7/21/2019 Merrick

http://slidepdf.com/reader/full/merrick-56da060d7e7df 1/18

MERRICH - ANNE RICE

Proem

 Numele meu e David Talbot.Va amintiţi de mine in calitate de Superior General al Talamasca, Ordinul detectivilor de paranormalcărui motto este „Noi urmărim si suntem întotdeauna acolo”

!ste "ermecător acest motto, nu#i a$aTalamasca e%ista de mai bine de o mie de ani. Nu cunosc ori&inile Ordinului si, in realitate, nu $tiu toate secretele pe care le conţine. 'eea ce $tiu es

ca toata viata de muritor mi#am dedicat#o Ordinului.(n )n&lia, la sediul central al Talamasca, Vampirul *estat mi s#a in"atisat pentru prima data. (ntr

seara de iarna, a venit in biroul meu si c+iar m#a luat luat prin surprindere.i#am dat seama imediat ca una era sa cite$ti si sa scrii despre supranatural

si alta era sa#l ve-i cu proprii tai oc+i.

Dar asta a "ost cu mult timp in urma.)cum sunt intr#un alt corp "i-ic.Si acest trup a "ost trans"ormat de puternicul sn&e vampiric a lui *estat.ă a"lu printre cei mai puternici vampiri, dar si cei de mai încredere. '+iar si precautul )rmand mi

relatat povestea vieţii sale. /oate ca aţi citit bio&ra"ia lui )rmand pe care am publicat#o.'nd acea poveste a luat s"r$it, *estat se tre-ise dintr#un somn lun&, in Ne0 Orleans, pentru a ascul

o "rumoasa si seducătoare mu-ica.u-ica a "ost cea care l#a determinat inca o data sa alunece intr#o tăcere de nepătruns, pe podea

 pră"uita de marmura a unei manastiri.*a vremea respectiva , in Ne0 Orleans se &ăseau mulţi vampiri 1 va&abon-i , pun&a$i, tine

nec+ib-uiţi care veniseră sa 1 l -ărească pe *estat in neputinţa lui aparenta. !i ameninţau popula

muritorilor. (i deran2au si pe 3ătrni, care#si doreau invi-ibilitatea precum si dreptul de vana in pace.)cum, toţi acei invadatori s#au dus.4nii au "ost distru$i iar alţii pur si simplu doar inspaimantati. (ar 3ătrnii care veniseră d sa#i o"er

 putina mn&iere adormitului *estat au mers pe drumuri separate.*a începutul acestei povestiri, doar trei de "elul nostru am rămas in Ne0 Orleans 1 adormitul *estat

cei doi credincio$i novici 1 *ouis de /ointe du *ac , si eu, David Talbot, autorul acestei povestiri.

Cap. 1

# De ce îmi ceri sa "ac acest lucru!a stătea in "ata mea, de cealalata parte a mesei de marmura, cu spatele spre u$ile principale ale ca"enelei.

7/21/2019 Merrick

http://slidepdf.com/reader/full/merrick-56da060d7e7df 2/18

!ra surprinsa ca si cnd ar "i vă-ut o minune. Dar cererea mea a distras#o. Nu se mai +olba la mindar îmi ţintuia privirea.

!ra înalta, si purtase toata viata parul ca"eniu înc+is , lun&, lăsat liber pe umeri, prins doar cu barede piele care#i susţinea suvitele care alunecau pe "runte. /urta in urec+i cercuri de aur, iar +ainele moi si albde vara se asemănau stilului ţi&ănesc, poate din cau-a e$ar"ei ro$ii pe care si#o le&ase in 2urul mi2locului.

 # Si sa "ac un asemenea lucru pentru o ast"el "iinţa, a întrebat suav, "ara a "i supărata pe mine, nu, datt de miscator incit n#ar "i putut s#o ascundă nici măcar vocea ei clama. # Sa tre-e$ti un spirit care ar putea "i plin de manie si dornic de ră-bunare, sa "aci asta, sa îmi ceri a

ceva, si inca pentru *ouis de /ointe de *ac, unul care este dincolo de viata insasi# 'ui altcuiva mă pot adresa, erric+ i#am răspuns. 'ine altcineva poate sa "acă a$a ceva (#a

 pronunţat numele simplu, in stilul american, de$i cu ani in urma, cnd ne#am întlnit prima data, ea l pronunţat erri6ue, cu o u$oara atin&ere a stilului vec+i "rance-.

S#a au-it un scartait al u$ii de la bucătărie, semn la balamalelor ne&li2ate. ) apărut umbra unui ospătintr#un sort murdar, picioarele lui "ăcnd un -&omot suparator pe dalele pră"uite ale podelei..

 # 7om, a comandat ea. St. 8ames. )du o sticla.Ospătarul a murmurat ceva, dar c+iar si cu au-ul meu vampiric nu mi#am dat osteneala sa#l aud. ) plec

$ovăind, lăsndu#ne din nou sin&uri in camera slab luminata, cu toate u$ile acelea care dădeau in strada S)nne.icul local se asemăna vec+iului Ne0 Orleans. Deasupra ventilatoarele se invarteau a&ale, i

 podeaua nu mai "usese curatata de mai bine de o suta de ani.Se întuneca înceti$or, iar in aer se simţeau aromele dulci ale primăverii. 'e miracol a "ost ca ea a al

tocmai locul acesta, si era att de ciudat de pustiu intr#o seara divina ca asta./rivirea ei era "erma, dar in acela$i timp att de blnda.# *ouis de /ointe du *ac vede acum o "antoma, -ise ea meditativ, ca si cum propria lui su"erinţa n#ar

"ost de a2uns. O spusese pe un ton &rav, con"idenţial si plin de compasiune. (i părea rău pentru el.# O+, da, spuse ea "ara a#mi permite sa vorbesc. i#e mila de el si $tiu cat de mult isi dore$te sa va

c+ipul acestui copilul vampir pe care l#a iubit att de mult. Si#a ridicat &nditoare oc+ii căprui.# Vii la mine cu nume le&endare9 Vii si îmi de-vălui o lume secreta, plina de miracole, dar in acelatimp inter-isa si îmi ceri a$a ceva9

# :a#o erric;, daca nu#ti "ace rău, am spus. Nu sunt aici ca sa te rănesc. )$a sa#mi a2ute Dumne-e'u si&uranţa $tii si tu asta.

# Si daca#l răne$te pe *ouis a întrebat, rostind cuvintele încet si meditativ. O "antoma poate roslucruri în&ro-itoare celui care o invoca, si aceasta este "antoma unui monstru de copil care a murit intr#un mviolent. 'eri un lucru teribil si puternic.

)m încuviinţat. Tot de spunea era adevărat.# *ouis este obsedat, am rostit. ! nevoie de mulţi ani pentru a $ter&e toate motivele. (n momentul d

"ata nu se mai &nde$te la nimic altceva.# Si daca o reînviu,cre-i ca asta va "i o alinare pentru vreunul din ei # Nu sper asta. Nu $tiu, Dar acum,orice e de pre"erat su"erinţei lui *ouis. 3ineînţeles, nu am dreptul s

ti cer sa "aci asta, nu am dreptul nici măcar sa vin la tine.# 'u toate acestea, toţi ne a"lam intr#o încurcătura 1 Talamasca , *ouis si eu. *a "el si vampirul *esta

*ouis a au-it povestea "antomei 'laudiei c+iar din interiorul con"reriei Talamasca. ) "ost unul dintre ai no$to "emeie pe nume 8esse 7eeve 1 o &ăse$ti in ar+ive, susţinnd ca "antoma 'laudiei i s#a in"atisat pent prima data.

7/21/2019 Merrick

http://slidepdf.com/reader/full/merrick-56da060d7e7df 3/18

# Da, cunosc povestea, a spus erric;. S#a întmplat in str. 7ue 7o=ale. )i trimis#o pe 8esse 7eev pentru a investi&a vampirii. Si 8esse 7eeve s#a întors cu o mulţime de bo&aţii care erau o dovada su"icienta o copila pe nume 'laudia, un copil nemuritor, a trăit odinioara in acel apartament.

# Destul de corect, i#am răspuns. )m &re$it sa o trimit acolo pe 8esse. !ra prea tnăra, ea niciodată >era prea &reu pentru mine sa termin ce aveam de spus.

# 8esse nu a "ost niciodată att de inteli&enta cum e$ti tu.# Oamenii citesc pove$tile pe care le#a publicat *estat si cred ca totul este o înc+ipuire, -ise e&nditoare, # un 2urnal, un ro-ariu, nu#i a$a, si o papusa vec+e. Si avem toate aceste lucruri, nu#i a$a S&ăsesc in pivniţa din )n&lia. /e vremea aceea nu aveam un sediu in *ouisiana. Tu însuti le#ai depo-itat  pivniţa.

# /oţi sa o "aci am întrebat. O vei "ace ?tiu ca e mult ceea ce#ti cer, dar nu am nicio îndoiala ca poreu$i.

 Nu era pre&ătita sa#mi răspundă. Dar, avusesem un început bun, ea si eu.O+, cat de mult îmi lipsise9 !ra mult mai tentant dect mă a$teptasem, inca o data "iind blocat

conversaţie cu ea. Si cu multa a"eactiune am remarcat sc+imbările petrecute in ea@ accentul ei "rancdispăruse complet si suna aproape britanic, datorita lun&ilor ani de studiu. 4nii din anii aceia ii petrecuseră

împreuna in )n&lia.# ?tii ca *ouis te#a vă-ut, am spus cu blndeţe. ?tii ca el m#a trimis sa vorbesc cu tine. ?tii ca el cuno$tea puterile vă-nd avertismentul din oc+ii tai.

 Nu mi#a răspuns.# )m vă-ut o vră2itoare adevărata, a spus el cnd a venit la mine. Nu i#a "ost "rica de mine.

ameninţat ca va invoca morţii pentru a se apăra, daca nu o las in pace.) încuviinţat, privindu#mă cu mare serio-itate. # Da, totul e adevărat, a răspuns ea in $oapta. i#a încruci$at calea, ai putea spune. /ărea preocupat

Dar l#am vă-ut pe *ouis de mai multe ori. !ram o copila cnd l#am -ărit prima data, iar noi vorbim despasta doar acum.

!ram surprins. Trebuia sa $tiu ca o sa mă uimească odată.

O admiram enorm. Nu puteam sa mă pre"ac. (ubeam simplitatea "elului ei de a arata, blu-a ei alba d bumbac, cu mneci scurte si colierul simple din măr&ele ne&re din 2urul &atului ./rivind in oc+ii ei ver-i, dintr#o data m#am simţit ru$inat pentru ceea ce "ăcusem, de-văluindu#mă a

in "ata ei. *ouis nu mă "orţase sa mă apropii de ea. )m "ăcut#o propria mea dorinţa. Dar nu este intenţia msa încep povestirea in "elul acesta, stăruind asupra ru$inii mele.

*asati#ma sa va spun ca eram mai mult dect simpli camara-i pe vremea cnd eram in Talamasc!ram mentor si elev, ea si eu, si aproape iubiţi, o data, pentru scurt timp. )tt de scurt9

Venise la noi cnd era de#abia o copila, un descendent rătăcitor al clanului a="airs, o "amilie a"ramericana, care se tră&ea din vră2itoare albe si pe care ea de#abia o cuno$tea, un octoroon de "rumusee%cepţionala, un copil desculţ si cnd intrase in sediul Talamasca spusese@ „am au-it de voi, am nevoie voi. /ot vedea lucruri si pot vorbi cu cei morţi”.

De$i asta se întmplase cu două-eci de ani in urma, aveam impresia ca totul se petrecuse cu ctesecunde in urma.

!ram Superiorul General al Talamasca, a"lat in subordinea unui administrator manierat, cu tcon"ortul si de-avanta2ele de rutina. Sunetul tele"onului mă tre-ise in noapte. !ra prietenul si tovară$ul merudit, )aron *i&+tner.

# David, spuse el, trebuie sa vii. )cesta este un articol ori&inal. !ste o vră2itoare cu o ast"el de puterincit nici măcar nu#mi &ăsesc cuvintele sa ti#o descriu. David, trebuie sa vii>

7/21/2019 Merrick

http://slidepdf.com/reader/full/merrick-56da060d7e7df 4/18

/e vremea aceea, nu era nimeni pe care sa#l "i respectat mai pro"und dect pe )aron *i&+tner. )iubit trei "iinţe toata viata mea, att ca om cat si ca vampir. )aron *i&+tner era unul dintre ei. )ltul era, si esin continuare, Vampirul *estat . !l mi#a adus miracole prin iubirea sa si mi#a "rnt viata muritoare penttotdeauna. *estat m#a "ăcut nemuritor si neobi$nuit de puternic, incomparabil printre vampiri.

'ea de#a treia persona pe care o iubeam era erric; a="air, de$i pe erric; am încercat din puteri

mele sa o uit.Dar noi vorbim de )aron, vec+iul meu prieten cu parul alb, ondulat, oc+i &ri, a&eri si pre"erinţa l pentru costumele bleumarin cu dun&i albe. Vorbim despre ea, despre copilul erric; din vremea aceea, ca părea la "el de e%otica ca "lora si "auna tropicala, lu%urianta, asemenea locului in care se născuse.

# (n re&ula, vec+i prieten, sosesc, dar nu ar putea a$tepta acest lucru pana dimineaţa i#am amintit cde plictisit eram si rasul natural a lui )aron.

# David ce s#a întmplat cu tine, bătrne îmi răspunsese el. Nu#mi spune ce "aci acum, David. *a$mă sa#ti spun eu. )i adormit in timp ce citeai o carte din secolul al B(B#lea despre "antome, ceva evocatorrecon"ortant. *asă # mă sa &+icesc. )utorul e Sabine 3arin& Gould. Nu ai mai dat pe la sediu de vreo saluni, nu#i a$a Nici măcar pentru un prn- in ora$. Nu ne&a, David, tu trăie$ti ca si cum viata ta ar "i ps"r$ite.

)m ras. )aron îmi vorbea cu o voce att de blnda. Nu era o carte de Sabine 3arin& Gould, dar ar  putut "i. 'red ca era o poveste de "icţiune scrisa de )l&ernon 3lac;0ood. Si )aron avea dreptate asptimpului care trecuse de cnd nu mai pusesem piciorul in interiorul -idurilor s"inte.

# 4nde 1 i pasiunea ta, David 4nde 1i an&a2amentul tău a accentuat )aron. David, copila e vră2itoare. 're-i ca as putea rosti cuvintele cu atta u$urinţa 4ita pentru un moment numele ei si tot ceea $tim despre ei. )cest lucru este ceva care ar putea uimi c+iar si pe cuno$tinţele noastre a="air, de$i ei nuvor cunoa$te niciodată pe ea daca ar "i după mine. David, aceasta copila poate convoca spirite. Desc+ide biblia la 'artea lui Samuel. )ceasta este vră2itoarea din !ndor. Si tu e$ti la "el de capricios ca si spiritul lSamuel cnd vră2itoarea l#a tre-it din somn. Da#te 2os din pat si traversea-ă )tlanticul. )m nevoie de tine aiacum.

Vră2itoarea din !ndor. Nu era nevoie sa#mi consul 3iblia. :iecare membru din Talamasca cuno$t

 prea bine acea poveste .7e&ele Saul, in teama lui "ata de puterea "ilistinienilor, mer&e, înaintea temutei lupte, la „ o "emeie cuun spirit "amiliar” si ii cere sa#l tre-ească din morţi pe Samuel pro"etul. CDe ce m#ai alarmat, sa mă tre-e$tiCcere pro"etul "antomatic, $i în scurt timp el pre-ice ca att re&ele Saul cat $i att "iii lui i se vor alătura înmoarte în -iua următoare.

Vră2itoarea din !ndor 1 in "elul acesta m#am &ndit întotdeauna la erric;, indi"erent cat de apropiatde ea devenisem odată cu trecerea timpului. !a era erric; a="ar, vră2itoarea din !ndor. Si cu timpul amnumit#o ast"el in unele documente mai puţin o"iciale si, adesea , in scurte note.

*a început, ea "usese o minune delicata. )m luat in seama somaţia lui )aron, sa#mi "ac ba&a2ele, sa-bor la *ouisiana si sa mer& pentru prima data la Oa; eaven, splendida plantaţie care devenise re"u&iulnostru in a"ara Ne0 Orleans#ului, pe vec+iul 7iver 7oad.

 'e întmplare de vis "usese9 (n timpul -borului citisem Vec+iul Testament@ "iii re&elui Saul "useserăuci$i in lupta. Saul că-use in propria sabie. După toate astea, eram superstiţiosToata viata pe care mi#am dăruit#o pentru Talamasca, dar c+iar si înainte de a#mi începe ucenicia, maivă-usem si mai poruncisem spiritelor. Dar nu erau spirite, înţele&i. Nu aveau nume, corpuri si le des"iinţamcu nume si ritualuri ale ma&iei bra-iliene 'andomble, in care mi#am aruncat att de imprudent, in tinereţeamea.

Dar am lăsat sa crească in interiorul meu acea putere in semn de devotatiune "ata de cei care m#aususţinut. )m abandonat misterele 3ra-iliei pentru la "el de minunata lume a ar+ivelor, relicvelor, bibliotecilo

7/21/2019 Merrick

http://slidepdf.com/reader/full/merrick-56da060d7e7df 5/18

or&ani-aţiei, si tutelei, îndrumnd respectuos pe alţii asupra metodelor si cailor noastre de acţiune. 'on"reriaTalamasca era att de vasta, asta de bătrna, att de iubitoare in imbratisarea ei. '+iar si )aron nu avea ideede vec+ile mele puteri, nu in acele -ile, de$i multe minţi erau desc+ise sensibilităţii sale psi+ice. ?tiam ce eraacea "ata.

/louase atunci cnd a2unseserăm la sediul Ordinului, ma$ina noastră pătrun-nd pe lun&ul bulevard a

uria$ilor ste2ari si conducndu#ne pana in "ata imenselor u$i duble. 'at de verde era aceasta lume, c+iar si inîntuneric, cu ramurile răsucite ale ste2arilor scu"undndu#se in iarba înalta. 'red ca "ire lun&i de mu$c+ispaniol atin&eau capota ma$inii.

Din cau-a "urtunii nu era curent electric, mi se spusese.# ai de&rabă "ermecător, spuse )aron, cnd mă întmpinase. !ra de2a cărunt, un domn in vrsta

desavarsit, ve$nic blnd, aproape dulce. Te lasă sa ve-i lucrurile a$a cum erau pe vremuri, nu#i a$aDoar lămpi pe ulei si lumnări luminau camerele mari, pătrate. Vedeam de deasupra intrării, pe

măsura ce ne apropiam. :elinarele se le&ănau in vnt in &aleriile adnci care învăluiau casa att la primul casi la al doilea eta2.

Fnainte de intra, m#am oprit, c+iar daca ploua, sa inspecte- acest minunat conac tropical, impresionan prin simplele lui coloane. Odată, se planta trestie de -a+ar pe arii vaste, in 2urui lui in spate, dincolo de

straturile de "lori, inca va& colorate in ploaia torenţiala, se puteau -ări ruinele ane%elor in care, odată, trăiserăsclavii. 'oborse, desculţa, sa mă intalneasca, intr#o roc+ie de culoarea lavandei, acoperita cu "lori ro- delo

asemănătoare unei vră2itoare.Oc+ii ei nu puteau "i mai misterio$i ca si cnd ar "i purtat vesmntul unui prinţese +induse pentru al e

accentua culoarea. Se vedea irisul de culoare verde si cercul întunecat din 2urul lui precum si pupila nea&ra.4n oc+i minunat, mult mai viu datorita tenului ei luminos. /arul ii "usese periat pe spate iar minile lun&i,subţiri ii atrnau pe lan&a trup. 'at de in lar&ul ei părea in acele prime momente.

# Dadid Talbot, mi#a spus aproape în mod o"icial. )m "ost incantat de încredere din vocea ei moale. Nu o de-obi$nuiseră de obiceiul ei de a umbla desculţa. !ra cumplit de ispititor, acele picioare &oa

 pe covorul de lna. 'rescuse la tara, cred, dar nu, ei spuseseră ca "usese un cartier vec+i, darapanat al Ne

Orleans#ului, unde nu mai e%istau trotuare iar casele bătute de vreme erau ne&li2ate iar otrăvitorii si în"loritoleandri crescuseră mari cat ni$te copaci.*ocuise acolo cu na$a ei, Great Nananne, vră2itoarea care o invatase tot ceea ce $tia.

ama ei, o puternica clarvă-ătoare, pe care o $tiam sub misteriosul nume 'old Sandra, "usese îndră&ostita dun e%plorator. Nu#mi aminteam de tatăl ei. !a nu mai "usese niciodată la o scoală adevărata.

# erric; a="air, am spus călduros. )m luat#o in braţele mele.!ra înalta pentru cei 5E ani ai săi, cu sni "rumo$i modelaţi pe sub camasa simpla de bumbac, iar par

moale "usese lăsat liber pe spate. )r "i putut "i o "rumuseţe spaniola pentru oricine altcineva din a"ara acest parţi ciudate a Sudului, unde istoria sclavilor si a descendenţilor lor liberi a "ost att de plina de aliancomple%e si romantism erotic. Dar orice locuitor al Ne0 Orleans#ului ar putea vedea sn&ele a"rican in pieei de culoarea ca"elei cu lapte.

Destul de si&ur, cnd am turnat crema in ca"ea de cicoare pe care mi#au dat, am înţeles aceste cuvinte# Toţi semenii mei sunt coloraţi, spuse ea, cu un accent "ranţu-esc. 'ei care trec drept albi pleacă si s

ndreaptă spre nord. )$a s#a întmplat dintotdeauna. Nu doresc sa o vi-ite-e pe area Nananne. Doresc cnimeni sa nu $tie. Si eu as putea trece drept alba . Dar ce se întmpla cu "amilia 'e se întmpla cu cetransmise din &eneraţie in &eneraţie !u nu as parasi#o niciodată pe Great Nananne. )m venit aici pentru ca mi#a spus sa o "ac.

)vea o ţinuta ispititoare a$a cum stătea acolo, mica intr#un scaun mare de piele de , purtnd la &le-nun minuscul lantisor de aur, si inca unul, cu un mic diamant in 2urul &atului.

7/21/2019 Merrick

http://slidepdf.com/reader/full/merrick-56da060d7e7df 6/18

# Ve-i aceste po-e a spus ea ademenitor. *e ţinea intr#o cutie de panto"i, care se odi+nea in poala e Nu e%ista nici o vră2itorie in ele. /oţi sa te uiţi cat dore$ti.

*e#a aran2at pe masa ca sa le pot vedea, da&+erotipuri 1 "oto&ra"ii clare, desavarsite pe sticla, "iecaremontata intr#un mic cadru cu sant, "ărmicios, puternic imprimate în relie" cu inele de "lori sau de viţă de vimulte dintre ele putnd "i înc+ise $i împreunate ca si cum ar "i ni$te mici cărţi.

# Sunt din anul 5IEJ, a spus ea, si toţi sunt oamenii no$tri. 4nul de#al nostru a "ăcut aceste "oto&ra"ii.!ra cunoscut pentru portretele pe care le "ăcea. *#au iubit. ) lăsat cteva povesti 1 $tiu unde sa le &ăsesc.Toate sunt scrise de mana, cali&ra"ic. Sunt într#o cutie, în podul casei lui Great Nananne .

S#a mutat pe mar&inea scaunului, &enunc+ii ei pocnind. /arul ei a lăsat umbre în spatele ei. /arului iiera curat $i "runtea netedă $i "rumoasa. De$i noapte era doar rece, "ocul ardea in cămin, iar camera, cura"turile de cărţi $i sculpturile sale aleatorii &rece$ti, era par"umata $i con"ortabila, o atmos"era care induceavra2a.

)aron o privea mndru, dar plin de în&ri2orare.# Ve-i, ace$tia sunt toţi oamenii mei din vremurile apuse. )r "i putut sa întindă un pac+et de carti.

Sclipirea din umbra era minunata pe "ata ei ovala, accentundu#i pomeţii obra2ilor. Ve-i, au rămas împreunaDar a$a cum am spus, cei care ar "i putut trece drept albi au plecat demult. 4itaţi#va la ce au renunţat, &ndiţ

va doar, att de multa istorie. Ve-i asta)m studiat ima&inea mică, strălucind în lumina lămpii de petrol.# )ceasta este *uc= Nanc= arie a="air. ) "ost "iica unui alb, dar niciodată nu am $tiut prea multe

despre el. Toţi de aici ar putea "i albi. Fntotdeauna albi. 'e au "ăcut aceste "emei pentru barbati albi9 amamea a plecat in )merica de Sud cu un alb. )m mers cu ei. Fmi amintesc 2un&la. ) e-itat, &+icindu#mi, poate,&ndurile sau pur si simplu din cau-a e%presiei senile de pe "aţa mea

 Nu aveam sa uit niciodată proprii mei ani cnd e%plorasem prin )ma-on. 3ănuiesc ca nu doream sauit, de$i nimic nu mă "ăcea, att de dureros, con$tient de vrsta înaintata pe care o aveam, dect acele aminticu pu$ca si cu camera de "oto&ra"iat, trăite in partea aceea de 2os a lumii. Nu am visat atunci ca as putea samă întorc in acele 2un&le nee%plorate împreuna cu ea.

)m privit din nou acele vec+i da&+erotipuri. Niciuna dintre acele persoane nu e%prima altceva dect

 bo&atie # pălării înalte $i "uste de ta"ta in "ata unor draperii de studio $i plante &eneroase. )ici apărea o tnără"rumoasă ca erric; , a$e-ata att de ele&ant în po-iţie verticală, spri2inita de un scaun mare, &otic. 'um săe%plici dove-ile att de remarcabil de clare ale sn&elui a"rican, în att de multe dintre ele Se părea nici mamult, în unele o lumino-itate mai puţin "recventa a oc+ilor dect de o "aţă întunecata din 'auca-, dar eraacolo.

# (ată, aceasta este cea mai vec+e, a spus ea, este )n&eli6ue ar=belle a="air. O "emeie impunătoarcu parul înc+is la culoare, cu cărare la mi2loc, iar $alul bo&at ornamentat ii acoperea umerii $i braţele . Fnmini ţinea o perec+e de oc+elari abia vi-ibilă $i un evantai pliat.

# !ste cea mai vec+e si mai "ina ima&ine pe care o am . !a a "ost o vră2itoare secreta , a$a mi#au spus!%ista vră2itoare secrete si vră2itoare la care vin oamenii. !a era una secreta, dar era inteli&enta. i#au spus ca "ost iubita unui a="air alb, care locuia in districtul Garden, si ca el era prin sn&e nepotul ei. ă tra& dinei. 4nc+iul 8ulien, asta era numele lui. (i lăsa pe verii lui coloraţi sa#l stri&e unc+iul 8ulien, in loc de domnul8ulien, modul în care ceilalţi bărbaţi albi ar "i "ăcut.

)aron era tensionat, dar încerca s#o ascundă. /oate putea sa se ascundă de ea, dar nu si de mine.Deci nu i#a spus nimic despre periculoasa "amilie a="air. Nu au vorbit de ei 1 în&ro-itoarea "amilie

a="air din districtul Garden, un trib cu puteri supranaturale, pe care l#a cercetat ani de -ile. 4nele cercetărimer&eau cu secole in urma. embri ai Ordinului nostru au murit in minile vră2itoarelor a="air, cndmer&eam sa le invocam. Dar aceasta copila nu trebuia sa $tie despre ele, mi#am dat seama destul de brusc, ce

7/21/2019 Merrick

http://slidepdf.com/reader/full/merrick-56da060d7e7df 7/18

 puţin nu pana cnd )aron se ra-&andeste si ar crede ca o asemenea intervenţie ar servi binele de ambele parţsi nu ar răni.

 )$a stăteau lucrurile. Viata lui erric; era completa si separata de "ata de cea a albilor a="air. Nu &ăse$te nimic din povestea lor in ceea ce scriu acum.

Dar in acea seara in urma cu mult timp, )aron si cu mine am încercat cu disperare sa ne &olim minţil

 pentru mica vră2itoare care stătea in "ata noastră. Nu#mi amintesc dacă s#a uitat sau nu erric; la noi înainte de a pleca.# ai e%ista a="airi, care locuiesc inca in casa din districtul Garden, c+iar si acum, a spus ea

nea"ectata 1 oameni albi , care nu prea au avut de#a "ace cu noi, cu e%cepţia avocaţilor lor. 'at de lumesc asunat micul ei rset 1 maniera in care rad oamenii cnd vorbesc despre avocaţi.

# )vocaţii s#ar întoarce in ora$ cu banii, a -is ea mi$cndu#si capul. Si unii dintre avocaţi erau a="aide asemenea. )vocaţii au trimis#o pe )n&eli6ue ar=belle a="air in nord, la o scoală ele&anta, dar ea s#aîntors sa trăiască si sa moara aici. Niciodată nu m#as duce la acei oameni albi. 7emarca era aproapede-involta. ) continuat.

# Dar Great Nananne vorbe$te despre unc+iul 8ulien ca si cum ar mai trai inca, si cnd am crescut toţimi#au spus ca el a "ost un om bun. Se părea ca el $tia toate relaţiile lui cu oamenii coloraţi, si mai spuneau ca

era capabil sa#si ucidă du$manii doar cu privirea din oc+i.!l a "ost un +ounL&an, daca a e%istat vreodată a$a ceva. )m multe sa povestesc despre el si de>) aruncat o privire destul de brusca spre )aron si l#am vă-ut cum el si#a s#a uitat in alta parte, aproap

timid. ă întreb daca ea a vă-ut viitorul 1 "aptul ca dosarul de la Talamasca asupra vră2itoarelor a="air arîn&+iţi viata lui )aron, la "el de si&ur pe cat Vampirul *estat a în&+iţit#o pe a mea.

ă întreb c+iar si acum ce credea ea despre moarte lui )aron, a$a cum stăteam la masa din ca"enea,a$a cum vorbisem blnd cu aceasta "rumoasa si bine#apărata "emeie care devenise din acea micuţa "ata.

Ospătarul bătrn si slăbăno& ii aduse cei cinci-eci de rom pe care#i ceruse ea, St. 8ames dinartini6ue, întunecat. (#am simţit aroma puternica atunci cad ii umplea pa+arul mic , &reu si octo&onal.)mintirile mi#au inundat mintea. Nu de cnd am cunoscut#o ci din alte vremuri.

*#a băut e%act a$a cum $tiam ca o va "ace, a$a cum îmi aminteam, ca si cnd n#ar "i "ost altceva dect

apa. Ospătarul se întoarse la locul sau ascuns. ) ridicat sticla înainte ca eu sa o "ac si si#a reumplut pa+arul.(#am privit limba cum se mi$ca de#a lun&ul interiorului bu-ei. (#am privit oc+ii mari cercetători privindu#mă iară$i.

# Ti#a aduci aminte cnd beam rom împreuna întreba ea, aproape -mbind, dar nu c+iar. !ra mult prîncordata, prea in alerta inca pentru asta. (ţi aminte$ti, spuse ea. Vorbesc despre acele nopţi scurte din 2un&laO+, ai att de mare dreptate cnd spui ca vampirul este un monstru uman. !$ti inca att de uman. O pot vedein e%presia ta, in &esturile tale. Si in ceea ce prive$te trupul tău , este in totalitate uman. Nu#i nici unindiciu>..

# Sunt indicii, am spus, contra-icnd#o. Si, pe măsura de timpul trece le vei vedea. Vei deveninelini$tita, apoi în"rico$ata si in "inal te vei obi$nui. 'rede#mă, $tiu.

Si#a ridicat sprncenele, apoi a acceptat acest lucru. ) mi luat o în&+iţitura si mi#am ima&inat cat dedelicios era pentru ea. ?tiam ca nu bea in "iecare -i, dar cnd o "ăcea ii plăcea tare mult.

# )tt de multe amintiri, "rumoasa erric;, am $optit. Si părea suprem ca sa nu le cede-, ci sa măconcentre- pe acele amintiri care consacrau inocenta ei si care îmi aminteau de o încredere sacra.

/ana la s"r$itul vieţii, )aron i#a "ost devotat, de$i rareori mi#a spus#o. 'e invatase ea din tra&iculaccident loveste#si#"u&i, care l#a prins pe )aron nepre&ătit !ram de2a plecat din Talamasca, din &ri2a lui si dviata lui.

Si sa cred ca am "i trăit o viata muritoare att de lun&a ca erudiţi, )aron si eu. Noi trebuie sa "i trecut peste toate incidentele. 'ine ar "i visat ca, cercetările noastre ne#ar prinde în capcană $i destinul nostru să se

7/21/2019 Merrick

http://slidepdf.com/reader/full/merrick-56da060d7e7df 8/18

întoarcă att de dramatic de la dedicarea acelor ani lun&i de "idelitate Dar nu acela$i lucru s#a întmplat cuun alt membru loial al Talamasca, iubita mea eleva 8esse 7eeves

/e atunci, cnd erric; era un copil su"ocant $i eu un uimit Superior &eneral, nu m#am &ndit meu cin cei cţiva ani răma$i ar mai "i avut loc vreo o surpri-a mare.

De ce nu am învăţat de la povestea lui 8esse 8esse 7eeves a "ost studenta meu, c+iar mai si&ur dect

oricnd a devenit erric;, $i vampirii au în&+iţit cu totul $i complet pe 8esse.'u multă evlavie, 8esse mi#a trimis o ultima scrisoare, plina de eu"emisme, $i de nici o valoare reală pentru oricine altcineva, permiţndu#mi sa înţele& că nu mă va vedea din nou. Nu luasem soarta lui 8esse ca pe o precauţie. #am &ndit doar că, pentru studiu intens asupra vampirilor , 8esse 7eeves era prea tnăraultima.

Totul a trecut. Nimic nu a rămas din su"erinţa. Nimic nu a rămas din aceste &re$eli. Viaţa meamuritoare a "ost -drobita, su"letul meu a e%plodat, iar mai apoi a că-ut, viaţa mea de vampir $ter&nd toatereali-ările mici $i mn&ierile omului care am "ost cndva. 8esse se a"la printre noi si am $tiut secretele ei, siam $tiut $i "aptul că ea va "i întotdeauna destul de departe de mine.

'eea ce conta acum era "antoma pe care 8esse doar a -ărit#o în timpul investi&aţiilor ei, $i povestea c"antome care#l bntuia pe *ouis, si cererea bi-ara pe care i#am "ăcut acum dra&ei mele erric; , aceea de a

apela "antoma 'laudiei, cu acele talente ale ei mai puţin comune.'ap. <

(n aceea$i ca"enea, o priveam pe erric; lund inca o în&+iţitura din rom. )m preţuit intervalul detimp in care ea si#a lăsat sa#i alunece încet privirea peste camera pră"uita.

i#am lăsat mintea sa se întoarcă la acea noapte de demult din Oa; aven, cnd ploaia lovea"erestrele. )erul era cald si &reu, cu miros de lămpi cu petrol si "ocul aprins in vatra. /rimăvara venise, dar"urtuna răcorise aerul. !a vorbea despre o "amilie de albi, pe nume a="air, despre care $tia att de puţin,spuse ea.

# Niciunul dintre noi cu bun simt n#ar "ace una ca asta, a continuat ea, sa mear&ă la acei veri, a$teptn

ceva in contul unui nume. ) îndepărtat ideea cu totul. Nu mă duc la oameni albi si încerc sa le -ic ca suntuna de#a lor.)aron m#a privit, oc+ii lui cenu$ii re"lectnd "ra&edele lui emoţii, dar eu $tiam ca dorea sa#i răspund.# Nu e nevoie, copila, am spus eu. )cum e$ti a noastră, daca asta e ale&erea ta. Suntem de#ai tai. De c

e de2a de inteles. )ceasta este casa ta pentru totdeauna. Doar tu poţi sc+ima lucrurile, daca dore$ti.#a trecut un "ior, de ceva important si semni"icativ, cnd am rostit acele cuvinte. #am lăsat cuprin

de plăcere.# Fntotdeauna vom avea &ri2a de tine, am subliniat si as "i sarutat# o daca nu ar "i "ost att de

desavarsita si dra&uta, cu picioarele &oale pe covorul în"lorat si cu snii ei &oi in sc+imbare. Nu mi#a răspuns.# Domni si doamne, se pare, spuse )aron, e%aminnd da&+erotipurile. Si intr#o stare e%celenta, aceste

mici portrete. ) o"tat. )+, ce minune trebuie sa "i "ost in anii 5IEJ cnd au invatat sa "acă aceste mici portret# O+, da, unc+iul meu a scris totul despre aceasta, a spus ea. Nu $tiu daca cineva mai poate citi acele

 pa&ini. Se s"ărmau in bucatele cnd Great Nananne mi le#a arătat prima data. Dar a$a cum spuneam, acesteasunt toate po-ele lui. )ici, tintipurile 5, tot el le#a "ăcut. ) avut o oboseală de "emeie cnd a o"tat , ca $i cum ear trăit pe toate.

5 Tintype este o "oto&ra"ie "ăcută prin crearea unui po-itiv direct pe o "oaie de "ier  de metal, care este înne&rde vopsire, lăcuire sau emailare $i este "olosit ca suport pentru o colodiu emulsie "oto&ra"ică .

7/21/2019 Merrick

http://slidepdf.com/reader/full/merrick-56da060d7e7df 9/18

# ) murit "oarte bătrn, au spus ei, cu o casa plina de ima&ini, înainte ca nepoţii săi albi sa "i venit $i sli "i distrus e"ectiv, dar voi reveni la asta.C

)m "ost $ocat $i -drobit de o ast"el de revelaţie, incapabil de scu-e. Da&+erotipurile distruse. '+ipuri pierdute pentru totdeauna. !a a plecat , ridicnd dreptun&+iuri mici de staniu, multe neînrămate încă clar,comori din cutia de carton de la pieptul ei.

# 4neori am desc+is cutii din camera lui Great Nananne, si +rtia se s"ărma in bucati. 'red ca au veni$obolanii si ei mananca +rtie. Great Nananne spune ca $obolanii iţi mananca banii si de aceea trebuie păstraţi intr#o cutie de "ier. :ierul este ma&ic, $tiţi asta.Surorile, adică maicile, nu $tiu de asta. De aceea, ceea ce e în 3iblie nu se poate construi cu o lopata de "ierdeoarece "ierul e puternic $i nu ai putea sa pui lopata de "ier de mai presus dect cărămi-ile templuluiDomnului, nu atunci, nu $i acum.

/ărea o inteli&enta bi-ara, de$i, te+nic, era corect.!a lăsat cuvintele sa rataceasca.# :ier si lopeţi. 'ale de întoarcere. 7e&ele 3abilonului ţinea in mana o lopata cu care a pus cărămi-ile

templului. ?i masonii, acum păstrea-ă ideea aceea în Ordinul lor, $i pe bancnota un dolar se poate vedea piramida aceea rupta de cărămi-i.

ă amu-a, "elul in care ea &ndea aceste comple%e concepte. ă întreb, ce $tia ea in viata ei 'e "elde "emeie se dovedea a "iFmi amintesc ca se uitase la mine, pe cnd rostea acele vorbe, a$teptnd reacţia mea, poate, si de#abia

atunci mi#am dat seama cat de mult avea nevoie sa vorbească despre lucrurile pe care le invatase, desprelucrurile pe care le &ndea ea si despre lucrurile pe care le mai au-ise.

# Dar de ce e$ti a$a de bun m#a întrebat, căutndu#mi politicos privirea. ?tiu de ce preoţii sicălu&ăritele sunt bune cu noi. !i vin si ne aduc mncare si +aine. Dar tu, de ce e$ti bun De ce m#ai lăsatînăuntru si mi#ai o"erit o camera De ce mă la$i sa "ac ce vreau Toata -iua de smbăta m#am uitat prinreviste si am ascultat radioul. De ce mă +răne$ti si încerci sa mă "aci sa port panto"i

# 'opila, a intervenit )aron. Suntem aproape la "el de vec+i ca si biserica 7omei. Suntem la "el devec+i ca si ordinele de maici si preoţi care te#au vi-itat. Da, mai vec+i, as putea spune, dect toţi.

(nca mă privea a$teptnd o e%plicaţie.# )vem credinţele si tradiţiile noastre, am spus. !ste comun sa "ii rău, lacom, corupt si e&oist. !ste unlucru rar sa iube$ti. Noi iubim.

Din nou am simţit plăcerea sentimentelor telurilor noastre, devotamentul nostru 1 ca Talamasca era dneatins, ca noua ne pasa de ceea se însemna si "ii proscris, ca adaposisem vră2itorul si va-atorul, ca noisalvasem vră2itoare de pericol si ca o scosesem la capat cu spirite rătăcitoare, da, c+iar si cu umbre de carealţii se temeau. )m "ăcut#o pentru mai bine de o mie de ani.

# Dar aceste micuţe comori 1 "amilia ta, mo$tenirea ta, m#am &răbit sa#i e%plic. !i contea-ă pentru no pentru ca ei te interesea-ă. Si ei întotdeauna iţi vor aparţine.

) încuviinţat. )veam dreptate.# Vră2itoria este destinul meu, domnule Talbot, a spus ea cu viclenie, dat toate astea vin odată cu minei#a plăcut de entu-iasmul trecător care i#a luminat "ata.Si acum, după vreo două-eci de ani, ceea ce "ăcusem, căutnd#o pe stră-i, &ăsind casa aceea vec+e

 pustie in Ne0 Orleans, si spionnd#o la Oa; aven, plimbndu#mă prin &aleriile lar&i de la eta2, de la Oa;aven ca un vec+i Vampir Fn"rico$ător, privind în dormitorul pnă cnd ea s#a ridicat $i a mi#a rostit numelemeu în întuneric.

(#am "ăcut rău, am $tiut, $i a "ost interesant, $i am nevoie de ea, si am "ost e&oist, $i mi#a "ost dor deea, $i era att de evident.

Trecuse o saptamana de cnd ii scrisesem.

7/21/2019 Merrick

http://slidepdf.com/reader/full/merrick-56da060d7e7df 10/18

Sin&ur in casa din ora$, din7ue 7o=ale, ii scrisesem de mana intr#un stil care nu se sc+imbase odatăcu noua mea avere@

Dra&a erric;,Da, eu eram cel pe care l#ai vă-ut pe veranda din "ata camerei tale.

 Nu era intenţia mea sa te sperii, ci pur si simplu sa mă console- privindu#te, 2ucnd rolul în&erului pă-itor, trebuie sa mărturisesc, daca mă vei ierta vreodată, a$a cum pluteam in a"ara "erestrei pentru cea maimare parte din noapte.

Vreau sa#ti cer ceva, o cerere pe care o "ac cu tot su"letul meu. Nu pot sa#ti spun ce e intr#o scrisoare.(ţi cer sa mă intalnesti undeva intr#un loc public, unde te vei simţi in si&uranţa "ata de mine, un loc pe care saale&i tu insati. Scrie 1 mi la aceasta cutie po$tala, si eu voi "i prompt cu răspunsul meu. erric;, iartă#mă.Daca ii vei atenţiona pe 3ătrnii sau pe Superiorul General asupra acestui contact, sunt toate probabilităţile ei sa#ti inter-ică sa te intalnesti cu mine. Te ro& acorda#mi puţin timp sa vorbesc cu tine înainte de a "ace a$aun ast"el de pas.)l tău intru Talamasca,

David Talbot.'ta îndră-neala si cat e&oism sa scrii o asemenea scrisoare si sa o pui in cutia po$tala de "ier cu

ultimele puteri, in orele dinaintea răsăritului.!a mi#a scris înapoi, o scrisoare destul de tentanta in detaliile ei, plina de o nemeritata a"ecţiune.„Nu pot a$tepta sa vorbesc cu tine. :ii si&ur, indi"erent de $ocurile pe care această întlnire mi le va

 provoca, te#am căutat în interiorul misterului # David, pe care l#am iubit întotdeauna. )i "ost Tatăl meu cndam avut nevoie, si prietenul meu după aceea. ?i te#am -ărit de cnd cu metamor"o-a ta, poate mai des, dec$tii.

?tiu ce s#a întmplat cu tine. ?tiu de cei cu care locuie$ti. *a 'a"e o" t+e *ion. 7ue St )nne. (ţiaminte$ti 'u ani în urmă, înainte sa "i mers in )merica 'entrală, am mncat un prn- rapid acolo. )i "ost at

de în&ri2orat pentru noi îmbarcndu#ne pentru acele 2un&le. Fţi aminte$ti cum ai pledat 'red ca am "olosit"armecele de vră2itoare ca sa te convin&. Fntotdeauna am cre-ut că ai $tiut. Voi veni mai devreme în "iecareseară, pentru mai multe nopţi, in speranţa ca vei "i acolo. „

) semnat scrisoarea e%act cum o semnat si eu pe a mea.„) ta intru Talamasca”

#am pus înainte de dra&ostea mea pentru ea $i de datoria mea "ata de ea. )m "ost u$urat că "apta a"ost "ăcuta.

/e atunci, cnd ea "usese o or"ana în "urtună, un ast"el de lucru ar "i "ost de neconceput. !a a "ostdatoria mea, acesta mica +oinara, care a venit att de surprin-ător, pe cont propriu, într#o seară si a bătut la unoastră.

# otivele tale sunt acelea$i cu ale noastre, i#a spus direct )aron, in acea noapte cu mult timp in urmla Oa; aven. !l a ie$it a"ara si i#a îndepărtat parul de pe umeri, ca si cnd ar "i "ost "ratele ei mai mare. Vresa păstram cuno$tinţele. Vrem sa salvăm istoria. Vream sa invatam si speram sa înţele&em.

) o"tat iară$i moale, ceea ce nu#i semăna.# )+, acei veri albi, a="airi din Garden District, cum ii nume$ti tu, si da, corect, ii cunoa$tem, a

admis el, surprin-ndu#mă, dar ne păstram secretele noastre cu e%cepţia ca-urilor in care datoria ne cere sa ledivul&am. 'e înseamnă pentru tine istoria lor acum

7/21/2019 Merrick

http://slidepdf.com/reader/full/merrick-56da060d7e7df 11/18

Vieţile lor sunt interconectate ca viţă de vie spinoasă pentru totdeauna încercuind $i reincercuind acela$icopac. Viaţa ta nu ar putea avea nimic de#a "ace cu această luptă amara.. 'eea ce ne preocupă aici, acum esteceea ce putem "ace pentru tine. !u nu rostesc cuvinte in vnt atunci cnd iţi spun că te poţi ba-a pe noi penttotdeauna. !$ti, a$a cum David a spus, a noastră. C

) re"lectat. Nu era a$a simplu pentru ea să accepte toate acestea, ea era prea obi$nuita sa "ie sin&ura

împreuna cu Great Nananne 1 dar acum ceva puternic a împins#o sa aibă încredere in noi înainte de a veniaici.# Great Nananne are încredere in voi, a spus ea, ca si cum eu as "i întrebat#o. Great Nananne a spus sa

vin la tine. Great Nananne a avut unul din visele ei multe, si s#a tre-it înaintea -orilor sunnd din clopot ca samă duc la ea. Dormeam pe prispa, am intrat si am &ăsit#o stand in picioare in camasa ei alba de "lanela. (i era"ri&, $tii tu întotdeauna poarta "lanela, c+iar si in cele mai "ierbinţi nopţi. i#a -is sa mă a$e- si sa ascult cevisase.

# Spune#mi, copila,i#a cerut )aron. Oare nu au vorbit deloc pana sa vin eu# *#a visat pe dl. *i&+tner, pe tine, spuse ea, privindu#l pe )aron, iar in vis tu ai venit cu unc+iul

8ulien, unc+iul 8ulien cel alb din clanul din ora$. Si amndoi aţi stat lun&a patul ei.4nc+iul 8ulien i#a spus &lume si povesti si i#a spus ca era "ericita sa#l vadă in visul ei. )$a a spus. 4nc+iul

8ulien a spus ca eu sa mer& la tine, aici, domnule *i&+tner, si ca domnul Talbot va veni. 4nc+iul 8ulien avorbit "ranţu-e$te si dumneata stăteai intr#un scaun -ambind si încuviinţai către ea si i#ai adus o cea$ca deca"ea si "ri$ca, a$a cum ii place ei, cu o 2umătate de cana de -a+ar si una dintre lin&uriţele ei de ar&int pre"erate. )tt in visele si cat si in a"ara lor, Great Nananne are o mie de lin&uriţe de ar&int. Visul continua@(ntr#un "inal te#ai a$e-at pe patul ei, pe cea mai buna pilota a ei si i#ai luat mana, iar ea avea pe de&ete cele m bune inele ale ei, pe care nu le poarta, $tiţi, si i#ai spus in vis „ i#o trimiţi pe micuţa erric;” si i#ai spus cavei avea &ri2a de mine, si ca ea este pe moarte.

)aron nu a au-it aceasta ciudata enumerare, si părea c+iar amu-at. (#a răspuns, dră&ăstos@# Trebuie sa "i "ost unc+iul 8ulien cel care a -is acest lucru in vis. 'um as "i putut eu cunoa$te un

asemenea secret Nu am uitat niciodată protestul sau, pentru ca nu#i stătea in caracter sa comită a$a o i&noranta si sa

insiste pana la un a$a punct.# Nu, nu, tu i#ai spus, a spus copila -na. (#ai spus -iua si ora, si acum este timpul. Si#a privit&nditoare inca o data po-ele. Nu#ti "ace &ri2i. ?tiu cnd se va întmpla. Dintr#o data "ata i#a "ost cuprinsa detristeţe. Nu o pot tine pentru totdeauna. isterele nu vor a$tepta.

isterele. Se re"erea la strămo$i, la -eii voodoo sau pur si simplu la secretele destinului )m "ost inimposibilitatea de a pătrunde in &ndurile ei, de orice "el.

# St /eter va a$tepta, murmura ea, tristeţea evidenta dispărndu#i încet in spatele vocii calme.Destul de brusc, mă "ul&era cu privirea si murmura ceva in "rance-a. /apa *e&da, -eu de răscruce in

Voodoo, pentru care o statuie a S"ntului /etru cu c+eile 7aiului ar putea "ace destul de bine.)m avut remarcat "aptul că )aron nu ar putea întreba el însu$i de continuare rolului său în vis, de

data decesului iminent al Great Nananne . !l a dat din cap, cu toate acestea, $i încă o dată, cu ambele mini iridica parul spate de pe &tul ei umed, pe care cativa crcei rătăcitori s#au lipit de pielea ei cremoasa, moale

)aron a avut#o a privit cu o uimire sincera pe cnd ea continua mai departe povestea .# /rimul lucru pe care l#am $tiut după acel vis, era un om colorat cu un camion pre&ătit sa mă ia , si e

a spus „ Nu ai nevoie de &eanta, vino a$a cum e$ti” si m#am urcat in camion cu el si m#a condus pana aici,nici măcar nu a vorbit cu mine, doar ascultnd mu-ica vec+e blues la radio si a "umat ti&ari tot drumul. Grea Nananne $tia ca era Oa; aven pentru ca dl. *i&+tner ii spusese in visul ei>

7/21/2019 Merrick

http://slidepdf.com/reader/full/merrick-56da060d7e7df 12/18

 # Great Nananne stia de Oa; eaven cel vec+i, cand era alt"el de casa si cu alt nume. 4nc+iul 8uliena spus multe alte lucruri, dar ea nu mi le#a spus. i#a spus, „du#te la ei, la Tlamasca ei vor avea &ri2a de tinesi va "i calea ta si toate lucrurile pe care le poţi "ace”.

#a trecut un "ior rece @ toate lucrurile pe care le poţi face. i#amintesc e%presia trista a lui )aron. )dat scurt din cap. Nu o în&ri2ora acum, m#am &ndit supărat, dar copila nu "usese perturbata.

:aima unc+iului 8ulien a="air nu#mi era străina citisem multe capitole privind cariera acestui puternic vră2itor si va-ator, sin&urul bărbat din bi-ara sa "amilie care se împotrivea imboldului unui spiritmasculin si "eminin de vră2itorie de mai bine de o suta de ani. 4nc+iul 8ulien 1 mentor, nebun, e%trem de virle&enda, tata al vră2itoarelor 1 si copila spusese ca se tră&ea din el.

Trebuia sa "i "ost ma&ie puternica, dar unc+iul 8ulien aparţinea de studiul lui )aron, nu de al meu.!a mă urmarea cu atenţie in timp ce vorbea.# Nu sunt obi$nuita ca lumea sa mă creadă, a spus ea, dar obi$nuiesc sa 1i "ac pe oameni sa la "ie "rica# 'um a$a, copila am întrebat. Dar mă speriase destul cu remarcabilul ec+ilibru si cu pătrun-ătoare

ei privire "i%a. 'e putea sa "acă Voi $ti vreodată )ceasta a "ost valoarea de re"lecţie privind acea primăseară, pentru că nu era modul nostru de a încura2a or"anii de a da "ru liber pe deplin atribuţiile lor periculoase am "ost cu evlavie pasivi în toate ast"el de puncte de vedere.

i#am alun&at curio-itatea indecenta $i am încercat să memore- aspectul ei, după cum mi#era obiceiuîn acele -ile, uitndu#mă "oarte atent la "iecare aspect al "etei ei $i la "iecare "ormă.embrele ei erau "rumos modelata, snii ei erau de2a prea atractivi, precum $i trăsăturile "eţei ei erau

mari, toate 1 "ara un indiciu unic ale a"ricanilor, &ura ei bine conturata, $i oc+ii ei mari ca mi&dale si nasullun& &tul ei era lun& si neobi$nuit de &raţios, $i acolo era o armonie pe "ata ei, c+iar $i atunci cnd ea a cădeîn cea mai pro"undă &ndire.

# /ăstrea-ă#ti secretele despre acei albi a="airi, a spus ea. /oate intr#o -i vom sc+imba secrete, tu sicu mine. )cum ei nici măcar nu mai $tiu ce sunt. Great Nananne a spus ca unc+iul 8ulien a murit înainte ca sa se nască. (n vis, el nu a spus nici un cuvnt despre acei a="airi albi. !l a -is ca eu sa vin aici. ) arătat sp"oto&ra"iile vec+i pe sticla. )ce$tia sunt oamenii mei. Daca era menit ca sa mer& la acei a="airi albi, Great Nananne ar "i vă-ut cu mult înainte. ) "ăcut o pau-a, &nditoare. Sa vorbim de acele vec+i timpuri.

 ) aran2at cu dra&oste da&+erotipurile pe masa de ma+on. *e#a a$e-at in rad, $ter&nd cu mna ei"ra&mentele "ărmicioase. ?i la un moment dat, am remarcat că toate acele "i&uri mici erau a$e-ate invers "ade cum privea ea, si in a$a "el incat sa le putem vedea noi, )aron $i eu.

# )u "ost oameni albi care erau rudă cu mine, care au venit aici $i au încercat să distru&ă înre&istrărila spus ea. ?tii, rupeau pa&ina potrivita din re&istrul bisericii care spunea că străbunica lor a "ost de culoare.:emme de couleur de "ibre , asta e ceea ce spun unele înre&istrări vec+i în limba "rance-ă.

# (ma&inaţi#vă lăcrimarea după acea multa istorie, pa&ina rupta din re&istrul bisericii cu toate acelena$teri $i decese $i căsătorii, $i nedorind să se $tie .(ma&inaţi#va ca mer&eţi in casa mea stra#stra#unc+iuluimeu $i ca rupeţi acele ima&ini, po-e care ar trebui să "ie intr#un loc si&ur pentru ca o mulţime de oameni sa  poată vedea. C

!a a o"tat, mai de&rabă ca o "emeie obosita, uitndu#se în 2os, în cutia de panto"i $i la tro"eele sale.# )cum am aceste po-e. )m totul si sunt cu voi, si ei nu mă pot &ăsi, si ei nu pot arunca toate aceste

lucruri.Si#a bă&at din nou mana in cutia de panto"i si a scos carti de vizita 1 vec+i "oto&ra"ii pe carton din

ultimele decenii ale secolului trecut. )m putut vedea literele înalte înclinate în purpuriu decolorat pe spateleacestor ima&ini in timp ce le întorcea pe#o parte si pe alta.

# Ve-i, aici e unc+iul Vervain, a spus ea. )m privit omul slab, cu parul ne&ru, "rumos, cu pielea înc+isla culoare si oc+i lumino$i ca ai ei. !ra mai de&rabă un portret romantic. Fntr#un costum "in croit din trei

7/21/2019 Merrick

http://slidepdf.com/reader/full/merrick-56da060d7e7df 13/18

 piese, el stătea cu braţul spri2init pe o coloană &receasca înaintea unui cer pictat. :oto&ra"ia era bo&ata însepia. Sn&ele a"rican era clar pre-ent în "ormele "rumoase ale nasului $i ale &urii.

# )cum, asta e datata in 5<J. ) întors#o pe#o parte si pe alta si a pus#o pe masa ca sa o putem vedea4nc+iul Vervain a "ost un doctor Voodoo, a spus ea, si l#am cunoscut bine înainte sa moara. !ram mica, dar nam sa#l uit niciodată. /utea sa danse-e si sa scuipe romul printre dinţi la altar, si ii speria pe toţi, pot sa va

spun. ) luat o pau-a si apoi a &ăsit ce#si dorea. /o-a următoare.# Si ve-i aici, po-a asta ) a$e-at alta "oto&ra"ie vec+e , de această dată de un om de culoare în vrstă

cu părul &ri a$e-at într#un scaun impunător de lemn. C *#au numit întotdeauna 3ătrnul. Nici nu#l $tiu dupăun alt nume.. S#a întors in aiti pentru a studia ma&ia, $i el l#a învăţat pe 4nc+iul meu Vervain tot ce $tia.4neori îl simt pe 4nc+iul meu Vervain ca vorbe$te cu mine. 4neori, simt că este în a"ara casei noastre si o prive$te pe Great Nananne . *#am vă-ut pe 3ătrn odată într#un vis.. C

Fmi doream att de mult sa#i pun întrebări, dar nu era timpul.# Ve-i aici, asta e /rett= 8ustine, a spus ea, a$e-nd poate cel mai impresionant portret dintre toate # o

ima&ine de studio pe carton &ros în interiorul unui cadru de sepia. Toata lumea se temea de /rett= 8ustine.Tnără "emeie era într#adevăr "rumoasa, snii ei plaţi în stilul anilor 5<J, părul într#un coc, pielea ei nea&ra

destul de "rumoasa, iar oc+ii $i &ura u$or e%presive, poate re"lectnd o anumita durere.4rmau instantaneele moderne, subţiri si alunecoase, lucrări destul de comune "ăcute cu aparate de a-# !i erau cei mai rai 1 "iii lui, a -is ea arătnd spre po-a alb#ne&ru. !rau nepoţii lui /rett= 8ustine, toţi

albi si locuiau in Ne0 or;. Doreau sa pună mana pe tot ceea spunea ca erau de culoare si sa le distru&ă.Great Nananne $tia ce#si doreau. Nu a "ost impresionata de manierele lor ele&ante si nici de "aptul ca mă luatin ora$ si#mi cumpărau +aine dra&ute. ai am inca acele +aine. 7oc+iţe pe care nimeni nu le#a purtat si panto"iori cu tălpi curate. Nu ne#au lăsat nici o adresa cnd au plecat. Ve-i, uitat#te la ei in po-a aceasta. 4itcat de nelini$tiţi arătau. Dar le#am "ăcut lucruri rele..

)aron a -&uduit capul, studiind ciudatele "eţe tensionate. Deoarece ima&inile m#au alarmat, mi#am amţinut privirea asupra copilului # "emeie.

# 'e ai "ăcut, erric; am întrebat#o "ara a#mi musca limba cu înţelepciune.

  # O+, $tii tu, le#am citit secretele in palmi si le#am spus lucrurile rele pe care întotdeauna au încercat saacopere. Nu era "rumos ce "ăceam, dar am "ăcut#o, doar ca "ac sa plece. *e#am spus ca spiritele umpleau casnoastră. )m "ăcut spiritele sa vina. Nu, nu le#am "ăcut sa vina. *e#am c+emat si ele au venit si am întrebat.Great Nananne credea ca este amu-ant. !i spuneau@ „ "a#o sa se oprească” si Great Nananne a spus@ „ 'e va"ace sa credeţi ca eu pot”, ca si cnd eram o creatura sălbatica pe care ea nu o putea controla.

Din nou, a suspinat u$or.# Great Nananne e cu adevărat pe moarte, a spus privindu#mă, oc+ii ei ver-i nee-itnd. !a spune ca

acum nu mai e nimeni care sa păstre-e aceste lucruri 1 cartile ei, decupa2ele ei. Ve-i, prive$te aici, la acestedecupa2e. Piarul vec+i era att de "ra&il incat se rupea. Dl. *i&+tner mă va a2uta sa salve- aceste lucruri. ) privit spre )aron. De ce te temi a$a de mult pentru mine, Dl Talbot Nu e$ti su"icient de puternic Nu cre-i ceste a$a de rău sa "ii de culoare, nu#i a$a Tu nu e$ti de aici, vi de departe.

Teama. O simţeam oare att de puternic !a a vorbit cu autoritate, si eu am căutat adevărul , dar venerepede in apărarea mea si ,poate si in a ei.

# 'ite$te in inima mea, copila, am spus. Nu cred nimic despre "aptul de a "i de culoare, de$i poate aue%istat situaţii in care credeam ca era &+inion in unele ca-uri particulare. Si#a ridicat u$or sprncenele,&nditoare. )m continuat nelini$tit, poate, dar nu temător. Sunt trist pentru ca ai spus ca nu mai ai pe nimenisunt bucuros pentru ca ne ai pe noi.

# *a "el spune si Great Nananne, mai mult sau mai puţin. Si pentru prima data, pe bu-ele ei a apărut u-mbet adevărat.

7/21/2019 Merrick

http://slidepdf.com/reader/full/merrick-56da060d7e7df 14/18

intea#mi plutea in deriva, amintindu#mi de incomparabilele "emei cu pielea întunecata pe care levă-usem in (ndia, de$i ea era o minune de nuanţe di"erite, parul acela castaniu si oc+ii pali-i att de vi-ibili satt de semni"icativi. #am &ndit iară$i, ca pentru mulţi, trebuie sa "i arătat e%otica, o "ata desculţa intr#oroc+ie în"lorata.

)poi a urmat un moment de simţire pura, care a lăsat o impresie iraţionala si de ne$ters. #am

con"runtat cu "eţele multe întinse pe masă, $i se părea că erau toate se uitau la mine. ) "ost o impresiemarcanta. Toate "eţele din ima&ini "useseră vii cu mult timp in urma.Trebuie sa "i "ost lumina "ocului sau lămpile cu ulei, m#am &ndit visător, dar nu am "ost capabil sa

îndepărte- sentimentul micii oameni erau e%pu$i acolo sa se uite la )aron si la mine. '+iar si a$e-area lor părea deliberata si $ireata, sau minunat de semni"icativa, as presupune, a$a cum m#am îndreptat "ara problemde la suspiciune către un sentiment de odi+na si de lini$te, de parca as "i "ost la o întlnire cu o mulţime demorţi.

# /ar sa ne privească, a murmurat )aron, îmi amintesc, de$i sunt si&ur ca nu vorbise. 'easul se oprisedin ticăit si m#am întors sa mă uit la el, nesi&ur unde era. /e manta, da, si minile#i erau în&+eţate, iar&eamurile -uruiau înăbu$it a$a cum se aude atunci cnd vntul le da &+ionturi, $i casa m#a în"ă$urat însi&uranţă, într#o atmos"eră proprie de căldură $i secrete, de si&uranţă $i s"inţenie, de stare de visare $i poate

comuna.Se părea ca trecuse un interval de timp destul de lun& in care niciunul dintre noi nu spuse nimic, sierric; se uita la mine, apoi la )aron, "ata ei strălucind in lumina.

#am tre-it brusc pentru a reali-a nu s#a sc+imbat nimic în cameră. )dormisem O &rosolănie deneiertat. )aron era ln&ă mine ca $i înainte. (ar ima&inile au devenit încă o dată inerte $i triste, mărturieceremoniala de mortalitate, la "el de si&ur ca si cnd ea ar "i a$e-at in "ata mea un craniu dintr#un cimitir că-uîn ruină ca eu sa#l e%amine- atent. Dar neplăcerea pe care am e%perimentat#o, a rămas cu mine mult timpdupă ce#am urcat toţi in camerele noastre.

)cum # după două-eci de ani $i multe alte momente ciudate # $edea vi-avi de mine la această masă îca"enea 7ue St )nne, o "rumuseţe uitndu#se la un vampir, $i am vorbit peste "lacăra plpitoare a lumnăriiar lumina se asemăna prea mult cu lumina din acea seara de mult de la Oa; aven, de$i seara asta de la

s"r$itul primăverii era doar răcoroasa, nu umeda prevestitoare de "urtună.) sorbit romul, rosto&olindu#l un pic înainte ca sa#l în&+ită. Dar nu mă prostea. ) început în curnd s bea iară$i repede. ) pus sticlă deoparte si si#a lăsat de&etele răs"irate pe marmura murdara. (nele. )cesteaerau multele inele ale lui Great Nananne , aur "rumos cu "ili&ran cu pietre diverse minunate. !a le#a purtatc+iar $i în 2un&le, cnd eu am cre-ut că nu era a$a înţelept. !a nu "usese predispusa să se teamă de ceva.

#am &ndit la ea în acele nopţi "ierbinţi tropicale. #am &ndit la ea în timpul acelor ore călduroasesub bolta mare de verdeaţa. #am &ndit la calatoria prin întunericul din templul antic. #am &ndit de eacatarandu#se înaintea mea, în abur $i +o+ote de cascadă pnă la panta lină.

)m "ost mult prea bătrn , pentru aventură $i pentru marele nostru secret. #am &ndit de obiecte preţioase din 2ad verde la "el ca si oc+ii ei.

Vocea ei mi#a scos din e&oista mea reverie @# De ce îmi ceri să "ac ma&ia asta #a întrebat din nou. Stau aici $i mă uit la tine, David, $i cu "iecar

secundă care trece, devin tot mai con$tienta de ceea ce e$ti $i de ceea ce s#a întmplat cu tine. )m pus tot "elde piese împreună din mintea ta desc+isa 1 si mintea ta e mai desc+isa dect a "ost vreodată , David, $ti asta nu#i a$a C

'at de +otărtă a "ost vocea ei. Da, accentul "rance- era complet dispărut. 'u -ece ani în urmă eradispărut. Dar acum e%ista o calitate in cuvintele ei, indi"erent ct de blnde $i 2oase erau.

Oc+ii ei mari se mi$cau cu u$urinţă in ritmurile verbale e%presive.

7/21/2019 Merrick

http://slidepdf.com/reader/full/merrick-56da060d7e7df 15/18

# Nici noaptea trecuta , pe prispa, nu ti#ai putut înc+ide mintea, m#a certat ea. #ai tre-it. Te#am au-ica si cnd mi#ai "i bătut in &eam. )i spus „erric;, poţi sa o "aci /oţi tre-i moarta pentru *ouis de /ointe d*ac” Si $tii ce am m#ai au-it in a"ara de asta )m au-it @ „erric;, am nevoie de tine. )m nevoie sa vorbescu tine. erric;, destinul meu e "rnt. erric;, am nevoie sa înţele&. Nu mă îndepărta”.

)m simţit o durere acuta in inima.

# ! adevărat ce spui, m#am con"esat.) luat o in&+itura mare de rom, iar căldura ii dansa in obra2i.# Dar iţi dore$ti acest lucru pentru *ouis, a spus ea. (ţi dore$ti destul de mult ca sa renunţi la scrupule

tale si sa vii la "ereastra mea. De ce Tu, înţele&. Dar el, cunosc pove$tile altor oameni si c+iar si eu am vă-ucate ceva cu proprii mei oc+i. ! un tnăr ele&ant, nu#i a$a

!ram prea con"u- ca sa#i răspund, prea con"u- sa construiesc o punte de minciuni politicoase.# David, da#mi mana ta, te ro&, a cerut brusc. Trebuie sa te atin&. Trebuie sa simt aceasta piele ciudata

  # O+, iubito, dacă doar ai putea anticipa asta, am murmurat.'erceii ei mari de aur s#au mi$cat împotriva părului ne&ru $i lun& accentund linia "rumosului ei &

Toate promisiunile copilului ce a "ost s#au desavarsit în ea. 3arbatii o admirau enorm. ?tiam asta cu mult timin urma.

) a2uns ln&ă mine cu &ratie. 'u îndră-neală, "ără speranţă, i#am dat mna .Doream contactul. Doream intimitatea. !ram stimulat puternic. Si preţuind sen-aţia, i#am lăsatde&etele insistente sa se uite in palma mea.

# De ce cite$ti aceasta palma , erric; am întrebat#o. 'e#ti poate spune )cest corp aparţine altui bărbat. Vrei sa cite$ti +arta sortii lui "rnte /oţi sa ve-i ca el a "ost asasinat si corpul i#a "ost "urat /oţi save-i e&oista mea invadare intr#un trup care ar trebui sa "ie mort

# 'unosc povestea, David, mi#a răspuns. )m &ăsit#o toata in +rtiile lui )aron. Sc+imbul de trupuri.:oarte teoretic din po-iţia o"iciala a Ordinului. Dar tu ai "ost un mare succes .

De&etele ei îmi provocau "iori pe $ira spinării si prin rădăcinile parului.# După moartea lui )aron, am citit totul, a spus ea, mi$cndu#si vr"ul de&etelor de#a lun&ul liniilor

 pro"unde. ) citat@

„ David Talbot nu mai este in corpul lui. (n timpul unui ne"ericit e%periment cu proiecţie astrala a "osdat a"ara din propriul sau trup de către un e%perimentat +ot de trupuri si "orţat sa revendice tro"eul tineresc aadversarului său, un trup "urat de la un su"let -drobit, care, din cate $tim noi, a plecat dintre noi.”

)m tresărit au-ind vec+iul stil "amiliar al Talamasca.  # Nu trebuia sa &ăsesc acele +rtii, a continuat ea, privindu#mi in continuare palma. Dar )aaron a muaici, in Ne0 Orleans, si le#am avut înaintea tuturor. Sunt încă în posesia mea, David nu au "ost niciodatădepuse la 3ătrni $i poate că niciodată nu vor "i. Nu $tiu.

)m "ost uimit de îndră-neala ei, să ascundă ast"el de secrete "ata de Ordinul căruia i#a dedicat viaţa 'nd am avut eu vreodată ast"el de independenţă, cu e%cepţia, poate c+iar la s"r$it

Oc+ii ei se mi$cau rapid înainte $i înapoi, pe măsura ce a e%aminat palma mea. Si#a apăsat de&etulmare încet pe carnea mea. :risoanele erau insuportabil de ispititoare. )m vrut să o iau în braţe, nu pentru a m+rana cu ea, nu, nu sa#i "ac rău, numai s#o sărut, doar sa#mi în"i& colţii "oarte puţin, doar sa#i &ust sn&ele $isecretele ei, dar aceasta era în&ro-itor $i nu a$ "i permis#o.

i#am retras mna mea întinsă.# 'e ve-i, erric; am întrebat#o repede, în&+iţind "oamea trupului $i a minţii.# De-astre mari $i mici, prietenul meu, o linie a vieţii care e la "el de lun&a ca si oricare alta, stele de

 putere, $i un pui mo$tenitor.# Opre$te#te, nu accept. ana nu#mi aparţine.

7/21/2019 Merrick

http://slidepdf.com/reader/full/merrick-56da060d7e7df 16/18

# Nu ai lat corp acum, a replicat ea. Nu cre-i ca trupul se va con"orma noului su"let /alma unei minse sc+imba in timp. Dar nu vreau sa te superi. Nu am venit aici sa te studie-. Nu am venit aici sa mă +olbe- l"ascinaţia rece a unui vampir. (#am -ărit pe vampiri. )m "ost c+iar aproape de ei, c+iar pe aceste stră-i. )mvenit pentru ca tu mi#ai cerut si pentru ca eu am vrut > sa "iu cu tine.

)m încuviinţat , pentru moment "iind incapabil sa vorbesc. 'u &esturi rapide am pledat pentru tăcere

ei. ) a$teptat.Si in cele din urma@# )i cerut permisiunea 3ătrnilor pentru întlnirea asta) ras, dar rasul ei nu era crud.# 3ineînţeles ca nu.# Dar, $tiu acest lucru, am spus. ) început la "el si cu mine $i vampirul *estat . Nu am spus 3ătrnilor

 Nu i#am lăsat să $tie ct de des l#am vă-ut, ca l#am adus în casa mea, că am discutat cu el, ca am călătorit cuel, ca l#am învăţat cum să#si recupere-e corpul său supranatural cnd +otul l#a păcălit sa iasă din el.

!a a încercat să mă întrerupe, dar nu am "ăcut#o.# ?i iţi dai seama ce s#a întmplat cu mine am cerut. )m cre-ut că eram prea de$tept pentru *estat c

să mă seducă. )m cre-ut că eram prea înţelept si în vrstă pentru seducţia nemuririi.. )m cre-ut că am "ostsuperior din punct de vedere moral, erric;, si acum uita#te ce sunt.# )i de &nd sa 2uri ca nu#mi vei "ace niciodată ru m#a întrebat ea, "ata#i "rumoasa luminndu#i#se.

ă asi&uri ca *ouise de /oint du *ac nu#mi va "ace rău niciodată# 3ineînţeles ca da. Dar mai e%ista un pic de decenta rămasa in mine , si acea decenta mă obli&a sa#ti

amintesc ca sunt o creatura cu un apetit supranatural.Din nou, a încercat sa intervină, dar nu i#am permis.# /re-enţa mea, cu toate semnalele de putere, poate eroda toleranţa ta de viaţă, erric; iţi poate

îndepărta credinţa într#o ordine morală, ea poate a"ecta dorinţa ta de a muri de o moarte obi$nuită.# )+, David, a spus ea, certndu#mă pentru tonul meu o"icial. Vorbe$te clar9 'e e in inima ta Stătea

dreaptă în scaun, cu oc+ii măsurndu#mă de sus în 2os. )raţi masculin si înţelept in trupul asta tnăr. /ielea

e mai întunecata dect a mea. '+iar si trăsăturile tale au amprenta )siei. Dar e$ti David mai mult dect ai "ovreodată. Nu am spus nimic.)m privit#o cu oc+i ameninţători cum bea mai mult din rom. 'erul se întunecase in spatele ei, dar

strălucitor, lumina becurilor electrice umplnd noaptea de a"ara. Doar ca"enea era învăluita intr#o umbrasumbra, dar cu cteva becuri pră"uite dincolo de bar.

ă &ndeam la *ouise. ă &ndeam la cererea lui. Dorea cu disperare ca ea sa "acă ma&ia. Dar eaavea dreptate. )veam nevoie de ea. )veam nevoie de mărturia si de înţele&erea ei.

'nd am vorbit, cuvintele mere erau pline de o tristeţe cople$itoare si uimire, c+iar si pentru mine.# ) "ost ma&ni"ic, am spus. Si insuportabil. ă a"lu aproape cu adevărat in a"ara vieţii si nu pot scăpa

din asta. Nu am cui sa#i dăruiesc ceea ce învăţ. Nu m#a contra-is si nici nu m#a întrebat nimic. Deodată, oc+ii ei păreau plini de compasiune, masca

calma dispărnd. Vă-usem attea sc+imbări pătrun-ătoare in ea in nenumărate rnduri. Si#a lăsat deopartetoate emoţiile cu e%cepţia momentelor att de tăcute si elocvente.

7/21/2019 Merrick

http://slidepdf.com/reader/full/merrick-56da060d7e7df 17/18

# 're-i, m#a întrebat, ca daca nu ai "i "ost in acest corp tnăr, *estat nu te#ar "i "orţat a$a cum a "ăcut#Daca ai mai "i "ost bătrn 1 David al nostru, David cel binecuvntat, in vrsta de $apte-eci si patru de ani, nua$a 1 cre-i ca daca ai mai "i "ost inca onorabilul nostru Superior General, *estat te#ar mai "i "ăcut a$a

# Nu $tiu, am -is încet, dar nu "ara simţire. )desea, îmi pun si eu aceea$i întrebare. '+iar nu $tiu.

)ce$ti vampiri>a+, adică, noi>noi vampirii, iubim "rumuseţea, ne +rănim cu ea. De"iniţia noastră asupra"rumuseţii se e%tinde enorm, nici măcar nu poţi sa#ti ima&ine-i. Nu#mi pasa cat de iubitor e su"letul, nu poţi cat de "rumos ni se pare ceea ce muritorii nu &ăsesc "rumos, dar suntem propa&aţi de "rumuseţe, si acest corpare o "rumuseţe pe care o "olosesc ca un avanta2 rău de nenumărate ori.

Si#a ridicat pa+arul in semn de salut. ) băut adnc.# Daca ai "i venit la mine "ara nici un preambul, a spus, $optind in mulţime in timp ca si cnd mă

atin&eai 1 te#as "i cunoscut, $tiind cine e$ti. O umbra i#a străbătut c+ipul pentru un moment, si apoi e%presia a devenit lini$tita. Te iubesc, vec+i prieten, a spus ea.

# )$a cre-i, iubita mea am întrebat. )m "ăcut att de multe lucruri pentru a +răni acest trup nu#i pre plăcut deloc sa te &nde$ti la asta .

Si#a terminat băutura , a pus pa+arul 2os, si, înainte ca eu sa pot sa o "ac, a întins mana după sticla din

nou. # Vrei +rtiile lui )aron m#a întrebat.#a luat complet prin surprindere.# Vrei sa spui ca e$ti dispusa sa mi le dai mie# David, sunt loiala Talamascăi. 'e as "i "ost daca nu ar "i e%istat Ordinul ) e-itat, apoi @ Dar de

asemenea, iţi sunt cu adevărat loiala si ţie. ) meditat pentru cteva secunde. Tu ai "ost Ordinul pentru mine ,David. /oţi sa 1 ti ima&ine-i ce am simţit atunci cad mi#au spus ca ai murit

)m suspinat. 'e as putut sa#i răspund# Ti#a spus )aron cat de tri$ti am "ost pentru tine, toţi acei dintre noi cărora nu li s#a încredinţat un

strop de adevăr # Din tot su"letul meu, îmi pare rău, erric;. )m simţit ca păstram un secret periculos. 'e pot sa sun

mai mult# )i murit aici in State, in iami 3eac+, aceasta a "ost povestea. Si ti#au adus ramasitele înapoi in)n&lia înainte de a mă suna sa#mi spună ca ai murit. ?ti ce am "ăcut David *e#am cerut sa mă a$tepte cusicriul. !ra si&ilat cnd am a2uns la *ondra, dar i#am pus sa#l desc+idă. (#am pus s#o "acă. )m ţipat si amcontinuat sa tip pana ce au renunţat. )poi i#am trimis a"ara din camera si am stat sin&ura cu acel trup, David,acel trup pudrat si aran2at si cuibărit in satin. )m stat acolo poate pentru o ora. !i băteau la u$a. Si intr#un "inle#am spus sa înceapă.

/e "ata ei nu se citea "urie, doar o e%presie de le$in.# Nu am putut sa#l las pe )aron sa#ti spună, am -is, nu c+iar atunci, nu cnd nu $tiam daca voi

supravieţui in noul trup, nu cnd nu înţele&eam ce păstra viata pentru mine. Si apoi, a "ost prea tr-iu.) ridicat din sprncene si a dat din cap in semn de îndoiala. ) sorbit romul.# Fnţele&, a spus.

'ap. A

7/21/2019 Merrick

http://slidepdf.com/reader/full/merrick-56da060d7e7df 18/18

 Nu ne începusem de mult plimbarea cnd ne#am imbratisat "ervent. Vec+iul par"um "avorit, '+anel, alui erric; m#a incantat, purtndu#mă cu ani in urma dar aroma sn&elui din venele ei vii era cel mai puternic imbold.

Dorinţele mele se amestecau într#un c+in. /e cnd am a2uns la Decateur 7ue, abia un bloc $i 2umătatedistanta de la ca"enea, am $tiut că aveam nevoie de un ta%i. Si odată in interiorul ma$inii, am sărutat#o pe

erric; peste tot, pe "ata $i pe &t, e%ta-iat de par"umul sn&elui din interiorul ei $i de căldura provenind de sni .!a însă$i a "ost mai de&rabă dincolo de punctul de întoarcere $i mă presa în $oapte con"idenţiale cu

 privire la dacă as putea sau nu a$ putea "ace încă dra&oste, în maniera unui om obi$nuit. (#am spus că nu armer&e pentru mine, că ea trebuia să#si amintească, beata sau trea-a, că eram, prin natură, un prădător $i nimimai mult.

# Nimic mai mult a spus ea, oprind acest slăvit 2oc de dra&oste pentru a lua o în&+iţitura adnca dinsticla de rom. ?i ce s#a întmplat în 2un&lele din Guatemala 7ăspunde#mi9 Nu ai uitat. 'ort, satul, iţiaminte$ti. Nu mă minţi, David. ?tiu ce e în tine. Vreau să $tiu ce ai devenit.

# Taci, erric;, i#am spus, dar abia mă puteam abţine. i#am lăsat dinţii sa#i atin&ă carnea in "iecaresărut. 'e s#a întmplat în 2un&lele din Guatemala, m#am luptat să spun , a "ost un păcat de moarte.