Memoriu SF AC · PDF filePROIECTARE SI CONSULTANTA IN CONSTRUCTII Sediu: SIBIU, Soseaua Alba...

PROIECTARE SI CONSULTANTA

IN CONSTRUCTII

Sediu: SIBIU, Soseaua Alba Iulia, nr.14, et.4, ap.3, 550018 Telefon: 0269 436554 Fax: 0269 436554 E-mail: [email protected]

2015

PROIECT NR. 85/53/2015

privind investitia

ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

IN SATELE CHIRPAR SI SASAUS,

COMUNA CHIRPAR, JUDETUL SIBIU

BENEFICIAR: COMUNA CHIRPAR, JUD. SIBIU

AMPLASAMENT: satele CHIRPAR si SASAUS, COM. CHIRPAR, JUD. SIBIU

S.C. ASPIRE DESIGN S.R.L. PROIECT NR. 85/53/2015

Faza de proiectare: Studiu de Fezabilitate

2

COLECTIV DE ELABORARE

Coordonator lucrare: ing. Sandu STOICA

Responsabil tehnic: ing. Sandu STOICA

Membri în colectivul de elaborare:

ing. Iulia STROIA

ing. Sandu STOICA

ing. Horea POPENTA

Ing. Marian ENE



3

BORDEROU:

CAP 1. DATE GENERALE ................................................................................................................ 5

1.1. DENUMIREA OBIECTULUI DE INVESTITII: ....................................................................... 5

1.2. AMPLASAMENTUL INVESTITIEI: ...................................................................................... 5

1.3. TITULARUL INVESTITIEI: ................................................................................................. 5

1.4. BENEFICIARUL INVESTITIEI: ........................................................................................... 5

1.5. ELABORATORUL STUDIULUI : ............................................................................................. 5

CAP 2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL ................................................................. 6

2.1 Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului ... 6

2.2 Descrierea investitiei ........................................................................................................... 8

2.2.1 Necesitatea si oportunitatea investitiei ................................................................................ 8

2.2.2 Scenarii tehnico-economice propuse ................................................................................ 10

2.2.3 Descrierea constructiva, functionala si tehnologica ........................................................... 12

CAP 3. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI ..................................................................................... 44

3.1 Zona si amplasamentul ..................................................................................................... 43

3.2 Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat ..................................................... 45

3.3 Situatia ocuparilor devinitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din

intravilan/extravilan ...................................................................................................................... 45

3.4 Studii de teren ....................................................................................................................... 45

3.5 Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice

domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea

variantei optime pentru aprobare ................................................................................................. 46

3.6 Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum ............................................................... 48

3.7 Concluziile evaluarii impactului asupra mediului .................................................................... 49

CAP 4. DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE ......................................................... 53

A. Durata de realizare ............................................................................................................... 53

CAP 5. COSTURI ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI ......................................................................... 57

5.1 VALOAREA TOTALA CU DETALIEREA PE STRUCTURA DEVIZULUI GENERAL ......... 57

5.2 ESALONAREA COSTURILOR CORABORATE CU GRAFICUL DE REALIZARE A

INVESTITIEI ................................................................................................................................ 58

5.3 ANALIZA COST - BENEFICIU .......................................................................................... 58

CAPITOLUL 6 - SURSELE DE FINANTARE ALE INVESTITIEI ...................................................... 78

CAP 7. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI ..... 78



4

7.1 LOCURI DE MUNCA CREATE IN FAZA DE EXECUTIE ........................................................... 78

7.2 LOCURI DE MUNCA CREATE IN FAZA DE OPERARE ........................................................... 79

CAP 8. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI ................................. 79

8.1 VALOAREA TOTALA ................................................................................................................. 79

8.2 ESALONAREA INVESTITIEI ..................................................................................................... 79

8.3 DURATA DE REALIZARE ......................................................................................................... 80

8.4 CAPACITATI (IN UNITATI FIZICE SI VALORICE) ...................................................................... 80

8.5 ALTI INDICATORI SPECIFICI DOMENIULUI DE ACTIVITATE IN CARE ESTE REALIZATA

INVESTITIA. DUPA CAZ ................................................................................................................. 80

CAPITOLUL 9 - AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU .................................................................... 81



5

CAP 1. DATE GENERALE

1.1. DENUMIREA OBIECTULUI DE INVESTITII:

ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE IN SATELE CHIRPAR SI SASAUS,

COMUNA CHIRPAR JUDETUL SIBIU

1.2. AMPLASAMENTUL INVESTITIEI:

Satele Chirpar si Sasaus, com. Chirpar, jud. Sibiu

1.3. TITULARUL INVESTITIEI:

COMUNA CHIRPAR, JUD. SIBIU

Adresa: Strada Principala, nr. 47, loc. Chirpar, com. Chirpar, jud. Sibiu, 557080

Telefon: 0269/586.101 0269/586.178

Fax: 0269/586.228

Email: [email protected]

1.4. BENEFICIARUL INVESTITIEI:

COMUNA CHIRPAR, JUD. SIBIU

1.5. ELABORATORUL STUDIULUI :

Proiectant de specialitate

S.C. ASPIRE DESIGN S.R.L.

J32/387/2014 CUI 33068134

SIBIU, Sos. Alba Iulia, nr.14, et.4, ap.3, 550018

Tel : 0269 – 436.554

Fax: 0269 – 436.554

Email: [email protected]



6

CAP 2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1 Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

Beneficiarul lucrarii, Comuna Chirpar, urmareste imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei din

comuna, prin infiintarea unei retele de apa potabila si canalizare menajera in satele Chirpar si Sasaus,

localitati ce sunt in urma din punct de vedere al echiparii edilitare.

In prezent in cele 2 sate nu exista un sistem de alimentare cu apa potabila, alimentarea catre locuitori

facandu-se partial printr-un sistem de tip gospodăresc de alimentare cu apă subterană de adâncime mică sau

medie, cât si prin fântâni, săpate în gospodăriile populatiei.

Această situatie este desigur, necorespunzătoare, cu atât mai mult cu cât în localitate sunt oameni cu

efective de animale, cu masini si utilaje agricole si cu o activitate economico-socială specifica mediului rural.

Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă are efecte negative asupra nivelului de trai

al locuitorilor, asupra dezvoltării economice si asupra stării de sănătate a oamenilor.

In ceea ce priveste canalizare menajera, intru-cat nu exista un sistem de colectare a apelor uzate

menajere centralizat, apele uzate sunt deversate prin canale deschise în văi, în cursurile de apă ce

traversează localitatea si in panza freatica.

Realizarea unei retele de alimentare cu apa potabila si de canalizare menajera pentru satele Chirpar

si Sasaus, constituie un pas important în modernizarea infrastructurii publice de bază din comuna Chirpar,

judetul Sibiu, reprezentând pentru Primaria Comunei Chirpar, o ţintă importantă în scopul atingerii

performanţei serviciului public, precum şi pentru respectarea de către acesta a celor două responsabilităţi

majore asumate: sănătatea şi confortul locuitorilor, respectiv siguranţa mediului şi protejarea resurselor de

apă.

Satele componente ale comunei Chirpar sunt:

- satul Chirpar – resedinta comunei – este pozitionat in centrul comunei,

- satul Vard: in partea de N,

- satul Veseud: in partea de N-E,

- satul Sasaus: in partea de S.

Celelalte 2 sate apartinand comunei Chirpar, Vard si Veseud dispune de un sistem de alimentare cu

apa potabila si canalizare menajera, investitia curenta venind in completarea infrastructurii de baza a comunei

Chirpar prin asigurarea unui grad de conectare la serviciile de apa si canalizare de 100% la nivelul comunei.

Elaborarea soluţiei de realizare a lucrărilor fundamentate în prezenta documentatie se va face cu

respectarea legislaţiei şi a reglementărilor tehnice în vigoare.

Proiectul stabileşte condiţiile tehnice şi economice de execuţie a celor 2 retele in satele Chirpar si

Sasaus, care să asigure prin componentele sale:

Alimentare cu apa potabila

- prin infiintarea retelei de apa potabila se va asigura alimentarii cu apa a tuturor consumatorilor

din cele 2 localitati;



7

- sursa de apa este reprezentata conducta de aductiune Arpasu de Sus – Agnita, aflata in

operare de catre operatorul regional S.C. APA TARNAVEI MARI S.A. Conducta de aductiune a fost reabilita

de curand prin proiectul POS Mediu;

- conducta de aductiune tranziteaza intravilanul celor 2 localitati. Astfel, alimentarea fiecarui

rezervor de inmagazinarea apa aferent pentru fiecare localitate in parte, se va face din caminele de vane

existente pe traseul aductiunii din intravilanul localitatilor;

- furnizarea unei ape corespunzatoare din punct de vedere calitativ;

- creşterea calităţii de viaţă pe termen mediu, iar pe termen lung creşterea atractivităţii zonei

pentru noi investiţii private;

- un impact pozitiv asupra mediului uman, asupra stării de sănătate a populaţiei, cât şi asupra

mediului fizic, asupra regimului de calitate al apelor subterane, al solului şi subsolului;

Canalizare menajera

- ridicarea standardului de viaţă a populaţiei prin crearea premiselor pentru dezvoltarea

urbanistică şi economică a zonei. Pentru aceasta, s-a creat posibilitatea reală de racordare a tuturor

locuitorilor, instituţiilor şi agenţilor economici la reţeaua de canalizare proiectată;

- functie de amplasamentul localitatilor, de numarul de locuitori din cele 2 sate si de costurile de

operare a sistemului de canalizare, s-a optat ca apele uzate din cele 2 sate sa fie epurate intr-o statie de

epurare construita in jurul satului Chirpar;

Statie de Epurare ape uzate

Epurarea apelor uzate menajere din cele 2 sate, se va realiza prin intermediul staţiei de epurare de tip

mecano-biologic si treapta tertiara cu un debit maxim de 185,0 mc/zi.

Amplasamentul staţiei de epurare, este situat in partea de sud a extravilanul localitatii Chirpar, ce va

asigura evacuarea unei ape epurate ai cărei parametri calitativi vor respecta prevederile normativelor NTPA

001/2005, conform HG 352/2005, cu privire la condiţiile de evacuare a apelor uzate epurate în emisari naturali.

Statia de epurare mecano-biologica este proiectata pentru epurarea tuturor tipurilor de ape uzate

menajere, iar principiul biologic are la baza epurarea cu biomasa in suspensie, aerata cu bule fine. Statia de

epurare este echipata si cu sistem pentru precipitarea fosforului.

Obiectivele specifice urmărite sunt:

• asigurarea gradului de conectare de 100% a populatiei din cele 2 sate;

• imbunatatirea infrastructurii fizice si de baza a comunei;

• asigurarea conformarii cu Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate;

• reducerea infiltratiilor in sol si in apele subterane si de suprafata prin actualele practicii de

deversare a apei uzate netratate de catre locuitori;

• asigurarea necesarului de apa catre toti locuitorii satelor Chirpar si Sasaus;

• furnizarea catre consumatori a unei ape conforme cu Legea Apelor 458/2002;

• impactul pozitiv asupra sanatatii populatiei si asupra mediului.



8

Nu în ultimul rând, proiectul va aduce beneficii importante comunităţii, pentru că va creşte

atractivitatea investiţională a zonei, va duce la crearea de locuri de muncă, va contribui la creşterea veniturilor

colectate din taxe şi impozite, va lărgi aria de manifestări culturale. Efectul de antrenare al proiectului se

aşteaptă să fie considerabil.

Studiul de Fezabilitate a fost realizat in conformitate cu legislatia in vigoare cu respectarea HG

28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice,

precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări

de intervenţii.

Studiul de fezabilitate este documentaţia tehnico-economică prin care se stabilesc principalii indicatori

tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii pe baza necesităţii şi oportunităţii realizării acestuia şi care

cuprinde soluţiile funcţionale, tehnologice, constructive şi economice ce urmează a fi supuse aprobării.

Prin implementarea prezentei investitii, vor fi deserviţi un numar de cca. 1400 LE in cele 2 localitati.

Comuna Chirpar prin reprezentatii sai legali sau colaboratori se va ocupa de implementarea

investitiei, si va face toate demersurile necesare pentru obtinerea de fonduri, avize si acorduri, autorizatie de

constructie.

2.2 Descrierea investitiei

2.2.1 Necesitatea si oportunitatea investitiei

Dezvoltarea economico-socială durabilă a unei comunităţi depinde în mare măsură de nivelul

echipării edilitare a acesteia, de asigurarea tuturor utilităţilor necesare desfăşurării în condiţii optime a

activităţilor de comerţ şi industrie şi atragerii de noi membri în comunitate, potenţiali investitori sau

consumatori, prin ridicarea standardului de viaţă.

Localitatile studiate deţin un potenţial uman şi natural care poate asigura o frumoasă perspectivă în

ceea ce priveşte dezvoltarea economico-socială.

Problema asigurarii retelelor de apa si canalizare in mediul rural este în ultima perioadă tot mai des

dezbătută, în vederea găsirii unor solutii tehnice si a unei finantari concrete, care să asigure pentru locuitori

posibilitatea de bransare la retelele de apa potabila, respectiv de racordare la un sistem de canalziare.

Pentru cele 2 localitati, lipsa celor 2 utilitati in sate i-a determinat pe edilii comunei Chirpar să ia măsuri

pentru introducerea retelelor de apa si canalizare.

Prin urmare, necesitatea realizării acestei investitii rezultă din necesitatea de a se asigura premisele

unei dezvoltări durabile ulterioare, din punct de vedere economic, urbanistic, social, pentru a lăsa generatiilor

următoare un mediu propice dezvoltării.

Datorită lipsei sistemelor edilitare corespunzătoare se constată scăderea alarmantă a populaţiei în

zonă, în special a populaţiei tinere.

Accesul la apă curentă şi canalizare, accesul la electricitate, la gaze naturale, servicii de salubritate,

apropierea de furnizorii de servicii educaţionale, medico-sanitare, comerciale şi sociale etc., toate acestea tind

să formeze un tot unitar care dau o măsură a calităţii locuirii prin accesul la utilităţi publice – asigură un trai de

o calitate superioară.



9

Una din nevoile elementare ale omului o reprezintă accesul la apă potabilă, calitatea locuirii fiind grav

afectată de absenţa acesteia, fapt datorat în special lipsei posibilităţilor de branşare la reţelele de utilităţi

publice a zonelor de locuinţe.

Ca un aspect esential ce trebuie subliniat in vederea sustinerii necesitatii investitiei, se subliniaza

stadiul de poluare, (in special a solului si subsolului), ca urmare a inexistentei a unui minim de dotari specifice

colectarii si epurarii apelor uzate. In gospodariile populatiei apele sunt deversate direct pe sol, ajugand in

panza freatica.

În aceste condiţii, administratia Comunei Chirpar va face toate demersurile necesare pentru

introducerea retelelor de apa si canalizare si in cele 2 sate la care aceste utilitati lipsesc.

Necesitatea:

Necesitatea fundamentala o reprezinta:

• lipsa retelei de alimentare cu apa potabila in satele Chirpar si Sasaus;

• lipsa unui sistem de canalizare menajera in cele 2 localitati;

• in prezent, alimentarea cu apă potabilă a localnicilor, se face partial printr-un sistem de tip

gospodăresc de alimentare cu apă subterană de adâncime mică sau medie, cât si prin fântâni;

• locuitorii satelelor Chirpar si Sasaus, nu beneficiază de un sistem de colectare a apelor uzate

menajere centralizat, acestea fiind deversate prin canale deschise în văi, în cursurile de apă ce traversează

localitatea si in panza freatica.

• asigurarea necesarului de apa catre toti locuitorii satelor Chirpar si Sasaus;

• furnizarea catre consumatori a unei ape conforme cu Legea Apelor 458/2002;

• imbunatatirea infrastructurii fizice si de baza a comunei Chirpar;

• creşterea calităţii vieţii pentru rezidenţi celor 2 sate;

• potenţialul turistic al zonei nu poate fi exploatat fără realizarea unei sistem de utilităţi;

• realizarea infrastructurii ar duce, nu în ultimul rând, la creşterea calităţii vieţii socio-culturale şi

la crearea de noi oportunităţi investiţionale din partea agenţilor economici.

Oportunitatea investitiei consta in derularea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020,

program care desfasoara o serie de axe prioritare de dezvoltare, grupate pe măsuri specifice, având ca

finalitate îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie in mediul rural.

Experienta autoritatilor locale, reprezentate in special prin institutia primarului, in gestionarea fondurilor

europene de a lungul timpului, reprezinta un atu in promovarea investitiei, obtinerea fondurilor necesare

investitiei.

Concluzii:

� Proiectul este necesar si asigura imbunatatirea infrastructurii de baza a comunei;

� Proiectul este oportun atat din punct de vedere al nevoii de dezvoltare a comunei cat si din

punctul vedere al facilitatilor oferite de PNDR 2014-2020;

� Proiectul se desfăşoară în spaţiul rural;

� Obiectul proiectului se încadrează în tipul de acţiuni sprijinite în cadrul Programului PNDR,

Fisa 7 – Servicii de baza si reinnoirea satelor in zonele rurale;



10

� Proiectul se desfăţoară în conformitate cu cerinţele de amplasare şi cu cerinţele de

conformare din Planul Urbanistic General şi Regulamentul Local de Urbanism;

� Beneficiarul poate asigura mentenanţa retelelor de apa si canalizare, prin predarea

investitiei catre operatorul regional de apa-canal, S.C. APA TARNAVEI MARI S.A. MEDIAS.

La elaborarea proiectului investiţiei propuse se vor respecta reglementările naţionale şi europene

privind mediul şi regimul juridic al apelor:

� O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

� accesul publicului la informaţia de mediu 90/313/CEE;

� Legea 310/2004 şi Legea nr.112/2006 pentru completarea şi modificarea Legii nr. 107/1996 a

apelor.

Devizul general şi devizele pe obiect s-au întocmit în conformitate cu conţinutul cadru şi metodologia

prevăzută de H.G. 28/09.01.08.

Pentru a concluziona acest paragraf al studiului de fezabilitate, trebuie prezentate si urmatoarele

oportunităţi, care justifică necesitatea investiţiei propuse în cadrul proiectului:

a. autoritatea publică locală si judeteana este proprietarul legal al terenului unde vor fi amplasate

obiectele de investitie;

b. realizarea investiţiei propuse prin prezentul proiect contribuie la indeplinirea cerinţelor impuse

României prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană;

c. tendinţa globală, atât guvernamentală cât şi nonguvernamentală, de a furniza servicii corespunzătoare

de utilităţi.

d. orientarea mondială şi naţională de dezvoltare a localităţilor rurale în sensul conceptului de

Dezvoltare Durabilă.

2.2.2 Scenarii tehnico-economice propuse

Propunerile prezentului proiect se vor materializa în realizarea de lucrări specifice proiectului având

următoarele scopuri:

- asigurarea necesarului de apa potabila la debitul si presiunea necesara catre toti consumatorii din

cele 2 localitati;

- colectarea apelor uzate menajere de la toate gospodariile existente;

- epurarea apelor uzate menajere si evacuarea unei apei epurate in conformitate cu

NTPA001/2005;

- racordarea unui numar de cca. 304 de gospodarii, prin care vor fi deserviti 1400 de LE;

- creşterea calităţii de viaţă pe termen mediu, iar pe termen lung creşterea atractivităţii zonei pentru

noi investiţii private;

- realizarea unui impact pozitiv asupra populatiei si asupra mediului.



11

Descrierea scenariilor

În acest sens au fost luate în considerare următoarele scenarii:

Scenariul 1

1. Păstrarea situaţiei existente, fără realizarea investiţiei.

La analiza alternativei de a pastra situaţia existentă, s-a constatat că deşi costul de investiţie este

zero, impactul negativ asupra modul de viaţă a locuitorilor este mare (utilizarea in continuare a apei din fantani

necorespunzatoare din punct de vedere a potabilitatii, respectiv continuarea practici actuale de deversarea a

apelor uzate in mediului inconjurator).

Neinterventia asupra starii actuale nu inseamna mentinerea acesteia, ci dimpotriva, accentuarea

unor aspecte negative:

• cresterea permanenta a cantitatilor de apa uzata generata din activitatile economico-sociale;

• accentuarea poluarii mediului, in special a solului si subsolului;

• degradarea conditiilor de trai in comuna;

• izolarea comunei.

Scenariul 2:

Alimentare cu apa

Se propune realizarea unei retele de apa potabila individuala in cele 2 sate compusa din:

- conducta de aductiune – ce va asigura alimentarea rezervorului de apa proiectat pentru

fiecare sat;

- rezervor de inmagazinare apa;

- retea de distributie apa ;

- alimentarea cu apa a populatiei se va face prin cismele stradale.

Canalizare menajera

Se propune realizarea realizarea unui sistem individual de canalizare menajera in cele 2 localitati

compus din:

- colectoare gravitatioanle de canalizare menajera ;

- racorduri individuale la canalizarea proiectata;

- statii de pompare apa uzata;

- statie de epurare.

Scenariul 3

Alimentare cu apa

Se propune realizarea unei retele de apa potabila individuala in cele 2 sate compusa din:

- conducta de aductiune – ce va asigura alimentarea rezervorului de apa proiectat pentru

fiecare sat;

- rezervor de inmagazinare apa;

- retea de distributie apa ;

- alimentarea cu apa a populatiei se va face prin bransamente individuale.



12

Canalizare menajera

Realizarea unui sistem individual de canalizare menajera in cele 2 localitati compus din colectoare de

canalizare, racorduri individuale la canalizarea proiectata, statii de pompare apa uzata si o singura statie de

epurare in loc. Chirpar

Scenariul recomandat de catre elaborator

Scenariul recomandat de catre elaborator este scenariul nr.3.

Avantajele scenariului recomandat se indentifica in:

- asigurarea alimentarii cu apa potabila pentru fiecare gospodarie la debitul si presiunea

necesara;

- rezistenta in timp a conductelor de polietilena de inalta densitate;

- grad 0 de infiltratii rezultat prin folosirea materialelor alese;

- costuri de investitie mici privind realizarea unei singure statii de epurare;

- costuri reduse de exploatare mici privind operarea unei singure statii de epurare comparativ

cu operarea a 2 statii de epurare(costuri cu energie electrica, consumabile, personal);

În cadrul analizei efectuate, factorii cu influenţă majoră au fost:

- factorul tehnico - economic, potrivit căruia s-au ţinut cont de posibilităţile de realizare a

obiectivelor corespunzătoare tehnic, cu cheltuieli minime, astfel încât suma cheltuielilor de investiţie, a

cheltuielilor de amortizare şi a celor de exploatare să fie minime;

- factorul juridic, potrivit căruia suprafeţele ocupate temporar pentru realizarea investiţiei vor

aparţine domeniului public;

- factorul de optimizare a modului de realizarea a retelelor de apa si canalizare in satele Chirpar

si Sasaus.

2.2.3 Descrierea constructiva, functionala si tehnologica

Asigurarea unei calităţi corespunzătoare a lucrărilor de proiectare şi inginerie va putea fi posibilă prin

respectarea cadrului normativ atât în ceea ce priveşte conţinutul cadru al documentaţiei cât şi specificaţiile

tehnice de proiectare şi executare a lucrării. Prin respectarea conţinutului cadru al Studiului de Fezabilitate,

legiferat prin H.G. 28/2008, Beneficiarul este asigurat că i se pun la dispoziţie toate informaţiile necesare luării

unor decizii corecte, în derularea investiţiei.

Elaborarea soluţiilor de realizare a obiectivelor proiectate atât în prezentul studiu precum şi la fazele

următoare de proiectare, se va face cu respectarea legislaţiei şi a reglementărilor tehnice în vigoare:

• Ordinul 195/2005 – privind Protecţia mediului;

• Legea 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 107/1996 a apelor;

• Directiva 85/337/CE;

• Directiva 97/11/CE;

• NP 133/2013 – ”Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă

şi canalizare a localităţilor”



13

• SR 1343–1/2006 „Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă de alimentare pentru localităţi

urbane şi rurale.”;

• SR 4163-1/1995 „Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii fundamentale de proiectare”;

• SR 4163-2/1995 „Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de calcul”;

• SR 4163-3/1995 „Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de execuţii şi exploatare”;

• STAS 10617 – 2 /1984 „Ţevi din polietilenă de înaltă densitate. Dimensiuni”;

• STAS 6002 – 88 – „Camine pentru bransamente de apa”;

• SR 1846/1-2006 ‘’Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 1. Determinarea debitelor de

ape uzate de canalizare’’

• STAS 2448 /1982 „Canalizări. Cămine de vizitare. Prescripţii de proiectare.”;

• STAS 2308- 81 “ Capace şi rame pentru cămine de vizitare”;

• SR 8591-1/1997 „Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane, executate în săpătură”

• STAS 9570-1/1989 „Marcarea şi reperarea reţelelor de conducte şi cabluri în localităţi”;

• STAS 9824-5/1975 „Măsurători terestre. Trasarea pe teren a reţelelor de conducte, canale şi cabluri”;

• I9-94 “Normativ pentru executarea instalatiilor sanitare”

• Legea 107/96 “Legea apelor”;

• Legea 137/95 “Legea mediului”;

• Directiva nr.98/83/EEC “privind calitatea apei destinate consumului uman transpusa in legislatia

romaneasca prin Legea nr.458/2002 privind calitatea apei destinate consumului uman din MO nr.552/2002”

Investiţia se va realiza în condiţiile de autorizare prevăzute de Legea 50/1991 modificată şi completată

ulterior, respectiv cu parcurgerea în continuare a următoarelor etape:

- obţinerea Certificatului de Urbanism la faza D.T.A.C.;

- întocmirea proiectului tehnic şi elaborarea detaliilor de execuţie;

- întocmirea Documentaţiei Tehnice pentru obţinerea Autorizaţiei de Construire;

- obţinerea avizelor şi acordurilor cerute prin Certificatul de Urbanism;

- obţinerea Autorizaţiei de Construire.

Lucrările se vor desfăşura sub supravegherea unui responsabil tehnic cu execuţia, atestat conform

normelor legale în vigoare.

La executarea şi predarea lucrării se vor respecta reglementările din Legea nr.10 –1995 privind

calitatea în construcţii şi H.G. nr. 273-1994 privind recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente

acestora.

În conformitate cu prevederile legale, cele trei părţi implicate, respectiv beneficiarul, proiectantul şi

constructorul se vor îngriji de întocmirea Cărţii Tehnice a construcţiei.

Soluţiile tehnice adoptate pentru realizarea investiţiei propuse sunt detaliate în cele ce urmează.

Punerea in practică a scenariului de conformare presupune realizarea unei retele de apa si canalizare

menajera in fiecare sat – Chirpar si Sasaus, care va deservi un numar de 1400 LE, conform Scenariului 3.



14

Conform HGR 766/1997 – pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii (Anexa 3

– Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor): categoria de importanţă a

lucrărilor este C.

Obiectele principale ale investitiei sunt:

Obiectul 1 – Retea de alimentare cu apa in satul Chirpar

Obiectul 2 – Retea de alimentare cu apa in satul Sasaus

Obiectul 3 – Retea de canalizare menajera in satul Chirpar

Obiectul 4 – Retea de canalizare menajera in satul Sasaus

Obiectul 5 – Statie de Epurare Chirpar

OBIECT 1 – RETEA DE ALIMENTARE CU APA IN SATUL CHIRPAR

Reteaua de alimentare cu apa in satul Chirpar este formata din:

- conducta aductiune apa potabila:

- rezervor de inmagazinare apa potabila;

- retea de distributie apa potabila;

- bransamente individuale de apa:

1.1 Conducta aductiune apa potabila

Sursa de apa este reprezentata de conducta de aductiune Arpasu de Sus – Agnita, aflata in operare

de catre operatorul regional S.C. APA TARNAVEI MARI S.A. Conducta de aductiune a fost reabilita de curand

prin proiectul POS Mediu.

Aductiunea propusa va alimenta rezervorul de inmagazinare apa potabila proiectat, si va cuplata la

aductiunea de apa Arpasu de Sus – Agnita din localitate in caminul de vane existent, conform planului de

situatie.

Conducta va fi executata din tuburi de polietilena de inalta densitate PEID PE100 PN10 ø110 mm cu

o lungime totala de 630,0 m.

Conducta a fost dimensionata conform STAS 1343/1-2006 si NP 133-2013, si se va realiza din

conducte din polietilena de inalta densitate PEID PE 100 PN 10, si vor fi îmbinate prin sudură cap la cap.

La elaborarea soluţiei tehnice privind realizarea conductei de aductiune, s-a urmărit ca pentru

condiţiile speciale ale amplasamentului, să se găsească o soluţie tehnică în măsură să asigure exigenţele de

performanţă prevăzute de STAS 12401/1,2 - 88 privind:

- stabilitate;

- rezistenţă la solicitări statice şi dinamice;

- etanşeitate;

- izolaţie termică şi anticorozivă;

- siguranţă în exploatare.

Aceasta va fi pozata la o adancime mai mare sau egala cu adancimea de inghet. Aşezarea

conductelor se va face pe un pat de nisip de 15 cm. Lăţimea tranşeei va fi de 70 cm. Montarea conductelor în

tranşee se va face şerpuit, pentru a se evita apariţia fenomenelor negative datorate variaţiilor de lungime în

urma dilatărilor / contracţiilor, influenţate de diferenţele mari de temperatură.



15

La partea superioara, conductele se acopera cu un strat de nisip de 15 cm. Pentru materializarea

conductei pe teren dupa terminarea lucrarilor (in caz de avarii sau alte fenomene) se prevede montarea

deasupra conductelor, pe tot traseul acestora a unui benzi de semnalizare prevazute cu fir avertizor.

Profilul de pozare al conductelor, în special patul de rezemare şi modul de compactare a umpluturilor

se vor realiza conform recomandărilor producătorului de material tubular.

1.2 Rezervor inmagazinare apa potabila In scopul acumulării apei potabile pentru localitatea Chirpar, in vederea acoperirii vârfurilor de

consum, asigurarea rezervei de incendii şi de avarie, se va realiza in cadrul investitei un rezervor de

înmagazinare apa potabila.

La stabilirea volumului necesar pentru înmagazinarea şi compensarea debitelor de apă pentru

satisfacere cerinţelor de apă potabilă ale localitatilor, s-au ţinut cont de prescripţiile date de NP133-2013, SR

1343-2006, rezultand o capacitate de inmagazinare de 250 mc.

Rezervorul de inmagazinare cu capacitatea de 250 mc, va fi realizat suprateran, din panouri metalice

din otel galvanizat la cald cu dimensiunea de 2550x1250 mm, constructie multistrat, montate prin imbinari

demontabile cu suruburi zincate la cald. Asamblarea acestuia se face din componente pe santier. Suruburile

sunt de tip Geomet clasic 8.8 → 640 N/mm2 tip M12.

Principalele caracteristici geometrice ale rezervorului sunt urmatoarele :

- volum util, 250 mc ;

- diametru, 8580 mm ;

- inaltimea, 5100 mm.

La amplasarea acestuia s-au avut la bază următoarele considerente:

- distribuţia apei în reţeaua de distribuţie să se realizeze gravitaţional;

- să existe posibilitatea de integrare in viitorul sistem de gospodarie;

- să fie asigurate condiţii optime de fundare şi stabilitate (generală şi locală a terenului).

Rezervorul va fi întărit in lateral cu sisteme de ranforsare din otel galvanizat la cald in cazul in care vor

fi diferite nivele de umplere pentru a asigura carcasa exterioara in caz de intemperii (vânt puternic, zăpada).

Rezervorul va fi fixat pe o fundatie inelara din beton armat, cu ajutorul buloanelor metalice din otel

galvanizat sau inoxidabil.

Fundatia este realizata de tip radier armat (pe ambele directii sus si jos) cu bare de otel OB 37, PC 52

clasa C20/25, grosimea de 30 cm. Pentru executie se prevede sapatura generala cu adancimea de 1,10 m.

Sub fundatie se executa umplutura din balast si piatra sparta, compactata 98 % Proctor.

Peretii rezervorului vor fi izolati cu panouri de polistiren cu grosimea de minim 50 mm tip FS-15, fixate

intre panourile din otel si membrana din PVC. Modul de fixare al membranei de marginea rezervorului precum

si acoperisul etans nu va permite contactul cu apa a izolatiei termice.

Etanşeitatea este cerinţa de bază pentru funcţionarea normală a rezervorului, care trebuie să

constituie pentru apa potabilă un volum perfect închis, fără scurgeri necontrolate. De asemenea, protecţia

interioară poate să aibă ca subiect păstrarea nealterată a calităţii apei.

Peretii interiori vor fi captusiti cu membrana din PVC armat, astfel incat apa nu intra in contact cu

peretii rezervorului, asigurand o etansare perfecta.



16

Membrana are in componenta un ecran protector care asigura rezistenta la tractiune, perforare si

rupere. Pentru protectia membranei in zona de baza a rezervorului se foloseste geotextilul tip ”polyflet”, grad

TS600 200 g/m2.

Principalele caracteristici ale membranei PVC sunt:

- densitatea: 750 g/m2;

- rezistenta la rupere: 280 daN/cm2;

- domeniu de temperatura: -30º si +70 ºC;

- grosime membrana: 1 mm.

Toate garniturile folosite sunt confectionate din cauciuc NEOPREN/EPDM.

Acoperisul va avea o structura rigida din panouri sandwich, cu grosimea de 50 mm, asezate pe o

structura de traverse confectionate din profile de otel galvanizat tip S350 GD si fixate de scheletul metalic cu

ajutorul suruburilor si piulitelor din otel zincat. Traversele sunt montate pe axele rezervorului obtinandu-se o

panta de 1-2%.

Sistemul de imbinare al panourilor din care va fi alcatuit acoperisul, va fi perfect etans pentru

eliminarea infestarii cu apa rezultata din precipitatii.

La nivelul acoperisului se vor dispune tuburi de ventilatie cu Dn 100 mm, acoperite cu caciuli speciale

de ventilatii pentru a asigura conditii de ventilatie a interiroului rezervorului.

Grosimea panourilor este de 1-3 mm (NF EN 10147, CALITATE S350 Z350), cu o acoperire galvanica

de 700 g/m2.

Accesul la nivelul acoperisului se va face printr-o scara montata direct pe fatada exterioara a

rezervorului, alcatuita din elemente metalice din aluminiu. Este dispus si un chepeng cu dimensiunea in plan

de 600x600 mm pentru accesul operatorului in interiorul rezervorului.

Rezervorul va fi dotat dupa cum urmeaza:

- stut racord admisie apa in rezervor – Dn 100 mm (inclusiv vana cu plutitor);

- stut racord de golire de fund cu robinet – Dn 100 mm;

- stut racord evacuare apa (alimentare retea distributie) 1 x Dn 150 mm; cu lira de demarcare volum

cu dispozitiv antivortex;

- stut racord aspiratie rezerva incendiu 1 x Dn 100 mm;

- dispozitiv de preaplin – Dn 150 mm;

- ventilatie – Dn 100 mm;

- incalzitor electric termostatat;

- indicator nivel cu cadran x 1 buc;

- scara de exterior pentru acces personal exploatare la nivelul acoperisului, fixata pe corpul

rezervorului.

Fiecare rezervor va fi dotat cu incalzitor electric de 3 kW cu termostat, ce porneste cand temperatura

apei scade sub + 5ºC, montat in partea superioara pe peretele rezervorului in zona scarii de acces si a vanei

cu flotor.



17

Statie corectie clor

Pentru corecţia clorului inainte de a fi introdusa in rezervorul de inmagazinare, se va dispune în

vecinătatea rezervorului o cabină dotată cu instalaţie de hipoclorit de sodiu, având capacitatea de dozare de

20,0 mc/h, racordată la conducta de admisie în rezervorul de inmagazinare.

Statia realizeaza injectia de hipoclorit de sodiu pe conducta de admisie apa bruta in rezervorul de

inmagazinare, cu rolul principal rolul de a asigura protectia antibacteriana la punctul final de livrare a apei.

Dozarea solutiei se realizeaza computerizat cu ajutorul unei pompe dozatoare si a senzorilor pentru

masurarea on-line a clorului rezidual.

Dozarea solutiei se realizeaza proportional cu ajutorul unei pompe dozatoare ce primeste semnal de la

un contor de debit.

Sistemul de clorinare este compus din:

- pompa de dozare cu membrana si comanda electronica;

- contor cu impulsuri pentru comanda pompei dozatoare;

- rezervor de stocare din PE pentru solutia de hipoclorit.

Pentru a avea siguranta ca procesul de dezinfectie se desfasoara corect, dupa timpul de contact din

rezervorul de inmagazinare, in apa trebuie sa ramana clor rezidual liber in valoare de 0.2 – 0.5 mg/l. Aceasta

analiza se poate efectua cu un test de clor sau printr-un buletin de analiza a apei.

Zona de protectie sanitara

Pentru rezervorul de apa proiectat in loc. Chirpar va fi instalata o zona de protectie sanitara cu regim

sever, pentru impiedicarea accesului persoanelor neautorizate si a animalelor. Zona de protectie va fi realizata

in concordanta cu Hotararea 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea

zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, astfel: 10 m de la marginea rezervorului de inmagazinare apa

potabila.

Astfel, amplasamentul rezervorului va beneficia de o suprafata de 900 mp (30 m x 30 m), imprejmuita

cu plasa de gard de 2,00 m înălţime, pe o lungime totala de 120 m. Panourile se vor fixa pe stâlpi metalici,

înglobaţi în fundaţii de beton simplu. Toate elementele componente împrejmuirii vor fi galvanizate.

1.3 Retea distributie apa potabila

Reteaua de distributie se va executa din conducte de polietilena de inalta densitate (PEID) si vor fi

îmbinate prin sudură cap la cap.

Conductele ce formează reţeaua de distribuţie a apei se vor poza subteran cu o acoperire de pământ

cel puţin egală cu adâncimea de îngheţ din zonă conform STAS 6054/77 (-1.0 m).

În ceea ce priveşte distribuţia apei în reţeaua de distribuţie, deoarece consumatorii preiau prin

branşamente debite cu valori nesemnificative, s-a considerat, în calcule, că apa necesară consumatorilor se

utilizează distribuit, în lungul reţelelor de distribuţie. Singurele puncte de consum luate în calcul cu debit

concentrat sunt hidranţii, debitul necesar stingerii unui incendiu fiind considerat semnificativ.


se vor realiza conform recomandărilor producătorului de material tubular şi ţinând cont de prevederile caietului

de sarcini.

Presiunea maximă în reţeaua de distribuţie va fi de 6 bari.



18

Presiunea minimă la hidranţii de incendiu va fi de 0,7 bari.

Materialul tubular pentru realizarea reţelelor de distribuţie a apei s-a ales în funcţie de:

− dimensiunile rezultate din calcul;

− presiunea apei din interior;

− solicitările exterioare;

− pericolul de coroziune;

− condiţii de execuţie;

− considerente economice.

Pe reţeaua de distribuţie a apei vor fi prevăzute:

− cămine de vane;

− hidranţi de incendiu.

Principalele caracteristici tehnice ale reţelei de distribuţie apa proiectată

Reţeaua de distribuţie proiectata iin localitatea Chirpar, va fi executată din tuburi de polietilenă de

înaltă densitate PE 100 cu presiunea nominală Pn = 10 bar (STAS 10617/2-84), şi va avea lungimea totală de

9.360 m. Diametrele adoptate retelei de apa sunt Dn 63 mm, Dn 90 mm si Dn 110 mm. Lungimea retelei pe

fiecare tip de diametru sunt:

Lungime tronsoane cu Dn = 63 mm: = 390,0 m;

Lungime tronsoane cu Dn = 90 mm: = 1.885,0 m;


Traseul conductei va fi materializat prin montarea unei bande avertizoare din PEID si fir trasor, de

culoare albastra, cu inscripţia “ATENTIE – APĂ POTABILĂ”.

În conformitate cu cerinţele de proiectare şi acolo unde conducta nouă din PEID se intersectează cu

reţelele de pe strazile adiacente au fost prevăzute 24 camine de vane realizate din tuburi beton si beton

armat monolit.

Pe traseul retelei de apa proiectate se vor dispune montarea a 29 hidranti supraterani de incendiu

amplasaţi în intersecţii şi în aliniamente la distanţe de maxim 200 m. Functie de diametrul conductei pe care

sunt racordati, conform normativului P118-2013 s-au prevazut hidranti supraterani cu Dn 80 mm (pe conducte

avand diametrul minim de 100 mm).

Materialul conductelor

Pentru acest proiect s-a utilizat PEID ca materiale pentru conductele de alimentare cu apă.

Conductele de alimentare cu apa se vor livra sub forma de colaci pentru diametre mai mici sau egale

cu Dn 110 mm.

Conductele de PEID utilizate pentru reteaua de distributie au urmatoarele caracteristici:

• diametre exterioare: De 110 mm, De 90 mm, De 63 mm

• clasa de rezistenta: PE 100

• clasa de presiune: PN 10



19

Se recomanda folosirea tuburilor din polietilena de înalta densitate (PEID), pentru realizarea retelelor,

deoarece au caracteristici care le recomanda pentru utilizarea în sisteme de alimentare cu apa:

• sunt inerte la actiunea apei,

• prezinta siguranta totala referitoare la gradul de toxicitate al materialului conductei;

• au o rezistenta foarte buna la înghet datorita polimerilor speciali folositi;

• au caracteristici hidraulice care se mentin constante în timp;

• demonstreaza insensibilitate la fenomenele de coroziune electrochimica,

• au durata de viata de 50 ani .

Pozarea conductelor se va face pe un strat din nisip de 15 cm grosime. Se va da o atenţie deosebită

umpluturii şi compactării manuale a tranşeei în dreptul conductei şi 15 cm deasupra ei. Pentru lucrările în

carosabil, materialele de umplutură vor fi cu grade de compactare corespunzătoare. Sistemul rutier va fi

refăcut astfel încât să aibă o comportare identică cu cel iniţial.

Fundarea - pozarea conductelor (tuburilor) se va realiza la adâncimea care sa asigure protectia

împotriva înghetului, trebuind ca generatoarea superioara sa se situeze sub minim 1,00 m adâncime fata de

CTA.


culoare albastra, asa cum este evidentiat in Plansele desenate.

Camine de vane

Pe reteaua de distributie s-au prevazut 24 camere de vane in principalele noduri ale acesteia, pentru

izolarea tronsonului de conducta ce trebuie remediat in cazuri de avarie a retelei.

Camerele de vane sunt realizate atat din tuburi de beton Dn 1000 mm (19 buc) cat si din beton armat

clasa C20/25 (5 buc). Dimensiunile camerelor de vane sunt date de dimensiunile armaturilor necesare la

realizarea legaturilor dintre conducte.

Accesul în camera de vane se va face printr-un capac cu ramă din fonta, tip carosabil conform STAS

2308-81. Treptele camerei vor fi realizate din oţel beton Φ20 mm tratate anticoroziv si cu manson de cauciuc,

şi vor fi dispuse într-un singur rând. Pentru caminele de vane, Antreprenorul va furniza o cheie de ridicare si

inchidere pentru fiecare zece camine de vane construite.

Vane si fitinguri

In scopul limitarii la maximum a tronsoanelor scoase din functiune spre interventie, se prevad armaturi

de inchidere de regula:

- in toate nodurile retelelor ramificate;

- pe conductele principale (artere) la distanta de maxim 600 m;

- pe conductele de serviciu, in cazul in care nu sunt racorduri, la distante de maxim 300 m astfel incat

sa nu se scoata din functiune mai mult de 5 hidranti de incendiu.

Se vor utiliza vane tip robinet cu sertar pana cauciucat pentru presiunea nominală PN 10 bari, cu tija

din oţel inoxidabil, acestea vor fi din fonta ductila. Dimensiunile vanelor vor corespunde cu dimensiunile

conductelor in care sunt montate, daca nu se specifica altfel.



20

Montajul vanelor în cămine pe conductele de polietilenă se va face cu flanşe, şuruburile, şaibele şi

piuliţele fiind zincate la cald. În acest scop, capetele conductelor de polietilenă vor fi prevăzute cu adaptoare

cu flanşe, corespunzătoare diametrelor şi presiunilor nominale ale vanelor.

Amplasamentul acestor cămine este arătat pe planurile de amplasare a conductei.

Se va dispune montarea de vane de golire cu Dn 50 mm.

Hidranti de incendiu exteriori

Pe reţeaua de alimentare cu apa s-au prevazut 29 hidranţi supraterani de incendiu, cu autoblocare la

rupere, cu Dn 80 mm.

Amplasamentul lor, a fost ales din următoarele considerente:

• la distante care sa nu depaseasca 200 m, conform STAS 4163-1/95 si P118-2013;

• să acopere instituţiile social-culturale din zonă;

• să permită accesul maşinii de pompieri de la distanţe relativ egale din oricare punct al zonei.

Hidranţii se amplasează lateral faţă de conducta reţelei, în afara spaţiului carosabil, între conductă şi

limita proprietăţilor sau clădirile din zonă. Racordarea hidranţilor la conducta reţelei se va realiza prin

intermediul unui tronson de ţeavă PEID PN 10 cu De 90 mm, pozată cu generatoarea superioară la limita

adâncimii de îngheţ.

Acestia vor fi amplasati in locuri care sa permita accesul usor si la intervale de aproximativ 200 m

astfel incat nici o proprietate sa nu fie la mai mult de 100 m distanta fata de hidrant, masurata de-a lungul

strazii sau a terenului public.

Distanţele dintre hidranţi, dintre aceştia şi carosabil, precum şi faţă de clădiri, se stabilesc conform

reglementărilor specifice, astfel încât să asigure funcţionarea mijloacelor de pază contra incendiilor.

Conductele de racord ale hidranţilor trebuie să fie cât mai scurte.

Subtraversari

Pe traseul retelei de apa vor fi realizate 4 subtraversari de drum judetean si 3 de cursuri de apa.

Traversarile de drum judetean, se vor executa prin foraj orizontal prin protejarea conductei de apa cu

un tub de protectie din OL Dn 219.1x6 mm, montat pe toata lungimea traversarii. Cele 4 subtraversari au

lungimea insumata de 50,0 m. Montarea tubului de protectie se va face la o adancime astfel incat sa se

realizeze o acoperire de 1,50 m de la nivelul carosabilului la generatoarea superioara a tubului de protectie din

otel

Cursurile de apa vor fi traversate utilizand tehnologia de foraj orizontal dirijat.

Odata cu executia forajelor se vor monta si tuburile de protectie prin care vor fi montate conducta de

distributie apa. Tuburile de protectie vor fi din PEID PE 100 Dn 225 mm, avand lungimea toatala de 73,0 m.

Proba de presiune a instalaţiei hidraulice

Dupa montarea conductelor si a instalatiei hidromecanice, se trece la efectuarea testului de presiune

conform SR 4163-3 si STAS 6819. Inainte de toate, conductele se supun la urmatoarele verificari de presiune:

- încercarea pe tronsoane a conductelor;



21

- încercarea pe ansamblu a conductelor.

Se supun la proba numai conductelele care indeplinesc urmatoarele conditii:

- au montate toate armaturile;

- s-a realizat o acoperire partiala a conductei lasandu-se imbinarile libere (pentru conductele

subterane).

Timpul necesar probei de presiune va fi functie de recomandarile producatorului de material.

Se vor avea in vedere urmatoarele normative si legi:

• Normativ NP133 – 2013 Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de

alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor

• Normativ I9-1994 – Normativ de proiectare si executie a instalatiilor sanitare

• Normativ C56-1985 – Normativ privind caliatea lucrarilor civile si de instalatii

• Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii

• SR 4163-3 – Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie si exploatare.

• STAS 6819 – Alimentari cu apa potabila.

Inainte de punerea in functiune, conductele se supun la incercari de etanseitate. Pentru tronsoanele

de conducta ce au o curgere libera presiunea de incercare este de 1.5 ori presiunea de lucru din reţea (1bar x

1.5=1.5 bari). Pentru tronsoanele de conducta sub presiune, testul de etanseitate va fi facut cu 1,5x presiunea

de lucru. Proba de presiune se va efectua la 6 Bari şi se va intocmi proces verbal.

1.4 Bransamente de apa

Pentru asigurarea apei potabile la consumatorii din satul Chirpar din reţeaua de distribuţie proiectata,

şi introducerea reţelei în exploatare la parametrii la care a fost proiectată, se vor realiza branşamente

individuale pentru toţi consumatorii localitatii.

Conductele de branşament a utilizatorilor la reţeaua de apă potabilă se vor realiza pana la limita de

proprietate, utilizându-se conducte din PEID PN6 PE80 cu Dn 32 mm – pentru consumatorii casnici,

respectiv Dn 63 mm – pentru institutiile publice.

Bransamentele de apa se vor termina cu un caminu de apometru complet echipat.

Branşarea consumatorilor la conducta de apa, se va realiza prin intermediul teurilor de branşament

electrosudabile cu ieşirea de 32 mm, respectiv 63 mm din PEID, montate direct pe conducta de distribuţie

prin electrofuziune.

Branşamentul propus, va fi terminat cu un cămin de apometru, care va adăposti întreaga instalaţie,

alcătuită din 2 robinete din alama cu bilă tip FI – FI ce va incadra contorul de apa, set racord apometru

compus din stuturi din bronz cu piulita, 2 coturi bronz 90 gr, racord olandez, reductie din bronz. Contorizarea

consumului de apă va fi înregistrat de apometru, montat între cei doi robineţi.

Se vor fi utiliza camine de apometru prefabricate din PEID Dn 550 mm, preechipate cu contor apa Dn

15 mm sau 25 mm, clasa C.

Vor fi realiza un numar total de 240 de bransamente. Lungimea totala a conductelor de bransament

este de 1.440,0 alcatuite din tuburi PEID PE 100 PN10 Dn32/63 mm.



22

OBIECT 2 – RETEA DE ALIMENTARE CU APA IN SATUL SASAUS

Reteaua de alimentare cu apa in satul Sasaus este formata din:

- conducta aductiune apa potabila:

- rezervor de inmagazinare apa potabila;

- retea de distributie apa potabila;

- bransamente individuale de apa:

2.1 Conducta aductiune apa potabila

Pentru satul Sasaus, sursa de apa este reprezentata de aceiasi conducta de aductiune, Arpasu de

Sus – Agnita, ce traverseaza intravilanul loc. Sasaus.

Aductiunea proiectata in satul Sasaus va alimenta rezervorul de inmagazinare apa potabila proiectat,

si va cuplata a aductiunea de apa Arpasu de Sus – Agnita din localitate in caminul de vane existent, conform

planului de situatie.

Conducta va fi executata din tuburi de polietilena de inalta densitate PEID PE100 PN10 ø110 mm cu

o lungime totala de 1.060,0 m.

Conducta a fost dimensionata conform STAS 1343/1-2006 si NP 133-2013, si se va realiza din

conducte din polietilena de inalta densitate PEID PE 100 PN 10, si vor fi îmbinate prin sudură cap la cap.

2.2 Rezervor inmagazinare apa potabila

In vederea acoperirii vârfurilor de consum, asigurarea rezervei de incendii şi de avarie pentru

localitatea Sasaus, se va realiza in cadrul investitei un rezervor de înmagazinare apa potabila.

Functie de prescripţiile date de NP133-2013, SR 1343-2006, rezulta o capacitate de inmagazinare de

100 mc.

Rezervorul de inmagazinare cu capacitatea de 100 mc, va fi realizat suprateran, din panouri metalice

din otel galvanizat la cald cu dimensiunea de 2550x1250 mm, constructie multistrat, montate prin imbinari

demontabile cu suruburi zincate la cald. Asamblarea acestuia se face din componente pe santier. Suruburile

sunt de tip Geomet clasic 8.8 → 640 N/mm2 tip M12.

Principalele caracteristici geometrice ale rezervorului sunt urmatoarele :

- volum util, 100 mc ;

- diametru, 7020 mm ;

- inaltimea, 2700 mm.

Rezervorul va fi realizat in mod asemanator, conform descrierii rezervorului de inmagazinare apa

potabila pentru satul Chirpar.

Statie corectie clor

Pentru corecţia clorului inainte de a fi introdusa in rezervorul de inmagazinare prevazut pentru satul

Sasaus, se va dispune în vecinătatea rezervorului o cabină dotată cu instalaţie de hipoclorit de sodiu, având

capacitatea de dozare de 5,0 mc/h, racordată la conducta de admisie în rezervorul de inmagazinare.

Statia realizeaza injectia de hipoclorit de sodiu pe conducta de admisie apa bruta in rezervorul de

inmagazinare, cu rolul principal rolul de a asigura protectia antibacteriana la punctul final de livrare a apei.

Dozarea solutiei se realizeaza computerizat cu ajutorul unei pompe dozatoare si a senzorilor pentru

masurarea on-line a clorului rezidual.



23

Dozarea solutiei se realizeaza proportional cu ajutorul unei pompe dozatoare ce primeste semnal de la

un contor de debit.

Sistemul de clorinare este compus din:

- pompa de dozare cu membrana si comanda electronica;

- contor cu impulsuri pentru comanda pompei dozatoare;

- rezervor de stocare din PE pentru solutia de hipoclorit.

Pentru a avea siguranta ca procesul de dezinfectie se desfasoara corect, dupa timpul de contact din

rezervorul de inmagazinare, in apa trebuie sa ramana clor rezidual liber in valoare de 0.2 – 0.5 mg/l. Aceasta

analiza se poate efectua cu un test de clor sau printr-un buletin de analiza a apei.

Zona de protectie sanitara

Pentru rezervorul de apa proiectat in loc. Sasaus va fi instalata o zona de protectie sanitara cu regim

sever, pentru impiedicarea accesului persoanelor neautorizate si a animalelor. Zona de protectie va fi realizata

in concordanta cu Hotararea 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea

zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, astfel: 10 m de la marginea rezervorului de inmagazinare apa

potabila.

Astfel, amplasamentul rezervorului va beneficia de o suprafata de 900 mp (30 m x 30 m), imprejmuita

cu plasa de gard de 2,00 m înălţime, pe o lungime totala de 120 m. Panourile se vor fixa pe stâlpi metalici,

înglobaţi în fundaţii de beton simplu. Toate elementele componente împrejmuirii vor fi galvanizate.

2.3 Retea distributie apa potabila

Reţeaua de distribuţie proiectata in localitatea Sasaus, va fi executată din tuburi de polietilenă de

înaltă densitate PE 100 cu presiunea nominală Pn = 10 bar (STAS 10617/2-84), şi va avea lungimea totală de

5.195 m. Diametrele adoptate retelei de apa sunt Dn 63 mm, Dn 90 mm si Dn 110 mm. Lungimea retelei pe

fiecare tip de diametru sunt:





culoare albastra, cu inscripţia “ATENTIE – APĂ POTABILĂ”.

În conformitate cu cerinţele de proiectare şi acolo unde conducta nouă din PEID se intersectează cu

reţelele de pe strazile adiacente au fost prevăzute 19 camine de vane realizate din tuburi beton si beton

armat monolit.

Pe traseul retelei de apa proiectate se vor dispune montarea a 12 hidranti supraterani de incendiu

amplasaţi în intersecţii şi în aliniamente la distanţe de maxim 200 m. Functie de diametrul conductei pe care

sunt racordati, conform normativului P118-2013 s-au prevazut hidranti supraterani cu Dn 80 mm (pe conducte

avand diametrul minim de 100 mm).



24

Subtraversari

Pe traseul retelei de apa vor fi realizate 3 subtraversari de drum judetean si 2 de cursuri de apa.

Traversarile de drum judetean, se vor executa prin foraj orizontal prin protejarea conductei de apa cu

un tub de protectie din OL Dn 219.1x6 mm, montat pe toata lungimea traversarii. Cele 3 subtraversari au

lungimea insumata de 54,0 m. Montarea tubului de protectie se va face la o adancime astfel incat sa se

realizeze o acoperire de 1,50 m de la nivelul carosabilului la generatoarea superioara a tubului de protectie din

otel




2.4 Bransamente de apa

Pentru asigurarea apei potabile la consumatorii din satul Sasaus din reţeaua de distribuţie proiectata,

şi introducerea reţelei în exploatare la parametrii la care a fost proiectată, se vor realiza branşamente

individuale pentru toţi consumatorii localitatii.

Conductele de branşament a utilizatorilor la reţeaua de apă potabilă se vor realiza pana la limita de

proprietate, utilizându-se conducte din PEID PN6 PE80 cu Dn 32 mm – pentru consumatorii casnici,

respectiv Dn 63 mm – pentru institutiile publice.

Bransamentele de apa se vor termina cu un caminu de apometru complet echipat.

Branşarea consumatorilor la conducta de apa, se va realiza prin intermediul teurilor de branşament

electrosudabile cu ieşirea de 32 mm, respectiv 63 mm din PEID, montate direct pe conducta de distribuţie

prin electrofuziune.

Branşamentul propus, va fi terminat cu un cămin de apometru, care va adăposti întreaga instalaţie,

alcătuită din 2 robinete din alama cu bilă tip FI – FI ce va incadra contorul de apa, set racord apometru

compus din stuturi din bronz cu piulita, 2 coturi bronz 90 gr, racord olandez, reductie din bronz. Contorizarea

consumului de apă va fi înregistrat de apometru, montat între cei doi robineţi.

Se vor fi utiliza camine de apometru prefabricate din PEID Dn 550 mm, preechipate cu contor apa Dn

15 mm sau 25 mm, clasa C.

Vor fi realiza un numar total de 64 de bransamente. Lungimea totala a conductelor de bransament

este de 384,0 alcatuite din tuburi PEID PE 100 PN10 Dn32/63 mm.

OBIECT 3 – RETEA DE CANALIZARE MENAJERA IN SATUL CHIRPAR

3.1. Retea de canalizare gravitationala

La proiectarea reţelei de canalizare s-a avut în vedere asigurarea exigenţelor de performanţă în

construcţii conform STAS 12.400/1,2 – 88, privind:

• stabilitate şi rezistenţă la solicitări statice şi dinamice;

• siguranţă la utilizare;

• etanşeitate;

• siguranţă la foc;



25

• izolaţie exterioară termică şi anticorosivă.

Pentru siguranţa în exploatare a reţelei s-a ţinut cont de:

• agresivitatea solului faţă de materialul conductei;

• condiţii climatice;

• grad de poluare.

Împotriva acestor factori s-au luat o serie de măsuri, de prevederi:

• respectarea adâncimii de îngheţ, la pozare;

• subtraversări de drumuri, străzi, ape etc. protejate;

• semnalizarea corespunzătoare pentru reperarea conductelor în locuri cu circulaţie intensă.

În vederea unei sistematizări a reţelei, ţinând cont de debitele influente în reţeaua de canalizare

proiectată, reţeaua colectoare va fi formată din colectoare principale, dispuse de-a lungul drumului judetean

DJ105D ce strabate ambele localitati, colectoare dispuse de o parte şi de alta a drumului judetean, şi de

colectoare secundare, dispuse în lungul străzilor secundare din cele 2 localitati, ce preiau fracţiuni din debitul

uzat şi le transportă în colectorul principal sau în alte colectoare secundare.

Reţeaua de canalizare menajeră proiectata funcţionează ca o canalizare închisă, în sistem separativ,

colectând apele uzate menajere de la utilizatorii locali, prin intermediul colectoarelor principale şi secundare.

Traseul colectoarelor a fost ales astfel încât să respecte următoarele condiţii:

• să treacă cât mai aproape de consumatori, pe partea cu cele mai multe puncte de consum;

• să rezulte un număr cât mai redus de intersecţii cu drumuri, zone inundabile;

• să asigure, pe cât posibil, curgerea gravitaţională a efluentului uzat spre punctele de descărcare;

• să se creeze posibilitatea de preluare de către colectorul principal, a debitelor uzate transportate de

colectoarele secundare.

Reteaua de canalizare proiectata in satul Chirpar se va realiza din tuburi PVC SN8 Dn 250 mm cu o

lungime totala de 8.263 m.

La stabilirea traseului retelei de canalizare, s-au avut în vedere urmatoarele criterii:

• desfasurarea tramei stradale;

• asigurarea capacitatii de transport a retelei de canalizare;

• stabilirea traseului retelei de canalizare tinându-se cont de configuratia terenului, de adâncimea de

înghet, de sarcinile care actioneaza asupra colectorului si de punctul de racord;

• asigurarea pantelor astfel încât sa se asigure viteze corespunzatoare care sa previna depunerile de

materii solide pe radier, diminuând astfel costurile ulterioare de întretinere ale canalelor;

• transportul si evacuarea apele de canalizare fara sa se produca efecte daunatoare asupra mediului

înconjurator, riscuri pentru sanatatea publica sau riscuri pentru personalul care lucreaza.

Reteaua de canalizare s-a realizat urmarindu-se pe cât posibil curgerea gravitationala, având în

vedere urmatoarele avantaje:

• asigura siguranta maxima în exploatare;

• costurile de exploatare sunt mai reduse decât cele ale sistemelor speciale de evacuare;

• apa colectata este evacuata direct, fara timpi de stationare.



26

Acolo unde nu s-a putut asigura curgerea gravitationala a apei menajera, s-a recurs la solutia de

construire statii de pompare apa uzata.

Pozarea colectoarelor se va face cu respectarea adâncimii de îngheţ prevăzută conform STAS 6054-

77.

Fundul tranşeei trebuie să respecte panta minimă de 1‰ impusă de NP133-2013.

Realizarea contactului între baza tubului şi patul de fundare se face pe o suprafaţă corespunzătoare

unui unghi la centru de minim 90º.

Pentru curgerea gravitaţională s-a căutat realizarea unei pante cât mai apropiată de o paralelă cu

panta terenului, această soluţie fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic, deoarece se

obţine un minim de lucrări de terasamente şi se utilizează în mod optim diferenţa de nivel de care se dispune.

Panta canalului s-a ales astfel încât la debite minime să se realizeze viteza de autocurăţire de 0,7 m/s,

iar la debite maxime să nu se depăşească viteza maximă admisă de 3 m/s, conform NP133-2013.

Pozarea conductelor se va face pe un pat din nisip de 15 cm grosime. Se va da o atenţie deosebită

umpluturii şi compactării manuale a tranşeei în dreptul conductei şi 15 cm deasupra ei.

Dimensionarea conductelor de canalizare s-a făcut în funcţie de debitul transportat, condiţionând un

grad maxim de umplere a conductei de 0,6 pentru conducte cu Dn< 300 mm cf. NP133-2013.

Debitul uzat total ce trece prin secţiunea de capăt a unui tronson este suma debitelor uzate aferente

tuturor tronsoanelor din amonte.

Diametrul colectoarului s-a determinat în funcţie de debitul uzat total şi panta de curgere a colectorului.

Formula de calcul pentru determinarea diametrului este:

2/13/2 IRkAQ ⋅⋅⋅= , în care:

Q = debitul de calcul al tronsonului [m3/s];

A = aria secţiunii de curgere [m2];

k = coeficient adimensional cu valoare k = 90 pentru canale din tuburi de PVC;

R = raza hidraulică a secţiunii de curgere [m];

I = panta radierului canalului.

Apele uzate care se evacuează în reţeaua de canalizare menajera proiectată nu trebuie să conţină:

• materii în suspensie în cantităţi şi dimensiuni care pot constitui un factor activ de erodare a

canalelor, care pot provoca depuneri sau care pot stânjeni curgerea normală, cum sunt: materialele care, la

vitezele realizate în colectoarele de canalizare corespunzătoare debitelor minime de calcul ale acestora, pot

genera depuneri;

• diferitele substanţe care se pot solidifica şi astfel pot obtura secţiunea canalelor;

• corpurile solide, plutitoare sau antrenate, care nu trec prin grătarul cu spaţiu liber de 20 mm

între bare, iar în cazul fibrelor şi firelor textile ori al materialelor similare - pene, fire de păr de animale - care nu

trec prin sita cu latura fantei de 2 mm;

• suspensiile dure şi abrazive ca pulberile metalice şi granulele de roci, precum şi altele

asemenea, care prin antrenare pot provoca erodarea canalelor;



27

• păcura, uleiul, grăsimile sau alte materiale care prin formă, cantitate sau aderenţă pot

conduce la crearea de zone de acumulări de depuneri pe pereţii canalului colector;

• substanţele care, singure sau în amestec cu alte substanţe conţinute în apa din reţeaua de

canalizare, coagulează, existând riscul depunerii lor pe pereţii canale-lor, sau conduc la apariţia de substanţe

agresive noi;

• substanţe cu agresivitate chimică asupra materialelor din care este realizată reţeaua de

canalizare şi echipamentele şi conductele din staţia de epurare a apelor uzate;

• substanţe de orice natură, care, plutitoare sau dizolvate, în stare coloidală sau de suspensie,

pot stânjeni exploatarea normală a canalului şi staţiei de epurare a apelor uzate sau care împreună cu aerul

pot forma amestecuri explozive, cum sunt: benzina, benzenul, eterii, cloroformul, acetilena, sulfura de carbon,

solvenţi, dicloretilena şi alte hidrocarburi clorurate, apa sau nămolul din generatoarele de acetilenă;

• substanţe toxice sau nocive care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot pune în

pericol personalul de exploatare a reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare;

• substanţe cu grad ridicat de periculozitate, cum sunt:

• metalele grele şi compuşii lor;

• compuşii organici halogenaţi;

• compuşii organici cu fosfor sau cu staniu;

• agenţii de protecţie a plantelor, pesticidele - fungicide, erbicide, insecticide, algicide şi

substanţele chimice folosite pentru conservarea materialului lemnos, a pieilor sau a materialelor textile;

• substanţele chimice toxice, carcinogene, mutagene sau teratogene, ca: acrilonitril,

hidrocarburi policiclice aromatice, ca benzpiren, benzantracen şi altele asemenea;

• substanţele radioactive, inclusiv reziduurile;

• substanţe care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot degaja mirosuri ce

contribuie la poluarea mediului;

• substanţe colorante ale căror cantitate şi natură, chiar în condiţiile diluării realizate în reţeaua

de canalizare şi în staţia de epurare, determină prin descărcarea lor o dată cu apele uzate modificarea culorii

apei receptorului natural;

• substanţe inhibitoare ale procesului biologic de epurare a apelor uzate sau de tratare a

nămolului;

• substanţe organice greu biodegradabile.

Camine de vizitare

Căminele de vizitare sunt construcţii accesorii ale reţelei de canalizare care permit accesul la canale

în scopul controlării şi întreţinerii stării acestora, respectiv pentru curăţirea canalelor şi evacuarea depunerilor

sau pentru controlul calitativ şi cantitativ al apelor.

Pe traseul retelelor de canalizare menajera, se vor prevedea un număr total de 194 cămine de

vizitare în aliniamente la distanţa medie de 50 m, cămine de vizitare realizate din tuburi de beton cu Dn 1000

mm conform STAS 2448-82, prevăzute cu piesa tronconica şi capace carosabile.



28

Conform STAS 2448-82, la reţelele de canalizare cu canale nevizitabile, căminele de vizitare se

amplasează în punctele caracteristice şi anume:

- în aliniamente, la distanţe de max. 60 m;

- în punctele de schimbare a diametrelor;

- în punctele de schimbare a pantelor;

- în punctele de schimbare a direcţiei;

- în punctele de descărcare în alte canale colectoare.

Caminele de vizitare, de intersectie si de schimbare de directie se vor executa conform SR EN

1917:2003/AC 2008. Racordarea tubului PVC la căminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul

unei mufe de incastrare din PVC inglobate la turnare, care sa asigure o etanşeitate corespunzătoare.

Suprafaţa exterioară a “piesei de acces la cămin” (sablată exterior) face priză cu betonul, iar între

suprafeţele interioare ale piesei şi tubului, etanşeitatea se asigură cu inel de cauciuc.

Această piesă asigură şi o deviaţie de 30 de la ax. La montare, capătul interior al piesei trebuie să fie

în acelaşi plan cu peretele interior al căminului, iar depăşirea să fie permisă doar la capătul exterior.

Subtraversari intalnite pe traseul retelei de canalizare menajera

In cadrul lucrarilor de canalizare din satul Chirpar vor fi realizate 7 subtraversari ale drumului judetean

DJ105D si 3 de cursuri de apa.

Traversarile de drum judetean, se vor executa prin foraj orizontal cu protejarea conductei de

canalizare PVC cu un tub de protectie din OL 355x6 mm, montat pe toata lungimea traversarii.

Montarea tubului de protectie se va face la o adancime astfel incat sa se realizeze o acoperire de 1,50

m de la nivelul carosabilului la generatoarea superioara a tubului de protectie din otel.

Lungimea totala a forajelor orizontale de drum judetean este de 70,0 m.




Stabilirea secţiunilor de subtraversare s-a făcut în funcţie de configuraţia reţelei de canalizare, ţinând

cont de posibilitatea realizării lucrărilor necesare execuţiei subtraversării. S-a încercat evitarea realizării

subtraversărilor în sectoare având:

- consolidări de terasamente;

- intersecţii sau racordări;

- ramblee cu înălţime peste 5 m;

- terenuri nestabile sau alunecătoare.

Unghiul de intersecţie între axa conductei şi axa căii de comunicaţie trebuie să fie cât mai apropiat

de 90o, dar nu mai mic de 60o.

Subtraversarea drumului judeţean se va face prin foraj orizontal dirijat, distanţele minime şi

materialele din care se realizează subtraversarea fiind stabilite conform STAS 9312/87, funcţie de clasa sau

categoria tehnică a drumului.



29

3.2 Statii de pompare apa uzata menajera

In punctele joase ale retelei de canalizare menajera proiectata in loc. Chirpar, precum si pentru

dirijarea apelor menajere catre Statia de Epurare, a fost necesară amplasarea a 4 staţii de pompare de apa

uzata menajera.

Staţiile de pompare preiau efluentul uzat din zonele joase şi îl pompează prin intermediul conductelor

de refulare în tronsoane situate la o cotă superioară.

Statia de pompare SP4 transporta catre Statia de Epurare proiectata, intreg debitul colectat din

localitate.

Constructiv, pentru prezentul proiect s-au ales statii de pompare cu separare de solide, de tip camine

monobloc prefabricate din PEHD, complet echipate şi automatizate.

Soluţia utilizării staţiilor de pompare prefabricate în construcţie monobloc PEHD cu separare de solide

şi pompe în montaj uscat, în detrimentul soluţiei clasice de realizare a staţiilor de pompare din chesoane de

beton armat cu montarea echipamentelor de pompare în mediu umed, prezintă o serie de avantaje pe care le

vom enumera:

1. timp scurt de instalare;

2. datorită sistemului cu separator de solide a ansamblului de pompare, în corpul pompei nu vor

ajunge corpuri solide cu diametrul mai mare de 30 mm astfel încat:

a) se vor folosi pompe cu rotor cu pasaj liber de trecere mic şi randament mare obţinându-se o

economie de cost cu energia electrică în valoare de (procent %).

b) dispare posibilitatea blocării rotorului rezultând un număr redus de intervenţii, practic acestea se

vor realiza numai pentru operaţii de mentenanţă programată deci implicit costuri de exploatare mai mici.

3. evacuarea corpurilor solide se face în mod automat fără a fi necesară intervenţia operatorului

uman, staţia putând funcţiona fără supraveghere prin urmare cheltuielile cu personalul se reduc.

4. pompele fiind în montaj uscat operaţiunile de mentenanţă se pot face în staţie, pe poziţie, nefiind

necesară scoaterea pompelor la suprafaţă şi curăţarea lor.

De asemenea, montajul uscat (cu separare de solide) asigură şi posibilitatea montării în interiorul

staţiei de pompare a echipamentelor electrice, reducând astfel investiţiile necesare acestui scop, care în cazul

soluţiei cu cheson se realizează la suprafaţă.

5. pereţii căminului fiind realizaţi în construcţie monobloc (fără îmbinări cu garnitură) şi perete dublu

se asigură o etanşare perfectă pe întreaga durată de viaţă, deci nu va apărea fenomenul de infiltraţie,

fenomen care duce la funcţionarea continuă a pompelor ceea ce presupune un consum suplimentar de

energie şi uzură prematură a pompelor.

6. din punct de vedere al funcţionării, staţia de tip prefabricat, realizată din PEHD, datorită modului de

realizare cu cheson de aspiraţie etanş, nu eliberează gaze urât mirositoare în atmosferă, sistemul fiind perfect

etanş. Astfel, apa uzată intra într-un compartiment închis şi nu are contact direct cu aerul, realizându-se astfel

o protecţie a mediului înconjurător corespunzătoar.

7. în ceea ce priveşte exploatarea staţiei de pompare compactă, de tip prefabricat cu separare de

solide, aceasta are un grad de eficienţă extrem de ridicat. Datorită căminului etanş, accesul în interiorul staţiei

se face extrem de uşor. Verificarea şi întreţinerea echipamentelor se realizează fără a pune în pericol

sănătatea şi securitatea muncitorilor din exploatare.



30

Soluţia constructivă adoptată staţiilor de pompare ape uzate menajere

Construcţia staţiilor de pompare ape uzate menajere, este alcătuită dintr-un cămin modular din PEHD

cu diametrul de 1500 mm (SP1, SP2, SP3) si 2000 mm (SP4), în construcţie monobloc, cu peretele în

construcţie dublă, de tip “fagure” în 3 straturi → exterior – fagure – interior, compatibil pentru instalări în soluri

cu pânza freatică aproape de suprafaţă şi care în cazul deteriorării unuia dintre pereţi să rămână în continuare

complet etanş evitându-se infestarea apei din pânza freatică sau apariţia infiltraţiilor, echipate cu 2

electropompe (1A + 1R), complet automatizate.

Căminul pentru instalare uscata cu separare de solide, va fi complet echipat potrivit destinaţiei sale,

fiind dotat cu:

- 2 electropompe pentru apă uzată (o pompă activă şi una de rezervă) montate uscat;

- un sistem care să nu permită corpurilor solide grosiere din apele reziduale să vină în contact direct

cu electropompele, acest sistem se auto - curaţă şi se auto - goleşte în mod automat fără a fi nevoie de

intervenţia operatorului uman;

- vane, clapeţi, ţevi refulare, sistem de ventilaţie, pompă drenaj, senzori de nivel, sistem iluminare

interior, rezervor interior de colectare;

- capac de acoperire necarosabil;

- panou electric şi de automatizare.

Modul de funcţionare:

Pentru staţiile de pompare cu separare de solide, apele reziduale ajung în rezervorul de distribuţie şi

trec mai departe în bazinul de separare a solidelor care este deschis în acel moment. Aici, solidele sunt

reţinute de clapele de separare şi sunt reţinute prin “filtrare”. Numai apa reziduală “subţire” mai poate să

ajungă prin pompă în rezervorul mare, comun, de colectare. Dacă se umple rezervorul de colectare, creşte şi

nivelul apei din bazinul de separare a solidelor. Clapeta sferică de reţinere închide automat intrarea,

declanşând procesul de pompare, în funcţie de nivel. Pompa debitează şi deschide clapele de separare cu

debitul apei reziduale “subţiri”. Apa reziduală parcurge bazinul de separare a solidelor şi transportă, astfel,

solidele “separate prin filtrare” în conducta de evacuare sub presiune. Are loc spălarea şi curăţarea întregului

sistem de separare a solidelor.

În timpul procesului de pompare, potrivit modului de funcţionare cu pompe montate uscat şi sistem de

separare a solidelor, pompele nu vin în contact direct cu solidele grosiere din apele reziduale. De aici rezultă

următoarele avantaje:

- costuri reduse de întreţinere şi de exploatare pentru părţile mobile ale pompelor;

- spaţiul în care este montată pompa rămâne uscat, curat şi fără miros permitand montarea panoului

în acelaşi spaţiu;

- condiţii igienice pentru lucrările de întreţinere şi montaj;

- echipare ca staţie cu 2 pompe (1A+1R apă uzată); staţia rămâne pe deplin funcţională chiar în timpul

întreţinerii unei pompe;

- electropompe pentru ape uzate, cu rotor adaptat;

- fără probleme de coroziune, fără repercusiuni în cazul formării hidrogenului sulfurat;



31

- utilizarea de pompe cu pasaj sferic < 80 mm, ca urmare, un necesar mai redus de putere, la un

randament superior;

- uzură mai redusă;

- pompe submersibile pentru ape uzate cu grad de protecţie IP68.

Utilajele de dotare a căminului

Electropompele pentru vehicularea apelor uzate cu conţinut de fecale, fixate cu dispozitiv pentru

instalare verticală uscată, cu 10 m de cablu, vor avea următoarele caracteristici:

- carcasa pompei, carcasa motorului şi rotorul pompei vor fi confecţionate din fontă;

- arbore din inox;

- senzori de nivel;

- parametrii temperaturii apei: 0o - +50o C;

- motorul este trifazat testat in conformitate cu prevederile: IEC 34 – 5;

- grad de protectie motor - IP 68, clasa de izolatie F;

- motor rebobinabil;

- pasaj sferic < 80 mm.

Electropompele vor fi submersibile pentru ape uzate cu rotor adaptat (posibilitatea de a modifica

dimensiunea rotorului astfel încât punctul de funcţionare să fie situat pe curba pompei), rezistente la coroziune

şi fără repercursiuni în cazul formării hidrogenului sulfurat.

Etanşarea trebuie să fie alcătuită din doua etanşări mecanice dispuse într-o carcasă constând din

două părti fixe din material masiv - carbura de siliciu, două inele de alunecare separate din carbură de siliciu şi

două garnituri de arbore statice.

Nu se acceptă lubrifierea etanşării cu lichidul pompat.

Caracteristicile funcţionale ale staţiilor de pompare ape uzate pe reţeaua de canalizare

menajeră proiectata in loc. Chirpar, sunt:

Nr.crt. Staţia de

pompare

Nr.

pompe

(A+R)

Debit agregat

de pompare

[mc/h]

Inaltimea de

pompare

[m]

Putere

pompa

[kW]

1. SP1

1+1

3,4 11,0 0,9

2. SP2 13,0 13,0 1,3

3. SP3 18,5 14,0 2,0

4. SP4 19,0 8,0 1,3

De asemenea, căminul este echipat cu o pompa de drenaj montată în başa acestuia, cu o platformă

intermediară şi un compartiment cu rol de rezervor în care va avea loc şi procesul de separare a solidelor.

Căminul este prevazut cu orificii pentru cablurile electrice Dn 110 mm, orificii pentru ventilaţii Dn 150

mm, orificiu pentru refulare, orificiu pentru intrare conductă în cămin, conductă pe care este prevazută o vană

cuţit având diametrul conductei influentului.



32

Accesul în căminul staţiei se realizează prin intermediul unei scări metalice cu ajutor, gură de acces

având dimensiunile minime de 800x800 mm. Căminul va fi prevazut cu un sistem de iluminare interioara.

Instalatia de alimentare cu energie electrica a echipamentelor se compune din tabloul de comanda

TECL, sursa de alimentare a acestei instalatii este reţeaua locală de distribuţie.

Întregul sistem al alimentării şi distribuţiei de 0,4 kV realizează urmatoarele protectii:

a) Pe partea de alimentare cu energie electrică la:

• scurtcircuit;

• suprasarcină;

b) Pe partea de distribuţie a energiei către consumatorii tehnologici la:

• scurtcircuit;

• suprasarcină;

c) Pe partea de distribuţie a energiei către restul consumatorilor la:

• scurtcircuit;

• suprasarcină.

Pentru funcţionarea echipamentelor de pompare, acesta va fi racordat la reţeaua electrică existentă în

amplasament, prin realizarea unui branşament trifazic în cablu subteran de 0,4 KV, până la BMPT.

Se va solicita de beneficiar (Comuna Chirpar) un ATR – aviz tehnic de racordare la S.C. ELECTRICA

S.A., sucursala Agnita.

Prin acest ATR se vor impune condiţiile furnizorului în care se realizează alimentarea cu energie

electrică a celor 4 staţii de pompare şi se realizează prin taxă de racordare.

Staţiile de pompare sunt prevăzute cu tablou de distribuţie, grup de măsură, priză de pământ.

Automatizarea instaţaliei nu face obiectul prezentei documentaţii, acesta fiind furnizată împreună cu dotările

echipamentului.

Lucrările propuse spre realizarea branşamentului electric cuprind:

- pozarea cablului subteran racordat la LEA 0,4 Kv la un BMPT montat pe confecţii metalice, încastrat

în beton lângă cămin;

- BMPT-ul se va achipa conform ST4/2003, sistem TN, cu întrerupător diferenţial fix cu Ir = 10 A, Iind =

300 mA, DPST, contor trifazic pentru energie activă şi reactivă, conectare directă, 5(20) A, clasa de precizie 2

respectiv 3.

Tablou electric de distribuţie este prevăzut cu priză de pământ.

Amplasamentele celor 4 staţii de pompare vor fi împrejmuite cu panouri din plasa de sarma profilata

prevopsita electrostatic”, panouri montate pe stalpi metalici, pozati din 2 in 2 metri, avand dimensiunea in plan

de 5,0 x 8,0 m.

Stalpii sunt din teava rectangulara 50 x 20 x 3 mm., prevopsiti, montati in fundatii izolate din beton

C4/5 – Bc5(B75). Fundatiile au dimensiunile de 40x40cm., cu adancimea (de inghet) de 90 cm.

Plasa va fi montata pe stalpi mecanic, cu piese speciale asigurate de furnizorul acestui sistem.

Portile de acces:

- poarta pentru acces persoane are latimea de 1.2 m. (interax), fiind confectionata din acelasi material,

pozat pe un cadru metalic din teava patrata de 30x30x2 mm., prevazuta cu 3 balamale artizanale.



33

- portile carosabile vor avea aceeasi configuratie, in plus fiind prevazute si cu tiranti metalici. Acestea

se vor monta tot cu balamale artizanale, cate 3 bucati pentru fiecare poarta, stalpii fiind pozati la 3 m. interax.

- sistemul de inchidere va fi cu zavor orizontal la poarta mica si cu un zavor orizontal si unul vertical la

portile mari.

- culoarea imprejmuirii (la procurare) va fi verde inchis.

Se vor monta tăbliţe de semnalizare şi informare corespunzătoare pe fiecare dintre acestea.

Camere gratar

Pentru impiedicarea accesului corpurilor solide în interiorul căminelor staţiilor de pompare, ceea ce ar

putea cauza defectarea electropompelor submersibile cu care sunt dotate staţiile, se impune realizarea

acestor tipuri de construcţii amonte de staţiile de pompare.

Separarea corpurilor solide se va realiza cu ajutorul camerelor grătar dispuse amonte de staţiile de

pompare. Construcţiile vor fi realizate din elemente de beton prefabricat, iar impiedicarea accesului

materialelor grosiere în caminul staţiilor, se va realiza cu ajutorul grătarului montat în interiorul acestor

construcţii, existând posibilitatea de curăţare în timpul exploatării.

La elaborarea soliţiei tehnice privind modul de realizare a camerelor, s-a ţinut cont de uşurinţa modului

de intervenţie asupra acestora în exploatare.

Descrierea soluţiei constructive

Construcţia camerelor grătar adoptată staţiilor de pompare, va fi realizată din beton armat, sub forma

unor cămine rectangulare, montate subteran.

Betonul utilizat la realizarea camerelor gratar este C20/25 cu armătura corespunzatoare din oţel PC

52 si OB 37.

Reţinerea corpurilor solide din apă se va face prin intermediul cu un grătar metalic, executat din bare

din oţel galvanizat la cald cu distanta între lamele de 20 mm, având laţimea de 1492 mmm şi lungimea de

1700 mm, montat sub un unghi de 70 grade.

Accesul în camera gratar se face cu ajutorul unei scarii metalice de acces ce se va monta pe peretele

construcţiei cu ajutorul şuruburilor şi conexpandurilor.

Construcţia este prevăzută cu o platformă de manevră şi de susţinere a grătarului, având grosimea de

12 cm, ce va permite accesul la gratar pentru curăţarea acestuia.

Hidroizolarea pereţilor se va face prin aplicarea în 2 straturi de hidroizolaţie aplicate prin pensulare pe

suprafaţa interioara şi exterioara a acestora.

Intrarea apelor uzate în camera gratar şi iesirea către staţia de pompare se face prin intermediul unei

conducte din PVC SN8 Dn 250 mm, ce vor fi protejate cu piese de trecere prin perete.

Pe conducta influentă în camera grătar se va monta în exterior o vană cuţit Dn 250 mm, montată

îngropat, si actionata manual de la nivelul terenului prin intermediul unei tije de manevre.

La nivelul plăcii superioare este dipus un gol de acces cu dimensiunea de 150 cm x 150 cm.

Constructia va fi prevăzută cu sistem de ventilaţie, realizat din tuburi PVC Dn 160 mm.



34

3.3 Conducte de refulare statii de pompare apa uzata

Pomparea apelor uzate catre punctele situate la o cotă superioară, se va face prin intermediul

conductelor de refulare realizate din tuburi PEID PE 100.

Traseul în plan al conductelor de refulare a fost ales astfel încât apa uzată influentă în staţia de

pompare să fie transportată către un colector cu curgere gravitationala, a cărui traseu este cel mai scurt.

Pozarea conductelor de refulare se va face în tranşee cu lăţimea de 0,7 m la adâncimi care să

determine o acoperire cu pământ de minim 0,9 m.


se vor realiza conform recomandărilor producătorului de material tubular.

Conductele de refulare vor fi realizate din tuburi din PEID PE100, cu diametre de 90 şi 110 mm,

îmbinate prin fuziunea cap la cap a capetelor.

Lungimea totala a conductelor de refulare este de 1.310,0 m, având lungimea şi diametrul pentru

fiecare staţie de pompare conform tabelului de mai jos:

Nr.crt. Staţia de

pompare

Material conducta

Lungime

conductă

[m]

Diametru

conducta

[mm]

1. SP1

PEID PE100 PN6

390,0 90

2. SP2 190,0 110

3. SP3 220,0 110

4. SP4 510,0 110

Pe traseul conductelor de refulare se vor realiza 2 subtraversari de cursuri de apa, si una de drum.

Subtraversarile se vor executa prin foraj orizontal si prin protejarea conductei de refulare cu un tub de

protectie din PEID PE 100 Dn 225 mm – pentru traversarea cursurilor de apa, respectiv OL219x6 mm pentru

traversarile conductelor de drum.

Tuburile de protectie se vor monta pe toata lungimea subtraversarii.

Lungime totala aferenta subtraversarilor conductelor de refulare este de 56,0 m.

3.4 Racorduri individuale la reteaua de canalizare menajera

In vederea racordarii la reteaua de canalizare a consumatorilor din loc. Chirpar, vor fi realizate cate un

racord individual la reteaua de canalizare menajera proiectata pentru fiecare consumator, racord terminat

printr-un camin de racord monobloc din PEHD Dn 500 mm.

Caminele vor fi acoperite cu capace din fonta, rezistente la clasa de trafic B125/D400 functie de zona

de pozare. Căminele de racord vor fi amplasate la limita de proprietate, numai pe domeniul public.

Vor fi realizate un numar de 240 de racoduri la reteaua de canalizare menajera proiectata in loc.

Chirpar.

Materialul conductei de racord va fi PVC SN8, avand diametrul nominal de Dn 160 mm.

Cuplarea conductelor de racord la canalizare se poate realiza în două variante:



35

• cuplarea într-un cămin de vizitare din beton. Pentru aceasta, se va perfora tubul de beton şi va fi

prevăzută o garnitură specială pentru cuplarea tubului din PVC;

• cuplarea direct pe conducta de canalizare, prin intermediul ramificatiilor din PVC, avand iesire pe 160 mm

la 450, sau prin intermediul unor cuplaje cu articulatie sferica.

Lungimea medie a unui racord de canalizare este de cca. 6,0 m, rezultand o lungime totala de

1.440,0 m conducta PVC SN8 Dn 160 mm.

OBIECT 4 – RETEA DE CANALIZARE MENAJERA IN SATUL SASAUS

4.1. Retea de canalizare gravitationala

Reteaua de canalizare proiectata in satul Sasaus se va realiza din tuburi PVC SN8 Dn 250 mm cu o

lungime totala de 4.021 m.

Modul de realizare a retelei proiectate va fi similara descrierea aferente retelei de canalizare menajera

proiectata in satul Chirpar.

Camine de vizitare

Pe traseul retelei de canalizare menajera in satul Sasaus, se vor prevedea un număr total de 102

cămine de vizitare în aliniamente la distanţa medie de 50 m, cămine de vizitare realizate din tuburi de beton

cu Dn 1000 mm conform STAS 2448-82, prevăzute cu piesa tronconica şi capace carosabile.

Subtraversari intalnite pe traseul retelei de canalizare menajera

In cadrul lucrarilor de canalizare din satul Sasaus vor fi realizate 5 subtraversari ale drumului judetean

DJ105D si un a de curs de apa.

Traversarile de drum judetean se vor executa prin foraj orizontal cu protejarea conductei de canalizare

PVC cu un tub de protectie din OL 355x6 mm, montat pe toata lungimea traversarii.

Montarea tubului de protectie se va face la o adancime astfel incat sa se realizeze o acoperire de 1,50

m de la nivelul carosabilului la generatoarea superioara a tubului de protectie din otel.

Lungimea totala a forajelor orizontale de drum judetean este de 52,0 m.

Cursurile de apa vor fi traversate utilizand tehnologia de foraj orizontal dirijat. Tuburile de protectie vor

fi din PEID PE 100 Dn 355 mm, avand lungimea toatala de 26,0 m.

4.2 Statii de pompare apa uzata menajera

In punctele joase ale retelei de canalizare menajera proiectata in loc. Sasaus, precum si pentru

dirijarea apelor menajere catre Statia de Epurare, a fost necesară amplasarea a 3 staţii de pompare de apa

uzata menajera.

Staţiile de pompare preiau efluentul uzat din zonele joase şi îl pompează prin intermediul conductelor

de refulare în tronsoane situate la o cotă superioară.

Statia de pompare SP3 transporta catre Statia de Epurare proiectata in satul Chirpar, intreg debitul

colectat din localitate.

Constructiv, pentru prezentul proiect s-au ales statii de pompare cu separare de solide, de tip camine

monobloc prefabricate din PEHD, complet echipate şi automatizate.



36

Caracteristicile funcţionale ale staţiilor de pompare ape uzate pe reţeaua de canalizare

menajeră proiectata in loc. Sasaus, sunt:

Nr.crt. Staţia de

pompare

Nr.

pompe

(A+R)

Debit agregat

de pompare

[mc/h]

Inaltimea de

pompare

[m]

Putere

pompa

[kW]

1. SP1

1+1

4,0 13,0 0,9

2. SP2 1,0 5,0 1,3

3. SP3 3,5 20,0 1,1

Camere gratar

Pentru impiedicarea accesului corpurilor solide în interiorul căminelor staţiilor de pompare, ceea ce ar

putea cauza defectarea electropompelor submersibile cu care sunt dotate staţiile, se impune realizarea

acestor tipuri de construcţii amonte de staţiile de pompare.

Separarea corpurilor solide se va realiza cu ajutorul camerelor grătar dispuse amonte de staţiile de

pompare. Construcţiile vor fi realizate din elemente de beton prefabricat, iar impiedicarea accesului

materialelor grosiere în caminul staţiilor, se va realiza cu ajutorul grătarului montat în interiorul acestor

construcţii, existând posibilitatea de curăţare în timpul exploatării.

La elaborarea soliţiei tehnice privind modul de realizare a camerelor, s-a ţinut cont de uşurinţa modului

de intervenţie asupra acestora în exploatare.

4.3 Conducte de refulare statii de pompare apa uzata Pomparea apelor uzate catre punctele situate la o cotă superioară, se va face prin intermediul

conductelor de refulare realizate din tuburi PEID PE 100.

Traseul în plan al conductelor de refulare a fost ales astfel încât apa uzată influentă în staţia de

pompare să fie transportată către un colector cu curgere gravitationala, a cărui traseu este cel mai scurt.

Conductele de refulare vor fi realizate din tuburi din PEID PE100, cu diametre de 90 şi 110 mm,

îmbinate prin fuziunea cap la cap a capetelor.

Lungimea totala a conductelor de refulare este de 3.510,0 m, având lungimea şi diametrul pentru

fiecare staţie de pompare conform tabelului de mai jos:

Nr.crt. Staţia de

pompare

Material conducta

Lungime

conductă

[m]

Diametru

conducta

[mm]

1. SP1

PEID PE100 PN6

85,0 90

2. SP2 225,0 110

3. SP3 3.200,0 110

Pe traseul conductelor de refulare se vor realiza 4 subtraversari de curs de apa.

Subtraversarile se vor executa prin foraj orizontal si prin protejarea conductei de refulare cu un tub de

protectie din PEID PE 100 Dn 225 mm. Lungime aferenta subtraversarii conductei de refulare este de 120,0

m.



37

4.4 Racorduri individuale la reteaua de canalizare menajera

In vederea racordarii la reteaua de canalizare a consumatorilor din loc. Sasaus, vor fi realizate cate un

racord individual la reteaua de canalizare menajera proiectata pentru fiecare consumator, racord terminat

printr-un camin de racord monobloc din PEHD Dn 500 mm.

Caminele vor fi acoperite cu capace din fonta, rezistente la clasa de trafic B125/D400 functie de zona

de pozare. Căminele de racord vor fi amplasate la limita de proprietate, numai pe domeniul public.

Vor fi realizate un numar de 64 de racoduri la reteaua de canalizare menajera proiectata in loc.

Chirpar.

Materialul conductei de racord va fi PVC SN8, avand diametrul nominal de Dn 160 mm.

Cuplarea conductelor de racord la canalizare se poate realiza în două variante:

• cuplarea într-un cămin de vizitare din beton. Pentru aceasta, se va perfora tubul de beton şi va fi

prevăzută o garnitură specială pentru cuplarea tubului din PVC;

• cuplarea direct pe conducta de canalizare, prin intermediul ramificatiilor din PVC, avand iesire pe 160 mm

la 450, sau prin intermediul unor cuplaje cu articulatie sferica.

Lungimea medie a unui racord de canalizare este de cca. 6,0 m, rezultand o lungime totala de 384,0

m conducta PVC SN8 Dn 160 mm.

OBIECT 5 – STATIE DE EPURARE CHIRPAR

Epurarea apelor uzate menajere colectate de la cele 2 localităţi – Chirpar si Sasaus, se va realiza prin

intermediul staţiei de epurare tip mecano-biologic cu un debit maxim de 185 mc/zi.

Amplasamentul staţiei de epurare proiectate, este situat in sudul loc. Chirpar, in vecinatatea drumului

judetean DJ105D ce leaga cele 2 sate, la cca. 700 m fata de ultima locuinta, ce va asigura evacuarea unei

ape epurate ai cărei parametri calitativi vor respecta prevederile normativelor NTPA 001/2005, conform HG

352/2005, cu privire la condiţiile de evacuare a apelor uzate epurate în emisari naturali.

Statia de epurare de tip mecano-biologica este proiectata pe principiul biologic ce are la baza

epurarea cu biomasa in suspensie, aerata cu bule fine. Statia de epurare este echipata si cu sistem pentru

precipitarea fosforului.

Date tehnice:

- Capacitate: Q u zi med = 142 m3/zi, Q u zi max = 185 m3/zi

- Dimensiuni: 7.600x12.300 mm, inaltimea coloanei de apa 4.500 mm

- Sursa de energie electrica : 380 V

- Funcţionare: automată

- Parametrii de evacuare: conform NTPA 001/2005

- Materiale: bazin din beton + echipamente inox



38

Caracteristicile influentului in statia de epurare :

Incarcare organica : CBO5 = 300 mg/l

CCO-Cr = 500 mg/l

Suspensii = 350 mg/l

Parametrii de intrare a apei uzate in statia de epurare: conf. NTPA 002.

Construcţia staţiei de epurare

Echipamentele tehnologice sunt montate în bazin de beton, inaltimea coloanei de apa fiind de 4.500

mm.

Sistemul este alcătuit din următoarele componente:

- Statie de pompare echipata cu gratar rar actionat manual;

- Pre-epurarea mecanica fina realizata cu echipament integrat de sitare-deznisipare;

- Zonă anoxică pentru denitrificare;

- Compartiment de aerare;

- Sistem de aerare cu bule fine in bazinul de oxidare-nitrificare;

- Sistem de aerare cu bule medii in depozitul de namol;

- Echipament pentru reducerea fosforului;

- Decantor secundar;

- Echipament pentru indepartarea spumei de la suprafata decantorului secundar si a grasimilor

de la suprafata cilindrului de linistire;

- Sistem recirculare nămol;

- Ingrosator de namol;

- Suflante de aer;

- Sonda de oxigen;

- Sonda de suspensii;

- Automatizare;

- Pasarela + balustrada interna statiei de epurare;

- Echipamente depozit de namol;

- Instalatie pentru deshidratarea namolului.

- Debitmetru inductiv.

Reactorul biologic din beton consta intr-o unitate de denitrificare si o zona cu namol activat cu

decantare inclusa. Parte a statiei de epurare este si bazinul pentru ingrosarea namolului si stocarea acestuia.

Reactorul biologic este proiectat pentru o capacitate maxima de 185 m3/zi si poate lucra intre 30 – 120

% din capacitatea proiectata, in cazul in care concentratia de biomasa (namol) din sistem se incadreaza in

intervalul 40%-60%.

Schema tehnologica a statiei de epurare:

Apa uzata este adusa gravitational in gratarul rar al statiei de pompare, unde are loc o pre-epurare

mecanica grosiera. De aici apele sunt pompate in echipamentul integrat pentru retinerea impuritatilor

mecanice fine si a nisipului (sitare + deznisipare). Nisipul retinut ajunge intr-un container ce are rolul de a



39

indeparta apa de nisip iar impuritatile mecanice fine ajung intr-un alt container. Pe conducta de refulare din

statia de pompare se va monta un debitmetru inductiv ce va realiza monitorizarea debitului influent in statia de

epurare. Retinerile din treapta de pre-epurare mecanica sunt depozitate intr-un container, iar in caz de

depozitare pe o perioada mai mare de timp acestea trebuiesc dezinfectate cu clorura de var.

Apa pre-epurata mecanic ajunge in zona de denitrificare care este conectata prin orificii cu bazinul cu

namol activat. In zona de denitrificare apa este mentinuta in miscare de un mixer submersibil fixat pe un

dispozitiv de ghidaj, echipat cu mecanism de ridicare. Eliminarea azotului din apa uzata se realizeaza in zona

de denitrificare, principiul procesului fiind acela ca in conditii anoxice populatia de bacterii din namolul activat

foloseste oxigenul fixat din nitrati in procesele de respiratie. Nitratii sunt redusi la azot molecular gazos care

este eliberat in atmosfera.

Poluarea organica este eliminata biologic din apa uzata in zona cu namol activat, aerata cu un sistem

de aerare cu bule fine. Compusii organici sunt oxidati si redusi la dioxid de carbon si apa; carbonul organic

este partial folosit pentru cresterea biomasei din namolul activat. Tot in zona aerata cu namol activat ionii de

azot amoniacal NH4+ sunt oxidati si ei si redusi la nitrati. O conditie a bunei desfasurari a acestor procese este

asigurarea conditiilor optime de viata a biomasei combinata cu stabilizarea aeroba a namolului.

Apa uzata epurata este separata de namolul activ in decantorul secundar iar apa rezultata din

decantare este descarcata prin conducta de evacuare in receptor. De pe fundul decantorului secundar

namolul activ este pompat in zona de denitrificare ca si namol de recirculare. Spuma de la suprafata

decantorului secundar si grasimile de la suprafata cilindrului de linistire sunt indepartate in mod automat.

Combinatia dintre denitrificare in zona anoxica si nitrificare realizata in zona aerata conduce la

eliminarea eficienta a azotului din apa uzata. Capacitatea marita a zonei de decantare permite sistemului sa

functioneze in conditii variabile de flux hidraulic.

Din bazinele cu namol activat, periodic, trebuie indepartat namolul in exces, prin pomparea acestuia in

ingrosatorul (concentratorul) de namol si ulterior in bazinul de stocare namol. Namolul in exces reprezinta o

fractie din namolul de recirculare care este pompat cu o pompa hidro-pneumatica in bazinul de denitrificare.

Din concentratorul de namol, namolul este pompat in depozitul de namol cu o pompa submersibila, controlata

cu o sonda de suspensii. Bazinul de stocare namol este aerat cu un sistem de aerare cu bule medii, ce

contribuie la o mai buna omogenizare si stabilizare a namolului si previne fermentarea acestuia. Sursa de aer

pentru depozitul de namol este asigurata de o a treia suflanta. Controlul suflantei se realizeaza din tabloul de

comanda printr-un dispozitiv cu timer. Namolul din depozitul de namol va fi deshidratat cu un echipament de

deshidratare a namolului in saci, echipament ce reduce volumul namolulului de aprox. 20 de ori (intr-un ciclu

de 24 de ore de deshidratare, din depozitul de namol sunt pompati in unitatea de deshidratare aprox. 4-6 m3

de namol, iar rezultatul este aprox. 200 kg de namol deshidratat in 4 saci).

Sistemul de aerare functioneaza in mod automat conform informatiilor primite de la sonda de oxigen.

Sonda de oxigen dicteaza pornirea/oprirea suflantelor functie de concentratia de oxigen dizolvat masurata in

bazinul de oxidare-nitrificare astfel incat aceasta concentratie sa fie mentinuta la valori cuprinse intre 1.5-2.5

mgO2/l, concentratie optima pentru desfasurarea proceselor biologice din reactor.

Sursa de aer pentru zona de oxidare-nitrificare este pozitionata deasupra bazinului de denitrificare si

consta din 2+2 suflante ce alimenteaza cu aer statia de epurare printr-un sistem de conducte.



40

Reactorul biologic este proiectat ca o unitate compacta divizata in volume functionale, in care sunt

pozitionate componentele statiei de epurare. Toate componetele submersate sunt din otel-inox 1.4301 iar

pasarelele si mainile curente sunt realizate din otel-galvanizat 1.0036. Decantorul secundar conic este

pozitionat in bazinul cu namol activat si este confectionat din otel-inox 1.4301.

Statia de epurare functioneaza asigurand conditiile optime pentru dezvoltarea biomasei si stabilizarea

aeroba a namolului. Varsta namolului poate atinge in conditii reale peste 30 de zile. Cunoscand faptul ca

pentru stabilizarea aeroba a namolului nu se folosesc substante daunatoare, acesta se poate folosi ca

ingrasamant in agricultura.

Statia de epurare este echipata cu o instalatie pentru indepartarea chimica a fosforului, pe baza de

coagulanti care sunt dozati in apa uzata.

Elemente de masura si control

Controlul pompelor din statia de pompare se realizeaza automat cu ajutorul unui sistem flotor.

Controlul echipamentului integrat de sitare-deznisipare se realizeaza complet automat.

Controlul aerarii statiei de epurare se realizeaza automat cu ajutorul unei sonde de oxigen ce regleaza

ciclurile pornit/oprit ale suflantelor functie de concentratia oxigenului din reactorul biologic.

Debitul de apa uzata menajera influent in statia de epurare va fi monitorizat cu ajutorul unui debitmetru

inductiv.

Eliminarea namolului in exces din ingrosatorul de namol se va face in mod automat, cu ajutorul unei

sonde de suspensii.

Spuma de la suprafata decantorului secundar si grasimile de la suprafata cilindrului de linistire se

elimina in mod automat.

Caracteristicile efluentul la iesirea din statia de epurare

Calitatea apei uzate atinsa dupa epurare permite acesteia sa fie deversata intr-un emisar natural

conform normativelor in vigoare. Eficienta statiei de epurare este proiectata sa atinga valori de 90-98 %,

datorita tehnologiei cu biomasa in suspensie, recirculare si stabilizarea namolului. Daca valorile incarcarilor

(hidraulice si organice) ale apei uzate se incadreaza in valorile proiectate (valorile parametrilor caractersitici

apelor uzate menajere din NTPA 002) , parametrii apei epurate sunt:

CBO5 = 25 mg/l

CCOCr = 125 mg/l

Suspensii= 60 mg/l

Parametrii la iesirea din statia de epurare : conf. NTPA 001

DESCRIEREA GENERALA A STATIEI DE EPURARE

Statia de Epurare are rolul de a prelua apa uzată de la colectoarele stradale şi de a-i modifica

parametrii fizico-chimici în vederea obţinerii valorilor admise de legislaţia în vigoare la evacuarea în emisar.

Construirea staţiei de epurare nu necesită nici un fel de cerinţe speciale din punct de vedere

structural. Staţia de epurare are componente subterane şi supraterane, fiind acoperită parţial cu clădirea



41

operaţională. Poziţionarea golurilor bazinelor precum şi componentele supraterane sunt date de

caracteristicile tehnologice şi de condiţiile de amplasament.

Staţia de epurare este alcătuită din bazine din beton–armat impermeabil, hidroizolate exterior:

• Compartiment de oxidare-nitrificare

• Compartiment de denitrificare

• Depozit de namol

Statia de epurare are o structura rectangulara in plan si este realizata din beton armat turnat monolit.

Dimensiunile clădirii in plan sunt următoarele:

• lungimea este 6.00 m,

• lătimea este 7.60 m

Peretii interiori si cei exteriori la partea inferioara a structurii (nivelul tancurilor) sunt realizati din beton

armat. La nivelul parterului peretii exteriori si cei interiori sunt realizati din zidărie de B.C.A. cu grosimea de

30cm, 20 cm si respectiv 10cm. Structura de rezistenta a clădirii porneste, la partea inferioara, cu un sistem de

diafragme rigide din beton armat si se continua la partea superioara cu un sistem de cadre din beton armat.

Stâlpii au sectiune rectangulara cu dimensiunile 30x30cm, grinzile au sectiuni cu dimensiunile 30x55 cm.

Fundatia clădirii va fi de tip radier general si va avea grosimea de 40cm.

Betonul care va fi folosit la executarea acestei structuri a fost proiectat in concordanta cu

normativul romanesc NE 012-2007 si codul de practica pentru proiectarea betonului CP 012/1-2007.

Normativele de mai sus sunt bazate pe SR EN 206-1:2002 si SR 13510:2006 (cu aplicabilitate

europeana).

In conformitate cu SR EN 206-1, betonul folosit va avea următoarele caracteristici si performante:

• Clasa de expunere conform NE 012-2007: XC4 (RO)

• Clasa betonului (cf. SR EN 206-1): C25/30

• Calitatea cimentului (SR EN 197-1:2002): CEMII/A-S R.

• Dozajul minim de ciment: 300 kg/m³

• Gradul de impermeabilitate: P12

• Raportul apa/ciment : 0,5

• Dimensiunea maxima a agregatelor: 22 mm

• Continutul maxim de clor: 0.20%

• Consistenta betonului : S3

• Aditivi: Super plastifianti

• Acoperire nominala cu beton: 40 mm

Dozajul minim de ciment pentru a asigura rezistenta necesara in conformitate cu clasa de expunere va

fi de 300 kg/mc. Dozajul maxim de ciment conform CP 012/1-2007 (tabelul 17) nu se aplica. Abaterea de la

dozajul proiectat: -10 kg/m3(limita minima).

DESCRIEREA CONSTRUCTIVA A STATIEI DE EPURARE

Staţia de epurare este o constructie noua dreptunghiulara din beton armat ingropata, cu o

suprastructură.

Fundatia va fi de tip elastica, cu radier general.



42

Cladirea va fi prevazuta de jur imprejur cu trotuare avand latimea de 1 m.

Construcţia pe bazine are o suprafaţă de S=45.60 mp şi este alcătuită din stâlpi, zidărie B.C.A..

Această construcţie adăposteşte:

• camera tehnica,

• camera suflante,

• grupul sanitar.

Suprastructura va avea pereţi cu grosimea de 30 cm pe exterior si 20 si 10 cm in interior.

Din punct de vedere structural, staţia de epurare va fi realizat in câteva faze principale, dupa cum

urmeaza:

• Faza I – Radierul de la cota ±0,00;

• Faza II– Pereţii şi stâlpii până la cota +5.25

• Faza III – Placa de la cota +5.25

• Faza IV – Stalpii, pereţii de la cota +8.45

• Faza V – Grinzile si placa de la cota +8.45

DESCRIEREA COMPONENTELE STATIEI DE EPURARE

Tehnologia statiilor de epurare concentreaza toti pasii epurarii intr-o singura unitate compacta.

- Statie de pompare cu gratar rar actionat manual

- Pre-epurarea mecanica

- Epurarea biologica cu denitrificare frontala si recirculare

- Nitrificarea si stabilizarea namolului

- Decantare secundara

- Deshidratarea namolului

- Masuraraea debitului efluentului final cu ajutorul unui debitmetru inductiv

Linia tehnologica a reactorului biologic este situata intr-un bazin impermeabil din beton.

Alimentarea cu energie electrica a statiei de epurare

Alimentarea cu energie electrică a staţiei de epurare, se realizează prin construirea unui post de

transformare aerian de 30 kVA 20/0,4 kW.

Postul de transformare necesar la staţia de epurare, va urma acelaşi procedeu de obţinere a ATR de

la S.C. ELECTRICA S.A., Sucursala Sibiu.

În documentaţie se cuprinde pentru evaluare şi echipamentului postului de transformare care va fi:

- separator de linie cu două dispozitive de acţionare STEPno;

- descărcător cu oxid de zinc;

- siguranţe pe partea de medie tensiune.

- cutie de distribuţie;

- priză de pământ.

Racordul la reţeaua de 20 KV existentă, se va realiza cu stâlpi SE8, şi conductori OL-AL de 50/8

mmp.



43

Toate lucrările necesare pentru racordarea la reţeaua de medie tensiune, se vor realiza conform ATR.

După obţinerea ATR-ului, se va întocmi un studiu de soluţie şi proiect tehnic de către o firmă atestată

ANRE, pentru acest tip de lucrare (PT 30 kVA şi racordul în reţelele de 20 KV existente), documentaţii ce se

vor supune avizării în Comisia Tehnică Economică a S.C. ELECTRICA S.A.

CAP 3. DATE TEHNICE ALE INVESTITIE

3.1 Zona si amplasamentul

Comuna Chirpar, este situata in partea de est a judetului, la 62 km de Sibiu si la 13 km de orasul

Agnita, intr-o zona deluroasa, strabatuta de Valea Veseudului si Valea Ilimbav; este delimitata la E de comuna

Bruiu, la V de comunele Marpod si Altina, la N de orasul Agnita si comuna Birghis, la S de comunele Cirta si

Arpasul de Jos.

Satele componente sunt amplasate astfel:

- satul Chirpar – resedinta comunei – este pozitionat in centrul comunei,

- satul Vard: in partea de N,

- satul Veseud: in partea de N-E,

- satul Sasaus: in partea de S.

Obiectivele proiectate sunt situate pe teritoriul administrat de Comuna Chirpar, jud. Sibiu.

In general obiectele de investitii cum ar fi: retelele de alimentare cu apa si de canalizare menajera,

statiile de pompare si o parte din conductele de refulare sunt situate in intravilanul localitatilor Chirpar si

Sasaus, conform planurilor de situatie.

Conductele de aductiune ce alimenteaza rezervoarele de apa sunt situate impreuna cu cee 2

rezervoare de inmagazinare apa in extravilanul localitatii, in vecinatatea lor.

Statia de Epurare ape uzate este propusa se realiza in sudul loc. Chirpar – in vecinatatea drumului

judetean DJ105D. Apele uzate aferente loc. Sasaus vor fi conduse la SE Chirpar pompat printr-o conducta de

refulare ape uzate amplasata de-a lungul drumului judetan DJ105D in extravilanul localitatilor.

Toate lucrarile se vor amplasa pe Domeniul Public.

Comuna Merghindeal este amplasată în partea estică a judeţului Sibiu, în bazinul hidrografic al râului

Hârtibaciu. Localitatea este situată la 58 km de municipiul Sibiu si la 8 km de orasul Agnita. Drumul judetean

DJ105 ce traverseaza comuna de la est la vest, leaga orasul Agnita de drumul national DN1.

Comuna Chirpar numara o populaţie existenta de 1.434 locuitori (cf. recensamant 2011), din care 813

locuitori in Chirpar si 149 in Sasaus.

Conform Normativului P100-1/2013, zona amplasamentului studiat este caracterizată din punct de

vedere seismic de următorii parametri:

- acceleraţia terenului pentru proiectare ag= 0,20g cm/s2 pentru cutremure având intervalul

mediu de recurenţă IMR=225 ani;

- perioadă de colţ Tc = 0,7 sec.

Adâncimea de îngheţ, conform STAS 6054/77, este de 0,90 m de la CTN.



44

Clima si fenomenele specifice zonei

Elementele climatice ce caracterizează comuna Chirpăr sunt specifice Podişului Hârtibaciului şi

cuprind următoarele valori:

• Valoarea temperaturii medii anuale este de 80C;

• Zona climatică de tip continental cu influenţă oceanică, caracterizată prin ierni moderate şi veri

răcoroase;

• Temperatura medie lunară maximă se înregistrează în luna iulie (200C), iar cea minimă în luna

ianuarie( între -40C şi – 60C);

• Temperatura medie anuală a aerului variază între 60C şi 90C, iar amplitudinea termică între 210C şi

260C, cu mici diferenţieri între fundul văii Hârtibaciului şi versanţii şi interfluviile mai înalte, din partea

de est a bazinului;

• Primul îngheţ apare de obicei la începutul lunii decembrie, iar ultimul în a doua jumătate a lunii aprilie;

• Deceniile care urmează (după studii efectuate de către specialişti – O.Neacşa şi I.Dincă – 1983) se

vor caracteriza prin scăderi cu 10 – 20C ale temperaturii de iarnă şi cu menţinerea verilor mai

călduroase ca de obicei.

• Umiditatea aerului cuprinde valori între 77% - 80%;

• Media multianuală a precipitaţiilor este de 651,21 mm;

• Ploi torenţiale pot apărea în lunile de vară şi pot atinge o intensitate de 4,7 mm/min;

• Numărul de zile cu precipitaţii este cuprins între 130 şi 140 de zile, în semestrul cald căzând mai mult

de 2/3 din cantitatea anuală;

• Prima ninsoare cade la sfârşitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie, iar ultima la începutul

lunii aprilie;

• Frecvenţa zilelor cu ninsoare este de 20-25 zile/an;

• Circulaţia dominantă a aerului este în general nord-vestică, peste 20%, celelalte direcţii având o

frecvenţă sub 10%.

Geologie si seismicitate

Dealurile, specifice Podişului Hîrtibaciului, din perimetrul comunei Chirpăr sunt alcătuite din

următoarele formaţiuni: depozite panoniene alcătuite din nisipuri medii, cu intercalaţii de marne şi gresii,

depozite sarmaţiene spre sud, către falia Ruşi – Cenade, alcătuite din marne şi nisipuri, cu numeroase

intercalaţii de tufuri andezitice şi, în fine, din depozite holocene, aluvionare, pe văile Veseud şi Ilimbav.

Structura geologică este cea specifică zonei marginale a bazinului Transilvaniei, reprezentată aici prin

depozite panoniene, în nord şi est, formate din nisipuri, marne nisipoase şi argile, urmate de formaţiuni

sarmaţiene, în sud şi sud - vest, cu nisipuri, marne argiloase şi marne nisipoase, toate aceste straturi având

o cădere spre nord, spre centrul Bazinului Transilvan.

Conform hărţilor anexe la normativul P100-1/2013, cu aplicare de la 01.01.2014, valoarea de vârf a

acceleraţiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR=225 ani.

Conform Normativului P100-1/2013, zona amplasamentului studiat este caracterizată din punct de

vedere seismic de următorii parametri:



45

- acceleraţia terenului pentru proiectare ag= 0,20g cm/s2 pentru cutremure având intervalul

mediu de recurenţă IMR=225 ani;

- perioadă de colţ Tc = 0,7 sec.

Adâncimea de îngheţ, conform STAS 6054/77, este de 0,90 m de la CTN.

3.2 Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

Investiţia propusă în prezentul studiu presupune intervenţia asupra unor obiective incluse în inventarul

bunurilor Comunei Chirpar, fără a fi necesară schimbarea amplasamentelor ocupate în prezent de acestea.

Obiectele de investiţie sunt amplasate pe terenuri proprietate publică situate atat in intravilanul cat si in

extravilanul localitatilor, conform planurilor de situatie.

3.3 Situatia ocuparilor devinitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din

intravilan/extravilan

Ocuparea definitiva se va produce pe o suprafata totala de 2.512 mp astfel:

- 900,0 mp pentru rezervorul de inamgazinare apa V=250 mc loc. Chirpar;

- 900,0 mp pentru rezervorul de inamgazinare apa V=100 mc loc. Sasaus;

- 600,0 mp pentru Statia de Epurare Chirpar

- 112,0 mp pentru cele 7 statii de pompare apa uzata, cate 16 mp pentru fiecare statie de pompare.

Terenurile cu ocupare definitiva va fi in general in extravilanul localitatilor, cu execptia celor 112,0 mp

aferenti statiilor de pompare apa uzata ce va fi in intravilanul localitatilor (64,0 mp in loc. Chirpar si 48,0 mp in

loc. Sasaus).

Ocuparea temporară pe perioada execuţiei se va produce pentru retelele de apa potabila si

canalizare menajera din cele 2 sate, cat si pentru conductele de refulare aferente celor 7 statii de pompare.

Terenurile ocupate temporar pentru această lucrare, sunt în proprietate publică. Suprafata ocupata

temporar este de 66.698,0 m2, si a fost stabilita în funcţie de lungimea totala a aductiunii si retelei de apa

potabila (Lapa=16.245,0 m), canalizare menajera (Lcanalizare=12.284,0 m), si a conductelor de refulare apa uzata

(Lconducte refulare apa uzata=4.820,0 m), luându-se ca lăţime o medie de 2,0 m. Suprafeţele vor fi ocupate pentru:

organizare de şantier, depozitare temporară materiale şi echipamente, spaţiu necesar conform tehnologiei de

execuţie, zonă de protecţie a şantierului.

3.4 Studii de teren

Studiul topografic are scopul de a prezenta situatia existenta in cadrul amplasamentului in care se

propune realizarea investiţiei.

Studiul topografic s-a executat utilizand echipamente moderne şi programe adecvate lucrarilor de

drumuri. Au fost realizate in sistem Stereo 70 plan de referinta Marea Neagra 1975, respectand normativele

impuse de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

Punctele retelei de sprijin au fost materializate in teren prin buloane metalice conform SR 3446-1/96.

Toate detaliile culese in teren au fost transpuse pe planuri de situatie scara 1:500, care s-a executat in

sistemul de coordonate STEREO 70, conform temei de proiectare.



46

Ridicarea detaliilor a fost facuta astfel incat sa se poata obtine fisiere tip “*.dwg” care au fost

prelucrate ulterior cu programul tip CAD, pe care au fost studiate si definitivate traseele retelelor de apa

potabila si de canalizare menajera proiectate in satele Chirpar si Sasaus, rezervoarele deinmagazinare apa

potabila, statiile de pompare apa uzata, conductele de refulare, si statia de epurare Chirpar.

Studiul geotehnic

Scopul prezentului studiu geotehnic este de a preciza stratificatia terenului, precum si de a determina

caracteristicile fizico-mecanice ale pamanturilor analizate, in baza carora se vor trage concluzii privind conditii

de fundare pentru obiectivele proiectate.

Pentru prezenta documentatie a fost intocmit un Studiu Geotehnic de catre PFA – Geolog BADILA

TRAIAN MIHAIL, in decembrie 2015, in care sunt recomandate conditii de fundare pentru constructiile ce fac

obiectul documentatiei.

Conform Studiului Geotehnic, pentru investitia propusa s-au realizat 10 foraje geotehnice ce a pus in

evidenta structura terenului.

Detalii privind caracteristicile amplasamentului studiat, se gasesc in volumul “Studiul Geotehnic”

anexat la prezentul studiu de fezabilitate.

3.5 Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice

domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea variantei

optime pentru aprobare

Obiect 1. Retea de alimentare cu apa in satul Chirpar

- Conducta aductiune: PEID PE100 PN10 Dn 110 m L=630,0 m;

- Rezervor de inmagazinare apa potabila suprateran: V=250 mm;

- Retea de distributie apa potabila: 9.360,0 m din PEID PE100 PN10

- L63 = 390,0 m;

- L90 = 1.885,0 m;

- L110 = 7.085,0 m;

- Camine de vane: 24 buc din elemente prefabricate de beton si beton armat monolit;

- Hidranti de incendiu supraterani Dn 80 mm: 29 buc;

- Subtraversari proiectate: 7 buc avand lungimea cumulata de 73,0 m;

- Bransamente proiectate: 240 buc.

Obiect 2. Retea de alimentare cu apa in satul Sasaus

- Conducta aductiune: PEID PE100 PN10 Dn 110 m L=1.060,0 m;

- Rezervor de inmagazinare apa potabila suprateran: V=100 mm;

- Retea de distributie apa potabila: 5.195,0 m din PEID PE100 PN10

- L63 = 760,0 m;

- L90 = 810,0 m;

- L110 = 3.625,0 m;

- Camine de vane: 19 buc din elemente prefabricate de beton si beton armat monolit;



47

- Hidranti de incendiu supraterani Dn 80 mm: 12 buc;


- Bransamente proiectate: 64 buc.

Obiect 3. Retea de canalizare menajera in satul Chirpar

- Retea canalizare menajera: PVC SN8 Dn 250 mm L=8.263,0 m;

- Camine de vizitare: 194 buc din tuburi de beton Dn 1000 mm;


- Statii de pompare proiectate: 4 buc;

- Camere gratar: 4 buc din beton armat monolit;

- Conducte de refulare: L=1.310,0 m din PEID PE 100 PN6 Dn 90,110 mm;

- Racorduri proiectate: 240 buc.

Obiect 4. Retea de canalizare menajera in satul Sasaus

- Retea canalizare menajera: PVC SN8 Dn 250 mm L=4.021,0 m;

- Camine de vizitare: 102 buc din tuburi de beton Dn 1000 mm;


- Statii de pompare proiectate: 3 buc;

- Camere gratar: 3 buc din beton armat monolit;

- Conducte de refulare: L=3.510,0 m din PEID PE 100 PN6 Dn 90,110 mm;

- Racorduri proiectate: 64 buc.

Obiect 5. Statie de Epurare Chirpar

- tip: mecano – biologica si treapta tertiata;

- Capacitate: Q u zi med = 142 m3/zi, Q u zi max = 185 m3/zi

- Dimensiuni: 7.600x12.300 mm, inaltimea coloanei de apa 4.500 mm

- Sursa de energie electrica : 380 V

- Funcţionare: automată

- Parametrii de evacuare: conform NTPA 001/2005

- Materiale: bazin din beton + echipamente inox

Punerea in practică a scenariului de conformare presupune realizarea unei retele de apa si canalizare

menajera in fiecare sat – Chirpar si Sasaus, care va deservi un numar de 1400 LE, conform Scenariului 3.



48

3.6 Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

Analiza stadiului actual al dezvoltării infrastructurii în cele 2 sate, a evidenţiat următoarea situaţie

existentă a utilităţilor:

• Apa potabilă

În prezent in satele Chirpar si Sasaus alimentarea cu apa se face atat din fantani gospodaresti. Apa

nu este supusa tratarii sau dezinfectarii.

In celelalte 2 sate – Vard si Veseud, exista un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila.

• Canalizare menajera

In satele Chirpar si Sasasus nu exista un sistem de canalizare menajera.

Prin implementarea proiectului se vor crea conditiile de introducerea a apelor uzate intr-un sistem de

canalizare pentru toti locuitorii din satele Chirpar si Sasaus. Apele uzate vor fi epurate in statia de epurare

proiectata in satul Chirpar.

In satele Vard si Veseud exista un sistem individuala de canalizare menajera, cu statie de epurare

separata.

• Gaz metan

În zona studiată există reţele de alimentare cu gaz metan, din care sunt alimentaţi consumatorii

existenţi prin branşamente individuale, executate la limita de proprietate.

Pentru execuţia lucrărilor proiectate nu este necesară asigurarea acestei utilităţi.

• Telefonie

Pentru localitatile analizate, există reţele de telefonie amplasate pe stâlpii reţelelor electrice, în condiţii

tehnice de coexistenţă. Aceste reţele nu sunt sistematizate şi realizate conform cerinţelor de standard.

• Energie electrică şi iluminat public

Asigurarea lor este deservită de o reţea de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune,

racordată în posturile de transformare existente în zonă.

Reţeaua electrică de distribuţie de joasă tensiune la consumatori, este de tip aerian, realizată pe stâlpi

vibranţi (SE) şi centrifugaţi (SC) cu conductor de oţel pentru utilizări (consum casnic) şi pentru iluminat public,

cu lămpi incandescente.

A. În etapa de execuţie a lucrărilor:

Pentru realizarea prezentului proiect necesarul de apă industrială necesara lucrarilor de constructie si

efectuarii probei de etanseitate si presiune, se va asigura cu ajutorul cisternelor. În ceea ce priveşte consumul

de energie electrică, în general pentru executarea lucrărilor de infrastructură, utilajele folosite sunt alimentate

de generatoare proprii, însă acolo unde este cazul, cu acordul Electrica, se pot face branşamente la reţeaua

de joasă tensiune.



49

B. În etapa de exploatare

La execuţia şi, respectiv, la exploatarea obiectivului analizat este necesară asigurarea cu energie

electrica pentru: rezervorul de inmagazinare apa sat Chirpar, rezervor de inmagazinare apa sat Sasaus,

Statiei de Epurare Chirpar, precum si pentru cele 7 statii de pompare propuse.

Alimentarea cu energie electrica in cele 10 puncte de consum se va face conform A.T.R. emis de S.C.

ELECTRICA S.A.

Toate lucrările necesare pentru racordarea la reţeaua de medie tensiune, se vor realiza conform ATR.

După obţinerea ATR-ului, se va întocmi un studiu de soluţie şi proiect tehnic de către o firmă atestată

ANRE, pentru acest tip de lucrare, documentaţii ce se vor supune avizării în Comisia Tehnică Economică a

S.C. ELECTRICA S.A.

3.7 Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

Realizarea lucrărilor prevăzute în prezenta documentaţie se face cu respectarea principiilor ce asigură

protecţia mediului.

Soluţia tehnică propusă asigură:

- utilizarea de materii prime şi materiale de construcţie care nu afectează mediul înconjurător,

se depozitează şi manipulează uşor fără a emite nici un fel de noxe în factorii de mediu.

- întreaga gamă de materiale ce urmează a se utiliza va avea certificate de calitate în

concordanţă cu normele europene sau româneşti, în vigoare la această dată.

- aprovizionarea, depozitarea şi manipularea materialelor se va face conform prevederilor din

caietul de sarcini;

- deşeurile rezultate se pot colecta uşor şi nu sunt periculoase (material lemnos, betoane, piatră

etc.).

Pe perioada execuţiei se vor avea în vedere următoarele:

- termenul de execuţie a lucrărilor va fi de maximum 24 luni;

- şantierul va fi semnalizat şi păstrat îngrijit şi curat pe toată perioada de execuţie a lucrărilor.

Impactul advers al proiectului se presupune că se va limita la probleme legate de perioadele de

execuţie a lucrărilor de construcţii. Deoarece lucrările se presupune că vor fi semnificative, acest fapt ar putea

cauza disfuncţionalităţi însemnate în operaţiunile cotidiene ale localnicilor. Aceste aspecte se vor înregistra pe

termen scurt şi pot fi cu uşurinţă contracarate sau prevenite prin metode adecvate de construcţie şi un

management al traficului potrivit, inclusiv notificarea, în timp util, a populaţiei susceptibilă a fi afectată de

lucrări.

Sursele de poluare a mediului identificate în faza de execuţie a lucrărilor de construcţii prevăzute în

prezentul studiu, pot fi următoarele:

• praf, datorat manipulării solului de către utilaje;

• zgomot, rezultat al funcţionării utilajelor şi echipamentelor necesare;

• perturbarea temporară a peisajului celor 2 localităţi;

• deşeuri, rezultate din procesul tehnologic şi cel de manipulare a materialelor.



50

La realizarea lucrărilor de construcţii propuse în prezentul proiect, se recomandă, următoarele măsuri

menite să reducă la minimum poluarea mediului:

• utilizarea de materiale şi tehnologii moderne, cu performanţe ridicate, uşor de manipulat şi

aplicat, care să nu aibă influenţe negative asupra factorilor de mediu;

• organizare de şantier să ocupe o suprafaţă de teren cât mai redusă;

• efectuarea unor lucrări de refacere a mediului natural şi antropic, în cazul în care a fost afectat

prin lucrările de construcţii (ex. stabilizarea solului, replantarea vegetaţiei în zonele cu lucrări, înlocuirea

arborilor distruşi şi a structurilor de delimitare a amplasamentelor);

• stocarea şi evacuarea atentă a materialelor de construcţii periculoase din punct de vedere al

siguranţei factorilor de mediu, precum şi a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor de construcţii;

• pentru evitarea poluării aerului cu praf şi vapori pe durata lucrărilor de construcţie se

recomandă controlul acestora cu apă sau cu alte mijloace;

• în cadrul proiectului tehnic la toate articolele de lucrări ce au implicaţii asupra mediului se vor

prevedea măsuri de readucere a terenului înconjurător la starea iniţială, sau chiar corecţii care să diminueze

impactul negativ asupra mediului.

Construcţiile sunt proiectate conform cerinţelor prevăzute de Legea 10/1995 privind calitatea în

construcţii, fiind asigurate condiţiile de:

− rezistenţă şi stabilitate;

− siguranţă în exploatare;

− siguranţă la foc;

− igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;

− protecţia împotriva zgomotului.

Echipamentele şi materialele propuse pentru realizarea investitiei sunt produse în U.E., având

caracteristici performante care asigură funcţionarea tuturor construcţiilor la parametri de calitate acceptaţi prin

normele europene. Procesele tehnologice sunt automatizate şi monitorizate permanent, cunoscându-se

parametri de funcţionare.

Evaluarea impactului proiectului asupra mediului a avut la bază următoarele:

• analiza se face atât pentru perioada de execuţie cât şi pentru perioada de exploatare;

• se au în vedere toţi factorii de mediu: apă, aer, sol, floră, faună, comunitate umană, fond construit

etc.;

• se are în vedere, în baza unor experienţe similare, intensitatea poluării şi durata de manifestare a

fenomenului poluator pe perioada de execuţie a lucrărilor.

SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU.

Lucrarile de modernizare a strazii ce face obiectul prezentei documentatii nu reprezinta şi nu produc

surse de:

• poluare a apelor;

• poluare a aerului;

• zgomot şi vibratii;



51

• radiaţii;

• poluare a solului şi subsolului;

• poluare a ecosistemelor terestre şi acvatice;

• poluarea aşezarilor umane şi a altor obiective de interes public;

• deşeuri de orice natura;

• substanţe toxice periculoase.

MODUL DE INDEPLINIRE A CERINTELOR AVIZATORULUI

1. Mod de evacuare ape uzate si pluviale.

Apele menajare colectate de la cele 2 localitati vor fi epurate inainte de a fi evacuate in emisar, in

conformitate cu NTPA001/2005. Statia de epurare propusa este de tip mecano-biologica si treapta tertiara.

Tratarea namolului se va face printr-o treapta de deshidratare din cadrul statiei, in saci.

2. Mod de gospodarire deseuri si substante toxice, periculoase.

Din activitatile proiectate nu rezulta deseuri si/sau substante toxice periculoase.

Deseurile din constructii vor fi eliminate conform legislatiei in vigoare: OUG 78/2000 privind regimul

deseurilor aprobata si modificata prin Legea 426/2001. Se va realiza colectarea/ valorificarea/ eliminarea

deseurilor prin agenti autorizati.

Materiile retinute de gratare in treapta mecanica sunt adunate, transportate la groapa de gunoi sau

incinerate.

Epurarea chimica consta in neutralizarea substantelor chimice continute in apele reziduale, in mod

deosebit in cele industrial, utilizand clorura ferica.

Pentru ingrosarea namolului excedent produs in timpul procesului de epurare a apelor uzate menajere

se utilizeaza polielectrolit cationic sub forma de praf alb.

MODUL DE INDEPLINIRE A CONDITIILOR SI RESTRICTIILOR IMPUSE

1. Descrierea instalatiilor de preepurare ape uzate astfel incat sa se asigure respectarea

limitelor impuse prin NTPA 001/2005 sau NTPA 002/2005, aprobate prin HG 188/2002:

Evacuarea apelor epurate in emisar se va astfel incat, calitatea apei sa respecte NTPA001/2005.

Apele uzate care se evacuează în reţeaua de canalizare proiectată trebuie sa respecte prevederile

NTPA 002/2005.

2. Instalatii care asigura incadrarea in limitele prevazute de ord. 462/1993, a efluentilor gazosi

emisi in atmosfera de surse stationare.

Nu este cazul.

3. Amenajari pentru protectia impotriva zgomotului si incadrarea in limitele prevazute de STAS

10009/88.

In perioada de executie zgomotul produs cu ocazia functionarii utilajelor si a mijloacelor de trasport se

incadreaza in prevederile STAS 10009-88, nedepasind limitele prevazute si anume: la limita incintei ziua – 65

dB, iar dupa ora 20,00-55 dB. Nu se va lucra in perioada de odihna.



52

4. Lucrari si dotari pentru protectia solului si subsolului.

Lucrarile proiectate nu introduc efecte negative suplimentare fata de situatia existenta asupra solului.

5. Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu: supravegherea

calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor destinate mediului.

Se va urmari respectarea urmatoarelor prevederi:

• Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului;

• Legea nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi urbane;

• Legea nr. 107/1996 a apelor;

• Ordin MAPPM 756/1997 privind evaluarea poluarii mediului;

• Ordin MAPPM 462/1993 privind concentratiile maxime admisibile pentru emisii in atmosfera;

• STAS 12574/1987 privind respectarea calitatii aerului din zone protejate.

LUCRARI DE RECONSTRUCŢIE ECOLOGICA

Dupa executarea lucrarilor proiectate vor aparea influenţe favorabile asupra factorilor de mediu din

punct de vedere economico social, in stransa legatura cu efectele pozitive ce rezulta din imbunataţirea

condiţiilor de trafic ce apar in urma realizarii lucrarilor de modernizare.

Lucrarile proiectate nu introduc efecte negative suplimentare faţa de situaţia existenta asupra solului,

microclimatului, peisajului sau din punct de vedere arhitectural. Nu sunt afectate obiective de interes cultural

sau istoric.

Prin executarea lucrarilor proiectate vor apare unele influenţe favorabile asupra factorilor de mediu, cat

şi din punct de vedere economic şi social:

• va scadea gradul de poluare al apelor de suprafata si subterana;

• va crea un impact pozitiv asupra solului;

• creşterea calităţii vieţii pentru rezidenţi localitatii;

• creşterea atractivităţii zonei pentru noi investiţii private.

SANATATEA OAMENILOR.

Prin executarea lucrarilor de introducerea a retelei de canalizare menajera in satele Chirpar si Sasaus,

vor aparea influenţe favorabile asupra factorilor de mediu, de sanatate publica, şi din punct de vedere

economic şi social. Toate acestea, au ca rezultat scaderea gradului de poluare a apei, a vegetaţiei, şi a

solului, prin eliminarea apelor uzate descarcate in cursuri de apa, vai sau direct in sol.

Alimentarea cu apa catre populatie se va face cu furnizarea unei ape conforme cu Legea Apelor

458/2002.

Analiza starii iniţiale a mediului şi evaluarea impactului asupra sanataţii populaţiei şi a mediului, se vor

realiza in conformitate cu prevederile Directivei nr.97 / 11/ EEC din 3 martie 1997 ce amendeaza Directiva

nr.85/ 337/ EEC precum şi cu prevederile legislaţiei romaneşti, dintre care menţionam:

• asigurarea conformarii cu Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate;

• Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului - republicata in M.Of. nr.70/2000;



53

• Ordonanţa de urgenţa 91/2002 pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei mediului nr.

137/1995 - publicata in M.Of. nr.465/2002;

CAP 4. DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE

A. Durata de realizare

Investiţia este eşalonată pe o perioadă de 31 luni pe parcursul a 3 ani calendaristici, când se va

realiza organizarea procedurilor de achiziţii publice, de servicii de proiectare şi achiziţii de lucrări, se vor

elabora toate fazele de proiectare necesare implementării proiectului (proiect tehnic şi detalii de execuţie,

documentaţii de obţinere a avizelor şi acordurilor şi depunerea la instituţiile avizatoare şi realizarea tuturor

demersurilor necesare pentru obţinerea acestora, elaborarea documentaţiei tehnice pentru obţinerea

autorizaţiei de construire), efectuarea lucrărilor de construcţii, precum şi realizarea activităţilor necesare

recepţiei finale.

Eşalonarea investiţiei are la bază următoarele considerente:

- priorităţile stabilite de Consiliul Local cu privire la investiţii în infrastructură;

- condiţionarea tehnologică a operaţiilor permite organizarea muncii prin metoda drumului critic,

metodă consacrată în construcţii.

Lucrările de construcţii propriu-zise se vor putea executa într-o perioadă de 24 luni. Perioada exactă

de derulare a investiţiei, respectiv data de începere a lucrărilor, se va stabili în funcţie de fondurile alocate

pentru realizarea acesteia, de data începerii execuţiei şi de graficul prezentat de constructor.

Durata maximă de realizare a investiţiei s-a determinat în funcţie de următoarele elemente:

- numărul maxim de ore medii convenţionale (O.M.C.) estimate pentru realizarea investiţiei;

- productivitatea medie în construcţii pentru categoriile de lucrări similare;

- numărul mediu estimat de personal angajat pentru realizarea lucrărilor.

B. Etapele principale

Principalele etape de realizare a investiţiei pot fi eşalonate după cum urmează:

1. Etapa pregătitoare:

În stabilirea fazelor componente ale acestei etape s-a considerat că au fost deja parcurse fazele de

stabilire a echipei de implementare a proiectului şi de selectare (conform legislaţiei achiziţiilor publice) a

prestatorului serviciilor de proiectare necesare promovării investiţiei, precum şi obţinerea Certificatului de

Urbanism pentru investiţia proiectată. Astfel, se consideră că mai sunt de parcurs următoarele faze ale etapei

pregătitoare:

1.1. elaborarea tuturor documentaţiilor tehnico – economice şi obţinerea autorizaţiei de construire în

conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, modificată şi completată ulterior. Această etapă implică sarcini

speciale pentru Beneficiarul Lucrarii, care trebuie să cunoască configuraţia unei astfel de documentaţii

complete:

• proiectul tehnic şi detaliile de execuţie necesare pentru realizarea lucrărilor în şantier:

- Parte scrisă:



54

� memoriu general;

� liste de cantitati;

� caiete de sarcini tehnice.

- Parte desenată.

• documentaţiile de obţinere a avizelor şi acordurilor solicitate prin Certificatul de Urbanism şi

depunerea acestora la avizatori;

• solicitarea avizelor şi acordurilor necesare investiţiei, impuse prin Certificatul de Urbanism;

• documentaţia tehnică de autorizare a construirii, întocmită în conformitate cu cerinţele de

formă şi conţinut impuse prin Legea 50/1991, modificată şi completată ulterior.

Realizarea acestei etape presupune o perioadă de timp de aproximativ 3 luni (90 zile calendaristice);

se recomandă încredinţarea lucrărilor de pregătire a documentaţiilor unei firme specializate care să rezolve

toate componentele necesare derulării investiţiei în termen util.

Documentaţia astfel întocmită, se va supune VERIFICĂRII conform cerinţelor Ordinului nr. 925/1995.

1.2. organizarea procedurii de achiziţie publică în vederea selectării constructorului; această etapă se va

derula prin grija Beneficiarului, care va sigura:

• elaborarea documentaţiei de atribuire:

- fişa de date a achiziţiei;

- caietul de sarcini.

• derularea procedurii de publicitate prevăzute de O.G. 34/2006 şi înscrierea corespunzătoare pe

Sistemul Electronic de Achiziţii Publice;

• stabilirea comisiei de adjudecare a contractului;

• asigurarea infrastructurii necesare desfăşurării procesului de atribuire a contractului de execuţie;

• derularea corespunzătoare a corespondenţei legale cu ofertanţii, asigurarea cadrului în vederea

soluţionării unor eventuale contestaţii, semnarea contractului de execuţie.

Conform cerinţelor legale din O.G. 34/2006, derularea acestei etape presupune un termen de cca 3

luni (90 zile).

CONTRACTUL DE EXECUŢIE – rezultatul activităţii desfăşurate în această etapă va conţine toate

clauzele necesare, astfel încât lucrarea să se execute la termen şi de calitate. Contractul va avea ca anexă

importantă GRAFICUL DE EXECUŢIE a lucrărilor; se recomandă solicitarea prin caietul de sarcini a unui

grafic întocmit prin METODA DRUMULUI CRITIC (metodă consacrată în activitatea de construcţii).

1.3. lucrările legate de organizarea de şantier, ce vor cădea în sarcina constructorului selectat, se vor

desfăşura pe o perioadă de cel mult 1 lună (30 zile) şi vor avea la bază un proiect elaborat şi autorizat

conform legislaţiei în vigoare, aprobat de beneficiar.

2. Etapa execuţiei şi decontării lucrărilor de construcţii, se va derula pe o perioadă de 24 luni, şi va

cuprinde următoarele obiecte de construcţie, cu principale tipuri de lucrări grupate, după cum urmează:

a) realizare retea de apa potabila, cuprinzand : introducerea conductelor de apa, camine de vane,

hidranti de incendiu, subtraversari ;

b) realizare rezervoare de inmgazinare apa potabila, inclusiv alimentarea cu energie electrica in cadrul

amplasamentelor rezervoarelor ;



55

c) realizare bransamente individuale la reteaua de apa proiectata pentru cele doua localitati;

d) realizare retea de canalizare menajera, cuprinzand : introducerea conductelor de canalizare,

precum si a constructiilor anexe pe reteaua de canalizare: camine de vizitare, subtraversari ;

e) realizare statii de pompare ape uzate : construire statii de pompare, alimentare cu energie

electrica ;

f) realizare conducte de refulare ape uzate menajere, cuprinzand: introducerea conductelor de

refulare, subtraversari si camine de vane intalnite de pe traseul conductelor ;

g) realizare racordurilor individuale la reteaua de canalizare menajera proiectata pentru cele doua

localitati;

h) construire statie de epurare in Chirpar, inclusiv viabilizarea amplasamentului si alimentarea cu

energie electrica in cadrul statiei de epurare .

Execuţia lucrărilor se va derula după emiterea ordinului de începere a execuţiei eliberat de

BENEFICIAR şi având la bază următoarele:

- autorizaţia de construire;

- contractul de execuţie (cu toate anexele);

- proiectul tehnic şi detaliile de execuţie.

Din partea BENEFICIARULUI, lucrările vor fi urmărite de dirigintele de şantier, autorizat conform

legislaţiei în vigoare, angajat special pentru aceasta conform procedurilor de achiziţii publice;

CONSTRUCTORUL (EXECUTANTUL) va asigura responsabili tehnici cu execuţia lucrărilor atestaţi în

condiţiile legislaţiei în vigoare.

Lucrările se vor derula în conformitate cu graficul de execuţie şi cu documentaţia tehnică aprobată,

vizată spre neschimbare de către emitentul autorizaţiei; controlul calităţii lucrărilor se va derula conform

PROGRAMULUI DE CONTROL AL CALITĂŢII LUCRĂRILOR – piesă din proiectul tehnic semnată de

beneficiar, proiectant, executant şi Inspectoratul de Stat în Construcţii – pe faze şi în baza unor documente

speciale prevăzute de legislaţia în vigoare.

Se precizează că lucrările pot fi abordate simultan, respectiv se pot realiza în acelaşi timp două sau

mai multe categorii de lucrări.

Durata de execuţie a lucrărilor propriu-zise s-a determinat având în vedere productivitatea medie a

muncii pentru lucrările de construcţii necesare pentru realizarea investiţiei, ţinând cont (aşa cum s-a mai

precizat) de posibilitatea execuţiei în paralel a diferitelor categorii de lucrări.

Graficul de implementare a proiectului şi de realizare a lucrărilor fundamentate în actualul studiu este

prezentat în tabelul urmator.



56

GRAFIC DE REALIZARE A INVESTITIEI

Nr. crt.

ETAPE LUCRARI COMPONENTE

Perioada (luni)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1

0

1

1

1

2

1

3

1

4

1

5

1

6

1

7

1

8

1

9

2

0

2

1

2

2

2

3

2

4

2

5

2

6

2

7

2

8

2

9

3

0

3

1

1 ETAPA PREGATITOARE

1.1. Elaborare proiecte şi documentaţii necesare realizării investiţiei, obţinere Certificat de Urbanism, avize şi acorduri, Autorizaţie de Construire

1.2. Organizarea procedurilor de achiziţii publice - lucrări de construcţie

1.3. Organizarea şantierului

2 ETAPA EXECUTIEI LUCRARILOR

2.1 Aductiune apa sat Chirpar

2.2 Aductiune apa sat Sasaus

2.3 Rezervor inmagazinare apa Chirpar

2.4 Rezervor inmagazinare apa Sasaus

2.5 Retea apa potabila sat Chirpar

2.6 Retea apa potabila sat Sasaus

2.7 Bransamente apa sat Chirpar

2.8 Bransamente apa sat Sasaus

2.9 Retea de canalizare menaj. Chirpar

2.10 Retea de canalizare menajera Sasaus

2.11 Statii de pomp. apa uzata Chirpar

2.12 Statii de pompare apa uzata Sasaus

2.13 Conducte de refulare apa uzata menajera

2.14 Racorduri individuale la reteaua de canalizare menajera Chirpar

2.15 Racorduri individuale la reteaua de canalizare menajera Sasaus

2.16 Statie de epurare Chirpar



57

3. Etapa recepţiei lucrărilor:

Lucrările se recepţionează şi se decontează lunar în baza situaţiilor de lucrări întocmite de executant,

conform devizului ofertă. Suplimentarea sau renunţarea la unele articole de lucrări din devizul ofertă se va efectua

în condiţiile legislaţiei în vigoare.

Recepţia finală va avea în vedere următoarele:

- referatul proiectantului;

- cartea tehnică a construcţiei;

- procesele verbale de recepţii preliminare;

- alte documente şi informaţii.

CAP 5. COSTURI ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI

5.1 VALOAREA TOTALA CU DETALIEREA PE STRUCTURA DEVIZULUI GENERAL

Evaluarea investiţiei s-a făcut atât în lei, cât şi în euro la data de 26.11.2015, conform cursului de 4,4424

lei/euro, stabilit de BCE.

Valoarea totala de investitie este de 13.704,584 mii lei cu TVA, echivalent a 3.084,951 mii € cu TVA, din

care cheltuielile pentru lucrările de C+M reprezintă 9.703,455 mii lei cu TVA, echivalent a 2.184,282 mii € cu

TVA.

La baza evaluării a stat un complex de factori din care se precizează:

� Indici de preţ pentru lucrări similare executate în zonă;

� Indici de preţ pentru o unitate de suprafaţă amenajată;

� Cantităţile de lucrări, mai semnificative;

� Preţurile pieţii pentru categoriile de resurse mai importante (materiale, manoperă).

Valoarea investiţiei este prezentată în Devizul general şi Devizele pe obiecte, întocmite în conformitate cu

prevederile H.G. 28/2008 şi prezentate în anexe.

Costurile aferente lucrărilor pregătitoare se regăsesc prezentate în Devizul financiar, evaluarea acestor

costuri s-a făcut ţinând cont de oferta locală pentru aceste capitole de lucrări.

În ceea ce priveşte cheltuielile investiţionale, acestea mai cuprind, pe lângă cheltuielile cu investiţia de

bază şi lucrările pregătitoare, şi alte cheltuieli reprezentând servicii auxiliare necesare demarării lucrărilor de

construcţii şi pe parcursul desfăşurării acestora. Această categorie include cheltuieli privind consultanţa tehnică şi/

sau juridică, asistenţa tehnică, eventuale servicii bancare, organizarea de şantier, fiind prezentate în Devizul

financiar şi Devizul general. Devizele sunt prezentate în anexele 1 - 18, anexate prezentului capitol.

Evaluarile pentru subcapitolul “Cheltuieli diverse si neprevazute” au fost stabilite la un procent de 2,5% din

valoarea lucrarilor de baza, conform H.G. nr. 28 / 09.01.2008.

Memoriu SF AC · PDF filePROIECTARE SI CONSULTANTA IN CONSTRUCTII Sediu: SIBIU, Soseaua Alba...

Documents

Transcript of Memoriu SF AC · PDF filePROIECTARE SI CONSULTANTA IN CONSTRUCTII Sediu: SIBIU, Soseaua Alba...