Metoda Audio

6
Invatarea limbilor straine prin utilizarea noilor tehnologii pentru formare Metoda audio-vizuală în procesul de predare Prof. Ciobanu Marioara 1. Introducere: Cu accent pe limbă, comunicare şi cultură în standardele naţionale pentru învăţarea limbilor moderne, cadrele didactice sunt într-o continuă căutare de modalităţi mai bune de accesare a materialelor autentice şi de furnizare de experienţe care vor dezvolta mai bine competenţele elevilor de comunicare în limbi străine. Tehnologia este probabil cel mai bun mijloc pentru crearea unui mediu favorabil pentru învăţare. TIC poate sprijini profesorii în a face învăţarea limbilor străine rapid, mai uşor, mai atractiv şi mai interesant. Metoda audio-vizuală sau Army Method este un stil de predare folosit cu precădere în predarea limbilor străine. Ea se bazează pe teoria behavioristă, care consideră drept obiect exclusiv al psihologiei comportamentul exterior, fără a se recurge la mecanismele cerebrale ale conştiinţei sau la procesele mentale interne. Această abordare a învăţării limbilor străine a fost similară cu o alta, numită de către specialişti metoda directă. Metoda audio-vizuală este cea mai nouă metodă de predare a literaturii engleze. De fapt, mijloacele vizuale sunt vechi. Ele corespund unei tendinţe a omenirii: de a-şi materializa gândurile în forma unor imagini grafice sau sonore pentru a da gândirii lor un cadru concret de referinţă. Chiar Platon însuşi a avut grijă să folosească cuvinte şi comparaţii concrete (de exemplu, peştera) pentru a avea un fundament pentru ideile lui abstracte. De multe ori, ilustraţiile, fotografiile, au un impact mult mai mare asupra cititorului, decât îl are textul însuşi. 1

Transcript of Metoda Audio

Invatarea limbilor straine prin utilizarea noilor tehnologii pentru formareMetoda audio-vizual n procesul de predareProf. Ciobanu Marioara1. Introducere:

Cu accent pe limb, comunicare i cultur n standardele naionale pentru nvarea limbilor moderne, cadrele didactice sunt ntr-o continu cutare de modaliti mai bune de accesare a materialelor autentice i de furnizare de experiene care vor dezvolta mai bine competenele elevilor de comunicare n limbi strine. Tehnologia este probabil cel mai bun mijloc pentru crearea unui mediu favorabil pentru nvare. TIC poate sprijini profesorii n a face nvarea limbilor strine rapid, mai uor, mai atractiv i mai interesant.Metoda audio-vizual sau Army Method este un stil de predare folosit cu precdere n predarea limbilor strine. Ea se bazeaz pe teoria behaviorist, care consider drept obiect exclusiv al psihologiei comportamentul exterior, fr a se recurge la mecanismele cerebrale ale contiinei sau la procesele mentale interne. Aceast abordare a nvrii limbilor strine a fost similar cu o alta, numit de ctre specialiti metoda direct.Metoda audio-vizual este cea mai nou metod de predare a literaturii engleze. De fapt, mijloacele vizuale sunt vechi. Ele corespund unei tendine a omenirii: de a-i materializa gndurile n forma unor imagini grafice sau sonore pentru a da gndirii lor un cadru concret de referin. Chiar Platon nsui a avut grij s foloseasc cuvinte i comparaii concrete (de exemplu, petera) pentru a avea un fundament pentru ideile lui abstracte. De multe ori, ilustraiile, fotografiile, au un impact mult mai mare asupra cititorului, dect l are textul nsui.Metodele audio-vizuale includ aspecte importante, practice i tehnice, care sunt n strns legtur cu materialele educaionale. Aceast metod a nceput s se dezvolte n Frana, anii `50, ca metod de predare a limbilor strine, bazndu-se pe utilizarea mijloacelor tehnice i a suporturilor audio-vizuale. Ulterior a nceput s fie din ce n ce mai folosit n predarea literaturii.Filmul este doar o parte a metodei audiovizuale, elevii fiind capabili s-i creeze imagini mentale diferite asupra subiectului unei lecii. Manualele nu au ntotdeauna un design adecvat (sau sunt alb-negru sau grafica nu spune mai nimic), filmul fiind cel va poate suplini toate aceste deficiene.O prezentare de tip audio-vizual include: text, imagine, sunet, animaie (cu alte cuvinte, multimedia). Informaiile nu vor mai fi doar limitate la text, ci vor fi multisenzoriale, un adevrat sincretism al artelor.2. Ce rol are filmul n educaie?- dezvolt competenele de ascultare/ receptare (global,detaliat);- furnizeaz informaie divers;- prezint mostre de diferite registre stilistice;- ncurajeaz i genereaz conversaii, discuii, implicit, comunicarea dintre elevi, dar i dintre profesor i elevi.3. Avantajele acestei metode:- crearea unui mediu plcut i atractiv pentru procesul instructiv-educativ;- furnizarea unor mostre de limb autentic i informaie cultural, permind elevilor s sesizeze expresia facial, gesturile, limbajul trupului, intonaia, debitul vorbirii etc.;- facilitarea vizualizrii a ceea ce citesc, astfel nct toi elevii au o experien comun; crearea unor modele mentale care le permit: nelegerea intrigii, identificarea personajelor, a locului de desfurare a aciunii etc.;- transmiterea coninutului mai bine dect orice alt mijloc didactic, printr-o exploatare pozitiv a tehnologiei, mai ales c adolescenii sunt atrai att de televiziune, ct i de computer, considerndu-le moderne n comparaie cu operele literare;- posibilitatea de a controla aparatura (filmul poate fi oprit, ncetinit, repetat etc.);- posibilitatea prezentrii coninutului ntr-un mod realist, fapt ce are drept consecin o comunicare eficient (conversaie, discuie sau dezbatere)4. Dezavantaje ale metodei audio-vizuale:- opinia comun c ceva se pierde cnd o carte este ecranizat;- riscul vizionrii unui film ca o activitate pasiv, dac vizionarea nu este urmat de o discuie;- opinia prinilor, uneori negativ, n ceea ce privete vizionarea filmelor la coal;- riscul ca imaginea unui personaj s se fixeze prea puternic n mintea unui elev (poate fi i un avantaj);- nerespectarea fidel a coninutul crii de ctre regizor.

Studiu de caz:Predarea romanului Moromeii cu ajutorul filmului

n vederea conturrii portretului moral, elevii vor viziona timp de 10 minute scena tierii salcmului (metoda audio-vizual), deosebit de important, ntruct salcmul reprezint n lumea vegetal ceea ce Moromete reprezint pentru lumea satului, fiind un fel de axis mundi. nainte de nceperea vizionrii, elevilor li se furnizeaz un set de ntrebri asupra cruia trebuie s se concentreze, pentru ca vizionarea s fie activ, i nu pasiv.- Ce personaje din familia lui Ilie Moromete apar n secvena vizionat?- Care sunt relaiile dintre personaje?- Care este efectul filmrii numai feei lui Ilie Moromete n prim-plan?- Ce sugereaz prim-planul cu salcmul?- Ce senzaie i-a produs muzica n scena tierii salcmului?- Ce registre stilistice ai remarcat?- Dac ai fi fost regizor, ce actor ai fi ales pentru rolul lui Ilie Moromete?- Explic n ce const analepsa (flash-back)?Dup vizionare, se va analiza semnificaia simbolului salcmului elevii au avut de citit n prealabil studii critice de Eugen Simion si Nicolae Manolescu . Tot elevii trebuie s furnizeze exemple pentru a ilustra anumite trsturi ale personajului (detaat i nelinitit, iubitor de taclalei nsingurat, inteligena, ironia, umorul, sociabilitatea, simul moral; are timpul i plcerea de a glumi, st de vorb, contempl micarea celorlali rani ai satului; faptul c are pmnt i d un sentiment de siguran de confort, de aceea cnd are timp liber se ntlnete cu prietenii, citete i comenteaz ziarul, se amuz pe seama celor naivi; exist mereu o distan ntre ceea ce gndete i ce spune; adunarea din poiana lui Iocan ,,acest banchet spiritual rnesc etc.) i mijloace de caracterizare (caracterizare indirect care reiese din fapte, comportament, limbaj, n relaie cu celelalte personaje etc.).Tot acum este momentul s prezinte rspunsurile la ntrebrile lansate de profesor naintea vizionrii secvenei. Autocaracterizarea este ilustrat cu replica spus medicului crezul lui Moromete: ,,Domnule, eu ntotdeauna am dus o via independent.P.C.-ul este o alternativ novatoare i eficient care compenseaz unele deficiene ale manualelor (de exemplu, cromatica alb-negru). Utilizarea filmelor n procesul instructiv-educativ, n predarea literaturii romne, evit plictiseala i monotonia, oferind posibilitatea unor activiti de nvare dintre cele mai variate pentru elevi de niveluri diferite, n scopuri variate i n vederea dezvoltrii urmtoarelor competene: ascultare, scriere, vorbire, comunicare etc. Informaiile sunt multisenzoriale, amintind de sincretismul artelor.Filmele pot fi cronofage (dac filmul ales este prea lung sau dac profesorul decide s vizioneze ntreg filmul n timpul orelor de curs). De asemenea, exist i opinia comun potrivit creia ceva se pierde cnd o carte este ecranizat, la care se adaug: riscul vizionrii unui film ca o activitate pasiv, dac vizionarea nu este urmat de o discuie; riscul ca imaginea unui personaj s se fixeze prea puternic n mintea unui elev (poate fii un avantaj).ns avantajele nu sunt de neglijat: crearea unui mediu plcut i atractiv pentru procesul instructiv-educativ; furnizarea unor mostre de limb autentic i informaie cultural, permind elevilor s sesizeze expresia facial, gesturile, limbajul trupului, intonaia, debitul vorbirii etc.; facilitarea vizualizrii a ceea ce citesc, astfel nct toi elevii au o experien comun; crearea unor modele mentale care le permit: nelegerea intrigii, identificarea personajelor, a locului de desfurare a aciunii. Un alt avantaj n folosirea acestei metode este i stimularea excesiv a imaginaie. Profesorul poate decide s prezinte doar nceputul filmului pentru a stimula interesul elevilor la lectura crii tehnic de incitare la lectur sau s l ruleze fr final, iar elevii trebuie s i imagineze finalul.Avnd n vedere avantajele enumerate, consider c utilizarea acestei metode inovatoare este un real ctig pentru elevii. Orice profesor ar trebui s utilizeze aceast metod alternativ inovatoare, mai ales c n ultimul timp numrul elevilor care nu citesc crete simitor.n concluzie, utilizarea filmelor n procesul instructiv-educativ, la orice disciplin (literatur universal, geografie, biologie, istorie etc.), nu numai n predarea literaturii romne, evit plictiseala i monotonia, oferind posibilitatea unor activiti de nvare dintre cele mai variate pentru elevi de niveluri diferite, n scopuri variate i n vederea dezvoltrii lor scontate.

Bibliografie:1. Elena Popa, Predarea si invatarea limbilor straine cu ajutorul mijloacelor informatice 2. Howatt, A. (1984): A History of English Language Teaching, Oxford University Press, Oxford3. Sarah Catherine K. Moore Center for Applied Linguistics, Uses of Technology in the Instruction of Adult English Language Learners4. Scrivener, J.(2005): Learning teaching, Macmillan Publishers Limited, UK5. http://www.wku.edu/teaching/booklets/quotes.htm

4