METODA MARGARET ROOD

Margaret Rood , kinetoterapeută americană a descris această metodă pentru SMECI Principii:

- se adresează selectiv prin Inhibarea şi Activarea unui singur muşchi dar cu toate acestea nu este o metodă analitică ci una Globală deoarece stimulii sunt gândiţi în modele de postură globală şi mişcări complexe.

- Paralel cu dezvoltarea funcţiei motorii se pune accent pe funcţiile senzoriale şi cele vitale.

- urmăreşte obţinerea unui răspuns motor cât mai normal şi unde este posibil automat. Stimulii senzoriali sunt utilizaţi pentru a activa sau inhiba reacţii posturale sau mişcări ce urmează o anumită secvenţă de dezvoltare.

Pentru funcţia motorie se recunoaşte :1. componenta mobilizatorie (fazică)2. componenta stabilizatorie (tonică)

Reeducarea se face în secvenţa dezvoltării filogenetice senzo-motorii:

I.Mobilitatea:-modelul flexiei dorsale(postura de supt) permite integrarea centrală a RTC rezultând eliberarea mişcărilor bilaterale ale extremităţilor-rostogolirea-extensia totală (postura păpuşii)În mod nomal acestea corespund copilului de la 0 la 3 ani.

II. Stabilitatea-poziţia de patrupedie-ortostatismul

III.Mobilitatea controlată-mersul-alergarea-prehensiunea-activităţi complexe ce necesită coordonare bună între postură –mişcare-dezvoltarea simţurilor de orientare în spaţiu

IV.Abilitatea

1

Mijloacele terapeutice:

1.posturile relaxante2.posturile facilitatoare3.stimularea reacţiilor de echilibru4.trecerea activă dintr-o postură în altaCele de mai sus au fost apoi preluate şi de Bobath sau Vojta-5. stimularea proprioceptivă

Stimularea proprioceptivă:1. Stimulări tegumentare:a. Pensularea: cu ajutorul unor pensule moi prin mângâiere rapidă în zonele cutanate

corespunzătoare muşchiului care vrem să-l facilităm pentru a se contracta- se pensulează 5-15 sec., efectul putând dura până la 30 minute- se produce inhibarea spasmului în muşchiul antagonist.- De exemplu: pensularea maleolară externă facilitează contracţia gambierului

anterior şi relaxează tricepsul sural - Se contraindică pensulările în : genu flexum spastic, la copil sub 6 ani, pe coaste

( contracţia muşchilor respiratori), regiunea perianală ( poate produce tulburări micţionale)

b. Stimulări cu gheaţă: Aceleaşi efecte se produc prin frecări dure 3-5 sec cu o bucată de gheaţă-după aceste stimulări se pot executa contracţii izometrice de către pacient.-stimularea pe abdomen creşte tonusul cvadricepsului-stimulările pe toracele drept superior favorizează respiraţia profundă-stimularea pe buze şi vârful limbii facilitează deglutiţia şi vorbireac. Mângâierea uşoară -3 min pe ceafă în zona C2-C5 determină relaxared. Apâsarea articulară: -creşte stabilitatea prin stimularea proprioceptorilor articulari şi facilitează contracţiile muşchiilor ce au funcţie posturală-apăsarea se face în axul lung al corpului sau al extremităţii cu o greutate mai mare decât segmentul respectiv-de exemplu apăsarea pe cap sau purtare de greutăţi facilitează extensia coloanei vertebrale-compresia pe şoldul flectat în zona femurală stabilizează poziţia de patrupedie-compresia pe călcâi facilitează flexia dorsală a piciorului2.Alte stimulări:a.Ciocănirea călcâiului şi a altor repere:-ciocănirea marginii mediale plantare a calcaneului acţionează pe flexorii dorsali laterali-ciocănirea câlcâiului plantar activează flexorii dorsali ai piciorului-ciocănirea maleolei peroniere determină contracţia peronierilor

2

-ciocănirea maleolei tibiale activează supinatorii şi adductorii piciorului.-percutarea apofizei stiloide sau cubitale determină efecte la nivelul mâinii.b.Flexia rapidă:inhibă flexorii-flexia lentă, susţinută, susţinută inhibă extensorii şi creşte tonusul flexorilor-efectul flexiei lente se realizează doar pe muşchii posturali: solear, vaşti, tensorul fasciei latac. Mişcări lente , ritmice ale extremităţilor precum şi legănarea are efecte relaxante3.Mişcări ajutătoare:a. Exerciţii cu inele de cauciuc extensoare : - de exemplu pentru hemiplegici la nivelul mâinii pentru practicarea extensiei mâinii, abducţiei coapselor, extensorii cefeib. Vibraţia stimulează fibrele I şi creşte tonusul muscular-se aplică pe abdomen sau tendoane 10-20 sec-se folosesc vibratoare de masaj sau diapazonulc. Prehensiunea-se reeducă cu mingi mici, pompe de cauciuc, pistoale cu apă, rulouri de aluat, simple bucăţi de frânghie

Pentru relaxare se recomandă:-postura fetală(flexia totală)-rostogolirea-legănarea

Dezvoltarea funcţiilor vitale se face în 7 etape:-respiratorie (inspir, expir)- a reacţiilor de apărare (ţipăt, strănut, tuse) pentru consolidarea ritmului respirator-supt-deglutiţieUltimele 2 necesită buna flexie a muşchilor gătului-fonaţia necesită activitatea extensorilor-masticaţia:legată de mişcările limbii şi după Rood este prima mişcare antigravitaţională-vorbirea articulată : frecarea peribucală cu gheaţă, exerciţii de respiraţie (stinsul lumânării, spirometrul, gimnastica limbii)

3