Metode de Depistare a Defectelor

7/21/2019 Metode de Depistare a Defectelor

http://slidepdf.com/reader/full/metode-de-depistare-a-defectelor 1/10

MODULUL 5

RETELE ELECTRICE

REFERAT

METODE DE DEPISTARE ADEFECTELOR

LINIILOR ELECTRICE SUBTERANE

ELEVA: CRETU ALEXANDRAANUL I, SCOALA DE MAISTRI

1



METODE DE DEPISTARE A DEFECTELOR

LINIILOR ELECTRICE SUBTERANE

Rolul liniilor electrice subterane (LES) este de a asigura transportul şi

distribuţia energiei electrice în diferite puncte ale reţelei.

Montarea acestora putându-se face fie în paânt! fie în canale sau tuneluri sau

uneori aerian ( ca"uri independente sau în flu#uri de ai ulte linii în cablu).

Liniile electrice subterane au în coponenţ$ ur$toarele eleente% cablurile de

energie! anşoanele de leg$tura sau deri&aţie! anşoane de stopare( pentru cablurile cu

i"olaţie în 'ârtie ipregnata în ulei)! capete terinale (de interior sau e#terior) şi alte

accesorii folosite în diferite fa"e de e#istenţ$ ale liniei.

i&elul de i"olaţie a cablurilor este caracteri"at de &alorile tensiunilor noinale

ale cablurilor (o şi ) şi de &alorile rigidit$ţii dielectrice.

*legerea traseului acestora f$cându-se prin proiecţia în plan ori"ontal a liniei!

adânciea de po"are fiind aleas$ în funcţie de natura locului pe unde trece linia !iar acolo

unde necesit$ţiile o ipun se recurge la supratra&ersarea sau subtra&ersarea obstacolelor

întâlnite.

+ablulrile de energie sau de forţ$ sunt cablurile cu tensiunea noinal$ cuprins$

între 1 , si /,! folosite în circuitele priare ale instalaţiilor de producere! transport!

distribuţie şi utili"are a energiei electrice în curent alternati& sau curent continuu.

*dânciea de po"are în condiţii norale nu este! de regul$! ai ic$ de%- (/!0 - /!) în ca"ul cablurilor cu tensiune noinal$ pân$ la / 2&! inclusi&3

- (1 - 1!) în ca"ul cablurilor cu tensiune noinal$ peste / ,.

*dânciea de po"are se poate reduce pân$ la /!4 în incinta staţiilor de

cone#iuni şi de transforare! pe porţiuni scurte (sub 4 lungie) la intrarea cablurilor în

cl$diri! la po"area sub planşee de beton şi la po"area în tuburi de protecţie.

*dânciea de po"are a cablurilor pe trasee paralele sau în "ona de intersecţie

cu linii electrice aeriene de 11/ - 04/ , se poate $ri (pân$ la 1!4 )! dac$ re"ult$ necesar pentru reducerea influenţelor.



5rotecţia îpotri&a apariţiei accidentale a tensiunii în e#teriorul cablului prin

str$pungerea i"olaţiei ! este asigurat$ de ecranul sau în&elişul etalic din 6urul cablului! acest

în&eliş fiind legat la paânt în capetele cablului. Ecranul ai are şi rolul de a prote6a cablul

îpotri&a acţiunilor câpurilor electrice e#terioare.

5rotecţia ecanic$ se reali"ea"$ prin ar$turi din ben"i de oţel ! de aluiniu

sau din plub! situate în 6urul cablului.

+ea ai are proble$ a liniilor electrice subterane o repre"int$ depistarea

defectelor ap$rute asupra acestora.

CAUZELE APARIŢIEI DEFECTELOR

7n practic$ cau"ele care conduc la apariţia defectelor în cabluri sunt nueroase

şi de naturi diferite.8intre acestea &oi presenta în continuare pe cele ai frec&ente%

- str$pungerile şi defor$rile cablurilor pro&ocate de e#ecutarea di&erselor lucr$ri în "onele

de po"are ale cablurilor3

- deteriorarea în&elişului de protecţie şi stri&irea i"olaţiei cablurilor prin ane&rare greşit$

sau lo&ituri e#terne (fig. 1).

Fig.1 – a) a!"#$a$" g$"%i&'( ) *+$+i-!"( *) +#i&-$' "/&"$!'.

- &icii de fabricaţie ( fisuri ale în&elişului i"olant! fisuri ale antalelor! inclu"iuni de aer

sau ga"e în dielectricul cablurilor)

- &icii de onta6 ( ruperea i"olatiei la separarea conductoarelor! uplereanecorespun"atoare cu asa i"olanta a ansoanelor)3

- erori de po"are ( îndoirea la ung'iuri ici la coturi ! ruperi! defor$ri)3

- coro"iunea c'iic$ şi electroc'iic$ a antalelor! datorat$ curenţilor &agabon"i sau

reacţiilor c'iice pro&ocate de copo"iţia solului3

- înc$l"irea e#cesi&a a cablului pro&ocat$ de suprasarcini de durat$3

- deteriorarea pieselor de contact ale anşoanelor de leg$tur$ (fig.) care deterin$ înc$l"irea

şi ruperea contactului! apariţia arcului electric şi e#plo"ia anşonului39ig.

:



- deteriorarea i"olaţiei anşoanelor sau cutiilor terinale sub acţiunea forţelor tangenţiale

care apar la odificarea câpului electrostatic (fig. :)3

Fig. 0

- arderea conductoarelor în tipul scurtcircuitelor.

8e aseenea pot ap$rea cobinaţii siultane a diferitelor defecte

enuerate.+ele ai întâlnite defecte de pe cabluri se produc de regul$ într-un singur punct!

dar e#ist$ situaţii în care acestea se produc pe distanţe ai ari! cu este în ca"ul penetr$rii

ue"elii între antaua de protecţiior din 5+ şi ecran! pentru cablurile de putere cu i"olaţie

din ase plastice.Manifest$rile acestor defecte apar sub fora unor perturbaţii !desperec'eri

în transisia senalelor sau a energiei.

;



LOCALIZAREA DEFECTELOR

< proble$ special$ datorit$ specificului acestor linii o constitue locali"area

defectelor. 7n coponenţ$ cablul electric fiind un ansablu de conductoare i"olate

=acoperite> la rândul lor cu un în&eliş cu propriet$ţi electroi"olante sau de consolidare

ecanic$! nu ofer$ posibilitatea detect$rii cu oc'iul liber a unui e&entual defect aşa cu se

poate face la liniile electrice aeriene! c'iar daca ar fi po"at în aer liber. 5e de alt$ parte cândeste po"at în p$ânt nu este suficient$ cunoaşterea distanţei electrice pân$ la defect! deoarece

aceasta! de regula! nu coincide cu cea fi"ic$. < alta proble$ ce o ridic$ locali"area unui

defect într-un cablu este detectarea traseului cablului! a locului e#act unde este defectul

(pentru a s$pa pe o porţiune cât ai restrâns$)! a adânciii de po"are! a locului unei

raificaţii.

Locali"area defectelor presupune în prealabil deterinarea caracterului

defectului. 7nainte de a deterina caracterul defectului se &erific$ cu a6utorul aparatelor lipsatensiunii pe cablu defect! iar dac$ aceasta este pre"ent$ se descarc$ fa"ele conductoare cu

a6utorul unui scurcircuitor legat la p$ânt. 8up$ reali"area celor de ai sus se îndep$rtea"$

scurtcircuitorul şi se fac $sur$torile propriu"ise pentru depistarea defectului în cablu.

5entru linii de cabluri de 6oas$ tensiune şi pe circuitele secundare! caracterul se

deterin$ cu a6utorul ego'etrului.

M$surarea const$ în deterinarea re"istenţei de i"olaţie între%

- fiecare conductor (fa"$) a liniei de cablu şi p$ânt3- fiecare perec'e de conductoare (fa"e) .

4



5entru linii de cabluri de înalt$ tensiune caracterul defectului se deterin$ prin

încerc$ri succesi&e a fiec$rui conductor ! cu şi f$r$ legarea la p$ânt a celorlalte conductoare

(fa"e) . 7ncercarea se efectuea"$ prin aplicarea unei tensiuni redresate! care se $reşte

progresi& pân$ la &alorile de încercare.

8e&iaţiile acestor $sur$tori de la &alorile noinale ne &or da indicaţii despre

po"iţia defectului.

METODE DE LOCALIZARE A DEFECTELOR

Metodele de locali"are a defectelor în reţelele de cabluri se îpart în dou$grupe%

- etode relati&e (etode prin ipulsuri sau ecoetrice! etode prin desc$rcare

oscilatorie! etoda în bucl$! etoda capaciti&$) ? care perit depistarea apro#iati&$ a

distanţei de la locul de $surare la locul defect3

- etode absolute (etoda inducti&$! etoda acustic$) ? prin care! cu a6utorul

aparatelor de $surat ! se caut$ în "ona deterinat$ prin etoda relati&$! şi se indentific$

locul e#act al defectului.

METODA PRIN IMPULSURI

Metoda prin ipulsuri are la ba"$ proprietatea de refle#ie a undelor! în ca"ul

nostru interesându-ne! în special cele electroagnetice. *stfel !în punctele unde ipedanţa

caracteristic$ îşi odific$ &aloarea (treceri din LE*! în LE+! intr$ri în trafo! etc.) au loc

fenoene de refle#ie şi refracţie! caracteri"ate prin coeficienţi corespun"$tori.

7n ca"ul unui punct de scurtcircuit se odific$ ipedanţa caracteristic$ şi ca

urare! are loc refle#ia undei de tensiune cu aplitudine egal$ cu a undei incidente! dar de

sen sc'ibat.

8ac$ pe un cablu cu un scurtcircuit se &a triite un ipuls de tensiune!

însean$ c$ aceasta se &a propaga de la locul de aplicare spre locul cu defect! cu o &ite"a

=>! la locul cu defect se &a reflecta şi se &a înapoia cu aceeasi &ite"$! dar cu sen sc'ibat.

+unoscând inter&alul de tip scurs din oentul triiterii şi pân$ în oentul recepţieisenalului reflectat re"ult$ c$ distanţa pân$ la defect &a fi %

@



5entru aplicarea acetei etode şi pentru o preci"ie cât ai bun$ este necesar ca

&aloarea re"istenţei de i"olaţie între fa"e sau între acestea şi anta sa aib$ cel ult 4A.

8ac$ aceast$ condiţie nu este îndeplinit$! deci defectul nu este destul de fer!

se procedea"$ la arderea acestuia! adic$ la distrugerea &oit$ a i"olaţiei prin stabilirea într-un

circuit! care s$ conţin$ înseriat şi locul de defect! a unui curent de &aloare are care pe seaa

efectului teric s$ distrug$ i"olaţia parţial afectat$.

*paratul cu a6utorul c$ruia se aplic$ aceasta etod$ de detectare a defectelor în

cablu! se nueste locator de defecte L8+. n aseenea aparat trebuie sa aib$ o surs$ de

ipulsuri a c$ror aplitudine nu are iportanţ$ şi o =abscisa> pe care s$ se $soare inter&alul

de tip între oentul plec$rii ipulsului incident şi oentul recepţion$rii ipulsului

reflectat.

La L8+ aceasta se &i"uali"ea"$ pe ecranul unui tub cinescopic. 5e panoul din

faţ$ al L8+ sunt accesibile o serie de butoane care asigur$ punerea în funcţie şi condiţiile de

calitate ale iaginii şi ale $suratorii.

ite"ele de propagare ale ipulsului in6ectat i ipedan a caracteristic$ ale unor linii aerieneș ț

i în cabluri de energieș

Bipul liniei ite"a de propagare aipulsului

Cpedan a caracteristic$ț

D

LE* de :4-11/-/-;// 2& 4 :4/-4//LE+ de 1-@-/-11/-/ 2& 1@/ :/-;/

0



METODA INDUCŢIEI

*ceast$ etod$ const$ în alientarea cablului pe la unul din capete cu un

curent de audio-frec&enţ$ de la un generator de putere (f F//G:/// H")

corespun"$tor.*cest curent &a produce un câp agnetic în 6urul cablului de la punctul de

aplicare şi pân$ la locul cu defect. 5entru o instalaţie de recepţie adec&at$ acest câp

agnetic constituie o anten$ de eisie! &aloarea senalului recepţionat oferind inforaţii

utile pentru % deterinarea traseului cablului (antena de eisie)! a adânciii de po"are! a

e&entualelor deri&aţii şi defecte ale cablului. Cnstalaţia de recepţie care trebuie s$ fie portati&$

(cu aceasta se erge pe traseul cablului)! este constituit$ dintr-o bobin$ în care câpul

agnetic din 6urul cablului &a induce o tensiune electrootoare în doeniul audio! un

aplificator şi o perec'e de c$şti telefonice. 5entru locali"area locului cu defect este necesar$

o odificare însenat$ a ipedanţei caracteristice a cablului în locul cu defect.

8eterinarea locului defect pe liniile de cablu! în ca"ul unui scurtcircuit între

conductoare se face folosind în acest ca" onta6ul din fig.;! în care se in6ectea"$ cu a6utorul

generatorului de frec&enţ$ acustic$ I9*! un current de cca. 4-/ *! în dou$ conductoare

defecte ale cablului. 7n acelaşi tip! traseul cablului trebuie parcurs cu sonda + şi casca

telefonic$ B! ascultând sunetul caracteristic pro&ocat de tensiunea electrootoare indus$ în

sond$ şi aplificat$. Sunetul &a fi au"it pe toat$ porţiunea cablului în care circul$ curentul

produs de generatorul I9*! pân$ la locul defectului. 8easupra locului defectului! unde

curentul trece de la un conductor la altul! se produce o creştere a câpului agnetic! iar

intensitatea sunetului în casca telefonic$ B! creşte siţitor! atenuâdu-se în întregie! la o

distan $ de circa /!4! dup$ locul defectului a a cu se rearc$ din curba de audibilitateț ș

pre"entat$ în fig. ; de ai 6os.

9ig.; Sc'e$ de deterinare a locului defectului prin etoda inducţiei! în ca"ul unuiscurtcircuit între fa"e%



I9* ? generator de frec&enţ$ acustic$3

+ ? cadru3

* - aplificator3

B ? telefon.

METODA ACUSTICA

*ceasta etoda se poate aplica pentru deterinarea punctului de defect! în

ca"ul punerii unei fa"e la paant! daca re"istenta electrica a defectului este ica. 5entru

asurare intre fa"a defecta şi antaua etalica a cablului se aplica socuri de tensiune cu o

anuita frec&enta. *cestea produc &ibratii sonore care se propaga prin sol şi pot fi

receptionate la suprafata cu stetoscop sau icrofon etc. Socurile de tensiune se pot produce

utili"andu-se un transforator de inalta tensiune B! un tub electronic (,enotron) 2 pentru

redresare! un eclator E şi un condensator cu capacitatea + F - ; p9. 8easupra punctului de

defect sunetul din casc$ se odific$ sensibil! periţând identificarea acestuia.

Sc'ea de principiu pentru deterinarea punctului de defect în cabluri prin etoda

acustica%

0- transforator de inalta tensiune! 2- ,enotron! E- eciator! +B- casca telefonica!

S ? stetoscop

METODA IN BUCLA

*ceasta se utili"ea"$ când în cablu e#ist$ cel puţin un conductor lipsit de

defecte şi neîntrerupt. La unul dintre capetele conductorului lipsit de defecte SSJ se leagaconductorul defect BBJ prin legatura SJBJ ce se reali"ea"$ din funie de cupru cu papuci de



alaa. La celalalt cablu se conectea"a o punte de $sur$! la care re"istenţele R1 şi R sunt

reglabile astfel incat gal&anoetrul I s$ indice "ero. +ând puntea este în ec'ilibru e#ist$

relaţia%

8istanţa pân$ la punctul de defect este%

Sc'ea de principiu pentru deterinarea punctului de defect în cablu prin etoda în

bucl$

5entru a se &erifica daca asurarea este corecta se reface $surarea cap$tul opus. a

trebui s$ re"ulte o distanţ$ pân$ la punctul de defect egal$ cu%

C+!*-ii

*legerea liniilor electrice subterane ca etoda de alientare a consuatorilor !

repre"inta solutia cea ai sipla din punctul de &edere al protectiei ediului si sanatatii

oului ! eliinand poluarea sonora! &i"uala! psi'ica! electroagnetica si ecologica produsa in

general de liniile electrice aeriene. 9olosirea liniilor electrice subterane este foarte ult

de"&oltata in "onele urbane! acolo unde densitatea instalatiilor electrice este foarte are .

5rincipala problea a acestor linii o repre"inta depistarea defectelor aparute in tipul

e#ploatarii ! si repararea acestora. Este ne&oie de personal calificat si speciali"at in acest scop!

dar si de ec'ipaente speciale cu un cost de intretinere ridicat.

1/

01

0

/R R

R ..

/..

Metode de Depistare a Defectelor

Documents

Transcript of Metode de Depistare a Defectelor