Capitolul I. Restructurarea ntreprinderii n cadrul legii cu privire la insolvabilitateRestructurarea ntreprinderii n cadrul legii cu privire la insolvabilitate presupune convocarea consiliului creditorilor i restabilirea solvabilitii ntreprinderii cu ajutor extern. Procedurile de restructurare se aplic n urmtoarele cazuri: a) insolvabilitatea ntreprinderii; b) incapacitatea ntreprinderii de a iei cu propriile forte din criza economico-financiara in care se afla; c) dispunerea de capaciti operaionale si funcionale viabile; d) solicitarea in scris a restructurrii ntreprinderii depusa de ctre proprietarii, managerul ntreprinderii, de creditori sau autoritatea administraiei publice locale; Dupa initiaerea procedurii de insolvabilitate instana de judecat aplic urmtoarele msuri de asigurare: a) numete un administrator provizoriu; b) dispune nlturarea debitorului de la gestionarea patrimoniului sau emite prescripia ca deciziile privind gestionarea patrimoniului s fie luate doar cu acordul prealabil al administratorului provizoriu; c) pune sub sechestru toate bunurile debitorului i corespondena lui comercial; d) suspend executarea silit asupra bunurilor debitorului; e) pune sub interdicie nstrinarea de ctre debitor a bunurilor sale sau decide ca acestea s poat fi nstrinate doar cu nvoirea expres a administratorului provizoriu. Administrator - persoan desemnat de instana de judecat pentru supravegherea i/sau administrarea patrimoniului debitorului n cadrul procesului de insolvabilitate n modul i n conformitate cu competenele stabilite de prezenta lege. Procedura de restructurare conform legii Insolvabilitatii se numete procedura planului. Procedura planului se aplic de instana de judecat n temeiul hotrrii adunrii creditorilor. Durata procedurii planului se stabilete n baza hotrrii adunrii creditorilor i nu poate depi 3 ani. n cazul cnd debitorul este de importan vital pentru economia naional, prin decizie de Guvern, durata procedurii planului poate fi stabilit pe un termen de pn la 5 ani. Instana de judecat nu va admite aplicarea procedurii planului dac: a) este evident c planul propus de ctre debitor nu va fi aprobat de creditori sau nu va putea fi confirmat de instana de judecat; b) este evident c creanele creditorilor, conform prii organizatorice a planului depus de ctre debitor, nu pot fi executate;

c) nu au fost respectate prevederile ce in de dreptul de a depune planul i cerinele fa de coninutul unui plan i persoana care a depus planul nu le poate nltura sau nu le nltur n termenul rezonabil stabilit de instana de judecat. n cazul n care planul prevede redresarea solvabilitii debitorului, prin ncheierea instanei de judecat, se instituie moratoriu asupra executrii obligaiilor pecuniare ale creditorilor i a obligaiilor fiscale pe un termen de pn la 180 de zile. Moratoriul se aplic creanelor a cror scaden a survenit pn la data aplicrii procedurii planului. Moratoriul privind satisfacerea creanelor creditorilor nu se aplic creanelor privind plata salariilor, pensiilor alimentare, creanelor privind recuperarea prejudiciilor cauzate sntii angajailor sau creanelor n legtur cu decesul acestora, precum i creanelor pecuniare i fiscale a cror scaden a survenit n perioada de dup aplicarea procedurii planului. Snt ndreptii s depun planul n instana de judecat administratorul i debitorul. Planul poate fi depus de ctre debitor o dat cu cererea introductiv sau cu referina la cererea introductiv a creditorilor, ori ntr-o cerere expres adresat instanei de judecat pn la edina de distribuire. Administratorul elaboreaz un plan doar la cererea adunrii creditorilor i l depune n instana de judecat ntr-un termen rezonabil. La elaborarea planului pot contribui comitetul creditorilor, dac este format, reprezentanii angajailor i debitorul. n cazul cnd planul nu este prezentat n termen de 90 de zile n instana de judecat, aceasta poate decide lichidarea debitorului. Instana de judecat poate prelungi, la cererea administratorului sau a debitorului, termenul de prezentare a planului, dar nu mai mult dect cu 30 de zile. Planul este compus din partea descriptiv i partea organizatoric. n partea descriptiv se includ msurile ntreprinse dup intentarea procesului de insolvabilitate sau care urmeaz a fi aplicate n scopul instituirii, prin procedura planului, a unei modaliti de realizare a drepturilor participanilor. Aceast parte poate cuprinde i date despre temeiurile, oportunitatea i consecinele aplicrii planului, necesare i importante pentru ca creditorii s decid asupra planului i ca instana de judecat s aprobe planul. n partea organizatoric se stabilete modalitatea de modificare, prin intermediul planului, a statutului juridic al participanilor la procesul de insolvabilitate. Planul poate s prevad: a) redresarea (restabilirea solvabilitii) i continuarea activitii debitorului; b) lichidarea patrimoniului ntreprinderii; c) transmiterea ntreprinderii sau a unei pri din ea ctre un alt titular.

n cazul cnd debitorul urmeaz s-i continue activitatea, planul specific modalitile de achitare a datoriilor debitorului, perspectivele de redresare n raport cu posibilitile i specificul activitii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile i cu cererea pieei fa de oferta debitorului. Proiectul planului va prevedea n mod expres: a) msurile de stingere sau compensare n alt mod a creanelor creditorilor, eventualele garanii acordate fiecrei clase de creditori, indicarea claselor de creditori ale cror creane vor fi pltite n ntregime sau nu vor fi defavorizate n alt mod prin plan; b) despgubirile ce urmeaz a fi oferite tuturor claselor de creditori n comparaie cu ceea ce ar primi prin distribuire n cazul lichidrii; c) modul i persoana creia vor putea fi vndute - parial sau total, separat sau n bloc - bunurile debitorului, efectele obinute prin aceasta, mai ales n ceea ce privete continuarea utilizrii unor pri din ntreprinderea debitorului, folosirea salariailor i satisfacerea creditorilor, precum i proiectele financiare pe care se ntemeiaz posibilitatea de realizare a planului. Trebuie s fie fcut o difereniere ntre: a) creditorii cu creane garantate; b) creditorii chirografari, cu excepia creditorilor de rang inferior; c) creditorii chirografari de rang inferior. Acceptarea planului: (1) Fiecare clas de creditori cu drept de vot voteaz planul separat. (2) Planul se consider acceptat de ctre o clas de creditori dac n cadrul ei planul a fost votat de majoritatea deintorilor exprimat prin valoarea creanelor i de majoritatea creditorilor acestei clase. Dup ce hotrrea de confirmare a planului devine definitiv, instana de judecat dispune, printr-o hotrre, ncetarea procesului de insolvabilitate i continu procedura planului. Atribuiile de supraveghere a indeplinirii procedurii planului in de competena administratorului. n legtur cu aceasta, atribuiile administratorului i ale membrilor comitetului creditorilor, precum i supravegherea din partea instanei judectoreti continu. Administratorul va prezenta trimestrial comitetului creditorilor (dac a fost constituit) i instanei judectoreti rapoarte asupra situaiei financiare i tabloului patrimonial al debitorului, inclusiv perspectivele de realizare a planului. Prezentarea acestor rapoarte nu afecteaz dreptul comitetului creditorilor i al instanei judectoreti de a solicita n orice moment informaii suplimentare i rapoarte pentru o perioad mai scurt. Dac, pe parcursul derulrii procedurii planului, debitorul nu respect prevederile lui sau planul nu este realizat n termen, fiecare creditor poate nainta o nou cerere introductiv, care va avea ca

efect lichidarea patrimoniului debitorului fr a mai fi necesar dovada insolvabilitii lui. Dac, n baza raportului administratorului, se constat c cel puin dou treimi din datoriile debitorului, stabilite conform planului, au fost achitate, instana de judecat este n drept s resping noua cerere introductiv, depus de creditori.

Capitolul II. Procedura de lichidare conform legii InsolvabilitatiiLichidarea ntreprinderii este o parte a procesului de restrcturare. Daca se adopta decizia de lichidare consiuliul creditorilor impreuna cu judecata numesc un administrator al intreprinderii care se va ocupa de lichidare. Initial se defineste masa debitoare. Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentarii procesului de insolvabilitate, precum si cele pe care el le dobindeste si le recupereaza pe parcursul procesului. Proprietatea detinuta de debitor in comun cu tertii este raportata cu titlu provizoriu la masa debitoare, indiferent de acordurile incheiate intre ei. Partajul proprietatii debitorului se face de catre administrator in cazul in care instanta de judecata stabileste dreptul real al tertilor asupra bunurilor respective. Nu se includ in masa debitoare bunurile scoase din circuitul civil, bunurile care, conform Codului de procedura civila, nu sint pasibile de executare silita si drepturile patrimoniale inalienabile ale debitorului. Fondul social de locuinte, institutiile prescolare si obiectivele de infrastructura comunala sint transmise autoritatilor administratiei publice locale. Masa debitoare serveste la executarea creantelor patrimoniale ale creditorilor. Creditori chirografari sint creditorii negarantati care au, la momentul intentarii procesului de insolvabilitate, o creanta patrimoniala fata de debitor. Creanta patrimoniala a creditorilor chirografari se considera nascuta pina la momentul intentarii procesului de insolvabilitate in cazul in care raporturile pe care se bazeaza au aparut pina la acest moment. Ordinea de executare a creantelor chirografare Creanele chirografare se mpart in urmatoarele ranguri: 1) creante din daunarea sanatatii sau cauzarea mortii; 2) creantele salariale fata de angajati si remuneratia datorata conform drepturilor de autor; 3) creanele pentru creditele acordate de Ministerul Finanelor (suma principal, dobnda, comisionul de angajament, fondul de risc), creditele interne i externe acordate cu garanie de stat, impozitele i alte obligaiuni de plat la bugetul public naional; 4) creantele de restituire (achitare) a datoriilor fata de rezervele materiale ale statului;

5) alte creante chirografare care nu sint de rang inferior; 6) creantele chirografare de rang inferior care au urmatoarele clase: a) dobinda la creantele creditorilor chirografari calculata dupa intentarea procesului; b) cheltuielile unor creditori chirografari suportate in procesul de insolvabilitate; c) amenzile, penalitatile si recuperarea prejudiciilor, inclusiv a celor cauzate de neexecutarea obligatiilor sau din executarea lor necorespunzatoare; d) creantele din prestatiile gratuite ale debitorului; e) creantele legate de rambursarea creditelor de capitalizare ale unui asociat si alte asemenea creante. Creantele chirografare se executa conform rangului acestora. Creantele urmatorului rang se executa numai dupa executarea in totalitate a creantelor proportional. Creantele neajunse la scadenta se considera scadente din momentul intentarii procesului de insolvabilitate. Daca nu sint producatoare de dobinda, creantele vor fi scontate cu rata dobinzii legale. Astfel, ele se vor reduce la suma ce corespunde valorii creantei minus dobinda legala de la data intentarii procesului de insolvabilitate si pina la scadenta creantei. Creditorii garantati (1) Creditorii care au un drept de gaj conventional sau legal asupra unui bun din masa debitoare sint indreptatiti la satisfacerea prioritara a capitalului imprumutat, a dobinzii si a cheltuielilor aferente din contul bunului gajat. In cazul in care creditorii garantati renunta la dreptul lor de executare prioritara a creantei sau in cazul in care creanta garantata nu este executata neacoperita in mod prioritar. Din masa debitoare trebuie acoperite in prealabil cheltuielile procesului de insolvabilitate si obligatiile masei debitoare. (1) Cheltuielile procesului de insolvabilitate includ: a) cheltuielile de judecata; b) remuneratia si cheltuielile administratorului provizoriu si ale administratorului, daca au fost prevazute. (2) Alte obligatii ale masei debitoare sint: a) obligatiile care rezulta din actiunile de administrare, valorificare si distribuire a masei debitoare ale administratorului, inclusiv impozitele, taxele si alte obligatii de plata care nu tin de cheltuielile procesului; integral din valoarea bunului gajat, acestia devin creditori chirografari pentru creanta care nu mai este prioritara sau pentru partea creantei rangului precedent. In caz de insuficienta a masei debitoare, distribuirea bunurilor in cadrul aceluiasi rang se efectueaza

b) obligatiile din contractele bilaterale in masura in care executarea lor trebuie facuta in interesul masei debitoare sau a caror executare urmeaza sa fie efectuata dupa intentarea procesului de insolvabilitate; c) obligatiile din imbogatirea fara just temei a masei debitoare. (3) Obligatiile rezultate din actiunile si actele administratorului provizoriu, caruia i s-a transmis dreptul de dispozitie asupra bunurilor debitorului, sint considerate obligatii ale masei debitoare dupa intentarea procesului de insolvabilitate. Aceeasi regula se aplica si in cazul contractelor cu executare consecutiva in masura in care administratorul provizoriu cere contraprestatia in interesul bunurilor administrate.

Capitolul III. Metode de Restructurare a activelor i datoriilor ntreprinderiiSunt mai multe metode de clasificare a metodelor de restructurare. Vom merge pe abordarea pe baza bilanului contabil. Metode privind activele Metode privind pasivele

Fuziuni. Din punct de vedere tehnic o fuziune este o combinatie care creeaz o unitate economic din dou sau mai multe uniti economice independente. Conducerile companiilor participante aprob acest schimbri. Sunt 4 categorii de fuziuni: 1. Fuziuni orizontale atunci cind o firm se combin cu o alt firm din acelai domeniu de activitate 2. Fuziune vertical atunci cnd o companie fuzioneaz cu un furnizor sau cu un client de al su 3. Fuziune congeneric atunci cnd fuzioneaz dou ntreprinderi nrudite dup domeniul de activitate, (de exemplu o banc i o companie de brokeraj) 4. Fuziune conglomerat combinarea ntreprinderilor nenrudite. De regul cele mai multe avantaje le ofer fuziunile verticale i orizontale: de exemplu reducerea cheltuielilor sau instituirea monopolurilor, etc. Sunt urmtoarele metode de realizare a fuziunilor:1.

Achiziionarea activelor activele curente i pe termen lung se procur contra bani lichizi sau contra aciunilor firme achizitoare. n rezultat compania int nu dispare, dar rmne cu o anumit cantitate e numerar ca singurul activ. Numerarul poate fi utilizat pentru stingerea datoriilor. Plata unui dividend de lichidare, etc.

2. Achiziionarea aciunilor n acest caz compania achizitoare procurnd aciunile ntreprinderii cu probleme i va suma i responsabilitatea rambursrii datoriilor. 3. Amalgamare atunci cnd o se creaz n baza deciziei managerilor din dou sau mai multe aciuni o companie nou. Acionarii vechi trebuie s fie de acord cu amalgamarea i s fie contieni despre reducerea controlului lor asupra companiei. Motivaiile fuziunilor sinergia (economiile de scar) procurarea activelor la un pre mai mic dect valoarea de nlocuire diversificarea accelerarea creterii protejarea profitului de taxe (profit + pierderi)

Sensul oricrei fuziuni e ca ntreprinderea nou s valoreze mai mult dect valoarea combinat a ntreprinderilor ce fuzioneaz. VAN a fuziunii = VAB VA VB De regul VAN este distribuit ntre proprietarii ntreprinderilor participante n fuziune. Ex. ntreprinderea A (cumparatorul) valoreaz 500 MDL i dorete s cumpere companie B, care valoreaz 100 MDL. n rezultatul evalurii s-a constatat ca ntreprinderea A+B va valora 650 MDL. VAN al fuziunii va fi 650 500-100 = 50. Dac acionarii companiei B primesc 110 pentru compania lor, atunci VAN pentru acionarii B va fi de 10, iar pentru actionarii A de 40. n cazul c fuziunea este finanat n aciuni a companiei achizitoare, VAN pentru actionarii companiei achizitionate se va determina: VAN = N*PB -VB Continum exemplu Presupunem c valoarea A se compune din 100 actiuni, ce valoreaz 5 lei/actiunea. Actionarii companiei B primesc 22 actiuni a companiei A, respectiv primesc o valoare de 5*22 = 110. ns la anunarea fuziunii preul de pia va crete, deoarece Valoarea A+B este 650 i respectiv preul unei actiuni va fi 650 /(100+22) = 5.33 MDL Adic de fapt actionarii B au primit 22*5.33 = 117.26, adic au un VAN de 17.26, iar actionarii A au primit 32.74 din VANul generat.

Dac fuziunea este finanat n numerar, actionarii companiei achizitionate nu vor beneficia de evenualee cresteri de pret ale companiei A+B in viitor, insa dac fuziunea este finantat prin distribuire de actiuni actionarilor companiei achizitionate vor pute cistiga o valoare mai mare, prin cresterea pretului companiei A. Din cauza distribuirii asimetrice a informatiei compania ce achizitioneaza poate selecta metoda de finantare a fuziunii ca sa-si mareasca VAN cistigat. Deoarece managementul companiei achizitionate isi poate pozitia in cadrul intreprinderii noi, el se poate opune fuziunii. In acest caz managementul companiei achizitoare se poate adresa direct actionarilor propunindu-le o oferta tender de procurare a actiunilor, sau poate incerca negocierea directa cu acionarii pentru a primi acordul lor la adunarea generala a actionarilor. La fel managementul poate avea pregatite din timp metode de protectie pentru fuziuni; Un Consiliu de administratie ales pe etape de exemplu din 9 membri, annual se aleg doar 2-3, restul isi mentin pozitia, astfel c timpul necesar pentru modificarea consiliului si votarea fuziunii se va mari. Necesitatea votarii fuziunii cu majoritate covarsitoare 75%, sau chiar 80% Solicitarea unei perioade mai mari de gindire Pastile otravitoare managerii sau unii actionari pot avea dreptul sa procure actiuni la preturi atragatoare in orice timp doresc. Si in cazul in care ei se opun fuziunii pot exercita acest drept. Amenintarea cu judecata, Conversia unor datorii in actiuni, acceptarea unor actionari noi, ce se opun fuziunii.

Divizri. O companie reprezint de fapt un portofoliu de active productive. Aceste active se adog prin achiziii i se separ prin divizri. Divizrile se pot realiza prin: - Operaiunea Selloff (vnzare de active) - de regul compania vinde o parte din active , un departament o secie contra numerarului sau contra unor titluri financiare. Exist urmtoarele motivaii a aceste operaiuni: a) Renunarea la o unitate neprofitabil b) obinerea unui pre mai mare (dac firma ce va procura va reui s asigure ctiguri mai mari va putea plti un pre mai mare. c) concentrarea activitilor specializarea, creterea eficienei d) asigurarea surselor necesare pentru finanarea unor nevoi interne. - Operaiunea Spinoff (distribuirea de aciuni) - De regul compania separ o subdiviziune i emite aciuni pentru aceast subdiviziune. Fiecare acionar va primi aciuni de la subdiviziunea separat. Compania ins nu va primi nimic pentru subdiviziunea separat. Argumentele sunt similare ca in cazul sell-offului dar mai apar argumente suplimentare ca de exemplu :

- deplasarea riscului - contacte optime de management - creterea pretului intreprinderii separate. Table 1 METODE DE RESTRUCTURARE A ACTIVELOR Metoda utilize sau sub-utilizate Lease-back-ul activelor: O metod de a ridica lichiditile la ntreprindere Separarea activelor: Crearea Concentrarea activelor: Combinarea ntreprinderilor fiice prin separarea activelor ntreprinderii cu o ntreprindere fiic pentru a si cte o data a datoriilor. rezolva problemele de insolvabilitate Arenda activelor: O metod de a obine Darea n arend a activelor: O metod de a echipamente, active fr un efort financiar transforma unele active n fluxuri financiare pe semnificativ. fluxurilor de mijloace bneti. Divizarea: Divizarea ntreprinderii termen lung tehnologii sau alte avantaje. n Fuziuni: Crearea de aliane strategice ntre Vnzarea filialelor: cu scopul primirii Procurarea ntreprinderilor: Pentru a obine Metoda opusa modernizarea sau/i re-tehnologizarea activelor. Vnzarea activelor: Se vnd activele ne- Cumprarea de active: Se procura active pentru

ntreprinderi mai mici, cu condiia c nu diferite ntreprinderi rmne ntreprindere succesoare.

Restructurarea

datoriilor

ntreprinderii

include

urmtoarele

operaiuni

tehnico-

financiare: instituirea moratoriului, prelungirea termenelor de rambursare a datoriilor, anularea pariala sau totala a datoriilor, convertirea lor in aciuni, convertirea datoriilor pe termen scurt in datorii pe termen mediu si/sau lung, reducerea, anularea, prelungirea termenelor de plata si/sau capitalizarea dobinzilor la credite, procurarea actiunilor de angajati, vinzarea datoriilor, factoringul, utilizarea in contul datoriilor a creantelor (obligatiuni, cambii etc.). Convertirea in actiuni izolare si postizolare, a datoriilor societatii pe actiuni se efectueaza la decizia Consiliului creditorilor si in perioada de in baza cererii

creditorilor, coordonate cu ministerele de ramura. Table 2 METODE DE RESTRUCTURARE A PASIVELOR Metoda Conversia datorii-capital propriu: - Conversia directa: datorii - aciuni Metoda opusa Conversia (recapitalizarea) Capital propriu-datorii:

- Conversia indirecta: emite aciuni si - Conversia directa: aciuni - datorii folosete banii primit pentru a stinge datorii. Conversia derivative: - Conversia directa: datorii - derivative folosete banii primiti pentru a stinge datorii. Conversia derivative: - Conversia directa: actiuni - derivative folosete banii pentru a rscumpra datorii. Conversia datorii-datorii: Directa: Restructurarea, replanificarea (Same as opposite) actiuni-valori mobiliare Conversia derivativelor - actiuni: - Conversia directa: derivative - actiuni - Conversia indirecta: emite actiuni i rscumpr datorii-valori - Conversia indirecta: mprumut bani i rscumpr aciunile. mobiliare Conversia derivativelor - datorii: - Conversia directa: derivative - datorii - Conversia indirecta: mprumut bani i

- Conversia indirecta: vinde derivative si rscumpr derivativele.

- Conversia indirecta: vinde derivative si derivativele.

reesalonarea, datoriilor

- Indirecta: Refinantarea datoriilor Conversia actiuni-actiuni: Creterea indatorarii: Imprumuta bani Reducerea ndatorrii: Rascumpara datoriile. pentru a procura active Emisie de valori mobiliare Rascumparare de valori mobiliare (Same as opposite)

nafar de tehnicile menionate sunt necesare i instrumente de ridicare a responsabilitii managerilor la ntreprinderile restructurate. De regul cea mai bun motivare pentru un manager este proprietatea. Cea mai simpl metod ar fi impunerea managerilor de vrf de a procura un anumit procent din aciunile ntreprinderii pe care o conduc. Astfel dac ntreprinderea va merge prost managerii vor pierde banii investii. Dac managerii refuz procurarea aciunilor vor fi concediai. O alt metod ar fi oferirea unor optiuni de procurarea a aciunilor companiei peste o anumit perioad la un prt stability astzi. Astfel dac managerul reuete s ridice pretul de pia a aciunilor el va putea valorifica opiunea i va avea un cistig suplimentar din diferenta de pret. Operatiunea LBO leveraged buyout

O operatiune de a delista o companie utilizind o indatorare excesiva. Creditorii primesc dobinzi inalte, iar intreprinderea este nevoita sa se disciplineze pentru a deservi datoriile mari. La fel intreprinderea poate avea rentabilitati inalte, deoarece efortul propriu a actionarilor este minim. O particularitate a LBO sunt MBO management buyout, adica preluarea companiei de catre management prin finantarea preluarii prin datorii. Pre-LBO Firm Active Pasive Capital propriu Datorii 10,000 5,000 Managementul delisteaya intreporinderea, implementeaya proceduri de restrcuturare si apoi o listeaya din nou emitind actiuni.

Active

15,000

Managementul aduce capital propriu nou de $1.5 mln i accept conversia capitalului propriu vechi n datorii cu dobinda de 5% , de exemplu Post-LBO Firm Active Pasive Capital propriu Datorii 1,500 15,000

Active

16,500

Acum succesul restructurrii depinde de rentabilitatea activelor. Avantajele Folosirea surselor de finantare relativ ieftine datoriile Protectia profitului de taxe prin dolosirea indatorarii Eficienta mai mare, deoarece managementul e si proprietar