Memoriu rezistenta

11
"REABILITAREA MODERNIZAREA SI DOTAREA SCOLILOR SPECIALE IASI" CONSOLIDARE STRUCTURA DE REZISTENTA SI REABILITARE AFERENTA LA CORP C3 – SCOALA EXISTENTA Proiectant General: SC FBCR PROJECT s.r.l. Pr.nr. 180-11 Faza: P.Th. Beneficiar: Consiliul Judetean Iasi Bulevardul Stefan cel Mare si Sfant, nr.69, Iasi, Obiectiv: Scoala Speciala “TRINITAS” Locatie: Oras Tg.Frumos, Str.Petru Rares nr. 35-37, jud Iasi MEMORIU TEHNIC REZISTENTA 1. Obiectul proiectului Prezenta documentaţie rezolvă în fază P.Th. structura de rezistenţă a proiectului : de consolidare si reabilitare cladire scoala existenta Corp C3 cu 3 tronsoane(Tronsoanele 1 si 2 – tronsoane principale si unul secundar – Tronsonul 3) avand destinatia de scoala speciala, amplasata in Str.Petru Rares nr. 35-37, orasTg. Frumos, Judetul Iasi, beneficiar CONSILIUL JUDETEAN IASI. 2. Baze de proiectare La baza elaborării prezentei documentaţii au stat următoarele : a. Tema de arhitectură însuşită de beneficiar; b. Legislaţia tehnică în vigoare specifică pentru categoriile de lucrări cuprinse în documentaţie. c. Studiul geotehnic. d. Studiul topografic. Prepared: Stefan Danila /home/website/convert/temp/convert_html/55cf8e15550346703b8e5d18/document.doc Page 1 of 11 Checked: Dasu Antimir

description

memoriu

Transcript of Memoriu rezistenta

MEMORIU TEHNIC

"REABILITAREA MODERNIZAREA SI DOTAREA SCOLILOR SPECIALE IASI"CONSOLIDARE STRUCTURA DE REZISTENTA SI REABILITARE AFERENTA LA CORP C3 SCOALA EXISTENTA

Proiectant General:SC FBCR PROJECT s.r.l.

Pr.nr. 180-11Faza: P.Th.Beneficiar:

Consiliul Judetean IasiBulevardul Stefan cel Mare si Sfant, nr.69,Iasi,

Obiectiv: Scoala Speciala TRINITASLocatie: Oras Tg.Frumos, Str.Petru Rares nr. 35-37, jud Iasi

MEMORIU TEHNIC REZISTENTA1. Obiectul proiectuluiPrezenta documentaie rezolv n faz P.Th. structura de rezisten a proiectului: de consolidare si reabilitare cladire scoala existenta Corp C3 cu 3 tronsoane(Tronsoanele 1 si 2 tronsoane principale si unul secundar Tronsonul 3) avand destinatia de scoala speciala, amplasata in Str.Petru Rares nr. 35-37, orasTg. Frumos, Judetul Iasi, beneficiar CONSILIUL JUDETEAN IASI.2.Baze de proiectareLa baza elaborrii prezentei documentaii au stat urmtoarele : a. Tema de arhitectur nsuit de beneficiar;b. Legislaia tehnic n vigoare specific pentru categoriile de lucrri cuprinse n documentaie.c. Studiul geotehnic.d. Studiul topografic.e. Raportul de evaluare calitativa si prin calcul a structurii de rezistenta intocmit de verificator tehnic atestat M.L.P.A.T. - ing. Laurentiu Teodorescu.3. Date privind amplasamentul Din punct de vedere al normativului P 100-1/2006 "COD DE PROIECTARE SEISMICA-PARTEA I- PREVEDERI DE PROIECTARE PENTRU CLADIRI", amplasamentul se afla in orasul Tg. Frumos, cruia i corespund: ag (acceleratia terenului pentru proiectare) pentru IMR=100ani,

ag = 0.20g i Tc = 0.7 sec (Tc-perioada de control a spectrului de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleratiei terenului).

Clasa de importan a construciilor este II ( cladire cu destinatia ateliere scolare), pentru care factorul de importan si de expunere la cutremur (1 = 1.2.

Pentru ncrcrile date de zpad- CR1-1-3-2005, greutatea de referin a stratului de zpad pentru amplasamentul respective este S0,k =2.5KN/m2

Pentru "ncrcri date de vnt" NP-082-04 presiunea dinamic de baz stabilizat la nlimea de 10 m deasupra terenului, mediata pe 10 minute este q ref= 0,70 KN/m2.

Condiiile geotehnice ale amplasamentului sunt analizate in STUDIU GEOTEHNIC realizat de

P.F. VOSNIUC MIRCEA si intocmit de Ing. Vosniuc Mircea.

Stratificatia terenului este urmatoarea: 00.00 1.00 m umplutura de pamant cafeniu;

1.00 6.40 m argila prafoasa loessoida, galbena cafenie, plastic vartoasa, sensibila la umezire grupa A; 6.40 9.20 m praf argilos galben cafeniu cu trecere in nisip.

Apa subterana este prezenta pe amplasament la adancimi de peste 10.00m .

Presiunea conventionala pe stratul de argila prafoasa loessoida la adancimea de 1.00 m de la nivelul terenului, si pentru fundatii cu latimea de 1.00m se poate considera p.conv.=160kPa pentru gruparea fundamentala si p.conv.=220 kPa pentru gruparea speciala de incarcari.

Avand in vedere ca fundarea se face pe terenuri sensibile la umezire, s-au respectat prevederile Normativelor NP 112-04 si P7-2000, privind fundatiile pe acest gen de terenuri.

In conformitate cu prevederile Normativului P7-2000, ultimii 20 cm se vor sapa imediat inaintea turnarii betoanelor in fundatii, luandu-se masuri de evitare a umezirii, respectiv, a infiltrarii in teren a apelor de suprafata pe tot timpul executiei;

Se va evita expunerea gropilor de fundatie insolatiei, precipitatiilor si inghet-desghet-ului;

Pamantul rezultat din sapaturi la gropile de fundatie va putea fi folosit la umpluturi in jurul fundatiilor, sub placile suport pardoseala subsol sau pt. sistematizarea verticala;

Umpluturile se vor compacta cu mijloace mecanice sau manuale, in straturi succesive de max. 15 cm. Compactarea se va realiza pana la atingerea unui grad de compactare de 95% pe scara Proctor normal;

Umpluturile in jurul fundatiilor se vor executa imediat dupa realizarea fundatiilor de beton armat;

Executarea umpluturilor se va face numai in conditii atmosferice corespunzatoare, in vederea evitarii umezirii lor din actiunea apelor pluviale;

Pentru prevenirea umezirii terenului cu ape din retele, instalatii, etc., se vor lua masurile indicate la punctele 4.5 si 4.6 din Normativul P7-2000;

Terenul din jurul constructiei se va amenaja corespunzator, cu pante si rigole de scurgere, precum si cu trotuare etanse cu panta spre exterior, astfel incat apa din precipitatii sa nu stagneze in jurul cladirii;

Cu ocazia lucrarilor de sapaturi pentru fundatii, imediat inainte de turnarea betonului in fundatii se vor chema geotehnicianul si proiectantul de rezistenta pe santier pentru verificarea cotei de fundare si avizarea naturii terenului de fundatie. Se interzice, in mod categoric, turnarea betonului in fundatii fara avizul geotehnicianului si al proiectantului de rezistenta;

Orice nepotrivire ce se va constata la executie fata de cele indicate in proiect privind natura terenului la cota de fundare sau diimensiunea, pozitia si tipul fundatiei existente, se va aduce imediat la cunostinta geotehnicianului si proiectantului de rezistenta pentru examinare si indicarea solutiei;

Inainte de turnarea betonului armat, se vor monta la pozitie piesele de trecere etanse pentru conductele instalatiilor electrice, sanitare si termice.

Se va evita plantarea de pomi sau arbori ornamentali de talie mare la o distanta mai mica de 5.00 m de baza constructiei.

4. Date privind cldirea4.1 CORP C3 - Scoala - Este o constructie existenta (Demisol, Parter, Etaj 1 si Etaj 2) si conform raportului de evaluare pentru structura de rezistenta a acesteia s-a constatat ca necesita consolidari structurale inainte de realizarea lucrarilor de reabilitare.- Cladirea scolii edificata intre anii 1972-1974 este alcatuita din doua tronsoane principale (in forma de L) si un tronson secundar in partea stanga, toate trei tronsoanele fiind separate prin rost seismic intre ele si avand regim de inaltime demisol + parter + 1 etaj; demisolul este ridicat peste nivelul terenului cu 1,85 m (deci sunt 3 nivele). Tronsonul 1 (l = 56 m) este paralel cu str. Petru Rares, iar celalalt tronson principal - 2 (mai scurt l = 31,5 m) este perpendicular pe acesta.

In urma examinarii din amplasament si intocmirii raportului de evaluare, structura de rezistenta a cladirii este astfel:

la parter si etajul 1:pereti portanti de zidarie nearmata(fara samburi si centuri de beton armat), grinzi de beton armat pentru deschiderile fara pereti, plansee prefabricate din fasii cu goluri ce reazema direct pe peretii de zidarie fara centuri, sarpanta din lemn pe scaune alcatuita necorespunzator;

la demisol: pereti de beton armat (perimetral si la interior, planseu de beton armat monolit peste demisol; aici se remarca lipsa unor pereti de beton armat in axele 7, 9 ,11 si E care sa preia si sa transmita incarcarile de la peretii structurali de zidarie din aceste axe, ai suprastructurii.Masurile de interventie pentru consolidarea structurala constau in: sporirea gradului de rezistenta pentru peretii portanti ai suprastructurii prin camasuirea lor cu elemente din beton armat (pus in opera prin torcretare) pe ambele laturi;

consolidarea grinzilor fisurate de la etajul 1 prin camasuire cu beton armat;

suprabetonarea armata a planseului de peste etajul 1 pentru realizarea efectului de saiba rigida la acest nivel si totodata creearea unui strat suport capabil sa preia sarcinile gravitationale din acoperisul tip sarpanta din lemn;

crearea unor pereti noi(in axele: 7, 9 ,11 si E) in sistem compus din zidarie portanta de caramida GVP si camasuiala din beton armat pe ambele fete; astfel se realizeaza continuitatea peretilor structurali ai suprastructurii si la nivelul demisolului, iar sarcinile gravitationale si din seism pot fi transmise corect catre terenul de fundare;

acolo unde se constata fisuri in peretii de zidarie, acestea se vor injecta cu mortar de ciment sau rasini epoxidice; daca se constata crapaturi in peretii de zidarie, pe traseul rupturii se vor desface caramizile si se vor inlocui cu altele noi, sau se vor realiza plombe de beton daca nu se gasesc caramizi cu aceleasi dimensiuni; pentru toate aceste situatii se va chema proiectantul pentru a furniza detaliile de executie necesare fiecarei situatii in parte; consolidarea fundatiilor existente prin latirea acestora cu beton armat, pentru a putea transmite sarcinile noi catre terenul de fundare;

reabilitarea acoperisului existent, alcatuit necorespunzator si refacerea acestuia cu elemente noi de lemn conformate si dimensionate in concordanta cu normativele in viguare; se va pastra forma acoperisului si a invelitorii. Atentie: deoarece proiectantul nu a putut evalua in conditiile de pe amplasament ce elemente de lemn ale sarpantei pot fi refolosite, constructorul va chema proiectantul dupa desfacerea invelitorii pentru a se decide daca se poate refolosi o parte din elementele structurale ale acoperisului.OPERATII TEHNOLOGICE PENTRU CONSOLIDARE FUNDATII SI CAMASUIRE PERETI ZIDARIE CU DIAFRAGME DE BETON ARMAT:

Fundatii:

1. Se executa spargerea pardoselilor existente si sapatura in pamant pana la cotele fundatiilor existente; sapatura se va realiza manual, iar in exterior cu sprijiniri astfel incat sa fie evitate eventuale accidente;

2. In prima etapa se va sparge fundatia existenta doar pe o singura parte pentru a face loc armaturilor din fundatia noua; suprafata trebuie sa rezulte cat mai rugoasa, ca sa asigure o buna aderenta a betonului nou la cel vechi. Pentru legatura intre fundatia noua si cea existenta care se pastreaza se vor introduce conectori in fundatia existenta, fixati in gauri matate cu mortar, conform sectiunilor; La sectiunea 2 pe sirul C, dupa decopertari, obligatoriu se va verifica marca betonului existent si starea betonului existent(fisuri, rupturi, degradari);3. Se curata cu peria de sarma suprafata fundatiei existente si se spala cu jet de apa;

4. Se executa cofrajul lateral al fundatiei noi;

5. Se monteaza armatura din infrastructura, inclusiv mustatile 8 pentru ancorarea plaselor ce vor camasui, ulterior peretii;

6. Se toarna betonul si se compacteaza cu pervibratorul (inainte de turnarea betonului suprafetele fundatiei existente se mentin umede minimum 2 ore, avand grija ca ele sa fie zvantate in momentul punerii in lucrare a betonului);

7. In a doua etapa se vor repeta operatiile de mai sus pentru consolidarea fundatiilor pe cealalta latura.

8. Dupa minimum 24 ore de la turnarea betonului se vor scoate cofrajele laterale;

9. Se executa umplutura cu pamant, avand grija sa se realizeze o buna compactare a acesteia prin batere cu maiul de lemn.

10. Se vor reface placile de beton support de pardoseala.

Camasuire pereti:

11. Se curata tencuiala peretilor de zidarie, sau de beton armat la subsol si se desfac rosturile dintre caramizi, prin indepartarea mortarului din ele pe o adancime de 10-15mm, cu ajutorul unei scoabe metalice; daca exista caramizi degradate, acestea se scot si se inlocuiesc cu altele noi, avand aceleasi dimensiuni (dupa scoaterea caramizilor, peretii golului se curata de mortar, se perie cu peria de sarma, se spala bine cu apa si dupa ce suprafata se zvanta se introduc noile caramizi, avand grija ca rosturile sa fie bine matate cu mortar M100Z.

12. Se insemneaza cu creta sau cu creionul pozitia gaurilor care urmeaza sa fie practicate in perete. Pozitia gaurilor se stabileste astfel incat ele sa fie amplasate in dreptul unui nod al plasei si sa fie dispuse in sah la o distanta de 500mm pe amblele directii; cu bormasina rotopercutanta se dau gaurile cu diametrul de 30mm.13. Se curata cu peria de sarma si se spala cu jet de apa suprafata zidariei decopertate;

14. Se monteaza in gauri agrafele metalice. Dupa zvantarea suprafetelor, gaurile se umplu cu mortar de ciment M100 bine matat cu o vergea metalica 8mm.

15. Dupa minimum 24 ore se monteaza plasele de armatura ale diafragmei si se ancoreaza de agrafele metalice existente pe suprafata peretelui. Se fixeaza distantierii, minimum 3buc/mp;

16. Se pune in lucrare betonul prin torcretare, avand grija ca inaintea inceperii torcretarii, suprafata peretelui de caramida sa se mentina umeda minimum 2 ore, iar la inceperea punerii in lucrare a betonului, ea sa fie zvantata.

17. Dupa punerea in lucrare a betonului se vor lua toate masurile pentru a asigura timp de minimum 7 zile o temperatura a mediului ambiant de minim 5C precum si o umectare a suprafetei de beton torcretat prin stropirea cu apa a acesteia. Suprafata torcretului proaspat este interzis sa fie prelucrata(cu mistria, dreptarul, etc) pentru a se evita deranjarea structurii si a aderentei de suprafata suport.

18. Se reface tencuiala.

ATENTIE:

1. Inainte de inceperea lucrarilor propriuzise de modernizare si consolidare, se vor efectua lucrarile de debransarea tuturor instalatiilor, pentru a preveni incendii si inundatii;

2. Pentru muncitori se vor prevedea platforme si schele de lucru pentru a se evita eventuale accidente posibile.

3. Lucrarile de desfacere a sarpantelor si ale straturilor de terasa peste etajul 1 se vor executa cu mijloace manuale sau mecanice de mica putere, care nu introduc vibratii in elementele structurii, pentru a nu produce degradari ale acesteia.4. In momentul descoperirii in urma decopertarilor elementelor de beton armat a unor zone de beton de acoperire desprins de armaturi si/sau armaturi corodate se va solicita proiectantul fisa tehnica pentru remedierea acestor defecte

5. In cazul descoperirii unor situatii neprevazute sau diferite fata de proiectul tehnic se va anunta proiectantul pentru solutionare.Materialele din care se executa structura de rezisten sunt :

beton armat C20/25(B330) si C16/20(B250) ;

beton simplu C6/7.5(B100);

mortar de ciment marca M100 pentru matarea golurilor din pereti;

mortar marca M50Z pentru peretii de zidarie noi;

caramida cu goluri verticale GVP marca C100 pentru peretii noi de la demisol;

oel beton OB 37 i PC 52;

lemn rasinoase calitatea I pentru sarpanta; mortar de reparatii tip SIKA GROUT sau SIKADUR.5. Msuri NTSM SI NPSI

Pe tot timpul executrii lucrrilor de constructii vor fi respectate si aplicate obligatoriu legea si normele indicate mai jos:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006; Norme generale de protectia muncii, aprobate de MMPS cu Ordinul nr.576/1996; Constructorul si beneficiarul vor respecta pe timpul executiei si exploatrii Regulamentul privind protectia si igiena muncii n constructii, aprobat cu ordinul MLPAT nr.9/15.03.1993 si vor lua msuri suplimentare n functie de conditiile de lucru si exploatare concrete.

Prezentul proiect respect normele generale de protectie mpotriva incendiilor, la proiectarea, realizarea constructiilor si instalatiilor P 118-1999.

Conform HG 766/1997 constructia se ncadreaz n categoria de important normala(C).6. Msuri pentru respectarea legislaiei n activitatea de construcii.

In conformitate cu Legea nr.10/24.01.1995, referitoare la calitatea construciilor ,prin investitor s-a realizat verificarea proiectului de ctre specialist verificator atestat, cu respectarea reglementrilor de atestare conform HG 925/1995.Lucrarea va fi executat sub supravegherea tehnic a unui responsabil tehnic atestat i numai dup obinerea AUTORIZAIEI DE CONSTRUIRE.Proiectant,Ing. Stefan DANILA

Prepared: Stefan Danila\\N4100pro\public\PROIECTE\2011\180-11 CONSOLIDARE SCOALA TRINITAS\PROIECT TEHNIC\Rezistenta\Memoriu rezistenta.docPage 1 of 7

Checked: Dasu Antimir

Prepared: Stefan Danila\\N4100pro\public\PROIECTE\2011\180-11 CONSOLIDARE SCOALA TRINITAS\PROIECT TEHNIC\Rezistenta\Memoriu rezistenta.docPage 7 of 7

Checked: Dasu Antimir