Axe 2 : La première guerre mondiale dans les cours d'histoire

Prof. Viorel Ciobanu - Colegiul Naţional "Decebal" Deva

Chestionar

Clasa a X-a

Partea I: Planul/Structura cursului

a. Numărul de ore de curs consacrate Primului Război Mondial (ce procent reprezintă din

numărul total de ore anuale);

Capitolul: Primul Război Mondial şi consecinţele sale reprezintă 3 ore de curs din 35 de ore

anual, adică 8,57% din volumul anual de ore;

b. Planul capitolului consacrat războiului (precizaţi volumul orar consacrat părţilor capitolului).

Relaţiile internaţionale. Marile conflicte ale secolului XX (1914-1918):

- Un nou tip de război;

- Etapele războiului;

- România în Primul Război Mondial;

- Tratatele de pace şi relaţiile internaţionale postbelice.

Partea a II-a: Conţine secvenţele de curs pentru temele următoare:

a. Cauzele războiului (0,5 h):

- Lupta dintre marile puteri pentru împărţirea lumii Elevii studiază harta şi constată discrepanţa

dintre statutul Germaniei de mare putere şi posesiunile sale coloniale destul de reduse.)

Documente utilizate: Première Guerre mondiale (1914-1918), Systèmes d’alliances, Guerres

balkaniques, în: W. DEVOS şi R. GEIVERS, Atlas historique Erasme, Namur, 1988, p. 62.

- Existenţa alianţelor politico-militare (Tripla Alianţă şi Tripla Înţelegere; (Pe grupe de lucru,

elevii interpretează intenţiile declarate ale cele două alianţe şi trăsăturile lor antagoniste.

Profesorul le spune în prealabil că tratatul constituirii Antantei avea prevederi similare)

Doc.1. Tratatul Triplei Alianţe - 1882: “Maiestăţile Lor, Împăratul Austriei (…),

Împăratul Germaniei (…) şi Regele Italiei, îndemnaţi de dorinţa de a întări garanţiile păcii, de a

consolida principiul monarhic şi a asigura astfel menţinerea ordinii sociale şi politice în statele

respective, au căzut de acord să încheie un tratat, care prin natura sa exclusiv conservatoare şi

defensivă, nu urmăreşte decât să le înarmeze împotriva pericolelor ce ar putea ameninţa pacea

statelor lor şi liniştea Europei. (…)

Art. II. În cazul în care Italia, fără o provocare directă din parte ei, ar fi atacată sub orice motiv

de către Franţa, celelalte două părţi contractante vor fi obligate să acorde ajutor şi asistenţă părţii

atacate, cu toate forţele lor.

Aceeaşi obligaţie îi revine Italiei în cazul unui atac neprovocat direct al Franţei împotriva

Germaniei.

Art. III. Dacă una sau două dintre înaltele părţi contractante ar fi atacate, fără o provocare directă

din partea lor, şi s-ar vedea antrenate într-un război cu două sau mai multe mari puteri care nu au

semnat prezentul tratat, atunci casus foederis intră în vigoare simultan, pentru toate înaltele părţi

contractante. (…)

Art. IV. În cazul în care o mare putere, alta decât semnatarele prezentului tratat, ar periclita

securitatea uneia dintre statele înaltelor părţi contractante, şi partea ameninţată s-ar vedea astfel

silită să poarte război contra ei, celelalte două se obligă a păstra o neutralitate binevoitoare faţă

de aliată. În acest caz, fiecare îşi rezervă dreptul să participe la război, dacă socoteşte oportun a

face cauză comună cu aliatul ei.”

Pornind de la textul dat, elevii răspund întrebărilor de mai jos:

1. Care erau obiectivele declarate ale semnatarilor Triplei Alianţe? Puteau interveni şi în

afacerile interne ale altui stat?

2. În ce context internaţional fusese semnat acordul celor trei părţi?

3. Care erau cazurile în care cele trei state trebuia să intervină una în ajutorul celeilalte?

4. Care erau statele europene socotite posibil agresoare?

5. Ce s-a întâmplat cu alianţa în vara anului 1914? Definiţi atitudinea fiecărui stat semnatar

(inclusiv a României) şi precizaţi-vă punctul de vedere.

- Cursa înarmărilor;

- Ciocnirea panslavismului cu pangermanismul;

- Disputa franco-germană;

- Naţionalismul în imperiile multinaţionale;

b. Evenimentele-cheie ale conflictului (0,5 ore):

- Atentatul de la Sarajevo;

- Punerea în mişcare a alianţelor (28 iulie - 3 august 1914); (Elevii studiază friza cronologică din

manual şi harta şi constată dominoul alianţelor în săptămâna tragică.). Documente utilizate:

Première Guerre mondiale (1914-1918), Systèmes d’alliances, Guerres balkaniques, în: W.

DEVOS şi R. GEIVERS, Atlas historique Erasme, Namur, 1988, p. 68.

- Războiul de mişcare german şi “miracolul de la Marna”;

- Verdun;

- Intrarea României în război de partea Antantei; (Pe grupe de lucru, elevii analizează atitudinea

României în două momente-cheie ale conflictului: la adoptarea neutralităţii şi la adoptarea

beligeranţei.)

Doc.2. Consiliul de Coroană de la Sinaia (3 august 1914): “Regele citeşte declaraţia sa:

Nu trebuie să facem politică de sentimente Neutralitatea este o soluţie rea, care va face ca

România să piardă înalta situaţie pe care a câştigat-o; să ne pronunţăm numaidecât în favoarea

Germaniei şi a Austriei, cu care ne legă un tratat (…).

Carp: Război imediat, trebuie ajutat germanismul să zdrobească slavismul (…).

Brătianu: Să ne armăm, să preparăm opinia publică, să nu ne declarăm neutri, dar în stare de

apărare a graniţelor noastre.

Regele: Sunt rege constituţional şi nu voi declara ei singur războiul.”

Pornind de la textul dat, elevii răspund întrebărilor de mai jos:

1. De când data alianţa României cu Puterile Centrale? În ce context fusese încheiată?

2. Care state ale Triplei Alianţe au intrat în război în anul 1914?

3. Ce cauze ale Primului Război Mondial identificaţi în document?

4. Comentaţi atitudinea României. Comparaţi răspunsul cu al colegilor.

Doc.3. Primul ministru I.I.C. Brătianu, despre necesitatea intrării României în război,

1916: “Într-o vâltoare ca aceea a actualului război (…) o ţară ca a noastră, o ţară cu aspiraţiuni

naţionale nu poate să rămână până la capăt neutră, fără a-şi compromite tot viitorul (…) De

aceea, chiar dacă ar fi să fim învinşi, prin faptul că patru din cele mai mari puteri au recunoscut

temeinicia revendicărilor noastre naţionale şi au consfinţit printr-un act solemn hotarele etnice

ale românilor de peste Carpaţi, cauza românismului va face un pas înainte mai mare şi mai

însemnat decât oricând. România s-a angajat deja şi nu mai poate da îndărăt, că ţara întreagă şi

toţi românii de peste munţi aşteaptă cu nerăbdare intrarea României în război.”

Pornind de la textul dat, elevii răspund întrebărilor de mai jos:

1. Care erau cele patru mari puteri semnatare ale convenţiilor cu România?

2. Ce prevedeau cele două convenţii? Extrageţi un fragment din text.

3. Cum era catalogată starea de neutralitate de către I.I.C. Brătianu?

4. Care era situaţia internaţională în momentul intrării României în război?

- Intrarea SUA în război.

- Ieşirea Rusiei din război

- (Pe baza hărţii, elevii analizează diversele faze ale războiului). Documente utilizate: Première

Guerre mondiale (1914-1918), Systèmes d’alliances, Guerres balkaniques, în: W. DEVOS şi R.

GEIVERS, Atlas historique Erasme, Namur, 1988, pp. 68-69.

c. Actorii-cheie ai conflictului (0,5 ore):

- Aceştia sunt menţionaţi: (Wilhelm al II-lea, Foch, Joffre, Ludendorff, Brusilov, Averescu;

Wilson, Lenin etc.)

d. Caracteristicile conflictului: Dimensiunea nouă a conflictului în raport cu războaiele

precedente (război total, mobilizarea populaţiei, industrial, economic, ideologic, durata ..)

(0,5 heure)

- De la un conflict regional la unul european şi mondial;

- Război total: pe uscat, pe apă, sub apă, în aer, noi arme;

- Serviciul militar obligatoriu, mobilizarea a zeci de milioane de soldaţi; (Se utilizează grafice

care arată mobilizările uriaşe de forţe militare);

- Punerea industriei pe picior de război;

- Utilizarea muncii femeilor;

- Războiul ideologic (propaganda, război drept, război de cucerire/imperialist;

- Credinţa taberelor că va fi un război scurt (până la Crăciun 1914); prelungirea până în 1918;

- Aportul puterilor extraeuropene şi resursele coloniilor, dominioanelor, protectoratelor etc.);

- Prăbuşirea imperiilor multinaţionale (ţarist, austro-ungar, otoman, german). (se utilizează harta

constatându-se cavalcada tronurilor în anii 1917-1918, cât şi formarea sau reîntregirea statelor

naţionale). Documente utilizate: Première Guerre mondiale (1914-1918), Systèmes d’alliances,

Guerres balkaniques, în: W. DEVOS şi R. GEIVERS, Atlas historique Erasme, Namur, 1988,

p.70.

e. Consecinţele războiului. Tratatele de pace - consecinţele imediate şi cele pe termen lung

(1 oră):

- “Cele 14 puncte”;

- Sistemul Versailles şi conferinţa de la Washington; “Cei Patru Mari”;

- Constituirea sau reîntregirea statelor naţionale în Europa C, SE, N;

- Securitatea colectivă (Societatea Naţiunilor: speranţe şi realităţi);

Pentru final propunem metoda cubului. Elevii împărţiţi în şase echipe, primesc fiecare

sarcini de lucru conform unei feţe a cubului:

Descrieţi: evoluţia războiului 1914-1918;

Comparaţi: beligeranţa Austro-Ungariei cu cea a Serbiei şi Belgiei;

Analizaţi: evoluţiile simultane ale fronturilor de vest şi de est (rus/francez în 1914, 1916,

francez/român, 1917);

Asociaţi: revoluţia industrială cu tipul, durata vastitatea pierderilor Marelui Război;

Aplicaţi: Cele 14 puncte deciziilor sistemului Versailles;

Argumentaţi: pro sau contra considerării Germaniei drept singurul vinovat de declanşarea

războiului;

Chestionar

Clasa a XI-a

(profil filologic – 2 ore/săptămână

Partea I. Structura cursului

a. Numărul de ore de curs consacrate Primului Război Mondial (ce procent reprezintă din

numărul total de ore anuale). 4 ore (5,7%);

b. Planul capitolului consacrat războiului (precizaţi volumul orar consacrat părţilor capitolului);

Relaţiile internaţionale. Cooperare şi conflict în secolul XX. Primul conflict de anvergură

mondială.

a. Cauzele războiului: (Marele Război al Europei industriale) (0,25 ore):

- Rivalitatea fraco-germană ;

- Naţionalismul în imperiile multinaţionale;

- Crizele regionale: marocană, războaiele balcanice; (Elevii utilizează harta identificând zonele

de conflict premergătoare Marelui Război). Documente utilizate: Première Guerre mondiale

(1914-1918), Systèmes d’alliances, Guerres balkaniques, în: W. DEVOS şi R. GEIVERS, Atlas

historique Erasme, Namur, 1988, p.69.

b. Evenimentele cheie ale conflictului (0,25 ore):

- Atentatul de la Sarajevo;

- Punerea în mişcare a alianţelor (28 iulie - 3 august 1914); (Pe grupe de lucru, elevii studiază

conţinutul acordului; se aminteşte alianţa Angliei şi acordul anglo-belgian referitor la garantarea

graniţelor; profesorul le spune că Tratatul Triplei Alianţe avea prevederi asemănătoare).

Doc.1. Convenţia militară franco-rusă - 1892. “Franţa şi Rusia însufleţite de dorinţa

comună de a păstra pacea, şi neavând alt scop decât de a face faţă nevoilor unui război de

apărare, provocat de atacul Triplei Alianţe împotriva uneia sau alteia dintre ele, au căzut de acord

asupra următoarelor prevederi:

1. Dacă Franţa este atacată de Germania sau de Italia susţinută de Germania, Rusia trebuie să-şi

angajeze toate forţele disponibile pentru a ataca Germania.

2. Dacă Rusia este atacată de Germania sau de Austria susţinută de Germania, Franţa trebuie să-

şi angajeze toate forţele disponibile pentru a înfrunta Germania. (…).

5. Franţa şi Rusia nu trebuie să încheie pace separată.

6. Prezenta Convenţie va avea aceeaşi durată ca şi Tripla Alianţă.”

Pornind de la textul dat, elevii răspund întrebărilor de mai jos:

1. Care erau obiectivele declarate ale semnatarilor? Puteau interveni şi în afacerile interne ale

altui stat?

2. În ce context internaţional fusese semnat acordul celor două părţi?

3. Care erau cazurile în care cele trei state trebuia să intervină una în ajutorul celeilalte?

4. Care erau statele europene socotite posibil agresoare?

5. Ce s-a întâmplat cu alianţa în vara anului 1914? Definiţi atitudinea fiecărui stat semnatar şi

precizaţi-vă punctul de vedere.

- Intrarea Japoniei - 1914; a SUA - 1917 - în război, de partea Antantei; războiul s-a mondializat;

(elevii studiază conţinutul panului Zimermann, descoperind un motiv al implicării SUA în

războiul contra Germaniei).

Doc.2. Nota Zimmermann - Berlin, 1 ianuarie 1917* (Nota a fost adresată de către

Ministerul de Externe de la Berlin, ambasadorului german din Mexic. Ea a fost interceptată şi

descifrată de Serviciul de Informaţii al Marinei Britanice şi predată departamentului de Stat al

SUA la 26 februarie 1917). “La începutul lui februarie intenţionăm să începem războiul

submarin nelimitat. În ciuda acestui fapt, în intenţia noastră este să păstrăm neutre Statele Unite

ale Americii.

Dacă această încercare nu reuşeşte, propunem o alianţă cu Mexicul pe următoarea bază:

vom purta războiul împreună şi vom încheia pacea împreună. Vom da un suport financiar general

şi se înţelege că Mexicul trebuie să cucerească teritoriile New Mexico, Texas şi Arizona. (…) Vă

rog, atrageţi atenţia preşedintelui Mexicului că angajarea luptei submarine, neîndurătoare acum,

promite ca Anglia să încheie pace în câteva luni. Zimmermann.”

Pornind de la textul dat, elevii răspund întrebărilor de mai jos:

1. Prezentaţi conţinutul notei diplomatice.

2. Precizaţi contextul în care a fost elaborată.

3. Sunteţi siguri de autenticitatea documentului?

4. Care a fost atitudinea SUA în faţa unui asemenea act ostil?

c. Actorii cheie ai conflictului (0,25 ore):

- Aceştia sunt menţionaţi (Wilson, Clemenceau, etc.) în diferite părţi ale capitolului.

d d. Caracteristicile conflictului: Dimensiunea nouă a conflictului în raport cu războaiele

precedente (război total, mobilizarea populaţiei, industrial, economic, ideologic, durata ..)

(0,25 ore);

- De la un conflict regional la unul european şi mondial.

- Punerea industriei pe picior de război;

e. Consecinţele războiului. Tratatele de pace - consecinţele imediate şi cele pe termen lung

(În căutarea unei noi ordini internaţionale) (1 oră):

- Pacea învingătorilor: viziuni asupra organizării lumii post conflict:

- SUA “Cele 14 puncte”; (Pe grupe de lucru, elevii studiază documentul, poziţionându-se diferit

în raport cu scopurile declarate şi cu realităţile prezente ale acestuia; o altă grupă studiază

clauzele Tratatului de la Versailles; diferenţele sunt semnificative, ele determinând revizionismul

ulterior, atât al unor state învinse cât şi al altora, învingătoare şi cauze ale noului conflict aprins

în anul 1939).

Doc.3. “Cele 14 puncte” ale preşedintelui american W. Wilson. “(…) Trebuie ca Belgia

(…) să fie evacuată şi restaurată (…).

Întregul teritoriul francez trebuie să fie eliberat iar regiunile invadate trebuie restaurate;

prejudiciul produs Franţei de Prusia în 1871 în ceea ce priveşte Alsacia-Lorena, prejudiciu care a

tulburat pacea mondială pentru aproape 50 de ani, trebuie să fie reparat (…).

O rectificare a frontierelor italiene trebuie să fie operată în conformitate cu datele clar

perceptibile ale principiului naţionalităţilor.

Popoarelor din Austro-Unfaria, (…) trebuie să le fie acordate posibilitatea unei evoluţii

autonome.

România, Serbia şi Muntenegru trebuie să fie evacuate; teritoriile lor ocupate trebuie să fie

restaurate; Serbiei trebuie să i se asigure accesul liber la mare (…).

Trebuie creat un stat polonez independent, care să cuprindă teritoriile locuite de populaţiile

indiscutabil poloneze şi căruia să i s e asigure un acces liber la mare (…).

Trebuie să se constituie o asociere generală a naţiunilor în virtutea unor convenţii formale având

ca obiect oferirea de garanţii reciproce de independenţă politică şi integritate teritorială atât

statelor mici, cât şi celor mari.”

Pornind de la textul dat, elevii răspund întrebărilor de mai jos:

1. Numiţi principiul de bază al acestui document.

2. Ce urmărea Wilson în politica internaţională?

3. Ce tabără militară putea fi favorizată de aceste principii?

4. În ce măsură au fost aplicate aceste principii în cadrul relaţiilor internaţionale interbelice?

Argumentaţi-vă răspunsul.

Doc.4. Tratatul de pace cu Germania, Versailles - 28 iunie 1919: ”(…) Clauze militare,

navale, aeriene: Art.160 (…) Începând din acest moment, totalul efectivelor armatei statelor care

constituie Germania nu va trebui să depăşească o sută de mii de oameni, inclusiv ofiţerii şi

necombatanţii, şi va fi destinată exclusiv la menţinerea ordinii pe teritoriu şi la poliţia

frontierelor. (…)

Art.173. Orice fel de serviciu militar general obligatoriu va fi desfiinţat în Germania.

Armata germană nu va putea fi constituită şi recrutată decât prin angajări voluntare. (…)

Art.180. Toate fortăreţele, fortificaţiile şi locurile întărite, situate pe teritoriul german, la

vestul unei linii trasate la 50 kilometri est de Rin, vor fi dezarmate şi dărâmate. (…)

Art.198. Forţele militare ale Germaniei nu vor trebui să cuprindă nici o aviaţie militară

sau marină.(…)

Partea a VIII-a reparaţii:

Art. 231. Guvernele aliate şi asociate declară, iar Germania recunoaşte, că Germania şi

aliaţii săi sunt răspunzători - pentru că le-au cauzat - de toate pierderile şi de toate daunele

suferite de guvernele aliate şi asociate , precum şi de naţionalii lor, ca urmare a războiului ce le-a

fost impus prin agresiune Germaniei şi a aliaţilor săi. (…).”

Pornind de la textul dat, elevii, grupaţi în 5 echipe, se poziţionează în raport cu statul pe

care-l reprezintă: Grupa I: Germania; Grupa a II-a: Franţa; Grupa a III-a: SUA; Grupa a IV-a:

Marea Britanie; Grupa a V-a: Grecia. După argumentarea poziţiei statului pe care-l reprezintă,

rolurile grupelor se redistribuie prin tragere la sorţi, fiecare grupă trebuie acum să susţină poziţia

altui stat, chiar una diametral opusă! Un exerciţiu de empatie foarte necesar!)

- Franţa şi Italia - pacea învingătorilor;

- Marea Britanie - menţinerea echilibrului european prin menajarea Germaniei;

- Sistemul Versailles şi conferinţa de la Washington; (Elevii studiază comparativ hărţile Europei

din anii 1914-1919, constatând diferenţele considerabile în trasarea graniţelor şi în numărul

statelor bătrânului continent). Documente utilizate: Première Guerre mondiale (1914-1918),

Systèmes d’alliances, Guerres balkaniques, în: W. DEVOS şi R. GEIVERS, Atlas historique

Erasme, Namur, 1988, p.69.

- De la ideile cuprinse în “Cele 14 puncte” la deciziile “Cei Patru Mari”;

- Sistemul Versailles: clauze militare, teritoriale, economice, coloniale;

- Constituirea sau reîntregirea statelor naţionale în Europa C, SE, N;

- Securitatea colectivă (Societatea Naţiunilor: speranţe şi realităţi);

- O pace dificilă (primele crize interbelice: războiul sovieto-polonez, turco/grec; disputa italo-

iugoslavă, franco-belgiano/germană, Planul Dawes);

- Interesele divergente ale Marii Britanii, Franţei, Italiei, Japoniei, Greciei, Poloniei;

- Fisurarea vechii coaliţii:

- Războiul greco-turc - 1919-1923 - (Grecia sprijinită de Marea Britanie; Turcia de Franţa şi

Italia; Conferinţa de la Lausanne care modifica Tratatul de la Sevres - primul pas spre revizuirea

tratatelor);

- Conflictul italo-iugoslav pentru Fiume (Rijeka);

- Războiul polono-sovietic 1920-1921;

- Planul Dawes - 1923 - impus în dauna Franţei;

- Zona Asia-Pacific; Conferinţa de la Washington: limitarea intereselor Japoniei în China; o nouă

tensiune între foştii aliaţi europeni şi extraeuropeni;

Pentru final propunem metoda cubului. Elevii împărţiţi în şase echipe, primesc fiecare

sarcini de lucru conform unei feţe a cubului:

Descrieţi: evoluţia relaţiilor internaţionale (1871-1913);

Comparaţi: atitudinea statelor componente ale celor două alianţe între 28 iulie-3 august 1914.

Analizaţi: cauzele neînţelegerilor din fosta tabără a Antantei după anul 1918;

Asociaţi: anumiţi termeni istorici unor atitudini relative la război;

Aplicaţi: Pe o hartă mută comparaţi graniţele statelor europene înainte şi după 1918;

Argumentaţi: pro sau contra impunerii principiilor wilsoniene în cadrul Sistemului Versailles

(Joc de rol: câte o grupă de elevi reprezintă interesele unui anumit stat);

Clasa a XII-a

Partea I: Planul/Structura cursului

a. Numărul de ore de curs consacrate Primului Război Mondial (ce procent reprezintă din

numărul total de ore anuale);

Lecţia Statul în slujba idealului naţional reprezintă 1 oră de curs din 35 de ore anual, adică

2,85% din volumul anual de ore;

b. Planul capitolului consacrat războiului (precizaţi volumul orar consacrat părţilor capitolului).

Partea a II-a. Conţine temele de curs pentru secvenţele următoare:

a. Cauzele războiului (0,25 ore):

- Constituirea coaliţiilor politico-militare (Tripla Alianţă şi Tripla Înţelegere);

- Naţionalismul în imperiile multinaţionale;

- Consiliul de Coroană de la Sinaia şi adoptarea politicii de neutralitate (21 iulie/3 august 1914);

- Atitudinea clasei politice şi a opiniei publice faţă de război; (Pe grupe de lucru, elevii studiază

conţinutul următoarelor documente şi evidenţiază atitudinea diferiţilor participanţi):

Doc.1. Consiliul de Coroană de la Sinaia (3 august 1914): “Regele citeşte declaraţia sa:

Nu trebuie să facem politică de sentimente Neutralitatea este o soluţie rea, care va face ca

România să piardă înalta situaţie pe care a câştigat-o; să ne pronunţăm numaidecât în favoarea

Germaniei şi a Austriei, cu care ne legă un tratat (…).

Carp: Război imediat, trebuie ajutat germanismul să zdrobească slavismul (…).

Brătianu: Să ne armăm, să preparăm opinia publică, să nu ne declarăm neutri, dar în stare de

apărare a graniţelor noastre.

Regele: Sunt rege constituţional şi nu voi declara ei singur războiul.”

Pornind de la textul dat, elevii răspund întrebărilor de mai jos:

1. De când data alianţa României cu Puterile Centrale? În ce context fusese încheiată?

2. Care state ale Triplei Alianţe au intrat în război în anul 1914?

3. Ce cauze ale Primului Război Mondial evidenţiaţi în document?

4. Comentaţi atitudinea României. Comparaţi răspunsul cu al colegilor.

Doc.2. Primul ministru I.I.C. Brătianu, despre necesitatea intrării României în război,

1916: “Într-o vâltoare ca aceea a actualului război (…) o ţară ca a noastră, o ţară cu aspiraţiuni

naţionale nu poate să rămână până la capăt neutră, fără a-şi compromite tot viitorul (…) De

aceea, chiar dacă ar fi să fim învinşi, prin faptul că patru din cele mai mari puteri au recunoscut

temeinicia revendicărilor noastre naţionale şi au consfinţit printr-un act solemn hotarele etnice

ale românilor de peste Carpaţi, cauza românismului va face un pas înainte mai mare şi mai

însemnat decât oricând. România s-a angajat deja şi nu mai poate da îndărăt, că ţara întreagă şi

toţi românii de peste munţi aşteaptă cu nerăbdare intrarea României în război.”

Pornind de la textul dat, elevii răspund întrebărilor de mai jos:

1. Care erau cele patru mari puteri semnatare ale convenţiilor cu România?

2. Ce prevedeau cele două convenţii? Extrageţi un fragment din text.

3. Cum era catalogată starea de neutralitate de către I.I.C. Brătianu?

4. Care era situaţia internaţională în momentul intrării României în război?

- Intrarea Statelor Unite în război: Pntru pregătirea răspunsurilor la aceste întrebări, pe grupe de

lucru, elevii utilizează harta primului Război Mondial);

- Negocierile şi convenţiile politice şi militare ale României cu Atanta;

Doc.3. Conveţia militară ruso-română - 17 august 1916: «România se obligă a mobiliza

toate forţele sale de uscat şi de apă şi a ataca Austro-Ungaria cel mai târziu la 28 august 1916

(…) Armata rusă se obligă să atace în chipul cel mai energic pe frontul austriac, pentru a uşura

României aceste operaţii. (…) Începând cu 12/25 august, flota rusă va trebui să apere portul

Constanţa (…) Rusia se obligă să trimită în Dobrogea, în momentul mobilizării armatei române,

două divizii de infanterie şi una de cavalerie, pentru a coopera cu armata română contra armatei

bulgare. Aliaţii se obligă a executa ofensiva prin armatele lor de la Salonic, cel mai târziu cu opt

zile înainte de începerea atacului României (…).»

Pornind de la acest document, elevii, în grupe de câte doi, grupează: obligaţiile României

faţă de aliaţi, obligaţiile aliaţilor faţă de România, şi perspectivele participării României la acest

conflict.

b. Evenimentele-cheie ale conflictului (0,25 ore)

- 4/17 august 1916, intrarea armatei române în Transilvania;

- Defecţiunea aliaţilor şi întârzierea trimiterii de tehnică de luptă către armata română;

- Ocuparea a 2/3 din teritoriul României de germani (Elevii utilizează harta care prezintă aceste

aspecte în desfăşurarea războiului).

- Proclamarea regelui Ferdinand adresată soldaţilor (23 martie 1917) în care promite reformele

agrare şi electorale; (Elevii studiază documentul şi evidenţiează importanţa psihologică a

mesajului regal, în contextul tulburărilor anului 1917) ;

Doc.4. Proclamaţia Regelui Ferdinand I către soldaţi, 23 martie 1917:

“Vouă, fiilor de ţărani, care aţi apărat cu braţul vostru pământul unde v-aţi născut, unde

a-ţi crescut, vă spun eu, regele vostru, că pe lâmgă răsplata cea mare a victoriei, (…) aţi câştigat

totodată dreptul de a stăpâni într-o măsură mai largă pământul pe care v-aţi luptat. (…) Vi se va

da şi o largă participare la treburile publice!”

Pornind de la textul dat, răspundeţi la întrebările următoare:

1. Care erau promisiunile regelui Ferdinand adresate soldaţilor români?

2. Care era contextul intern şi internaţional în momentul lansării proclamaţiei?

3. Ce credeţi că s-a întâmplat cu moralul a armatei române după aflarea conţinutului

proclamaţie?

4. Care partid politic era inspiratorul acestor promisiuni? Argumentaţi răspunsul.

5. Ce campanii militare a purtat România ulterior acestei proclamaţii?

- Campania anului 1917 (victoriile de la Mărăşti, Mărăşeşeti şi Oituz);

- Pacea de la Buftea-Bucureşti.

c. Actorii-cheie ai conflictului (0,25 ore)

- Regele Carol I, regele Ferdinand I, primul ministru I.I.C. Brătianu, generalul Averescu, regina

Maria.

d. Caracteristicile conflictului: Dimensiunea nouă a conflictului în raport cu războaiele

precedente (război total, mobilizarea populaţiei, industrial, economic, ideologic, durata ..)

(0,25 ore)

- Mobilizarea a 1 milion de soldaţi;

- Punerea industriei pe picior de război;

- Credinţa în victoria finală: regina Maria, istoricul Nicolae Iorga;

- Prăbuşirea imperiilor multinaţionale (ţarist şi austro-ungar);

e. Tratatele de pace. Consecinţe immediate şi pe termen lung.

- «Cele 14 puncte»;

- Sistemul Versailles: recunoaşterea unirii României;

- Constituirea statului naţional unitar român;

Pentru final propunem metoda cubului. Elevii împărţiţi în şase echipe, primesc fiecare

sarcini de lucru conform unei feţe a cubului:

Descrieţi: atitudinea diferiţilor participanţi la Consiliul de Coroană de la Sinaia;

Comparaţi: atitudinile Italiei şi a României în 1914, şi a altor state membre ale Puterilor

Centrale;

Analizaţi: decizia României de a se alătura Antantei în anul 1916;

Faceţi asocieri: între stipulaţiile Convenţiei româno-ruse semnată în august 1916 şi situaţia

româniei după intrarea în război; între capitularea Rusiei şi pacea de la Buftea-Bucureşti;

Aplicaţi: (Pe o hartă albă, de contur) o comparaţie a frontierelor României înainte şi după 1918;

Argumentaţi: pentru sau contra utilizării de către istoricii români a expresiilor „război drept”,

„război de reîntregire”, pentru atitudinea României între anii 1914-1918.