirea prin convectie ,sursa de incalzire se poate plasa in afara cuptorului de uscare.Sursa de caldura(bateria de incalzire) poate avea la baza: apa calda, aburul, gazele de ardere si energia electrica. La cuptoarele cu uscare prin convectie, temperatura maxima se afla la partea superioara a cuptorului .Tot in aceasta zona se afla cea mai mare concentrare de componente volatile si de gaze arse. Evitarea pericolului de explozie se face printr-o ventilare corespunzatoare si inlocuirea partiala a gazelor arse cu aer proaspat.Cuptorele de uscare sunt prevazute cu sistem de ventilare. Pentru a limita pierderile de caldura ,cuptorul este izolat termic(pereti dubli cu interior termoizolant).Daca temperatura peretelui exterior este de 30-400 C, se considera o buna izolatie. Cuptorul cu actiune continua(tip tunel) , este dispus pe trei zone:

1. zona initiala. 2. zona principala. 3. zona finala.

In zona initiala are loc o evaporare puternica a componentelor volatile, deci o acumulare cu potential de explozie.Se evita aceasta situatie prin asigurarea unei ventilatii optime. In zona principala are loc procesul de intarire a peliculei de vopsea,deci trebuie sa se asigure caldura necesara mentinerii unei anumite temperaturi. In zona finala, temperatura este mai scazuta; piesa are posibilitatea unei raciri lente; se termina procesul de intarire a peliculei de vopsea. Cuptorul-bloc se realizeaza in doua variante constructive:

1. cu functionare in paralel. 2. cu functionare in serie.

Cuptoarele tunel sau bloc cu functionare in paralel, au un singur parcurs, iar cuptoarele-bloc cu functionare in serie, au circulatie cu mai multe parcursuri.

77..44..44..CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee uussccaarree pprriinn ccoonnvveeccttiiee..

Cuptoarele de uscare prin convectie se caracterizeaza prin urmatoarele: • la cuptoarele de uscare tip camera , piesele se introduc periodic si raman

nemiscate in timpul procesului de uscare; • la cuptoarele de uscare tip tunel, piesele se introduc in flux continuu si se

afla intr-o miscare uniforma; • deplasarea pieselor in cuptoarele de uscare cu actiune continua se

realizeaza cu lant sau banda transportoare;




C7

• cuptoarele de uscare cu actiune continua au pierderi de caldura, datorita celor doua guri( de intrare si de iesire);

• pierderile se reduc prin montarea unor panouri silueta sau progamarea secventelor de deschidere a celor doua guri in momente diferite;

• cuptorul cu functionare continua este ventilat pe principiul contra-curentului;

• cuptorul de uscare cu actiune continua lucreaza in flux continuu.

77..44..55..NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii..

• lucratorii au echipament de protectie specific. • se verifica functionarea instalatiei de ventilatie. • se acorda atentie deosebita la manevrarea pieselor in stare calda. • pentru a evita pierderile de caldura, gurile de intrare si de iesire nu se

vor deschide simultan.

77..55..UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa pprriinn rraaddiiaattiiee..

77..55..11.. PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee uussccaarree.. 77..55..22.. UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee uussccaarree pprriinn rraaddiiaattiiee.. 77..55..33.. TTeehhnnoollooggiiaa uussccaarriiii pprriinn rraaddiiaattiiee.. 77..55..44.. CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee uussccaarree pprriinn rraaddiiaattiiee.. 77..55..55.. NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii..

77..55..11..PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee uussccaarree..

Procesul de uscare a peliculei de vopsea are loc prin directionarea radiatiilor infrarosii catre suprafata pieselor.

Fig.7.5.1.1.Lampa infrarosu




C7

Fasciculele de radiatii infrarosii sunt emise de o sursa de radiatie.Caldura necesara se obtine prin transformarea energiei de vibratie a undelor electromagne-tice in energie calorica , la contactul cu suprafata vopsita.

77..55..22..UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee uussccaarree pprriinn rraaddiiaattiiee.. Sursa de radiatii poate fi:

• becuri cu incandescenta. • arzatoare de gaze.

Becuri cu incandescenta

Becurile cu incandescenta sunt de constructie speciala.Ele au o forma cu fata aplatizata si partea din spate de forma parabolica.Suprafata interioara a partii parabolice este acoperita la interior cu strat argintat(reflectorizant).Filamentul de wolfram dezvolta o temperatura de 22000 C(durata de functionare este de 10000 de ore). Becurile cu incandescenta,ceramice, neluminoase sunt din faianta ,cu interiorul argintat.Caldura este produsa de o rezistenta electrica care dezvolta temperatura de 5000 C.

Fig.7.5.2.1.Cuptor cu uscare fortata Fig.7.5.2.2.Cabina de uscare-automobile

FISIER VIDEO




C7

Arzatoare de gaz

Aceste arzatoare au forma alungita, de ordinul metrilor si utilizeaza gazul metan.Pentru o ardere completa, utilizeaza la ardere un amestec de gaz-aer.Aerul de combustie este introdus fortat printr-un ventilator.Flacara optima este de culoare albastra,scurta.Aerul insuficient determina o flacara lunga,de culoare galbena. Pericolul de explozie datorat stingerii accidentale a flacarii, este inlaturat prin asociere la fiecare arzator a unui „pilot”.Pilotul(electrovalva comandata) este un mic arzator echipat cu o bujie, care produce intermitent scantei, evitand stingerea flacarii.Electrovalvele sunt reglate sa inchida sau sa deschida debitul de gaz, la atingerea unei anumite temperaturi. Incalzirea cu arzatoare de gaz este mai ieftina decat incalzirea cu becuri electrice.La acest tip de incalzire, spatiul arzatoarelor este separat de atmosfera cuptorului propriu-zis.

Fig.7.5.2.3.Clasificarea cuptoarelor de uscare prin radiatie

Cuptorul incalzit cu becuri electrice, lumi-noase sau numai cu radiatii infrarosii functioneaza continuu.Are lungimea de 10-30 m is aproximativ 3500 de becuri.Puterea totala consumata este intre 800-1000 kW.

Fig.7.5.2.4.Cuptor de uscare prin radiatie




C7

Cuptor de uscare fix

Cuptoarele de uscare fixe cu gaze au spatiul de ardere izolat de atmosfera cuptorului propriu-zis( se evita pericolul de explozie).

1.arzator; 2.spatiul de ardere; 3.mufa cuptorului; 4.canal de recirculare a gazelor atmosferei cuptorului; 5.panou izolant; 6.canal de evacuare a gazelor arse.

Fig.7.5.2.5.Cuptor de uscare cu gaze Circuitul gazelor de ardere este diferit de circuitul gazelor rezultate la uscarea peliculelor de vopsea.Gazele arse , la contactul cu mufa cuptorului cedeaza cea mai mare parte a caldurii.Mufa se confectioneaza din otel inoxidabil, rezistent la actiunea corosiva a gazelor de ardere.Panourile termoizolante sunt captusite ca vata de sticla sau sunt goale.Peretele interior al panourilor este din aluminiu lustruit, pentru a reflecta radiatiile.

Cuptor de uscare mobil Se construiesc sub forma de panouri in pozitie verticala sau in varianta portal(cu pereti verticali si plafon).Cuptorul are lungime redusa fata de obiectul supus uscarii( autobuz,vagoane).Cuptorul portal este deplasat pe o cale de rulare(sine).Constructiv, sunt probleme legate de ventilare si de alimentarea cu energie electrica. Se asigura o uscare optima pieselor de dimensiuni medii, prin miscarea de rotatie imprimata carligelor lantului transportor.




C7

Acest tip de cuptor transmite caldura prin radiatie si complementar prin convectie.Transmiterea caldurii si prin convectie se datoreaza prezentei aerului.

Cuptor de uscare prin radiatie-convectie

Temperatura atmosferei cuptorului depinde de : • viteza de trecere a pieselor; • forma constructiva a cuptorului.

Pentru temperatura de 400-6000 C, timpul de stationare este de cateva minute. Temperatura peretilor radianti este de 800-10000 C.Uscarea datorita radiatiei, in principal si a convectiei, in secundar, este foarte rapida. Pierderile de caldura reprezinta o problema tehnologica majora si se rezolva in doua moduri:

1. Tunelul cuptorului este boltit. 2. Tunel cu capete de intrare-iesire inchise.

Fig.7.5.2.6.Tunel boltit Fig.7.5.2.7.Tunel cu capete inchise Din cauza densitatii mai mici a aerului cald, acesta se ridica la partea superioara.Piesele se deplaseaza numai cu lantul transportor.Timpul de uscare scurt,evita aprinderea vopselei din cauza temperaturii ridicate,realizandu-se numai uscarea peliculei.Metoda se aplica pentru suprafete grunduite. Sistemul de uscare prin radiatie-convectie este extrem de eficient pentru cuptoarele de uscare pentru autobuze.Cuptorul este prevazut cu manta dubla radianta incalzita de gaze arse si recirculare fortata a aerului.Cuptorul este inchis la capete cu usi ghilotina si are sistem automat de supraveghere a arderii gazului metan.




C7

77..55..33..TTeehhnnoollooggiiaa uussccaarriiii pprriinn rraaddiiaattiiee.. Radiatiile infrarosii sunt absorbite in mod diferit, in raport cu urmatoarele criterii:

• culoarea suprafetei corpului care absoarbe radiatiile; • culoarea vopselei aplicate; • grosimea piesei vopsite.

Razele infrarosii sunt absorbite in proportii diferite de diversele corpuri

asupra carora sunt proiectate.Corpurile mate,inchise la culoare absorb o cantitate de caldura mai mare; uscarea in cuptoare cu radiatie se realizeaza mai usor pentru vopsele negre sau de culoare inchisa. Razele infrarosii sunt mai penetrante decat cele luminoase.Razele infrarosii nu modifica modul de intarire a peliculei de vopsea, ci numai il accelereaza.

Grosimea piesei influenteaza modul de uscare: pelicula de vopsea se va usca mai repede pentru o suprafata metalica mai subtire(are inertie termica mai mica).

Intensitatea radiatiei calorice devine importanta la temperaturi mai mari de 5000 C.Rezulta ca, pentru uscare, agentii termici optimi sunt curentul electric si gazele combustibile.

La uscare, distanta dintre sursa de radiatie si suprafata piesei trebuie sa fie constanta.Piesele cu suprafete complexe, cu zone ascunse , vor evidentia uscare neuniforma cu pericol de supraincalzire, deci de carbonizare a peliculei de vopsea.

77..55..44..CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee uussccaarree pprriinn rraaddiiaattiiee..

La uscarea prin radiatie, caldura se transmite mai intens decat la uscarea prin convectie.O parte din razele neabsorbite de pelicula sunt absorbite de suprafata piesei.Uscarea se efectueaza de la interior catre exterior; evaporarea componentelor volatile este lejera.

O temperatura mai ridicata la baza peliculei de vopsea favorizeaza difuzia termica a vaporilor de diluant,determinand reducerea timpului de uscare.

Uscarea pieselor cu grosimi diferite, in mod simultan, este interzisa deoarece, in unele zone pelicula de vopsea se va carboniza.




C7

77..55..55..NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii.. • Uscarea pieselor vopsite in atmosfera halei se va face numai daca

sistemul de ventilatie corespunde cerintelor. • Cutorele de uscare sunt prevazute cu sisteme de captare si de evacuare a

noxelor. • Lucratorii care deservesc cuptoarele cu becuri incandescente vor purta

ochelari de protectie cu filtru de lumina, de culoare albastru-inchis.

77..66..UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr ddee rreeppaarraattiiii.. In timpul procesului tehnologic de uscare, pelicula de vopsea se poate deteriora local.Repararea zonelor deteriorate se face aplicand integral succesiunea operatiilor(indreptare, grunduire, chituire, vopsire). Defectele mici se repara astfel: slefuire locala, nivelarea suprafetei, vopsire locala( numita vopsire de remaniere). Vopsirea de remaniere se realizeaza in doua moduri:

1. vopsirea prin pensulare; 2. vopsirea prin pulverizare.

La remediere, se recomanda utilizarea unei vopsele similare, acceasi metoda de uscare.Cea mai simpla metoda este , pentru uscare, cu o lampa infrarosu. Becul se pozitioneaza la 10-15 cm fata de suprafata piesei, se mentine 20-30 minute.In timpul uscarii , lampa infrarosu se deplaseaza lent. Uscarea se poate realiza si natural(la aer), dar calitatea este nesatisfacatoare.

77..77..UUssccaarreeaa ppeelliiccuulleelloorr aapplliiccaattee ppee mmaatteerriiaallee nneemmeettaalliiccee..

La uscarea peliculelor de vopsea aplicate pe lemn, se ia in considerare porozitatea care reprezinta 50-80% din volumul total.Pelicula de vopsea blocheaza posibilitatea eliminarii vaporilor de apa si a aerului in atmosfera, provocand deterioarea acesteia.

Umiditatea lemnului este un alt factor care influenteaza procesul de uscare.

La uscarea peliculelor de vopsea aplicate pe materiale plastice, se acorda atentie deosebita compatibilitatii dintre materialul plastic si materialul de vopsire.

La uscare se utilizeza cuptoare de uscare prin convectie.Aerul este trecut printr-o baterie de incalzire cu apa calda,abur sau curent electric.




C7

Temperatura aerului cald are valori intre 70-800 C.Temperatura optima este de 600 C. Pentru a evita contractia lemnului la uscare se introduce artificial o anumita umiditate (6-9%). Evitarea aparitiei basicilor se realizeaza prin zvantarea pieselor vopsite la aer si se continua cu procesul de uscare pe cale artificiala.Piesele vopsite se vor raci lent. Cuptoarele de uscare sunt cu actiune periodica sau continua.

77..88..DDeeffeeccttee ddee uussccaarree aallee ppeelliiccuulleelloorr ddee vvooppsseeaa..

Tabelul 7.8.1.




C7

77..99.. TTeesstt ddee eevvaalluuaarree ssuummaattiivvaa.. Testul de evaluare sumativa METODE DE USCARE A PELICULELOR

DE VOPSEA este realizat in format „doc” pentru rezolvare interactiva si in format „pdf”. Cele doua fise pot fi accesate mai jos:

Fisier Word Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular: MECANICA_XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI

FISIER VIDEO

Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele

Tanase Viorel 1

NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele Modulul : Vopsirea automobilului

Test de evaluare sumativa Subiectul 1 10p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice operatiei de uscare: Uscarea reprezinta.......................................................... din stare lichida ................................., cu formarea .......................................elastice si rezistente.

Subiectul 2 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:

1. Daca , prin uscare, peliculele isi modifica compozitia chimica, atunci se numesc: a) transformabile; b) netransformabile; c) semitransformabile.

2. Uscarea in cuptor a peliculelor transformabile se face la temperatura de : a) 120-1500 C ; b) 60-800 C. 3. Uscarea accelerata a peliculelor se poate face prin: a) convectie; b) radiatie; c) radiatie-convectie. 4. Incalzirea cuptoarelor prin inductie utilizeaza: a) curenti de intensitate electrica mare; b) curenti de

inalta frecventa. 5. Uscarea prin inductie prezinta urmatoarele avantaje: a) se reduce timpul de uscare; b) se reduce

porozitatea peliculei; c) se obtine o uscare uniforma. 6. Instalatia utilizata la uscare prin inductie cuprinde: a) cuptor de uscare; b) dulap de uscare; c)

convertizor. 7. Cuptorul de uscare de la uscarea prin inductie are forma : a) unei camere de uscare; b) unui tunel; c)

unui dulap de uscare. 8. La uscarea prin convectie, caldura este transmisa de : a) un mediu solid; b) un mediu gazos(aerul) . 9. Circulatia caldurii la uscarea prin convectie este : a) naturala; b) fortata; c) semifortata. 10. La cuptoarele-camera cu actiune periodica, agentul termic este: a) aburul; b) apa calda; c) curentul

electric. 11. La uscarea in cuptoare cu actiune continua, operatia cuprinde: a) uscarea initiala; b) uscarea

intermediara; c) uscarea principala; d) uscarea finala. 12. Uscarea peliculelor prin radiatie utilizeaza: a) radiatii X; b) ultrasunete; c) radiatii infrarosii. 13. Uscarea peliculei prin radiatii se realizeaza : a) dela partea inferioara a piesei in sus; b) de la partea

superioara a piesei in jos. 14. Gradul de absorbtie al radiatiilor infrarosii depinde de : a) grosimea peliculei de vopsea; b) culoarea

peliculei de vopsea; c) luciul peliculei de vopsea. 15. La uscarea prin radiatie: a) se impiedica eliberarea vaporilor de dizolvanti din pelicula: b) nu se

impiedica eliberarea vaporilor de dizolvanti din pelicula. 16. In functie de sursa de radiatie se utilizeaza; a) rezistoare electrice de mare putere; b) becuri cu

incandescenta; c) arzatoare de gaze. 17. Cuptoarele utilizate la uscarea peliculelor aplicate pe lemn transmit caldura: a) prin radiatie; b) prin

convectie. 18. Temperatura dezvoltata la uscarea peliculelor aplicate pe lemn este: a) 1000 C; b) 600 C. 19. Racirea pieselor nemetalice acoperite cu pelicula de vopsea se face: a) lent; b) rapid; c) natural.

Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele

Tanase Viorel 2

Subiectul 2 10p

Sa se identifice instalatia din imaginea de mai jos,precizandu-se destinatia sa:

Figura 2.1

Subiectul 3 20p Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. Uscarea peliculelor prin conductie se aplica la piese de rotatie. ( ) 2. Temperatura pieselor, la trecerea lor prin cuptor cu conductie poate sa ajunga la 200-3000 C.( ) 3. La uscarea prin convectie,gazele arse se evacueaza integral. ( ) 4. In cuptoarele-camera, piesele se misca permanent. ( ) 5. Cuptoarele tunel cu functionare in paralel se mai numesc cu parcurs dublu. ( ) 6. Cuptoarele tunel nu au niciodata ambele guri deschise. ( ) 7. Razele infrarosii sunt mai penetrante decat cele luminoase. ( ) 8. Razele infrarosii,prin actiunea lor, modifica modul de intarire al peliculelor. ( ) 9. La utilizarea radiatiilor calorice, temperatura dezvoltata este mai mica de 5000 C. ( ) 10. Cuptoarele incalzite cu gaze au spatiul de ardere izolat de atmosfera cuptorului. ( )

Subiectul 4 20p

Asociaţi în mod corespunzător ,prin cifre şi litere,notiunile referitoare la metodele de uscare ale peliculelor de vopsea: A B 1 Cuptoarele de uscare pentru autobuze a panouri 2 Metodele de aplicare ale voselei de remaniere b se recunoaste dupa culoarea albastruie 3 Cuptorele mobile se construiesc c uscarea autobuzelor si troleibuzelor 4 La arzatoarele cu gaz,dozajul gaz-aer d tipul tunel continuu 5 Cuptoarele mobile se utilizeaza e vopsirea cu pensula sau pulverizarea

Metode de Uscare

Documents

Transcript of Metode de Uscare