MEMORIU DE PREZENTARE A JUDETULUI BRAŞOV

CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ

Teritoriul judeţului Braşov – cu o suprafaţă de 5363 km², respectiv 2,2% din

suprafaţa ţării şi cu o populatie de 589.028 de locuitori (din care 436.106 în mediul

urban şi 152.922 în mediul rural) - cu o poziţie centrală în cadrul ţării, are limitele:

extremitatea sudică situată în masivul Leaota, cea nordică în dealurile Homoroadelor

(la NV de satul Drăuşeni), extremitatea vestică se află în lunca Oltului, imediat în

aval de Ucea de Jos, iar cea estică în Munţii Tătarului, la izvoarele Buzăielului.

Sub aspectul valorilor de altitudine (de la 450 la peste 2000 m), jud. Braşov

apare ca un teritoriu cu forme variate de relief de o mare complexitate, rezultat al

unei evolutii geologice si tectonice diferenţiate de la un loc la altul.

Treptele de relief raportate la suprafaţa intregului judeţ, reprezintă : 60 %

depresiuni si dealuri, 20 % munţi scunzi si 20 % munţi înalti.

Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari

unităţi naturale: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de

unde rezultă o pronunţată complexitate şi diversitate în trăsăturile geologice şi

geomorfologice, deci implicit şi a celor hidrografice si climatice.Intre aceste unitati

majore se afla sesul aluvionar al depresiunii Tara Barsei.

REZERVAŢII NATURALE

Judeţul Braşov deţine 26 de arii protejate, un număr impresionant de

monumente ale naturii, plante care aparţin unui număr de 82 de specii şi numeroase

specii de animale ocrotite.

Există două parcuri naţionale în munţii Bucegi şi munţii Piatra Craiului.

Rezervaţia din munţii Bucegi cuprinde Abruptul Bucşoiului, Valea Gaura şi Valea

Mălăieşti unde sunt protejate capra neagră, râsul, cocoşul de munte şi specii floristice

rare. Tot în Bucegi se găsesc monumentele naturale Babele şi Sfinxul. Munţii Piatra

Craiului sunt protejaţi în întregime, adăpostind circa 40% din speciile endemice

(specie care trăieşte numai într-un anumit teritoriu) din România. Aici se găsesc

garofiţa Pietrei Craiului - specie unicat mondial, macul galben, floarea de colţ.

Pe lângă aceste două mari parcuri naţionale există şi alte rezervaţii: Pădurea cu

narcise de la Dumbrava Vadului, Pădurea Bogăţii, muntele Tâmpa, Bazaltele de la

Racoş, Cotul Turzunului şi multe altele.

CLIMA

Judeţul Braşov se incadrează – zonal – in climatul temperat, iar regional se

situează la tranziţia dintre climatul continental vest-european, de nuanţă oceanică, şi

cel excesv continental, din est. Apreciat la scara proceselor macrosinoptice

dominante, climatul acestui sector carpatic este de tip continental moderat, dominat

de circulaţia atmosferică din nord-vest. In sens latitudinal, climatul acestei regiuni

este influenţat şi de advecţiile maselor de aer reci, polare, precum şi de cele calde, de

componentă sudică.

Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale şi de sector sunt puternic

modificate de condiţiile fizico-geografice locale. Sub influenţa reliefului muntos, in

cuprinsul judeţului se realizează o compartimentare a climatului general şi o etajare

evidentă a fenomenelor climatice. Astfel incepând cu cele mai joase trepte ale

reliefului depresionar şi până pe crestele cele mai inalte ale munţilor inconjuratori, in

cuprinsul judeţului Braşov se intâlnesc numeroase etaje şi compartimente climatice:

etajul climatic depresionar, premontan, montan şi alpin.

Regimul precipitaţiilor atmosferice prezintă o mare variabilitate. Astfel, sectorul

cel mai de jos al depresiunii Bârsei, din zona Feldioara- Bod, primeşte cele mai mici

cantităţi anuale de precipitaţii (500-600 mm.). În depresiunea Făgăraşului, în sectorul

braşovean al colinelor Târnavelor şi în întreaga zonă piemontană din sudul şi sud-

estul judeţului, cantitatea anuală de precipitaţii variază între 600-750 mm. Pe

versanţii munţilor, cantităţile anuale de precipitaţii cunosc o evidentă variaţie

altitudinală. În etajul premontan, cantităţile de precipitaţii cresc de la 750 la 950 mm.,

în etajele climatice montane ajung până la 1200 mm., iar de la 1800m. altitudine în

sus, în etajele alpine, precipitaţiile anuale depăşesc 1400 mm.

Cantităţile anuale de precipitaţii prezintă şi o accentuată variabilitate în timp, de la

un an la altul. Astfel, în anii cu o activitate ciclonică intensă, la toate staţiile

meteorologice din judeţul Braşov s-au înregistrat cantităţi anuale de precipitaţii mai

mari de 1000 mm. (Bod 1060 mm., Făgăraş 1166 mm., Vârful Omu 2401 mm.). În

anii deficitari, când persistă sistemele barice anticiclonice, cantităţile anuale de

precipitaţii nu au depasit 400-500 mm. în şesul depresionar al Bârsei şi 900 mm. pe

vârfurile alpine.In ultimul deceniu se constata o dimunuare a cantitatilor anuale de

precipitatii in toate zonele geografice din judet.Totodata a crescut frecventa ploilor de

tip torential ce produc spalari ale versantilor si degradari de terenuri.

Repartiţia pe luni a precipitaţiilor in zona Braşov (la principalele Staţii

Meteorologice din judeţ), este evidenţiată in tabelul următor :

CANTITĂŢILE LUNARE DE PRECIPITAŢII ÎN L/MP - MEDII MULTIANUALE

Staţia/

luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN

Făgăraş 27,3 25,8 29,1 53,4 85,2 95,3 10,3 7,6 48,7 37,5 34,6 29,1 644,1

Ghimbav 26,9 24,2 27,7 46,4 73,1 90,5 92,9 71,7 45,8 35,1 32,1 27,9 594,2

Poiana

Braşov

49,9 46,6 52,3 70,6 82,1 127,2 125,3 81,0 111,8 65,9 49,7 36,5 919,1

Notă: SM Poiana Braşov a fost desfiinţată începând cu 2006

Cantităţile maxime de precipitaţii înregistrate in ultimii ani, capabile să provoace

apariţia viiturilor pe râuri, au atins următoarele valori :

Localizare Data Cantitatea [l/mp] Braşov iulie.1981 142.0 (in 40 min)

SM Predeal 02-04.06.1988

06-07.07.1994

15-16.07.1998

23.03.2007

153.7

162,1

100,3

96,9

SM Cristianul Mare (desfiinţată) 02-04.06.1988 178.3

SM Poiana Braşov (desfiinţată) 02-04.06.1988

18-22.06.2001

127.5

117,6

SM Postavarul (desfiinţată) 05-08.08.2005 122,6

SH Dâmbu Morii 05-07.07.1994

18-22.06.2001

05-08.08.2005

11-12.07.2009

119.5

127,5

110,6

104,4

SH Dumbrăviţa 06-07.07.1994 106.0

PP Holbav (desfiinţat) 20-21.05.1998 80.0 (in 7 ore)

SH Teliu 02-04.06.1988

05-08.08.2005

117.7

105,1

SH Şercaia 18-22.06.2001 113.8

SH Zărneşti 18-22.06.2001 112.3

SH Tohanu Nou 11-13.07.2009

14.08.2009

110,5

95,0

SH Feldioara 28-29.05.2003 91.2

SH Moieciu 10.08.2007 89,7

SM Ghimbav 05-08.08.2005 93,6

SH Dacia 05.08.2005 84,0 (in 12 ore)

SH Felmer 19.08.2005 48,0 (in 20 min.)

SH Babarunca 23.03.2007

11-12.07.2009

110,5

104,3

TEMPERATURI MEDII MULTIANUALE ÎN

OC

Staţia/

luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN

Făgăraş -5,0 -2,3 3,0 8,7 13,8 16,6 18,0 14,0 13,6 7,9 2,7 -2,0 7,7

Ghimbav -4,9 -2,5 2,6 8,5 13,3 16,1 17,5 17,0 13,4 7,9 2,8 -1,9 8,5

Poiana

Brasov

-2,9 -1,0 1,2 6,8 11,5 14,9 17,3 16,5 11,3 7,8 2,8 -3,1 6,9

TEMPERATURI MAXIME ABSOLUTE ÎN O

C - VALORI MULTIANUALE

Staţia/

Luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN

Făgăraş 13,4 20,0 26,8 28,0 31,3 35,0 37,0 36,6 29,0 28,0 22,5 14,3 37,0

Ghimbav 12,6 16,4 25,6 26,6 28,7 33,6 37,3 36,5 28,8 28,6 22,6 17,6 37,3

Poiana

Brasov 17,5 15,5 21,0 22,3 24,2 28,6 31,5 31,3 24,5 25,8 21,4 15,4 31,5

TEMPERATURI MINIME ABSOLUTE ÎN O

C – VALORI MULTIANUALE

Staţia/

Luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN

Făgăraş -22,3 -18,0 -11,0 -4,4 -1,8 4,2 5,5 3,0 -1,0 -7,3 -13,0 -29,0 -29,0

Poiana

Brasov -18,2 -15,5 -12,6 -6,6 -3,0 3,0 4,6 4,4 -1,5 -5,4 -10,0 -18,7 -18,7

Ghimbav -22,2 -23,0 -13,0 -6,2 -2,4 3,4 5,0 3,0 -1,4 -6,5 -15,0 -28,6 -28,6

Stratul de zăpadă se formează, în şesul Bârsei, aproximativ la jumatatea lunii

noiembrie, însă el devine stabil mai târziu, în a doua jumătate a lunii decembrie, sau

tocmai în luna ianuarie. Intervalul de timp cu strat de zăpadă cuprinde, în medie, la

Braşov, un număr de 63 de zile, în Poiana Braşov 93 de zile, iar în etajele montane

superioare solul rămâne neîntrerupt acoperit de zăpadă peste 150 de zile pe an.Se

constata ca pe fondul tenjdintelor climatice la scara regionala si in ceea ce priveste

durata stratului de zapada,asistam la o reducere a acestuia.

Regimul vântului prezintă de asemenea importante particularităţi. Culmile cu

altitudini peste 2000 m. sunt supuse permanent acţiunii vânturilor de nord-vest şi vest

a căror frecvenţă anuală depăşeşte 45% putând atinge viteze de 25-30 m/s.

În tabelul următor este redată viteza medie multianuală şi direcţia

predominantă a vântului, raportate la principalele staţii meteorologice din judeţ : VITEZA VÂNTULUI – MEDIE MULTIANUALĂ ŞI DIRECŢIA PREDOMINANTĂ

STAŢIA Viteza vântului – m/sec Direcţia predominantă

SM Făgăraş 1,2 V

SM Ghimbav 2,3 NV

SM Poiana Braşov 1,1 NV

HIDROGRAFIA

Cursurile de apă care izvoresc şi/sau traversează judetul Braşov aparţin in marea

majoritate bazinului hidrografic Olt (94 % din lungimea totala a cursurilor de apă), 3

% din lungimea cursurilor de apă din judeţ aparţin bazinului hidrografic Siret, 2 %

din lungimea cursurilor de apă aparţin bazinului hidrografic Mureş, iar 1 % din

lungimea cursurilor de apă apartin bazinului hidrografic Ialomiţa.

Repartiţia pe bazine hidrografice a lungimii cursurilor de apă, a suprafeţelor

apelor curgătoare, a suprafeţelor acumulărilor şi canalelor de derivaţie este prezentată

in tabelul de mai jos.

Denumire bazin

hidrografic

Lungimi

cursuri de

apa

(km)

Suprafate

ape

curgatoare

(ha)

Suprafate

balti

(ha)

Suprafate

acumulari

(ha)

Suprafate

canale,

derivatii

(ha)

Suprafate

amenajari

piscicole

(ha)

Suprafata

alte ape

(ha)

Total

suprafete

lucii apa

(ha)

Total bazin

hidrografic Olt 2011,45 2155,49 4,50 704,76 18,86 21,06 20,67 2925,34

Total bazin

hidrografic Mureş 38,50 72,31 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 72,31

Total bazin

hidrografic Ialomiţa 25,00 9,95 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 9,95

Total bazin

hidrografic Siret 72,00 99,37 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 99,37

TOTAL JUDET

BRASOV 2146,95 2337,12 4,50 704,76 18,86 21,06 20,67 3106,97

Bazin hidrografic

Olt 94 %

Bazin hidrografic

Mures 2 %

Bazin hidrografic

Ialomita 1 %Bazin hidrografic

Siret 3 %

Evoluţia cantitativă a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane de pe teritoriul

judeţului Braşov se urmareşte prin 19 staţii hidrometrice aflate in administrarea

Sistemului de Gospodărire a Apelor Braşov, 23 posturi pluviometrice, 2 staţii

evaporimetrice, 12 staţii hidrogeologice, 52 foraje pentru urmărirea dinamicii şi

evoluţia calităţii apelor subterane (24 foraje de potabilizare şi 28 foraje de

supraveghere), 29 secţiuni de control a calităţii apei pe râuri, 10 secţiuni sedimente

(6 pt. măsurători aluviuni în suspensie şi 4 pt. granulometrie din patul albiei), 2

lacuri (Tărlung cu 4 secţiuni de control şi Viştea cu 2 secţiuni de control), 88 evacuări

ape uzate de la agenţii economici.

În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului intră, pe de o parte, apele subterane

(freatice şi de adâncime), pe de altă parte, apele de suprafaţă, (reţeaua de râuri, lacuri

naturale şi artificiale). Gospodărirea complexă a acestor resurse le-a grupat în trei

sectoare teritoriale: Ţara Bârsei, Rupea-Homorod şi Făgăraş.

Apele subterane : În funcţie de condiţiile geologice, se deosebesc două zone

principale:

- o zonă montană cu roci mai consistente (şisturi cristaline, calcare, gresii,etc)

unde stratul acvifer se află de regulă, la adâncime; zona freaticului este discontinua

sau inexistenta;

- o zonă joasă (incluzând şesurile depresionare, luncile şi terasele Oltului), în

care materialele sedimentare detritice mai moi (pietrişuri pleistocene, nisipuri

holocene) au o grosime mare, permiţând constituirea unor orizonturi acvifere destul

de bogate şi cu calităţi corespunzătoare pentru diferite utilizări.

În sectorul Ţara Bârsei se remarcă ape de adâncime de bună calitate, apa

freatică se găseşte la o adâncime de la 1-2 m. până la 10-15 m. mai ridicată în zona

Sânpetru-Hărman-Prejmer, cu un debit până la 6 l/s.pe unele areala freaticul are

caracter artezian.

În sectorul Rupea-Homorod apele de adâncime nu oferă debite importante de

apă de bună calitate; apa freatică, de mică adâncime şi grosime are debite scăzute,

fiind puternic influenţate de regimul ploilor ; apa freatică din lunca Oltului aferentă

acestui sector, înregistrează un debit de 0,2 mc/s.

În sectorul Făgăraş unde straturile de pietriş şi nisip cuaternar ating grosimi de

35-40 m., stratul acvifer de adancime se află la o adâncime ce nu depăşeşte 60-70 m.,

iar debitul exploatabil din aceste depozite este de 1-5 l/s.Panza freratica afla la

adancimi ce variaza de la 2-3 m la 6-8m functie de regimul precipitatiilor.

Pe teritoriul judeţului Braşov o cantitate mare de apă apare sub formă de

izvoare, în special în zona de munte. Izvoarele ce apar în zona munţilor Ciucaş şi

Bucegi au un debit cativa zeci de l/s şi sunt captate pentru alimentarea cu apă a

Braşovului. În zona calcaroasă a munţilor Piatra Craiului există numeroase izvoare

carstice, unele din ele având un debit maxim ce poate atinge 20400 l/s. Multe izvoare

apar pe linia de front inferior a piemonturilor, ale căror materiale permeabile

facilitează o acumulare abundentă a apelor de infiltraţie.

În ansamblu, resursele de apă subterană ale judeţului sunt considerabile şi pot

aduce o contribuţie substanţială la satisfacerea necesarului de apă a acestei zone.

Ape de suprafaţă : teritoriul judeţului Brasov se încadrează (in marea

majoritate) în bazinul hidrografic superior al Oltului, care străbate judeţul pe o

distanţă de circa 200 km., de la confluenţa Râului Negru până la confluenţa Râului

Ucea. Între aceste limite Oltul primeşte numeroşi afluenţi dintre care cei mai

importanţi sunt, pe partea dreaptă: Aita, Baraoltul, Vârghişul, Homorodul Mare cu

Homorodul Mic şi Valea Mare, Ticuşul, Felmerul şi Cincu, iar pe partea stângă:

Tărlungul,Timişul cu Ghimbăşelul, Bârsa, Vulcăniţa, Homorod-Ciucas, Crizbavul,

Bogata, Comana, Veneţia, Şercaia, Mândra, Sebeşul, Berivoiul, Dejanul, Breaza cu

Pojorta, Sâmbăta, Viştea cu Viştişoara, Ucea.

Dispoziţia reţelei hidrografice este, în general, convergentă, toate râurile care

izvorăsc din munţi curgând spre depresiuni unde sunt colectate de Raul Olt, de-a

lungul acestuia formându-se câteva arii de convergenţă, cum sunt cele de la Lunca

Câlnicului, Feldioara, Augustin, Homorod şi Făgăraş. Densitatea reţelei râurilor este

mai mare pe versantul nordic al munţilor Făgăraş şi în depresiunea adiacentă unde

ajunge până la 1,4 km/kmp (una din cele mai mari valori din ţară). Pe măsură ce

altitudinea scade şi dependent de aceasta şi cantitatea de precipitaţii, densitatea scade,

înregistrând 0,6 – 0,7 km/kmp în câmpia depresionară. Debitul anual al Oltului

înregistrează 30 mc/s la Feldioara, crescând la 50 mc/s la Făgăraş. În comparaţie cu

Oltul, afluenţii acestuia au debitele mai mici, dar nu neglijabile: Ghimbăşelul 1,8

mc/s la Râşnov şi 2,8 mc/s la confluenţa cu Oltul, Bârsa 2,9 mc/s la Zărneşti,

Homorodul Mare 4,3 mc/s, Viştea 0,5 mc/s, etc.

Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciale din Munţii

Făgăraşului (Urlea, Podragu) – surse de alimentare ale unor râuri făgărăşene – şi

lacuri artificiale utilizate fie pentru alimentarea cu apă potabilă, fie pentru furnizarea

de hidroenergie(Tarlung.Dopca,Voila,Vistea).

Reţeaua hidrografică, cu o densitate mare şi o alimentare bogată, dă valori

mari ale scurgerii, înscriind jud. Braşov în categoria zonelor afectate frecvent de

viituri de mare amploare. Scurgerea maximă se produce de regulă în perioada aprilie-

mai in urma topirii zăpezilor, combinată cu căderile de precipitaţii si in urma unor

ploi cu intensitate mare si cantitati de peste 50 l/mp ce se produc in intervalul iunie-

august.

Scurgerea medie are valori cuprinse intre 25 l/s/kmp în zona înalta şi 6

l/s/kmp în depresiuni şi are următoarea repartiţie anuală (conform datelor statistice):

- 50 % din scurgerea medie se realizează primavara

- 20 % “ vara

- 15 % “ toamna

- 15 % “ iarna

Istoricul evenimentelor hidrometeorologice deosebite înregistrate în

ultimii ani (1970-2009) pe cursurile de apa din judeţ, având ca efecte formarea de

viituri cu creşteri importante ale cotelor si debitelor, se prezintă astfel :

Anul

Perioada Localizare Efecte Cauza afectării

1970 mai Feldioara-Hoghiz-

Fagaras, Brasov,

Zarnesti, Rasnov,

Ghimbav, Sercaia,

Breaza, Homorod

viitură cu amploare deosebită

(pe r.Olt si afluenţii acestuia)

4200 ha teren

-precipitaţii de cca. 80-100 l/mp in 72 ore

-revarsare r.Olt (debit asig.1%: Feldioara

700 mc/s, Fagaras 1340 mc/s)

-revarsare pr.Timiş, pr. Bârsa, pr.

Ghimbaşel, pr. Homorod, pr. Şercaia,

pr.Breaza, etc

(debite cu asigurari 3-5%)

1975 Mai-iunie Feldioara-Hoghiz-

Fagaras, Săcele,

Brasov,

Zarnesti, Rasnov,

Sercaia, Breaza,

Homorod

viitură cu amploare deosebită

(pe r.Olt si afluenţii acestuia)

-precipitaţii

-revărsare r.Olt (debit asig.1%: Hoghiz 950

mc/s, Feldioara 615 mc/s); r.Tărlung (debit

asig.1%: 93,7 mc/s); r.Ghimbăşel (debit

asig.5%: 106 mc/s); r.Bârsa (debit asig.5%:

132 mc/s); r.Turcu (debit asig.5%: 120

mc/s); r.Homorod (debit asig.2-3%:

321mc/s); r.Şercaia (debit asig.5%:

183mc/s)

1977 30.08-

02.09

Hoghiz-Fagaras viituri rapide pe afluenţii

r.Olt, cu timpi de creştere de

2 ore şi amplitudine de 2 m,

-precipitaţii între 20-100 l/mp în 24 ore

-scurgeri pe versanti

-revarsare r.Olt (debit asigurare 10%- peste

400 mc/s in zona Hoghiz)

02.08-

05.08

Şoars, Cincu,

Jibert, Vama

Buzăului, Săcele,

Hoghiz

viituri pe afluenţii r.Olt cu

durată redusă, dar de

amplitudine mare, in zonele

deluroase neimpadurite si

cele muntoase

-precipitaţii de 40-120 l/mp

-scurgeri pe versanti

-revarsare r.Olt, pr. Felmer, Cincu, Cozd,

Buzau

21.04-

11.05

Feldioara, Rupea,

Hoghiz -Fagaras,

viituri datorate topirii

zăpezilor, concomitent cu

producerea unor cantităţi de

precipitaţii

-precipitaţii de 20-50 l/mp/24 h, combinate

cu topirea zapezii

-revarsare r.Olt debite : Feldioara Q=335

mc/s; Hoghiz Q=425 mc/s –asigurare 10 %

aval Hoghiz Q=675 mc/s –asigurare 5 %

-revarsare pr. Homorodu Mare la Rupea

Gară Q=165 mc/s- asigurare 10 %

1984 iulie Feldioara-Hoghiz-

Fagaras, Săcele,

Brasov,

Zarnesti, Moieciu,

Rasnov,

Dumbrăviţa, Dacia,

Sercaia, Breaza,

Homorod

viitură cu amploare deosebită

(pe r.Olt si afluenţii acestuia)

-precipitaţii

-revărsare r.Olt (debit asig.1% Feldioara

712 mc/s, debit asig.2-3%: Hoghiz 833

mc/s); r.Tărlung; r.Ghimbăşel; r.Bârsa;

r.Timiş; r.Homorod-Ciucaş; r.Turcu;

r.Homorod; r.Şercaia

Anul

Perioada Localizare Efecte Cauza afectării

1998 20-21.05 Com.Poiana

Marului

60 gospodarii cu anexe; 500

ha teren agricol; 47 km drum

(15 km DN,14 km DC, 18

km DJ); Retele electrice;

Retele telefonie

-Precipitatii 35-50 l/mp, local 80 l/mp în 6-7

ore in zona loc. Poiana Marului

-Scurgeri versanti

Revărsare r.Sercaia(3%); r.Holbav (2%);

r.Homorod-Ciucas (3%)

13-23 .06;

30.06 si

16-19.07

Hoghiz-Mandra;

Rupea, Cata,

Bunesti, Jibert,

Homorod

3339 ha teren agricol;

drumuri (DC,DJ)

Revarsare r.Olt (7%); r.Homorod (3%);

r.Cozd; r.Barsa

Precipitatii 30-100 l/mp/24 h (70,6 l/mp la

Fundata si 100,3 l/mp la Predeal; grindina;

scurgeri pe versanti

1999 03-12.03

si 12-

26.04

Hoghiz-Mandra

1775 ha teren agricol;

drumuri (DC,DJ); poduri;

imobile;

Lucrari imbunatatiri funciare

(ANIF)

Eroziuni mal stang r.Olt

Precipitatii : 20-40 l/mp/24 h

Revarsare r.Olt- asig.10 %;

r.Homorod (4%);r.Cozd (2%);r.Homorod-

Ciucas

2000 10-15.03

si

27.03-

11.04

Hoghiz-Mandra

Dumbravita

Soars

Poiana Marului

-1150 ha teren agricol si

2644 ha in partea a doua;

8,4 km drumuri

(DC,DJ,strazi); Colmatari

albii afluenti Olt pe 30 km;

44 gospodarii; 3 poduri si o

punte; 7 podete

Precipitatii 15-30 l/mp/24 ore

Revarsare r.Olt (asigurare 20%);

r.Homorod-Ciucas (1%); r.Felmer; r.Cozd;

r.Sinca (Sercaia)

Scurgeri pe versanti in zona Soars, Poiana

Marului, Jibert

2001 18-24.06 Predeal, Rasnov,

Cristian, Ghimbav,

Bod, Brasov,

Sacele, Vulcan,

Dumbravita,

Halchiu, Codlea,

Ormenis, Racos,

Hoghiz, Ungra,

Comana, Parau,

Poiana Marului,

Fagaras,

Vama Buzaului

-85550 mp strazi; 51 km

drumuri (DC,DJ);

afuire colector ape menajere

pr.Ghimbasel SC Goscom

Cetatel; Pasarela metalica;

171 gospodarii; 3 societati

comerciale; 1 cimitir, 1

biserica; 708,2 ha teren

cultivat; 177 animale moarte;

7 poduri; 3 podete

Colmatare barale retentie

5850 mc si canale pluviale

1000mc; degradare canal

pluvial; eroziuni mal 580 ml;

3400 mp geam la Sere

Codlea (grindina,vijelie)

Canal deviere Acris degradat

Afectare lucrari hidrotehnice

SGA Brasov si lucrari

hidrotehnice DA Buzau

Precipitatii

SH Podu Olt =55,3 l/mp în 24 ore

SH Sercaia=98,5 l/mp/ 24 h ;

SH Teliu=46,5 l/mp/72 h:

SH Dambu Morii=127,5 l/mp

SH Zărneşti=112,3 l/mp

SM Poiana Braşov=117,6 l/mp

Scurgeri versanti

Revarsare: pr.Ghimbasel (1%);

pr.Homorod-Ciucas (1%); r.Olt (20%);

pr.Timis (20%); pr.Vulcanita,; pr.Sarat;

pr.Paltin; pr.Sinca; r.Buzau

23.08 Racos 130 gospodarii; 3 km strazi,

6 km drum de camp, 3

podete ; 5,5 km colmatare

albie

Precipitatii

Revarsare Pr.Sarat

Anul

Perioada Localizare Efecte Cauza afectării

2002 28.01-

02.02

Mandra

Comana

Parau

15 gospodarii; avarie pasarela spre Sona;

970 ha teren agricol; colmatare albie

pr.Mandra; 0,5 km DC si DJ

Revarsare r.Olt; r.Mandra

23.07 Brasov

Sacele

5 imobile si 52 subsoluri, 1 biserica;

225291 mp strazi (75 strazi), colmatare

baraje retentie , colmatare si avarii la

canale pluviale, eroziuni mal; 4 ha teren

Precipitatii:

54,5 l/mp/72 h

39,8 l/mp/24 h

scurgeri versanti

27.07 Vama Buzaului 3 cai; 140 ha teren; DJ 103 A, ; 2 poduri, 1

podet; lucrari hidrotehnice DA Buzau

Revarsare r.Buzau

r.Dalghiu; r.Buzaiel

01-05.08 Poiana Marului

Cata

16 km drum (DC,DJ); 3 podete; 52

gospodarii si 24 anexe; Dispensar, subsol

Primarie ;300 ha teren; 61 oi moarte;

Colmatari santuri/rigole

Precipitatii (Sercaia= 40,0

l/mp/1ora),

Scurgeri versanti, grindina

Revarsare r.Homorodu Mare

r.Sercaia

17-20.08 Vulcan

Jibert

Sanpetru

Brasov

Comana

2 persoane decedate; 53 imobile si 75

anexe; Biserica, cimitir; 2,3 km drumuri, 3

poduri, 1 podet; Colmatare santuri/rigole;

752 ha teren agricol; colmatare albii

Oraj, precipitatii

scurgeri versanti,

Revărsare r.Vulcanita;

r.Barsa; r.Dacia

2003 31.03-

15.04

Hoghiz-Sercaia

850 ha teren agricol

Revarsare r.Olt

05.07 Crizbav 1 persoana decedata Oraj-trasnet

2004 13-18.04 Racos

Hoghiz- Fagaras

812,15 ha teren Precipitatii 25-35 l/mp/24 h

Revarsare r. Olt (20%)

21.07 Ghimbav, Lisa 4 persoane decedate Oraj-trasnet

26.07 Brasov 16 imobile, subsoluri inundate, trafic blocat Precipitatii (43 l/mp/24 h),

scurgeri versanti

2005 15-21.02 Sinca 12 gospodarii cu anexe;1 fantana;0,3 km

DN 73 A

Revarsare r.Sercaia datorita

zaporului si precipitatiilor

19-22.03 Ormenis

Hoghiz-Sercaia

790 ha teren agricol; 50 ml DJ 104 K

Revarsare r.Olt (20%)

30.04-

03.05 si

07-15.05

Brasov, Rupea,

Sacele, Codlea,

Predeal, Comana,

Maierus, Parau,

Mandra, Cincu,

Sinca, Soars,

Vulcan, Feldioara,

Budila, Sercaia,

Ungra, Hoghiz,

Racos, Ormenis,

Apata, Dumbravita,

Halchiu,

Sinca Noua,

Tarlungeni,

Poiana Marului,

Holbav, Bran,

Beclean, Moieciu,

Voila,

Vama Buzaului

297 imobile/gospodarii si anexe;1351,64 ha

teren agricol;Peste 12 km drumuri

(DC,DJ,DN,strazi);6 poduri ,1 pod CF, 3

podete, 2 punti; 2 fantani, 60 gaini; retea

distributie gaze; 10 stalpi electrici; bresa la

baraj retentie ac Fiser II; colmatere baraje

retentie si canale; colmatare si eroziuni mal

pr.Vulcanita , r.Olt, pr.Sercaia, Creata,

Homorod-Ciucas, Tarlung, Zizin, Holbav;

Baraj captare si aductiune apa SC Apevita;

Prag fund pod DJ 103 A; colmatare canale

desecare ANIF Brasov;

Lucrari hidrotehnice SGA Brasov

Precipitatii 40-60 l/mp/24 ore

Scurgeri versanti mai

accentuate in zonele fara

perdele forestiere (Cincu,

Jibert, Soars, etc)

Revarsare r.Olt (7% la Podu

Olt), pr. Cozd (5%), Felmer

(10%), Homorod (20%),

Fiser, Durbav, Vulcanita,

Mandra, Cincu, Sercaia (9%),

Valea Seaca, Valea Morii,

Homorod-Ciucas (4%),

Holbav, Tarlung, Moieciu,

Poarta, Simon, Savastreni,

Buzau, Buzoel, Acris,

Poienelor,Racadau,can.Timis

11-21.07

si

05-10.08

Brasov, Ghimbav,

Racos, Bran, Parau,

Comana,

Dumbravita,

Hoghiz, Ungra,

Ormenis, Apata,

Jibert

156 imobile/gospodarii; 2177,5 ha teren

agricol; 17,45 km DJ,DC si 50

strazi/drumuri afectate; 16 poduri/podete;

50 fantani; Scoala Generala Grid;

eroziuni mal si afectare lucrari hidrotehnice

Precipitatii 40-80 l/mp/3 ore

Scurgeri versanti

Revarsare r.Olt (9%), pr.

Cozd (2%), Turcu, Sohodol,

Poarta,Simon, Persani,

Muncel, Ghimbasel,

Poienelor,Racadau,can.Timis

Anul

Perioada Localizare Efecte Cauza afectării

2005 17-21.08 Soars, Dragus,

Sambata de Sus

Sercaia, Parau,

Hoghiz, Vistea,

Ucea, Sinca, Ticus,

Jibert, Comana,

Ungra

-610 gospodarii cu anexe; canton Dopca

SGA Brasov; 10 poduri, 14 podete, 1

punte; 699,5 ha teren agricol;

72,05 km drumuri (DN,DJ,DC,strazi);0,5

km CF; 258 fantani; 34 stupi albine ;1 porc

si doi pui inecati ; colmatare albii si canale

Precipitatii 20-30 l/mp/24 h

Scurgeri versanti

Revarsare r. Olt, pr. Felmer

(20%), Dragus, Sambata,

Sercaia,Hotaru, Vistea, Ucea,

Cretu, Ticus, Cozd (10%)

21-27.09 Brasov, Sacele,

Predeal, Tarlungeni

Budila, Sercaia,

Comana, Racos,

Harman, Feldioara,

Bod, Vama

Buzaului

15 imobile/gospodarii; statia pompare

pentru aductiune apa a Centrului de

Plasament “Bradet”; 5 poduri, 5 podete; 0,5

km drumuri; conducta de aductiune apa

Ciucas-Brasov; lucrari hidrotehnice

Precipitatii 40-60 l/mp/24 ore

Maxime: 112,0 l/mp intre 19-

20.09 la Predeal; 101,0 l/mp

la Db.Morii

Scurgeri versanti

Revarsare r. Olt (10%),

pr.Tarlung, Valea Morii,

Sercaia, Buzoel, r.Buzau

2006 23.03-

24.04

Maierus, Apata,

Augustin, Racos,

Hoghiz, Ungra,

comana, Parau,

Bran, Rupea ,Voila

2595 ha teren agricol; 2,42 km drumuri; 27

locuinte; lucrari hidrotehnice

Revarsare r.Olt (10%)

Precipitatii 15-25 l/mp/24 h;

scurgeri pe versanti in urma

topirii zapezii;

alunecari teren

2007 23-27.03 Brasov, Sacele,

Ghimbav, Zarnesti,

Mandra, Ungra,

Maierus, Hoghiz,

Comana, Parau,

Sercaia, Racos,

Tarlungeni, Bran,

Moieciu, Vama

Buzaului

Gospodarii afectate -70 buc.

Anexe gospodaresti -13 buc.

Drumuri (DJ,DC,Df, etc) – 41,92 km

Poduri/podete – 48 buc.

Alte obiective (Avícola Carpinis-

alimentarea cu apa, Scoala ajutatoare

Bradet-statii pompe, 650 m retea electrica,

conducta alimentare cu apa a mun.Brasov,

Retea distributie apa Bran, constructii

hidrotehnice)

3165 ha teren agricol

Precipitatii 20-110 l/mp/24 h,

scurgeri pe versanti, revarsare

r.Olt debit asigurare 8 %,

Ghimbasel debit asigurare 20

%, Tarlung

25-26.08 Sambata, Lisa,

Recea

Drum comunal Valea Sâmbetei, DJ 104

A, DJ 103 F, DC 76 Lisa-Breaza , Drum

vicinal Breaza-mănăstirea Breaza, Drumuri

interioare sat Lisa şi Breaza, DJ 104,

DS 776, DF 14, strazi Recea, 17 poduri,

podete, lucrări alimentare cu apă zona

turistică Sâmbăta de Sus

Precipitatii 25–55 l/mp/24 h,

scurgeri pe versanti cu

antrenare de material

aluvionar si material lemnos

Revărsare Pr.Sâmbăta - debit

istoric 223 mc/s (asigurare

0,5 %)

2009 11-15.07 Bran, Cristian, Lisa

Moieciu, Râşnov,

Şinca Nouă, Ucea,

Sâmbăta,

Tărlungeni, Viştea,

Ungra, Zărneşti

Diguri 0,492 km, Apărări de maluri /

eroziuni mal 15,675 km, Colmatări albie

12,21 km, Construcţii hidrotehnice 3,06

km, 5 prag fund, 2 traverse

Drumuri judeţene 19,24 km, Drumuri

comunale 20,08 km, Drumuri forestiere 9

km şi 5,9 km silvicultură, Străzi 1,5 km,

Poduri 12 (11 DJ/ DC şi 1 DN) Podeţe 7 ,

Reţele electrice-6 stâlpi, Surse de apă

(fântâni nr.) 20

Suprafaţă cultivată 446,78 ha, Păşuni şi

fâneţe 1526,65 ha (Total teren-1973,43 ha)

4 case avariate şi 5 anexe gospodăreşti,

Lucrări hidrotehnice SGA Braşov, ANIF

Braşov

Revărsare cursuri apă

cadastrate şi necadastrate,

scurgeri de pe versanţi,

precipitaţii 30 -70 l/mp/24 h,

-pr.Bârsa asigurare calcul de

cca.5 %

-pr.Homorod (Ciucaş)

asigurare calcul de cca.10 %

-pr.Ghimbăşel asigurare

calcul de sub.20 %

Se remarcă o creştere a frecvenţei fenomenelor hidrologice periculoase de

scurgere pe versanţi, mult accentuate în zonele fără perdele forestiere de protecţie

(ex. com. Şoars, Cincu, Jibert, Sâmbăta de Sus, Moieciu, Braşov, Săcele, Predeal

etc). Deasemenea, datorită fenomenelor meteorologice extreme (ex. precipitaţii cu

caracter torenţial, însemnate cantitativ) se înregistrează tot mai frecvent viituri rapide

cu amplitudine mare, îndeosebi pe cursurile de apă din zona montană.

În ultimul deceniu se constată o accentuare a fenomenului de spălare a

versanţilor şi eroziuni în albiile râurilor, care au drept urmare depunerea unor cantităţi

mari de material aluvionar în zonele cu pantă mică sau la baza versanţilor, ce pot

afecta obiectivele din zonă.

Zona Hoghiz-Făgăraş, mai des afectată de viituri in ultimii ani, se

caracterizează printr-o creştere rapidă a nivelurilor si debitelor (în 10-12 ore se

depăşesc pragurile de apărare la Hoghiz), cauza principală fiind afluenţii de pe partea

dreaptă a r.Olt în compunere cu viitura dinspre amonte, la care se adaugă şi

colmatarea albiei minore.

Datorită lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor ce s-au executat treptat,

după 1975, au fost apărate localitaţi, importante suprafeţe de teren, drumuri, căi

ferate, etc., dar pe de altă parte, s-au redus timpii de propagare, crescând şi puterea de

eroziune şi transport. Acumulările existente duc la atenuarea şi controlarea doar

parţială a undelor de viitură.

PRINCIPALELE CONSTRUCTII HIDROTEHNICE

La nivelul judeţului Braşov există o gamă largă de lucrări hidrotehnice -

diguri, regularizări albii, consolidări mal, acumulări, prize apă, canale, derivaţii, etc.

Principalii deţinători ai acestor lucrări sunt Administraţia Naţionala “Apele

Române” - Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov, Administratia Naţională de

Îmbunătăţiri Funciare – Sucursala Mureş-Olt Superior, Unitatea de Administrare

Braşov si S.C. Hidroelectrica S.A.- Sucursala Hidrocentrale Sibiu , respectiv:

Lucrare hidrotehnica U.M. S.G.A. Brasov A.N.I.F.Brasov Hidroelectrica

Acumulări permanente

(Volum total)

mil.mc. 29,5 *dupa

suprainaltare baraj

Tarlung

4,35 18,3

Ac. nepermanente

(Volum total)

mil.mc. 0,280 - -

Diguri km. 229,33 78,2 17,9 dig contur baraje

Regularizări km. 186,97 127,3 -

Consolidări de mal km. 59,036 - -

Canale, derivaţii km. 43 - -

Conducte aducţiune km 20,08 - -

Canale desecare km - 2579,82 (75587 ha)

-

Prize apa buc 3 - -

M.H.C. buc 1 10

Aceste lucrări se găsesc în principal pe r.Olt cât şi pe afluenţii principali ai

acetuia: Tărlung, Ghimbăşel, Bârsa, Homorod Ciucaş, Homorodu Mare.

Lucrările de îndiguire au fost dimensionate în general la o asigurare de calcul

de 5 % pentru localităţi şi 10 % pentru terenurile agricole.

Intravilanul localităţilor ce poate fi afectat în cazul unor accidente la

construcţiile hidrotehnice sunt:

- pe r.Olt sector îndiguit: Lunca Câlnicului, Podu Olt, Feldioara, Colonia

Reconstrucţia, Rotbav, Măieruş, Apaţa, Ormeniş , Augustin, Racoş, Mateiaş, Dopca,

Bogata Olteană, Hoghiz, Ungra;

- pe r.Olt zona ac.Voila si Viştea: mun.Făgăraş, Beclean, Voila, Sâmbata de Jos,

Olteţ, Rucăr, Viştea de Jos, Ucea de Jos, Feldioara;

- pe pr.Tărlung aval ac.Tărlung: Săcele, Tărlungeni, Cărpiniş, Budila, Prejmer,

Stupinii Prejmerului, Lunca Mărcuşului:

- pe pr.Ghimbăşel sector îndiguit: Stupini Brasov, Bod Colonie, Bod Sat;

- pe pr.Bârsa sertor îndiguit: Bod Colonie;

- pe pr.Homorod Ciucaş sector îndiguit: Vlădeni, Dumbrăviţa, Feldioara;

- pe pr.Homorod Ciucaş aval ac.Dumbrăviţa: Satu Nou, Feldioara;

- pe pr.Dopca aval ac.Dopca: Dopca;

- pe pr.Homorodu Mare sector îndiguit: Ioneşti, Drăuşeni, Caţa, Homorod, Rupea

Gară, Ungra;

- pe pr.Cozd sector îndiguit: Jibert, Rupea, Homorod.