METODE SI TEHNICI ACTIVE IN INVATAREA BIOLOGIEI

Liceul Teoretic “Dunarea”, GalatiProfessor, Ispas Aurora

Ianuarie 2015

Pentru a avea cu adevarat elevul în centrul activitatii instructiv-educative, profesorul îndeplineste roluri cu mult mai nuantate decât în scoala traditionala. În abordarea centrata pe elev, succesul la clasa depinde de competentele cadrului didactic de a crea oportunitatile optime de învatare pentru fiecare elev. Astfel, în functie de context, profesorul actioneaza mereu, dar adecvat si adaptat nevoilor grupului.        Metodologia didactica este domeniul cel mai deschis înnoirilor, metodele având o sensibilitate deosebita pentru adaptarea la conditii noi.

Înnoirea metodologiei pune accent pe promovarea metodelor si procedeelor de instruire care sa solutioneze adecvat noi situatii de învatare, pe folosirea unor metode active ( care sa stimuleze implicarea elevilor în activitatea de învatare, sa le dezvolte gândirea critica si capacitatea de adaptare la viata, sa îi antreneze în activitati de investigare si cercetare directa a fenomenelor) si apelarea la metodele pasive numai cand este nevoie, pe accentuarea tendintei formativ-educative a metodei didactice, pe extinderea metodelor care conduc la formarea capacitatilor de autoinstruire ce permit achizitionarea si prelucrarea independenta a informatiilor.

Bunul mers al procesului de învatamânt si rezultatele obtinute depind de metodele utilizate.        Metodele sunt instrumente importante aflate la dispozitia profesorului, de a caror cunostinte si utilizare depinde eficienta muncii educative. Ioan Cerghit considera ca metoda este " o cale eficienta de organizare si conducere a învatarii, un mod comun de a proceda care reuneste într-un tot familiar eforturile profesorului si ale elevului."

Antrenarea permanenta a elevilor la un efort intelectual sustinut si înarmarea acestora cu capacitati necesare unei activitati de învatare productiva reprezinta modalitatea cea mai eficienta de educare a elevilor în spiritul unei atitudini constiente si active.

1. Metode de predare-învãţare interactivã în grup sunt: metoda predãrii/ învãţãrii reciproce (Reciprocal teaching – Palinscar),  metoda Jigsaw (Mozaicul),  metoda cubului,  ştiu/vreau sa ştiu/am învãţat,  organizatorul grafic,  metoda piramidei. 

2. Metode de fixare şi sistematizare a cunoştintelor şi de verificare : harta cognitivã sau harta conceptualã (Cognitive map, Conceptual map),  matricele,  lanţurile cognitive, scheletul de peşte,  diagrama cauzelor şi a efectului,  tehnica florii de nufãr.

3. Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativitãţii :  brainstorming,  metoda nominalã,  explozia stelarã,  metoda Pãlãriilor gânditoare, studiul de caz,  Phillips 6/6, tehnica 6/3/5,  metoda Schimbã perechea,  metoda Frisco,  învãţarea prin cooperare. 

4. Metode de cercetare în grup : tema sau proiectul de cercetare în grup,  experimentul pe echipe,  investigaţia de grup.

1

A.   Metoda Philips 6/6 se aplica atunci când o situatie trebuie analizata din mai multe puncte de vedere,cand o problema are mai multe solutii posibile. Metoda da posibilitatea unui numar cat mai mare de persoane,cu conceptii diferite asupra modului de solutionare a unei probleme sa participe la dezbateri,la gasirea solutiilor,la alegerea celei mai potrivite. Metoda propusa de D.J.Philips prevedea divizarea grupului mare in mai multe grupuri mici de cate sase persoane pentru a discuta timp de sase minute (de aici provine si numele de Philip 6/6) pentru rezolvarea problemei puse in discutie.Desfasurarea unei sedinte creative de grup prin aceste metode parcurge urmatoarele etape:constituirea a doua pana la sase grupuri de sase persoane,reuniunea participantilor in care fiecare lider de grup prezinta opiniile,solutiile,punctele de vedere ale grupului pe care-l reprezinta,dezbaterea intre liderii grupurilor a ideilor pentru gasirea solutiilor acceptate,acceptarea in plen a solutiilor celor mai bune.

B. Metoda bulgarelui de zapada consta în împletirea activitatii individuale cu cea desfasurata în mod cooperativ în cadrul grupelor. Reuneste urmatoarele faze de desfasurare :

- faza introductiva-expunerea problemei;- faza lucrului individual-elevii lucreaza individual cinci minute si noteaza

întrebarile legate de subiect;- faza lucrului în perechi-discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare.Se

solicita raspunsurile la întrebarile individuale;faza reuniunii în grupe mai mari-se alcatuiesc grupe egale cu numarul de participanti format din grupele mai mici si se discuta despre situatiile la care s-a ajuns;

- faza raportarii solutiilor în colectiv-întreaga clasa reunita analizeaza si concluzioneaza asupra ideilor emise;

- faza decizionala: se alege situatia finala si se stabilesc concluziile;

C. Metoda "ciorchinelui" este o metoda didactica, folosita individual sau în grup, care consta în evidentierea de catre elevi a legaturilor dintre idei, pe baza gasirii altor sensuri ale acestora si a relevarii unor noi asociatii dintre idei. La nivel mintal (cognitiv), stimuleaza valorificarea cunostintelor, parerilor si convingerilor personale, capteaza atentia elevilor, dezvolta gândirea libera si deschisa, stimuleaza creativitatea elevilor. La nivel atitudinal, metoda stimuleaza o atmosfera de emulatie între participanti, formeaza raspunderea individuala si de grup, contribuie la formarea capacitatii de autocunoastere si autoevaluare, prin comparatie cu ceilalti participanti, stimuleaza motivatia elevilor pentru a participa la activitate.

Metoda se desfasoara dupa urmatoarele etape:- se scrie un cuvânt sau o propozitie-nucleu în mijlocul tablei, al unei pagini de

caiet sau al unei hârtii de phlipchart;- se scriu cuvinte sau sintagme care le vin elevilor în minte în legatura cu

continutul termenului pus în discutie,scrierea ideilor care le vin elevilor în minte în legatura cu tema/problema propusa, pâna la expirarea timpului acordat.

2

            Prin aceasta tehnica se fixeaza mai bine ideile si se structureaza informatiile facilizându-se retinerea si întelegerea acestora. Tehnica ciorchinelui poate fi aplicata atât individual, cât si la nivelul întregii clase pentru sistematizarea si consolidarea cunostintelor. În etapa de reflectie elevii pot fi ghidati prin intermediul unor întrebari, în gruparea informatiilor în functie de anumite criterii.

D. Metoda palariilor gânditoare corespunde diferitelor tipuri de gândire si se bazeaza pe interpretarea de roluri în functie de palaria pe care o poarta. Copiii sunt liberi sa spuna ce gândesc, dar sa fie în acord cu rolul pe care-l joaca. Culoarea palariei este cea care defineste rolul: palaria albastra -este liderul,managerul,conduce jocul.Este palaria responsabila cucontrolul demersurilor desfasurate; palaria alba-este povestitorul, cel ce reda pe scurt continutul textului; - - palaria rosie -este psihologul care îsi exprima sentimentele fata de personajele întâlnite;

- palaria neagra -este criticul,este palaria avertisment,centrata în special pe aprecierea negativa a lucrurilor;

- palaria verde -este gânditorul,care ofera solutii alternative;- palaria galbena -este creatorul simbolul gândirii pozitive si

constructive,creeaza finalul.       Utilizarea acestor metode antreneaza elevii într-o continua participare si colaborare, creste motivarea intriseca deoarece li se solicita sa descopere fapte, sa aduca argumente pro si contra. Lucrul în echipa dezvolta atitudinea de toleranta fata de ceilalti si sunt eliminate motivele de stres iar emotiile se atenueaza.       Pot sustine cu convingere ca beneficiarii învatamântului centrat pe elev sunt copiii deoarece, asa cum spune ,,crezul instruirii active" : "Ce aud-uit; Ce aud si vad-îmi amintesc putin;Ce aud, vad si întreb-încep sa înteleg;Ce aud, vad, întreb si exersez -îmi însusesc si deprind;Ceea ce pun în practica învat cu adevarat"

E.  Metoda predãrii/ învãţãrii reciproce (Reciprocal teaching – Palinscar) – este o strategie instrucţionalã de învãţare a tehnicilor de studiere a unui text ştiinţific. Dupã ce sunt familiarizaţi cu metoda, elevii interpreteazã rolul profesorului, instruindu-şi colegii. Are loc o dezvoltare a comunicãrii elev – elev.

•    Metoda se poate desfãşura pe grupe sau frontal.

•    Metoda predãrii-învãţãrii reciproce este centratã pe patru strategii de  învãţare folosite de oricine care face un studiu de text pe teme ştiinţifice:     rezumarea       punerea de întrebãri      clarificarea datelor       prognosticarea

3

Se pot propune douã variante de desfãşurare a strategiei. Varianta numarul 1 (are aplicabilitate la gimnaziu):    Se oferã întregii clase, acelaşi text spre studiu. Clasa este împãrţitã în 4 grupuri corespunzãtoare celor patru roluri, membrii unui grup cooperand în realizarea aceluiaşi rol.    De exemplu grupul A este responsabil cu rezumarea textului, grupul B face o listã  de întrebãri pe care le vor adresa în final tuturor colegilor, grupul C are în  vedere clarificarea termenilor noi şi grupul D dezvoltã predicţii. În final fiecare grup îşi exercitã rolul asumat.Varianta numarul 2 (se utilizeaza mai mult în clasele IX-XII):   Pentru textele mai mari se procedeazã în felul urmãtor:  – se împarte textul în pãrţi logice; -  se organizeazã colectivul în grupe a câte 4 elevi;– aceştia au fiecare câte un rol:

   1. rezumator (R);  2. întrebãtor (I);   3. clarificator (C);  4. prezicator (P); -  se distribuie pãrţile textului fiecãrui grup în parte;  -   echipele lucreazã pe text, fiecare membru concentrându-se asupra rolului primit.

Trebuie precizat cã pentru a încuraja învãţarea prin cooperare, în cadrul unui grup mai numeros, acelaşi rol poate fi împãrţit între doi sau trei elevi. 

-  în final fiecare grup aflã de la celãlalt despre ce a citit; membrii fiecãrui grup îşi exercitã rolurile, învãţându-i pe ceilalţi colegi (din alte grupe) textul citit de ei, stimulând discuţia pe temele studiate.Avantajele acestei metode sunt urmãtoarele :  este o strategie de învãţare în grup, care stimuleazã şi motiveazã elevii ; ajutã elevii în învãţarea metodelor şi tehnicilor de lucru cu textul, tehnici de muncã intelectualã pe care le poate folosi apoi şi în mod independent, dezvoltã capacitatea de exprimare, atenţia, gândirea cu operaţiile ei (analiza, sinteza, concretizarea, generalizarea, abstractizarea) şi capacitatea de ascultare activã ; stimuleazã capacitatea de concentrare asupra textului de citit şi priceperea  de a selecţiona esenţialul.

     Exemplu : Relaţii trofice în ecosistem-categorii trofice  Grupa AMateriale necesare : manualul de biologie, dicţionar, imagini cu vieţuitoare dindiferite ecosisteme, atlas ecologic.Tipul activitãţii-REZUMAREA

4

Cerinţe : citiţi cu atenţie textul de mai jos. Expuneţi ceea ce credeţi cã este mai important din ceea ce aţi citit (se prezintã un text în care se descriu categoriile  trofice).Grupa BMateriale necesare:manualul de biologie, dicţionar, imagini cu vieţuitoare din diferite ecosisteme, atlas ecologic.Tipul activitãţii-PUNEREA DE ÎNTREBÃRICerinţe:citiţi cu atenţie textul de mai jos. Formulaţi apoi o serie de întrebãri despre informaţiile citite (se prezintã acealaşi text în care se descriu categoriile trofice).Grupa CMateriale necesare : manualul de biologie, dicţionar, imagini cu vieţuitoare din diferite ecosisteme, atlas ecologic.Tipul activitãţii-CLARIFICAREACerinţe : citiţi cu atenţie textul de mai jos.Gãsiţi termenii necunoscuţi apelând la diverse dicţionare (se prezintã acelaşi text).Grupa D  Materiale necesare: la fel cu celelalte grupe.Tipul activitãţii-PROGNOSTICAREACerinţe : citiţi cu atenţie textul de mai jos. Analizaţi în grup imaginea prezentatã în fişã.Formulaţi apoi o serie de prediciţii referitoare la aplicaţiile temei în practicã.

E. Cubul ca metodã este folosit în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective. Se oferã astfel elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordãri complexe şi integratoare.Metoda cubului se aplicã cu precãdere în activitãţile de observare desfãşurate frontal. Profesorul distribuie fiecãrui elev o sarcinã care sã motiveze învãţarea.   Etapele aplicãrii metodei: 1. Se realizeazã un cub pe ale cãrui feţe se noteazã cuvintele: DESCRIE, COMPARÃ, ANALIZEAZÃ, ASOCIAZÃ, APLICÃ, ARGUMENTEAZÃ.2. Se anunţã tema pusa în discuţie.3. Se împarte clasa de elevi în şase subgrupuri, fiecare subgrup urmând sã examineze tema aleasã din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului, astfel:     Descrie culorile, formele, mãrimile, etc.     Comparã: ce este asemãnãtor, ce este diferit ?    Asociazã: la ce te îndeamnã sã te gândeşti ?     Analizeazã: spune din  ce este alcãtuit ?

5

     Aplicã : Cum poate fi folosit ?     Argumenteazã pro sau contra şi enumerã o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale.  4.Forma finalã este împãrtãşitã întregului grup.  5.Lucrarea in forma finala poate fi desfasurata pe tabla.

6