Memoriu MEDIU D.a.L.I. - Drumuri

8/16/2019 Memoriu MEDIU D.a.L.I. - Drumuri

http://slidepdf.com/reader/full/memoriu-mediu-dali-drumuri 1/68

Pag. 1 / 34

Proiect nr. 301/2015

DOCUMENTAŢÍE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII:- în conformitate cu HG nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice

aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodoloiei de elaborare a devi!ului eneral pentru obiective de

investiţii şi lucr"ri de intervenţii -

MODERNIZAREA REŢELEI DE DRUMURI DE

INTERES LOCAL ÎN SATUL PEŞTERA,

COMUNA PEŞTERA

FAZA:DOCUMENTAŢIE TEHNICĂ PENTRUOBŢINEREA AVIZULUI DE MEDIU

MARTIE 2016



MODERNIZAREA REŢELEI DE DRUMURI DE INTERESLOCAL ÎN SATUL PEŞTERA, COMUNA PEŞTERA

AMPLASAMENTUL INVESTIŢIEI:

Pag. 2 / 34

Table of Contents

1. DENUMIREA PROIECTULUI ............................................................................................................4

2. TITULARUL INVESTIŢIEI: ................................................................................................................4

2.1. NUMELE COMPANIEI: PRIMĂRIA COMUNEI PEŞTERA ......................................... 4

2.2. ADRESA POȘTALA: STR IZVORULUI NR. 32, COMUNA PEȘTERA, JUD CONSTANȚA, COD

POȘTAL: 907240; .......................................................................................................... 4

2.3. NUMĂRUL DE TELEFON, DE FAX ŞI ADRESA DE MAIL, ADRESA PAGINII DE INTERNET:: .... 4

2.4. PERSOANĂ DE CONTACT: NICA DANIEL 0725 202 636 .............................................. 4

3. DESCRIEREA PROIECTULUI ..........................................................................................................4

3.1. DESCRIEREA CONSTRUCTIVĂ, FUNCŢIONALĂ ŞI TEHNOLOGICĂ .................................... 4

DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI ...................................................................................... 13

3.2. JUSTIFICAREA NECESITĂŢII PROIECTULUI: ............................................................... 17

3.3. ELEMENTE SPECIFICE CARACTERISTICE: ................................................................. 18

3.3.1. Profilul şi capacit ăţ ile de produc ţ ie ...................................................................................18 3.3.2. Descrierea instala ţ iei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament ....................18

3.3.3. Descrierea proceselor de produc ţ ie ale proiectului propus, în func ţ ie de specificulinvesti ţ iei, produse şi subproduse ob ţ inute, m ărimea, capacitatea ...............................................18 3.3.4. Materiile prime, materialele, energia şi combustibilii utiliza ţ i, cu modul de asigurare aacestora .........................................................................................................................................19 3.3.5. Racordarea la re ţ elele de utilit ăţ i existente în zon ă ..........................................................20 3.3.6. Descrierea lucr ărilor de refacere a amplasamentului în zona afectat ă de execu ţ iainvesti ţ iei ........................................................................................................................................20 3.3.7. C ăi noi de acces sau schimb ări ale celor existente ..........................................................20 3.3.8. Resursele naturale folosite în construc ţ ie .........................................................................20 3.3.9. Metode folosite în construc ţ ie ...........................................................................................20 3.3.10. Planul de execu ţ ie (faza de construc ţ ie, punerea în func ţ iune, exploatare, refacerea şifolosire ulterioar ă ) ..........................................................................................................................21 3.3.11. Rela ţ ia cu alte proiecte existente sau planificate ..............................................................21

3.3.12. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare ...........................................21 3.3.13. Alte activit ăţ i care pot ap ărea ca urmare a proiectului (extragerea de agregate,asigurarea unor noi surse de ap ă, surse sau linii de transport al energiei, cre şterea num ărului delocuin ţ e, eliminarea apelor uzate şi a de şeurilor) ..........................................................................22 3.3.14. Alte autoriza ţ ii cerute pentru proiect .................................................................................22

3.4. LOCALIZAREA PROIECTULUI ................................................................................... 23

3.4.1. Distan ţ a fa ţă de grani ţ e pentru proiectele care cad sub inciden ţ a Conven ţ ieiprivind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier, adoptat ă la Espoo la25 februarie 1991, ratificat ă prin Legea nr. 22/2001. ................................................................24 H ăr ţ i, fotografii ale amplasamentului .............................................................................................24 3.4.2. H ăr ţ i, fotografii ale amplasamentului ...........................................................................24 3.4.3. Statutul juridic al terenului care urmeaz ă s ă f ie ocupat ....................................................29

3.4.4. Studii de teren ...................................................................................................................29

3.5. SCURTĂ DESCRIERE A IMPACTULUI POTENŢIAL ........................................................ 30





Pag. 3 / 34

3.5.1. Impactul asupra popula ţ iei, s ăn ăt ăţ ii umane, faunei şi florei, solului, folosin ţ elor, bunurilormateriale, calit ăţ ii şi regimului cantitativ al apei, calit ăţ ii aerului, climei, zgomotelor şi vibra ţ iilor,peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interac ţ iunilor dintre acesteelemente ........................................................................................................................................30 3.5.2. Natura impactului (adic ă impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt,mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ)..............................................................30 3.5.3. Extinderea impactului (zon ă geografic ă, num ărul popula ţ iei/ habitatelor/ speciilorafectate) .........................................................................................................................................31 3.5.4. M ărimea şi complexitatea impactului ................................................................................31 3.5.5. Probabilitatea impactului ...................................................................................................31 3.5.6. Durat ă, frecven ţ a şi reversibilitatea impactului .................................................................31 3.5.7. M ăsurile de evitare, reducere sau ameliorare ale impactului semnificativ asupramediului. .........................................................................................................................................31 3.5.8. Natura transfrontier ă a impactului.....................................................................................31

4. SURSE DE POLUANȚI ŞI INSTALAȚII PENTRU REȚINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA

POLUANȚILOR ÎN MEDIU ....................................................................................................................32

4.1. PROTECŢIA CALITĂŢII APEI ..................................................................................... 32

4.2. PROTECŢIA AERULUI ............................................................................................. 32

4.3. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR ................................................ 32

4.4. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR ....................................................................... 32

4.5. PROTECŢIA SOLULUI ŞI A SUBSOLULUI .................................................................... 32

4.6. PROTECŢIA ECOSISTEMELOR TERESTRE ŞI ACVATICE ............................................... 32

4.7. PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE ŞI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC .............. 32

4.8. GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT .................................... 33

4.9. GOSPODĂRIREA SUBSTANȚELOR TOXICE ŞI PERICULOASE ....................................... 33

5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ..................................................................33

6. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVENAȚIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAȚIA COMUNITARĂ ..........................................................33

7. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER ....................................................................33

8. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI .....................................................................33

9. PIESE DESENATE ..........................................................................................................................34





Pag. 4 / 34

1. DENUMIREA PROIECTULUI

MODERNIZAREA REŢELEI DE DRUMURI DE INTERES LOCAL ÎN SATULPEŞTERA, COMUNA PEŞTERA

2. TITULARUL INVESTIŢIEI:

2.1. Numele companiei: PRIMĂRIA COMUNEI PEŞTERA

2.2. Adresa poștala: Str Izvorului nr. 32, Comuna Peștera, Jud Constanța, Codpoștal: 907240;

2.3. Numărul de telefon, de fax şi adresa de mail, adresa paginii de internet::

• Numărul de telefon: 0241 856 800;

• Numărul de fax: 0241 856 800;

• Adresa de e-mail: [email protected]

• Adresa paginii de internet: www.comunapestera.ro;

2.4. Persoană de contact: Nica Daniel 0725 202 636

S.C. ALLPLAN PROIECT S.R.L.

Adresa: B-dul. Mamaia nr. 171, bis, Et 2, Constanţ a

Telefon/Fax: 0241 520 228

E-mail: [email protected]

3. DESCRIEREA PROIECTULUI

3.1. Descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică

Comuna Peștera este situată in partea central-vestică a județului Constanța, la

linia de fractură Ovidiu-Camena-Hârșova, respectiv la sud de Valea Carasu; la 55 Km,

de Municipiul de reședință Constanța, la 14Km de Medgidia și la 18Km sud-est deCernavodă, având ca vecini: la nord Mircea Vodă, la nord-est Municipiul Medgidia, la

sud-vest Rasova, la est Ciocârlia la sud-est Cobadin iar la sud Deleni. Zona în care

este situată comuna este locul de întâlnire a cinci văi, fiind colinară după aspect dar

cu o altitudine cuprinsă între cotele 8 m și 150 m. Din punct de vedere administrativ,

comuna Peștera este alcătuită din următoarele localități: Peștera (reședință),

Veteranu, Izvoru Mare, Ivrinezu Mare și Ivrinezu Mic.





Pag. 5 / 34

Localitatea Peştera face parte din comuna Peştera, şi se află poziţ ionată în

zona centrală a UAT.

Din punct de vedere economic și social, transporturile îndeplinesc un rol foarte

important deoarece asigură circulația bunurilor și a oamenilor în procesele de

producție, reparație și schimburi materiale și spirituale, favorizând astfel dezvoltarea

tuturor sectoarelor de activitate. Căile de comunicație trebuie să asigure transporturi

ieftine, în condiții de siguranță și confort maxim, regularitate și punctualitate,

independent de condițiile climatice.

Obiectivul proiectului propune investiţ ia în modernizarea stăzilor principale din

localitate strada Izvorului şi strada Florilor, stradă de interes local datorat

amplasamentului Şcolii gimnaziale nr. 1 Peştera dar şi porţ iunile de drum ce leagă cele

două străzi: strada Merilor, strada Castanilor, strada Salciilor, strada Peşterica, strada

Plopilor şi strada Arţ arilor.

Această investiţ ie vine în întâmpinarea necesităţ ii atât a locuitorilor comunei

Peştera, cât şi a vizitatorilor de a avea drumuri civilizate pe care se poate desfăşura

traficul auto.

Dezvoltarea continuă a Comunei Peștera prin investițiile susținute de bugetul

local, facilitățile create pentru atragerea investitorilor în zonă și proiectele ambițioase

derulate pe raza comunei în ultimii ani, dar și creșterea continuă a traficului rutier în

general au dus la necesitatea investițiilor în infrastructura rutieră, pentru a asigura

desfășurarea circulației în condiții optime. Astfel, oportunitatea investiției este impusă

de nevoia de siguranță și confort în privința circulației rutiere și pietonale, scopul

prezentului proiect de modernizare a rețelei stradale fiind aducerea la îndeplinire a

acestor obiective.În prezent, rețeaua stradală a Localității Peștera deservește o suprafață de

aproximativ 170 ha teren intravilan, pe care sunt amplasate gospodăriile a peste 1800

locuitori, majoritatea străzilor fiind pietruite, cu excepția drumurilor comunale și

județene care traversează localitatea (DC 28 – Str. Izvorului, DC 55 și DJ 222), care

sunt asfaltate.

Rețeaua stradală se desfășoară pe întreaga suprafață a localității, cu dispunere

pe direcția principală NV-SE (aprox. 2 km) și direcția secundară SV-NE (aproximativ500 m).





Pag. 6 / 34

Lipsa unei îmbrăcăminți rutiere corespunzătoare condițiilor actuale de trafic,

capacitatea portantă redusă a structurii rutiere existente și acțiunea factorilor climatici

a condus, în timp, la degradarea rețelei stradale, prin apariția de fisuri și cavități în

structura drumurilor, care pot afecta sănătatea și siguranța locuitorilor.

De asemenea, colectarea și evacuarea apelor este deficitară datorită pantelor

transversale și longitudinale neamenajate, astfel că apele pluviale staționează pe

partea carosabilă producând gropi și făgașe.

Străzile propuse spre modernizare prezintă numeroase degradări – gropi,

făgaşe pe zona centrală (profil transversal tip covată), valuri – datorită cărora traficul

se desfăţ oară extrem de greoi, iar în anotimpurilşe ploioase devin aproape

impracticabile. Acţ iunea factorului îngheţ -dezgheţ a dus, de asemenea, la degradarea

platformei drumurilor şi la cedări locale ale acestora. Aceste străzi numai pot acoperi

capacitatea portantă necesară desfăşurării traficului local format din automobile, utilaje

agricole şi căruţ e.

Din punct de vedere al clasificării in funcţ ie de categoria străzii, străzile studiate

sunt incadrate in categoria IV.

Investiția este de utilitate publică și deservește întreaga comunitate, străzile ce

vor fi supuse lucrărilor de modernizare fiind următoarele: strada Izvorului, strada

Florilor, şi porţ iunile de drum ce leagă cele două străzi: strada Merilor, strada

Castanilor, strada Salciilor, strada Peşterica, strada Plopilor şi strada Arţ arilor.

Traseul strazii Izvorului se desfasoara: intre DJ222 si iesirea din sat pe drumul

DC 28 catre Izvoru Mare.

Strada Izvorului intersecteaza urmatoarele strazi: Merilor, Castanilor, Salciilor,

Pesterica, Artarilor, Plopilor, Nucilor, Bradului, Gutuilor, Ciresilor, Piersicilor, Stejarilor,Corcodusilor,Macesilor, Visinilor, Veteranului.

Strada Izvorului este incadrata in categoria III, conform Ordinului MLPTL

49/1998, fiind o strada colectoare.

Traseul strazii Florilor propus sa fie modernizat: intre DJ222 si strada Agrisului

Strada Florilor intersecteaza urmatoarele strazi: Merilor, Castanilor, Salciilor,

Pesterica, Artarilor, Plopilor, Nucilor,Gutuilor, Ciresilor, Piersicilor, Stejarilor, Agrisului.

Strada Florilor este incadrata in categoria IV, conform Ordinului MLPTL49/1998, fiind o strada de folosinta locala.





Pag. 7 / 34

Traseul strazilor propuse sa fie modernizate: intre cele doua strazi principale:

Izvorului si Florilor

Străzile Merilor, Castanilor, Salciilor, Pesterica, Artarilor şi Plopilor sunt

încadrate în categoria IV, conform Ordinului MLPTL 49/1998, fiind o strada de folosinta

locala.

Persoana responsabilă cu implementarea proiectului este Primarul Comunei

Peştera, domnul Valentin Vrabie.

Lucrările ar putea să fie finanţ ate prin Fondul European Agricol pentru

Dezvoltare Rurală (FEADR), în cadrul Programului Naţ ional de Dezvoltare Rurală

2014 – 2020 ( PNDR), Măsura 7 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale,

SubMăsura 7.2 - Investiţ ii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară

mica, program prin care se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană

şi Guvernul României pentru dezvoltarea economico – socială a spaţ iului rural din

România.

Oportunitatea investiției este susținută de existența Programului de Dezvoltare

Rurală, care, prin Măsura 7 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale,


mică, poate finanța investiția prezentă.





Pag. 8 / 34

Strada Lungime[m]

Lăţ imea[m]

Suprafaţă îmbrăcăminterutieră [m2]

Suprafaţă trotuarcu pavele [m2]

Izvorului 2106 6 13310 1662

Florilor 1621 5 9023 1908

Merilor 94 5 378 113

Castanilor 93 5 373 112

Salciilor 91 5 365 110

Peşterica 92 5 368 111Arţ arilor 94 5 379 122

Plopilor 92 5 365 110

TOTAL 4283 - 24561 4248

Se impun următorii parametrii de proiectare:

-viteza de proiectare = 25-50km/h;

-raza minima recomandabila = 62m;

-raza de racordare strazi laterale = 6 – 15m;

-declivitatea maxima = 7%;

-lungimea min. pas de proiectare = 50m;

-raza minima de racordare in plan vertical: - racordare convexa = 50m;

- racordare concava = 2000m;

-latimea benzii = 2.5m – 3.0m;

-panta transversala = 2.50%;

Sistemul rutier pentru carosabil, adoptat în urma dimensionării este: Beton

asfaltic tip BA16 – 6 cm, pentru strada Izvorului şi Beton asfaltic tip BA16 cu grosimea

de 6 cm cu macadam ordinar – 10 cm şi fundaţ ie piatră spartă – 5 cm. Colectarea

apelor pluviale în cadrul tramei stradale se face prin rigole triunghiulare betonate pe

strada Izvorului, rigole triunghiunale înierbate pe strada Florilor şi rigole trapezoidale înierbate pe străzile Merilor, Castanilor, Salciilor, Peşterica, Plopilor şi Arţ arilor.





Pag. 9 / 34

Strada Florilor este situata in principal in profil la nivelul terenului,cu sectoare

de lungime redusa in profil mixt sau debleu. Latimea medie a partii carosabile este de

4.90 m.

Din intersectia cu strada Pesterica catreDJ 222

Din intersectia cu strada Pesterica catrestrada Plopilor

Strada Florilor are trotuar pe o parte sau pe ambele parti, dar nu pe toata

lungimea.

In profil longitudinal strada Florilor se desfasoara in principal in palier sau cupanta mai mica de 3%.





Pag. 10 / 34

Strada Izvorului este situata in

principal in rambleu. Latimea partiicarosabile este de 6.00 m. In profil

longitudinal strada este situata in palier.

Strazile Merilor, Castanilor, Salciilor, Pesterica, Artarilor si Plopilor sunt situate

in principal in profil la nivelul terenului,cu sectoare de lungime redusa in profil mixt saudebleu.Latimea medie a partii carosabile este de 4.60 m.

Strada Merilor Strada Castanilor

Strada Salciilor Strada Pesterica

Strada Artarilor Strada Plopilor





Pag. 11 / 34

Strazile propuse pentru modernizare sunt strazi de categoria a III-a si a IV-a,

care asigură circulaţ ia majoră între zonele funcţ ionale.

Strazile se vor amenaja pe traseul existent pastrand limitele fronturilor existente

si punctelor fixe.

Strazile se vor amenaja cu un profil transversal caracteristic, diferentiat functie

de distantele dintre fronturile construite si anume:

Strada Florilor

-latime parte carosabila -2 x 2.50 m

-latime acostamente -2 x 0.50 m-rigola trunghiulara din pamant -2 x 1.20 m

-panta transversala carosabil -2.50% acoperis

-trotuar -0.75 m

Strada Izvorului

Sectoarele:

-DJ222 – zona de trecere a canalului regularizat(~ str. Plopilor)-latime parte carosabila -2 x 3.00 m

-latime acostamente betonate dr -1 x 0.50 m

-rigole stg + dr

-latime zona verde stg+dr -2 x 0.65 m (variabil)

-latime trotuar stg+dr -2 x 0.75 m


-zona de trecere a canalului regularizat(~ str. Plopilor) - zona de trecere a

canalului regularizat (~ str. Macesilor)


-latime acostament betonat stg -1 x 0.50 m

-latime acostament piatra sparta dr -1 x 0.50 m

-latime zona verde stg -1 x 0.65 m(variabil )

-latime trotuar stg -1 x 0.75 m


-zona de trecere a canalului regularizat(~ str. Macesilor) - str. Veteranilor





Pag. 12 / 34



-rigole stg + dr

-latime zona verde dr -1 x 0.60 m (variabil)



-str. Veteranilor – iesire din sat


-latime acostamente piatra sparta stg+dr -2 x 0.50 m


Strada Merilor, Castanilor, Salciilor si Pesterica


-latime acostamente stg -1 x 0.50 m

-rigola trapezoidala din pamant -stg -1 x 1.75 m

-panta transversala carosabil -2.50%

-trotuar stg+dr -0.75 / 0.80 m

Strada Artarilor si Plopilor -latime parte carosabila -2 x 2.50 m


-rigola trapezoidala din pamant stg -1 x 1.05 m



În profil longitudinal se va urmari să se păstreze panta naturală a terenului,

pentru a evita volume de terasamente suplimentare şi pentru a exista o bună corelare

cu cotele stâlpilor de iluminat.

Asigurarea scurgerii apelor provenite din precipitaţ ii se vor face în rigole

betonate şi din pământ şi construirea de podeţ e prevăzute cu grătar metalic.

Lucrările proiectate ce urmează a se realiza nu introduc efecte negative

suplimentare asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafață,

vegetației, faunei sau din punct de vedere al zgomotului si peisajului.

Influența socio-economică se va reflecta printr-o mai rapida deplasare,

reducerea consumului de carburanți și creșterea siguranței circulației pentru





Pag. 13 / 34

conducătorii auto. În ansamblu, se poate aprecia că, din punct de vedere al mediului

ambient, lucrările ce fac obiectul prezentului proiect nu introduc disfuncționalități

suplimentare față de circulația actuală, ci - dimpotrivă - au un efect pozitiv. Astfel,

influenţ a asupra factorilor de mediu va fi una benefică și se va concretiza prin condiții

de circulație superioare celor actuale, ceea ce va conduce la reducerea emisiilor de

noxe de eșapament, a uzurii mijloacelor de transport, a nivelului de zgomot, oferindu-

se utilizatorilor condiții mai bune de circulație, suprafețe plane, curbe amenajate și

pante corespunzătoare.

Realizarea acestor lucrări creează implicit facilități de dezvoltare economică a

localității, dezvoltare ce va atrage forța de muncă și stabilitatea populației rurale.

Date tehnice ale investiţiei

Structura rutiera a fost adoptata astfel încât sa fie capabila sa preia solicitarile

date de traficul estimat, sa asigure siguranţ a in exploatare si protecţ ia împotriva

zgomotelor pe toata durata serviciu a drumului, durata estimata la 10 ani.

Strada FlorilorSe va decapa pietruirea existenta pe o grosime medie de 20.0 cm;

Se va scarifica si reprofila stratul de piatra ramas, cu adaos de material ingrosime de 10.0 cm, compactat;

Pe fundatia de piatra sparta se vor executa urmatoarele straturi:

-10.0 cm macadam

-6.0 cm strat de uzura din beton asfaltic BA16

Partea carosabila a strazii se va incadra intre acostamente din beton in grosime

de 12.0 cm, executat pe un strat de piatră spartă de 10.0 cm.

Trotuarele vor fi executate din:-pavele prefabricate;

-5.0 cm nisip

-15.0 cm piatra sparta

Strada Izvorului

Covor asfaltic in grosime de 6.0 cm BA16

Inainte de executia covorului asfaltic se vor face reparaţ ii(plombări) şi frezări

locale.Sectoarele :





Pag. 14 / 34

-DJ222 – zona de trecere a canalului regularizat(~ str. Plopilor)

Partea carosabila a strazii se va incadra intre acostament betonat cu grosimea

de 12.0 cm si rigola betonata cu grosimea de 8cm pe partea dreapta si rigola betonata

pe partea stanga cu grosimea de 8cm, executate pe un strat de piatră spartă de 10.0

cm.

Trotuarele vor fi executate din:

-pavele prefabricate;

-5.0 cm nisip




Partea carosabila a strazii se va incadra intre acostamente:

-pe partea stanga - betonat in grosime de 12.0 cm, executat pe un strat de piatră

spartă de 10.0 cm;

-pe partea dreapta - din piatra sparta in grosime de 10.0 cm, executat pe un

strat de nisip in grosime de 5.0 cm;



-5.0 cm nisip


-zona de trecere a canalului regularizat (~ str. Macesilor) - str. Veteranilor



pe partea stanga cu grosimea de 8cm, executate pe un strat de piatră spartă de 10.0cm.



-5.0 cm nisip



Partea carosabila a strazii se va incadra intre acostamente din piatra sparta cugrosimea de 10.0 cm, executate pe un strat de nisip in grosime de 5.0 cm.





Pag. 15 / 34

Strazile Merilor, Castanilor, Salciilor, Pesterica, Artarilor si Plopilor

Se va decapa pietruirea existenta pe o grosime medie de 20.0 cm;

Se va scarifica si reprofila stratul de piatra ramas, cu adaos de material in

grosime de 10.0 cm, compactat;


-10.0 cm macadam



de 12.0 cm executate pe un strat de piatră spartă de 10.0 cm şi rigolă din pamant de

forma trapezoidala pe partea stanga si bordura carosabila 20x25cm pe partea dreapta.



-5.0 cm nisip


SCURGEREA APELOR

Strada Florilor

Se va proiecta rigola trunghiulara din pamant pe ambele parti ale strazii, pe

toata lungimea.

Accesele in curti vor fi amenajate, prin proiectarea unor rigole din beton armat

cu adancime mica.

La intersectia cu strazile laterale vor fi prevazute canale pluviale din beton.

Intr-o etapa ulterioara vor fi prevazute dispozitive de scurgere a apelor si pe

strazile laterale, luand in considerare faptul ca acestea sunt in panta, apele se scurg

la intamplare.Pentru rezolvarea scurgerii apelor si dirijarea acestora catre sistemele de

scurgere a apelor, este necesara realizarea pantelor longitudinale si transversale.





Pag. 16 / 34

Strada Izvorului

Sectoarele –

-DJ222 zona de trecere a canalului regularizat(~ str. Plopilor) si


- se va prevede rigola triunghiulara betonata pe ambele parti ale strazii;


canalului regularizat (~ str. Macesilor) – se va prevede

-Rigola triunghiulara betonata pe partea stanga a strazii.

-Accesele in curti vor fi amenajate, prin proiectarea unor rigole din beton armat

cu adancime mica.

-Pentru rezolvarea scurgerii apelor si dirijarea acestora catre sistemele de


-Podetele existente vor fi curatate si amenajate aval/amonte. Va fi prevazut

parapet de. protectie in zona podetelor.


-Se va proiecta rigola trapezoidala din pamant pe partea stanga a strazilor

(dinspre str. Izvorului catre str. Florlor), pe toata lungimea.


cu adancime mica.







Pag. 17 / 34

3.2. Justificarea necesităţii proiectului:Scopul prezentului proiect de modernizare a rețelei stradale a localității Peștera

este de a îmbunătăți starea de viabilitate a drumurilor existente, pentru o mai bună

desfășurare a traficului în interiorul localității, creșterea siguranței în trafic și

îmbunătățirea calității mediului ca urmare a diminuării surselor de poluare, prin

realizarea unei suprafețe ce reduce poluarea sonoră și a aerului.


vor fi supuse lucră

rilor de modernizare fiind urmă

toarele: strada Izvorului, strada



Lucrările de modernizare vizează atât refacerea tronsoanelor afectate pe

drumurile de asfalt prin frezare și acoperire cu un strat de rulare, cât și scarificarea,

respectiv reprofilarea suprafeței de piatră cu adaos de material de închidere și

realizarea unui strat de beton asfaltic de rulare pe drumurile pietruite existente.

Vor fi prevăzute trotuare pentru desfășurarea în siguranță a circulației pietonale,

iar în zonele în care acesta există deja, el va fi cuprins în cadrul lucrărilor de

modernizare, delimitarea părții carosabile urmând a fi făcută cu borduri prefabricate.

Având în vedere că, în prezent, profilele transversale indică o geometrie

necorespunzătoare a pantelor transversale, prin proiectul de modernizare se va realiza

scurgerea apelor prin rigole din beton și apoi in lungul străzii spre zonele depresionare.

De asemenea, se va urmări amenajarea profilului longitudinal astfel încât să fie

înlăturate zonele cu declivități alternante existente, care împiedică scurgerea apelor

pluviale în lungul străzii.

Realizarea investiţ iei va asigura prin componentele sale:

- dezvoltarea spațiului rural;

- ridicarea standardului de viaţă a populaţ iei prin îmbunătățirea nivelului

de trai;

- susținerea stopării fenomenului de depopulare din mediul rural prin

reducerea decalajelor rural-urban;

- atragerea investițiilor în zonele rurale;





Pag. 18 / 34

- crearea de noi locuri de muncă;

- diminuarea tendințelor de declin social și economic;

- reducerea semnificativă a poluării sonore şi a aerului.

3.3. Elemente specifice caracteristice:

3.3.1. Profilul şi capacit ăţ ile de produc ţ ie

Proiectul nu presupune o producţ ie propriu zisă.

Suprafaţă parte carosabilă: 24561 mp

Suprafaţă trotuar cu pavele: 4248

3.3.2. Descrierea instala ţ iei şi a fluxurilor tehnologice existente peamplasament

Nu este cazul.

Lucrările de modernizare a reţ elei de drumuri nu vor afecta instalaţ iile existente,

ci vor contribui la o mai bună fucţ ionare şi desfăşurare a activităţ ilor pe amplasament

3.3.3. Descrierea proceselor de produc ţ ie ale proiectului propus, în

func ţ ie de specificul investi ţ iei, produse şi subproduse ob ţ inute, m ărimea,capacitatea

Etapele de realizare a lucrărilor din cadrul prezentului proiect sunt:

-corectarea profilului longitudinal prin săpături şi umpluturi;

-scarificarea platformei drumului;

-aşternerea stratului de piatră spartă de 10 cm,

-compactare mecanică;

-săpătură pentru realizarea rigolelor carosabile pentru prelucrarea apelor

pluviale;

-aşternerea stratului de macadam de 10 cm;

-compactare mecanica;

-aşternerea stratului de uzură BA 16 de 6 cm;

-realizarea acostamentelor pe toată lungimea drumului;

Sau





Pag. 19 / 34

-lucrările de frezare se vor executa pe o grosime variabilă: între 0 și 3 cm astfel

încât panta transversală a drumului să fie cat mai corect realizată.

-înainte de execuţ ia covorului asfaltic se vor face reparaţ ii (plombări) şi frezări

locale.



3.3.4. Materiile prime, materialele, energia şi combustibilii utiliza ţ i, cumodul de asigurare a acestora

Materiile prime utilizate pentru lucrările de modernizare a drumurilor sunt:-piatră spartă 25÷63 mm

-macadam

-strat de uzură BA16

Materialele de tipul mixturilor asfaltice vor fi achiziţ ionate prin grija

antreprenorului general ce va câştiga licitaţ ia pentru execuţ ia lucrărilor, de la staţ iile

autorizate pentru producerea acestora.

Materialele de tip agregate naturale (balast şi nisip) vor fi achiziţ ionate prin grija


autorizate de sortare şi spălare a agregatelor naturale.

Pământul rezultat din săpătură va fi evacuat în depozitul de pământ, indicat de

autorităţ ile publice locale.

Apa necesară în lucrare va fi transportată în cisterne, alimentarea făcându-se

de la o sursă de apă existentă în zonă.Alimentarea cu energie electrică se face prin racordarea la postul de

transformare existent pe amplasament, conform contractului încheiat.

Toate materialele vor fi aduse pe măsură ce vor fi puse în operă.

Principalele tipuri de mijloace de transport şi utilaje necesare pentru execuţ ia

lucrărilor prevăzute în proiect sunt:

- autogreder;

- autocisternă cu dispozitiv de stopire;





Pag. 20 / 34

- excavator pe pneuri cu comandă hidraulică;

- încărcător frontal pe pneuri;

- autobasculantă pentru transport materiale;

- autogudronator pentru transport emulsie bituminoasă cationică;

- repartizator finisor de mixturi asfaltice;

- rulou compresor;

- compactor pe pneuri static autopropulsat;

- mijloace de transport auto pentru muncitori.

3.3.5. Racordarea la re ţ elele de utilit ăţ i existente în zon ă Pe perioada execuţ iei se va racorda la reţ elele edilitare existente în zonă –

alimentare cu energie electrică şi alimentare cu apă.

3.3.6. Descrierea lucr ărilor de refacere a amplasamentului în zonaafectat ă de execu ţ ia investi ţ iei

După încheierea lucrărilor de execuţ ie, se vor îndepărta deşeurile rezultate în

urma lucrărilor.

După finalizarea lucrărilor de construcţ ie, antreprenorul îi revine obligativitatea

refacerii mediului natural, prin aducerea la forma iniţ ială.

3.3.7. C ăi noi de acces sau schimb ări ale celor existente

Nu se vor crea căi noi de acces, modernizarea drumului făcându-se pe

amplasamentele existente.

3.3.8. Resursele naturale folosite în construc ţ ie

Materialele tip agregate naturale (balast şi nisip) vor fi achiziţ ionate prin grija

antreprenorului general ce va câştiga licitaţ ia pentru execuţ ia lucrărilor, de la staţ iileautorizate de sortare şi spălare a agregatelor naturale.

3.3.9. Metode folosite în construc ţ ie

Metodele folosite la modernizarea drumurilor sunt cele normale, cu respectarea

normativelor în vigoare, referitoare la lucrările de infrastructură şi suprastructură de

drumuri.

Prin proiect nu se propun construcţ ii speciale.





Pag. 21 / 34

3.3.10. Planul de execu ţ ie (faza de construc ţ ie, punerea în func ţ iune,exploatare, refacerea şi folosire ulterioar ă )

La terminarea lucrărilor prevăzute şi efectuarea procesului verbal de predare-

primire a construcţ iei, proprietarul are obligaţ ia să prezinte beneficiarului caietul de

sarcini privind urmărirea în timp a construcţ iei şi regulile de utilizare cu instrucţ iuni de

exploatare şi întreţ inere a acestuia.

3.3.11. Rela ţ ia cu alte proiecte existente sau planificate

Proiectul va fi realizat doar împreună sau după implementarea proiectului de

„Construcţ ie a reţ elei publice de apă uzată în comuna Peştera, judeţ ul Constanţ a”.

3.3.12. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

Pentru identificarea unei soluții tehnice optime, au fost analizate două scenarii

după cum urmează:

1. Realizarea unui sistemul rutier carosabil alcătuit în urma dimensionării

astfel: Beton asfaltic tip BA16 – 6 cm, pentru strada Izvorului (după decaparea

îmbrăcăminţ ii existente – 3 cm grosime) şi Beton asfaltic tip BA16 cu grosimea de 6

cm cu macadam ordinar – 10 cm şi scarificare şi adăugare piatră spartă – 10 cm.

Colectarea apelor pluviale în cadrul tramei stradale se face prin rigole triunghiulare

betonate pe strada Izvorului, rigole triunghiunale înierbate pe strada Florilor şi rigole

trapezoidale înierbate pe străzile Merilor, Castanilor, Salciilor, Peşterica, Plopilor şi

Arţ arilor, vor fi prevăzute trotuare pentru desfășurarea în siguranță a circulației

pietonale în lungulul acestor străzi; accesele în curţ i vor fi amenajate, prin proiectarea

unor rigole din beton armat cu adancime mica.

Dezavantaje: -datorită investiţ iei mari care ar depăşii cadrul financiar se pot

moderniza doar o parte din drumurile care aparţ in de localitatea Peştera.

2. Realizarea unui sistem rutier alcătuit dintr-o îmbrăcăminte compusă din

piartă spartă 12 cm grosime, balast amestec opţ ional 15 cm grosime) şi amenajarea

trotuarelor cu dale prefabricate pentru desfășurarea în siguranță a circulației pietonale.

Avantaje: -cheltuieli iniţ iale reduse care nu depăşesc cadrul finanţării

actuale; şi posibilitatea modernizării tuturor stăzilor din localitate.

Dezavantaje: -lipsa de impermeabilitate;

-este mai expusă degradărilor rezultate din înghet-dezgheţ ;





Pag. 22 / 34

-durată de viaţă mai redusă;

-degradările de pe suprafaţ a de rulare vor reaparea relativ repede;

-în urma scurgerii de suprafaţă a apelor pluviale vor rezulta degradării

importante.

Scenariul recomandat este realizarea sistemului rutier carosabil alcătuit astfel:

Beton asfaltic tip BA16 – 6 cm, pentru strada Izvorului (după decaparea îmbrăcăminţ ii

existente – 3 cm grosime) şi Beton asfaltic tip BA16 cu grosimea de 6 cm cu macadam

ordinar – 10 cm şi scarificare şi adăugare piatră spartă – 10 cm. Colectarea apelor

pluviale în cadrul tramei stradale se face prin rigole triunghiulare betonate pe strada

Izvorului, rigole triunghiunale înierbate pe strada Florilor şi rigole trapezoidale înierbate

pe străzile Merilor, Castanilor, Salciilor, Peşterica, Plopilor şi Arţ arilor.

3.3.13. Alte activit ăţ i care pot ap ărea ca urmare a proiectului (extragereade agregate, asigurarea unor noi surse de ap ă, surse sau linii de transportal energiei, cre şterea num ărului de locuin ţ e, eliminarea apelor uzate şi ade şeurilor)

Facilitățile create pentru atragerea investitorilor în zonă și proiectele ambițioase

derulate pe raza comunei. Astfel, oportunitatea investiției este impusă de nevoia de

siguranță și confort în privința circulației rutiere și pietonale, scopul prezentului proiect

de modernizare a rețelei stradale fiind aducerea la îndeplinire a acestor obiective.

3.3.14. Alte autoriza ţ ii cerute pentru proiect

Certificatul de Urbanism şi avizele conform acestuia.





Pag. 23 / 34

3.4. Localizarea proiectului

Din punct de vedere geologic, terenul amplasamentului aparţ ine platformei

Dobrogea de Sud, cuprinsă între Masivul Dobrogei Centrale, Platforma Vlahă, zona

de self a Mării Negre şi frontiera de stat cu Bulgaria. Delimitarea Platformei Valahe de

Platforma Dobrogei de Sud se face în lungul unei fracturi paralele cu Dunărea, după

care este înălţ ată.

Podişul Dobrogei de Sud corespunde în fundament soclului rigid de platformă,

format din şisturi cristaline mezometamorfice, iar suprafaţ a cuverturii sedimentare

cretaciceşi sarmatiene este acoperit

ă de prafuri argiloase loessoide, macroporice de

origine eoliană.



de Municipiul de reședință Constanța, la 14Km de Medgidia și la 18Km sud-est de

Cernavodă, având ca vecini: la nord Mircea Vodă, la nord-est Municipiul Medgidia, la


este situată comuna este locul de întâlnire a cinci văi, fiind colinară după aspect darcu o altitudine cuprinsă între cotele 8 m și 150 m. Din punct de vedere administrativ,





Tabel coordonate STEREO 70 ale perimetrului în care se vor realiza lucr ările:

Nr.pct.

STEREO 70X (NORD) Z (SUD)

1 302408,87250 751090,675502 302276,56941 750968,835993 302411,09359 750688,979684 303603,02075 749574,326645 303529,54888 749515,95101





Pag. 24 / 34

3.4.1. Distan ţ a fa ţă de grani ţ e pentru proiectele care cad subinciden ţ a Conven ţ iei privind evaluarea impactului asupra mediului

în context transfrontier, adoptat ă la Espoo la 25 februarie 1991,ratificat ă prin Legea nr. 22/2001.

Proiectul studiat nu cade sub incidenţ a Convenţ iei privind evaluarea impactului

asupra mediului în context de transfrontieră, deoarece nu are o influenţă importantă

asupra mediului.

H ăr ţ i, fotografii ale amplasamentului

Foto 1. Amplasarea construcţ iilor propuse în raport cu ariile naturale protejate.

Nume SIT: Peştera Deleni

Cod naţ ional: ROSCI0353

Tip SIT: SCI (Sit de importanţă comunitară)Perimetrul (km): 150,990

Aria (ha): 2549,270

Număr habitate: 0

Număr mamifere: 2

Lucrările se vor executa în afara graniţ elor zonei protejate SIT Peştera-Deleni

la o distanţă minimă de 350 m.

Lucră

rile proiectate nu afectează

în nici un fel calitatea mediului înconjură

tor.

3.4.2. H ăr ţ i, fotografii ale amplasamentului





Pag. 25 / 34





sud-vest Rasova, la est Ciocârlia la sud-est Cobadin iar la sud Deleni.

Amplasamentul satului Peştera faţă de sit Natura 2000, ROSCI0353 Peştera-Deleni





Pag. 26 / 34


Peştera este situată în apropierea limitei regiunii biogeografice stepice la

contactul cu regiunea biogeografică a Mării Negre, reprezentând habitat specific

speciei Mesocricetus newtoni.Calitate şi importană: Habitat caracteristic speciei de interes conservativ -

Mesocricetus newtoni.

Vulnerabilitate: Turism

3.4.2.1. Folosinţ ele actuale şi planificate ale terenului atât pe

amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia

Folosinţ a actuală a terenului este de cale de comunicaţ ie – acestea asigură circulaţ ia autovehiculelor locuitorilor din zonă.

Folosinţ a planificată este de cale de comunicaţ ie.

3.4.2.2. Politici de zonare şi de folosire a terenului

Zonarea şi folosirea terenului corespunde destinaţ iei stabilite prin planurile de

urbanism şi de amenajare a teritoriului (v. C.U. anexat).





Pag. 27 / 34

3.4.2.3. Arealele sensibile

Limita estică a amplasamentului studiat se află situată la o distanţă de cca 4,95km faţă de aria naturală protejată ROSPA0001 Aliman – Adamclisi ( Tip sit: SPA; Stare

sit: Raportat; Perimetrul [km]: 292,180; Aria [ha]: 18908,670; Număr habitate: 0)

Amplasamentul satului Peştera faţă de ROSPA0001 Aliman-

Adamclisi





Pag. 28 / 34


Adamclisi

Situl se află în bioregiunea stepică cuprinzând o suprafaţă reprezentativă din

vestul Podisului Dobrogei de Sud cu altitudini sub 200m. Este larg ondulat dupa cutele

calcarelor sarmatiene si prezint o inclinare usoară de la est spre vest. Vaile au un

pronuntat caracter endoreic. Zona are un climat arid, cu temperaturi medii mari (10-11grade C), temperaturi ridicate vara, precipitatii reduse (in jurul valorii de 400mm/an),

zile tropicale si secete frecvente; iarna bate frecvent Crivatul. Suprafaţ a desemnată ca

Arie de Protecţ ie Special Avifaunistic cuprinde un mozaic de habitate dominat de zone

arabile şi pajiti stepice între care se intercaleaz trupuri de pădure de şleau.

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Situl

este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor caracteristice zonelor

agricole şi de stepă din sud-estul României precum: Anthus campestris, Calandrella





Pag. 29 / 34

brachydactyla, Melanocorypha calandra, Coracias garrulus, Burhinus oedicnemus i

Falco vespertinus. Reprezintă o zonă importantă de cuibărit şi hrănire pentru Buteo

rufinus. De asemenea este una dintre zonele în care se inregistrează prezenţ a acvilei

de câmp şi a şoimului dunărean.

Situl este supus presiunii antropice mai ales prin activitatea tradiţ ional de

păşunat, prin turismul practicat mai ales în zona monumentului Trophaeum Traiani şi

ruinelor cetăii romano-bizantine de la Adamclisi şi exploatării miniere de suprafaţă

(cariere de piatră). În zonele acoperite cu vegetaţ ie forestieră se desfoară activităţ i de

vântoare.3.4.2.4. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în

considerare.Nu a fost luată în considerare o altă variantă de amplasament.

În zona în care se doreşte a se realiza investiţ ia nu sunt semnalate valori

arheologice, istorice, culturale, arhitecturale care ar putea fi afectate de modernizarea

căii rutiere. Cu toate acestea, anteprenorul va trebui să asume responsabilitatea ca în

cazul în care prin lucrările de execuţ ie va descoperi elemente arheologice, geologice,

istorice sau de altă natură, care, potenţ ial, prezintă interes din punct de vedere almoştenirii istorice, arheologice şi culturale să întrerupă desfăşurarea acestor lucrări,

să înştiinţ eze autorităţ ile competente în acest domeniu, spre a decide asupra derulării

în continuare a lucrărilor.

3.4.3. Statutul juridic al terenului care urmeaz ă s ă fie ocupat

Terenurile afectate de lucrări fac parte din domeniul public al Comunei Peştera,

localitatea Peştera

3.4.4. Studii de teren

Studiul topografic are scopul de a prezenta situatia existentă in cadrul

amplasamentelor in care se propune realizarea investiţ iei.

Masuratorile din teren au dus la identificarea următoarelor elemente

topografice: margini şi axuri de drum, rigole, limite de proprietate, clădiri, stâlpi pentru

iluminat şi de distribuţ ie a energiei electrice, stâlpi L.E.A., reprezentarea acestora

făcându-se în cadrul planurilor de situaţ ie.





Pag. 30 / 34

3.5. Scurtă descriere a impactului potenţial

3.5.1. Impactul asupra popula ţ iei, s ăn ăt ăţ ii umane, faunei şi florei,solului, folosin ţ elor, bunurilor materiale, calit ăţ ii şi regimului cantitativ alapei, calit ăţ ii aerului, climei, zgomotelor şi vibra ţ iilor, peisajului şi mediuluivizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interac ţ iunilor dintre acesteelemente

i. în etapa de construire

Impactul se va resimţ i doar la nivelul amplasamentului. Datorită faptului ca

lucrările de construcţ ie se vor extinde pe o perioadă scurtă de timp, impactul va fi

nesemnificativ şi temporar.

Din punct de vedere al calităţ ii aerului, în perioada de derulare a proiectului vor

exista emisii provenite de la utilajele folosite pentru transportul materialelor si

realizarea constructiilor. De asemenea, vor exista emisii de pulberi şi praf. Având în

vedere durata limitată a acestor lucrări, impactul va fi redus.

Asupra solului, poate exista un impact în cazul unor scurgeri de produse

petroliere de la utilajele/autovehiculele folosite.

In ceea ce priveste apele de suprafata, prin antrenarea de către curenţ ii de aer

a pulberilor şi a prafului rezultat din activitate, aceşti poluanţ i pot ajunge în apa pârâului

Peştera. Se vor utilza echipamente şi utilaje astlef încât să nu fie afectate apele de

suprafaţă.

ii. în etapa de funcţ ionare

Nu se va înregistra un impact asupra apelor şi solului.

În zonă, nu au fost identificate obiective ce fac parte din patrimoniul istoric/

cultural, prin urmare nu va exista un impact asupra acestui tip de obiectiv.

3.5.2. Natura impactului (adic ă impactul direct, indirect, secundar,cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitivşi negativ)

Pe perioada de derulare a proiectului va exista un impact redus, pe termen

scurt, în ceea ce priveşte zgomotul, doar la nivelul amplasamentului. De asemenea,

vor exista emisii temporare (impact temporar) asupra atmosferei de la utilajele folosite

pentru excavări şi constructi.





Pag. 31 / 34

3.5.3. Extinderea impactului (zon ă geografic ă, num ărul popula ţ iei/habitatelor/ speciilor afectate)

Extinderea spaţ ială a zonei de influenţă a impactului este în strânsă legătură cu

natura impactului, de asemenea, cu magnitudinea şi complexitatea acestuia. Zona de

impact va fi limitată la amplasament, solul/subsolul sau biodiversitatea zonei (care este

redusă pe amplasament).

3.5.4. M ărimea şi complexitatea impactului

Conform situaţ iei prezentate mai sus, magnitudinea impactului este foarte

limitată, iar complexitatea redusă.

3.5.5. Probabilitatea impactului

Impactul cu probabilitatea cea mai ridicată va fi cel determinat de emisiile

atmosferice şi de zgomot (doar la nivelul amplasamentului). Nu va exista alt tip de

impact semnificativ.

3.5.6. Durat ă, frecven ţ a şi reversibilitatea impactului

Pe perioada de derulare a proiectului, durata impactului este limitată. Frecvenţ a

acestuia este discontinuă în ceea ce priveşte zgomotul provenit de la utilajele şi

echipamentele folosite la excavare si constructie. Acest impact este reversibil, la

sfârşitul periodei de implementare a proiectului toate tipurile de impact dispărând.

3.5.7. M ăsurile de evitare, reducere sau ameliorare ale impactuluisemnificativ asupra mediului.

Nu este cazul.

3.5.8. Natura transfrontier ă a impactului

Nu este cazul. Distanţ a faţă de graniţ e este foarte mare (cca 26 km faţă de

graniţ a cu Bulgaria şi cca 125 de km faţă de graniţ a cu Ucraina), astfel încât nu va

exista un impact transfrontier.





Pag. 32 / 34

4. SURSE DE POLUANȚI ŞI INSTALAȚII PENTRU REȚINEREA, EVACUAREA

SI DISPERSIA POLUANȚILOR ÎN MEDIU

4.1. Protecţia calităţii apei

Lucrările executate nu afectează calitatea apelor pe durata de viaţă proiectată

a construcţ iei.

Execuţ ia lucrărilor se va realiza în perioadele în care nivelul apelor permite

execuţ ia, fără a afecta calitatea apelor.

4.2. Protecţia aeruluiLucrările proiectate nu afectează în nici un fel calitatea aerului. Pe durata

execuţ iei, executantul este obligat să lucreze cu utilaje omologate şi care respectă

limitele maxime de poluare ale aerului admise.

4.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Lucrările proiectate nu produc zgomot sau vibraţ ii. Pe durata execuţ iei, în cazul

în care lucrările se desfăşoară la o distanţă mică faţă de clădirile existente, executantul

este obligat să înceteze lucrul în perioadele de odihnă stabilite de Consiliul Local.

4.4. Protecţia împotriva radiaţiilor

Lucrările proiectate nu conţ in surse de radiaţ ii. Pe durata execuţ iei lucrărilor nu

se folosesc utilaje sau tehnologii care produc radiaţ ii.

4.5. Protecţia solului şi a subsolului

Lucrările executate nu afectează calitatea solului şi subsolului pe durata de

viaţă proiectată a construcţ iei. Pe durata execuţ iei lucrărilor se vor folosi numai căilede acces (drumuri, străzi) existente.

4.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Lucrările proiectate sunt amplasate în afara zonelor cu nivel permanent al

apelor şi prin urmare nu afectează ecosistemele terestre şi acvatice pe durata de viaţă

proiectată a construcţ iei şi nici în perioada execuţ iei lucrărilor.

4.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public





Pag. 33 / 34

Lucrările executate nu afectează aşezările umane sau alte obiective de interes

public.

4.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament

Deşeurile rezultate în urma lucrărilor de întreţ inere a lucrărilor proiectate vor fi

colectate şi transportate organizat în punctele special amenajate pentru depozitarea

lor, în afara amplasamentului. Pe durata execuţ iei, constructorul este obligat să-şi

amenajeze puncte de colectare a deşeurilor. La predarea lucrărilor către beneficiar,

executantul este obligat să realizeze curăţ enia generală a amplasamentului prin

colectarea şi transportul deşeurilor în punctele indicate în autorizaţ ia de construire.4.9. Gospodărirea substanțelor toxice şi periculoase

Lucrările proiectate nu impun folosirea de substanţ e toxice şi periculoase.

5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUILucrările de întreţ inere şi exploatare a investiţ iei nu afectează semnificativ

calitatea mediului şi prin urmare nu sunt prevăzute proceduri speciale de monitorizare.

6. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE ALTORACTE NORMATIVE NAȚIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAȚIA

COMUNITARĂ

Nu este cazul.

7. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER

Se recomandă ca organizarea de şantier să fie situată în imediata apropiere a

lucrării. Organizarea de şantier se va realiza pe baza unui proiect întocmit de

constructor, în care se va specifica şi modul de asigurare a utilităţ ilor necesare.8. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

La predarea lucrărilor către beneficiar, executantul este obligat să realizeze

curăţ enia generală a amplasamentului prin colectarea şi transportul deşeurilor în

punctele indicate în autorizaţ ia de construire.





Pag. 34 / 34

9. PIESE DESENATE

NR.PLANŞA

DENUMIRE PLANŞĂ SCARĂ

1 PLAN DE INCADRARE IN ZONA 1:10000

2a PLAN DE SITUATIE 1:2000

2b PLAN DE SITUATIE 1:2000

3 PLAN DE SITUATIE 1 1:500








11 SECTIUNI TRANSVERSALE TIP STRADA IZVORULUI 1:25

12SECTIUNI TRANSVERSALE TIP STRADA FLORILOR, ARŢARILOR,PLOPILOR, PEŞTERICA, SALCIILOR, CASTANILOR ŞI MERILOR

1:25

13 PROFIL LONITUDINAL STR IZVORULUI !" 0#000$000 % 1#050$000 1:1000&100


15 PROFIL LONITUDINAL STR FLORILOR !" 0#000$000 % 0#850$000 1:1000&100


17

PROFIL LONITUDINAL STR'ZILE:MERILOR, CASTANILOR,SALCIILOR, PEŞTERICA, ARŢARILOR () PLOPILOR$ 1:1000&100

Verificat,




Pag. 1 / 34

Proiect nr. 301/2015

DOCUMENTAŢÍE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII:- în conformitate cu HG nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice

aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodoloiei de elaborare a devi!ului eneral pentru obiective de

investiţii şi lucr"ri de intervenţii -

MODERNIZAREA REŢELEI DE DRUMURI DE

INTERES LOCAL ÎN SATUL PEŞTERA,

COMUNA PEŞTERA

FAZA:DOCUMENTAŢIE TEHNICĂ PENTRUOBŢINEREA AVIZULUI DE MEDIU

MARTIE 2016





Pag. 2 / 34

Table of Contents

1. DENUMIREA PROIECTULUI ............................................................................................................4

2. TITULARUL INVESTIŢIEI: ................................................................................................................4

2.1. NUMELE COMPANIEI: PRIMĂRIA COMUNEI PEŞTERA ......................................... 4

2.2. ADRESA POȘTALA: STR IZVORULUI NR. 32, COMUNA PEȘTERA, JUD CONSTANȚA, COD

POȘTAL: 907240; .......................................................................................................... 4

2.3. NUMĂRUL DE TELEFON, DE FAX ŞI ADRESA DE MAIL, ADRESA PAGINII DE INTERNET:: .... 4

2.4. PERSOANĂ DE CONTACT: NICA DANIEL 0725 202 636 .............................................. 4

3. DESCRIEREA PROIECTULUI ..........................................................................................................4

3.1. DESCRIEREA CONSTRUCTIVĂ, FUNCŢIONALĂ ŞI TEHNOLOGICĂ .................................... 4

DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI ...................................................................................... 13

3.2. JUSTIFICAREA NECESITĂŢII PROIECTULUI: ............................................................... 17

3.3. ELEMENTE SPECIFICE CARACTERISTICE: ................................................................. 18

3.3.1. Profilul şi capacit ăţ ile de produc ţ ie ...................................................................................18 3.3.2. Descrierea instala ţ iei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament ....................18

3.3.3. Descrierea proceselor de produc ţ ie ale proiectului propus, în func ţ ie de specificulinvesti ţ iei, produse şi subproduse ob ţ inute, m ărimea, capacitatea ...............................................18 3.3.4. Materiile prime, materialele, energia şi combustibilii utiliza ţ i, cu modul de asigurare aacestora .........................................................................................................................................19 3.3.5. Racordarea la re ţ elele de utilit ăţ i existente în zon ă ..........................................................20 3.3.6. Descrierea lucr ărilor de refacere a amplasamentului în zona afectat ă de execu ţ iainvesti ţ iei ........................................................................................................................................20 3.3.7. C ăi noi de acces sau schimb ări ale celor existente ..........................................................20 3.3.8. Resursele naturale folosite în construc ţ ie .........................................................................20 3.3.9. Metode folosite în construc ţ ie ...........................................................................................20 3.3.10. Planul de execu ţ ie (faza de construc ţ ie, punerea în func ţ iune, exploatare, refacerea şifolosire ulterioar ă ) ..........................................................................................................................21 3.3.11. Rela ţ ia cu alte proiecte existente sau planificate ..............................................................21

3.3.12. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare ...........................................21 3.3.13. Alte activit ăţ i care pot ap ărea ca urmare a proiectului (extragerea de agregate,asigurarea unor noi surse de ap ă, surse sau linii de transport al energiei, cre şterea num ărului delocuin ţ e, eliminarea apelor uzate şi a de şeurilor) ..........................................................................22 3.3.14. Alte autoriza ţ ii cerute pentru proiect .................................................................................22

3.4. LOCALIZAREA PROIECTULUI ................................................................................... 23

3.4.1. Distan ţ a fa ţă de grani ţ e pentru proiectele care cad sub inciden ţ a Conven ţ ieiprivind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier, adoptat ă la Espoo la25 februarie 1991, ratificat ă prin Legea nr. 22/2001. ................................................................24 H ăr ţ i, fotografii ale amplasamentului .............................................................................................24 3.4.2. H ăr ţ i, fotografii ale amplasamentului ...........................................................................24 3.4.3. Statutul juridic al terenului care urmeaz ă s ă f ie ocupat ....................................................29

3.4.4. Studii de teren ...................................................................................................................29

3.5. SCURTĂ DESCRIERE A IMPACTULUI POTENŢIAL ........................................................ 30





Pag. 3 / 34

3.5.1. Impactul asupra popula ţ iei, s ăn ăt ăţ ii umane, faunei şi florei, solului, folosin ţ elor, bunurilormateriale, calit ăţ ii şi regimului cantitativ al apei, calit ăţ ii aerului, climei, zgomotelor şi vibra ţ iilor,peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interac ţ iunilor dintre acesteelemente ........................................................................................................................................30 3.5.2. Natura impactului (adic ă impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt,mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ)..............................................................30 3.5.3. Extinderea impactului (zon ă geografic ă, num ărul popula ţ iei/ habitatelor/ speciilorafectate) .........................................................................................................................................31 3.5.4. M ărimea şi complexitatea impactului ................................................................................31 3.5.5. Probabilitatea impactului ...................................................................................................31 3.5.6. Durat ă, frecven ţ a şi reversibilitatea impactului .................................................................31 3.5.7. M ăsurile de evitare, reducere sau ameliorare ale impactului semnificativ asupramediului. .........................................................................................................................................31 3.5.8. Natura transfrontier ă a impactului.....................................................................................31

4. SURSE DE POLUANȚI ŞI INSTALAȚII PENTRU REȚINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA

POLUANȚILOR ÎN MEDIU ....................................................................................................................32

4.1. PROTECŢIA CALITĂŢII APEI ..................................................................................... 32

4.2. PROTECŢIA AERULUI ............................................................................................. 32

4.3. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR ................................................ 32

4.4. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR ....................................................................... 32

4.5. PROTECŢIA SOLULUI ŞI A SUBSOLULUI .................................................................... 32

4.6. PROTECŢIA ECOSISTEMELOR TERESTRE ŞI ACVATICE ............................................... 32

4.7. PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE ŞI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC .............. 32

4.8. GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT .................................... 33

4.9. GOSPODĂRIREA SUBSTANȚELOR TOXICE ŞI PERICULOASE ....................................... 33

5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ..................................................................33

6. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVENAȚIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAȚIA COMUNITARĂ ..........................................................33

7. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER ....................................................................33

8. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI .....................................................................33

9. PIESE DESENATE ..........................................................................................................................34





Pag. 4 / 34

1. DENUMIREA PROIECTULUI

MODERNIZAREA REŢELEI DE DRUMURI DE INTERES LOCAL ÎN SATULPEŞTERA, COMUNA PEŞTERA

2. TITULARUL INVESTIŢIEI:

2.1. Numele companiei: PRIMĂRIA COMUNEI PEŞTERA

2.2. Adresa poștala: Str Izvorului nr. 32, Comuna Peștera, Jud Constanța, Codpoștal: 907240;

2.3. Numărul de telefon, de fax şi adresa de mail, adresa paginii de internet::

• Numărul de telefon: 0241 856 800;

• Numărul de fax: 0241 856 800;

• Adresa de e-mail: [email protected]

• Adresa paginii de internet: www.comunapestera.ro;

2.4. Persoană de contact: Nica Daniel 0725 202 636


Adresa: B-dul. Mamaia nr. 171, bis, Et 2, Constanţ a

Telefon/Fax: 0241 520 228

E-mail: [email protected]

3. DESCRIEREA PROIECTULUI

3.1. Descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică



de Municipiul de reședință Constanța, la 14Km de Medgidia și la 18Km sud-est deCernavodă, având ca vecini: la nord Mircea Vodă, la nord-est Municipiul Medgidia, la


este situată comuna este locul de întâlnire a cinci văi, fiind colinară după aspect dar

cu o altitudine cuprinsă între cotele 8 m și 150 m. Din punct de vedere administrativ,







Pag. 5 / 34



Din punct de vedere economic și social, transporturile îndeplinesc un rol foarte

important deoarece asigură circulația bunurilor și a oamenilor în procesele de

producție, reparație și schimburi materiale și spirituale, favorizând astfel dezvoltarea

tuturor sectoarelor de activitate. Căile de comunicație trebuie să asigure transporturi

ieftine, în condiții de siguranță și confort maxim, regularitate și punctualitate,

independent de condițiile climatice.

Obiectivul proiectului propune investiţ ia în modernizarea stăzilor principale din

localitate strada Izvorului şi strada Florilor, stradă de interes local datorat

amplasamentului Şcolii gimnaziale nr. 1 Peştera dar şi porţ iunile de drum ce leagă cele

două străzi: strada Merilor, strada Castanilor, strada Salciilor, strada Peşterica, strada

Plopilor şi strada Arţ arilor.

Această investiţ ie vine în întâmpinarea necesităţ ii atât a locuitorilor comunei

Peştera, cât şi a vizitatorilor de a avea drumuri civilizate pe care se poate desfăşura

traficul auto.

Dezvoltarea continuă a Comunei Peștera prin investițiile susținute de bugetul

local, facilitățile create pentru atragerea investitorilor în zonă și proiectele ambițioase

derulate pe raza comunei în ultimii ani, dar și creșterea continuă a traficului rutier în

general au dus la necesitatea investițiilor în infrastructura rutieră, pentru a asigura

desfășurarea circulației în condiții optime. Astfel, oportunitatea investiției este impusă

de nevoia de siguranță și confort în privința circulației rutiere și pietonale, scopul

prezentului proiect de modernizare a rețelei stradale fiind aducerea la îndeplinire a

acestor obiective.În prezent, rețeaua stradală a Localității Peștera deservește o suprafață de

aproximativ 170 ha teren intravilan, pe care sunt amplasate gospodăriile a peste 1800

locuitori, majoritatea străzilor fiind pietruite, cu excepția drumurilor comunale și

județene care traversează localitatea (DC 28 – Str. Izvorului, DC 55 și DJ 222), care

sunt asfaltate.

Rețeaua stradală se desfășoară pe întreaga suprafață a localității, cu dispunere

pe direcția principală NV-SE (aprox. 2 km) și direcția secundară SV-NE (aproximativ500 m).





Pag. 6 / 34

Lipsa unei îmbrăcăminți rutiere corespunzătoare condițiilor actuale de trafic,

capacitatea portantă redusă a structurii rutiere existente și acțiunea factorilor climatici

a condus, în timp, la degradarea rețelei stradale, prin apariția de fisuri și cavități în

structura drumurilor, care pot afecta sănătatea și siguranța locuitorilor.

De asemenea, colectarea și evacuarea apelor este deficitară datorită pantelor

transversale și longitudinale neamenajate, astfel că apele pluviale staționează pe

partea carosabilă producând gropi și făgașe.

Străzile propuse spre modernizare prezintă numeroase degradări – gropi,

făgaşe pe zona centrală (profil transversal tip covată), valuri – datorită cărora traficul

se desfăţ oară extrem de greoi, iar în anotimpurilşe ploioase devin aproape

impracticabile. Acţ iunea factorului îngheţ -dezgheţ a dus, de asemenea, la degradarea

platformei drumurilor şi la cedări locale ale acestora. Aceste străzi numai pot acoperi

capacitatea portantă necesară desfăşurării traficului local format din automobile, utilaje

agricole şi căruţ e.

Din punct de vedere al clasificării in funcţ ie de categoria străzii, străzile studiate

sunt incadrate in categoria IV.


vor fi supuse lucrărilor de modernizare fiind următoarele: strada Izvorului, strada



Traseul strazii Izvorului se desfasoara: intre DJ222 si iesirea din sat pe drumul

DC 28 catre Izvoru Mare.

Strada Izvorului intersecteaza urmatoarele strazi: Merilor, Castanilor, Salciilor,

Pesterica, Artarilor, Plopilor, Nucilor, Bradului, Gutuilor, Ciresilor, Piersicilor, Stejarilor,Corcodusilor,Macesilor, Visinilor, Veteranului.

Strada Izvorului este incadrata in categoria III, conform Ordinului MLPTL

49/1998, fiind o strada colectoare.

Traseul strazii Florilor propus sa fie modernizat: intre DJ222 si strada Agrisului

Strada Florilor intersecteaza urmatoarele strazi: Merilor, Castanilor, Salciilor,

Pesterica, Artarilor, Plopilor, Nucilor,Gutuilor, Ciresilor, Piersicilor, Stejarilor, Agrisului.

Strada Florilor este incadrata in categoria IV, conform Ordinului MLPTL49/1998, fiind o strada de folosinta locala.





Pag. 7 / 34

Traseul strazilor propuse sa fie modernizate: intre cele doua strazi principale:

Izvorului si Florilor

Străzile Merilor, Castanilor, Salciilor, Pesterica, Artarilor şi Plopilor sunt

încadrate în categoria IV, conform Ordinului MLPTL 49/1998, fiind o strada de folosinta

locala.

Persoana responsabilă cu implementarea proiectului este Primarul Comunei

Peştera, domnul Valentin Vrabie.

Lucrările ar putea să fie finanţ ate prin Fondul European Agricol pentru

Dezvoltare Rurală (FEADR), în cadrul Programului Naţ ional de Dezvoltare Rurală

2014 – 2020 ( PNDR), Măsura 7 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale,


mica, program prin care se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană

şi Guvernul României pentru dezvoltarea economico – socială a spaţ iului rural din

România.

Oportunitatea investiției este susținută de existența Programului de Dezvoltare

Rurală, care, prin Măsura 7 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale,


mică, poate finanța investiția prezentă.





Pag. 8 / 34

Strada Lungime[m]

Lăţ imea[m]

Suprafaţă îmbrăcăminterutieră [m2]

Suprafaţă trotuarcu pavele [m2]

Izvorului 2106 6 13310 1662

Florilor 1621 5 9023 1908

Merilor 94 5 378 113

Castanilor 93 5 373 112

Salciilor 91 5 365 110

Peşterica 92 5 368 111Arţ arilor 94 5 379 122

Plopilor 92 5 365 110

TOTAL 4283 - 24561 4248

Se impun următorii parametrii de proiectare:

-viteza de proiectare = 25-50km/h;

-raza minima recomandabila = 62m;

-raza de racordare strazi laterale = 6 – 15m;

-declivitatea maxima = 7%;

-lungimea min. pas de proiectare = 50m;

-raza minima de racordare in plan vertical: - racordare convexa = 50m;

- racordare concava = 2000m;

-latimea benzii = 2.5m – 3.0m;

-panta transversala = 2.50%;

Sistemul rutier pentru carosabil, adoptat în urma dimensionării este: Beton

asfaltic tip BA16 – 6 cm, pentru strada Izvorului şi Beton asfaltic tip BA16 cu grosimea

de 6 cm cu macadam ordinar – 10 cm şi fundaţ ie piatră spartă – 5 cm. Colectarea

apelor pluviale în cadrul tramei stradale se face prin rigole triunghiulare betonate pe

strada Izvorului, rigole triunghiunale înierbate pe strada Florilor şi rigole trapezoidale înierbate pe străzile Merilor, Castanilor, Salciilor, Peşterica, Plopilor şi Arţ arilor.





Pag. 9 / 34

Strada Florilor este situata in principal in profil la nivelul terenului,cu sectoare

de lungime redusa in profil mixt sau debleu. Latimea medie a partii carosabile este de

4.90 m.

Din intersectia cu strada Pesterica catreDJ 222

Din intersectia cu strada Pesterica catrestrada Plopilor

Strada Florilor are trotuar pe o parte sau pe ambele parti, dar nu pe toata

lungimea.

In profil longitudinal strada Florilor se desfasoara in principal in palier sau cupanta mai mica de 3%.





Pag. 10 / 34

Strada Izvorului este situata in

principal in rambleu. Latimea partiicarosabile este de 6.00 m. In profil

longitudinal strada este situata in palier.

Strazile Merilor, Castanilor, Salciilor, Pesterica, Artarilor si Plopilor sunt situate

in principal in profil la nivelul terenului,cu sectoare de lungime redusa in profil mixt saudebleu.Latimea medie a partii carosabile este de 4.60 m.

Strada Merilor Strada Castanilor

Strada Salciilor Strada Pesterica

Strada Artarilor Strada Plopilor





Pag. 11 / 34

Strazile propuse pentru modernizare sunt strazi de categoria a III-a si a IV-a,

care asigură circulaţ ia majoră între zonele funcţ ionale.

Strazile se vor amenaja pe traseul existent pastrand limitele fronturilor existente

si punctelor fixe.

Strazile se vor amenaja cu un profil transversal caracteristic, diferentiat functie

de distantele dintre fronturile construite si anume:

Strada Florilor


-latime acostamente -2 x 0.50 m-rigola trunghiulara din pamant -2 x 1.20 m


-trotuar -0.75 m

Strada Izvorului

Sectoarele:

-DJ222 – zona de trecere a canalului regularizat(~ str. Plopilor)-latime parte carosabila -2 x 3.00 m


-rigole stg + dr

-latime zona verde stg+dr -2 x 0.65 m (variabil)






-latime acostament betonat stg -1 x 0.50 m

-latime acostament piatra sparta dr -1 x 0.50 m

-latime zona verde stg -1 x 0.65 m(variabil )

-latime trotuar stg -1 x 0.75 m


-zona de trecere a canalului regularizat(~ str. Macesilor) - str. Veteranilor





Pag. 12 / 34



-rigole stg + dr

-latime zona verde dr -1 x 0.60 m (variabil)





-latime acostamente piatra sparta stg+dr -2 x 0.50 m


Strada Merilor, Castanilor, Salciilor si Pesterica



-rigola trapezoidala din pamant -stg -1 x 1.75 m



Strada Artarilor si Plopilor -latime parte carosabila -2 x 2.50 m


-rigola trapezoidala din pamant stg -1 x 1.05 m



În profil longitudinal se va urmari să se păstreze panta naturală a terenului,

pentru a evita volume de terasamente suplimentare şi pentru a exista o bună corelare

cu cotele stâlpilor de iluminat.

Asigurarea scurgerii apelor provenite din precipitaţ ii se vor face în rigole

betonate şi din pământ şi construirea de podeţ e prevăzute cu grătar metalic.

Lucrările proiectate ce urmează a se realiza nu introduc efecte negative

suplimentare asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafață,

vegetației, faunei sau din punct de vedere al zgomotului si peisajului.

Influența socio-economică se va reflecta printr-o mai rapida deplasare,

reducerea consumului de carburanți și creșterea siguranței circulației pentru





Pag. 13 / 34

conducătorii auto. În ansamblu, se poate aprecia că, din punct de vedere al mediului

ambient, lucrările ce fac obiectul prezentului proiect nu introduc disfuncționalități

suplimentare față de circulația actuală, ci - dimpotrivă - au un efect pozitiv. Astfel,

influenţ a asupra factorilor de mediu va fi una benefică și se va concretiza prin condiții

de circulație superioare celor actuale, ceea ce va conduce la reducerea emisiilor de

noxe de eșapament, a uzurii mijloacelor de transport, a nivelului de zgomot, oferindu-

se utilizatorilor condiții mai bune de circulație, suprafețe plane, curbe amenajate și

pante corespunzătoare.

Realizarea acestor lucrări creează implicit facilități de dezvoltare economică a

localității, dezvoltare ce va atrage forța de muncă și stabilitatea populației rurale.

Date tehnice ale investiţiei

Structura rutiera a fost adoptata astfel încât sa fie capabila sa preia solicitarile

date de traficul estimat, sa asigure siguranţ a in exploatare si protecţ ia împotriva

zgomotelor pe toata durata serviciu a drumului, durata estimata la 10 ani.

Strada FlorilorSe va decapa pietruirea existenta pe o grosime medie de 20.0 cm;

Se va scarifica si reprofila stratul de piatra ramas, cu adaos de material ingrosime de 10.0 cm, compactat;


-10.0 cm macadam


Partea carosabila a strazii se va incadra intre acostamente din beton in grosime

de 12.0 cm, executat pe un strat de piatră spartă de 10.0 cm.

Trotuarele vor fi executate din:-pavele prefabricate;

-5.0 cm nisip


Strada Izvorului

Covor asfaltic in grosime de 6.0 cm BA16

Inainte de executia covorului asfaltic se vor face reparaţ ii(plombări) şi frezări

locale.Sectoarele :





Pag. 14 / 34

-DJ222 – zona de trecere a canalului regularizat(~ str. Plopilor)



pe partea stanga cu grosimea de 8cm, executate pe un strat de piatră spartă de 10.0

cm.



-5.0 cm nisip




Partea carosabila a strazii se va incadra intre acostamente:

-pe partea stanga - betonat in grosime de 12.0 cm, executat pe un strat de piatră

spartă de 10.0 cm;

-pe partea dreapta - din piatra sparta in grosime de 10.0 cm, executat pe un

strat de nisip in grosime de 5.0 cm;



-5.0 cm nisip





pe partea stanga cu grosimea de 8cm, executate pe un strat de piatră spartă de 10.0cm.



-5.0 cm nisip



Partea carosabila a strazii se va incadra intre acostamente din piatra sparta cugrosimea de 10.0 cm, executate pe un strat de nisip in grosime de 5.0 cm.





Pag. 15 / 34


Se va decapa pietruirea existenta pe o grosime medie de 20.0 cm;

Se va scarifica si reprofila stratul de piatra ramas, cu adaos de material in

grosime de 10.0 cm, compactat;


-10.0 cm macadam



de 12.0 cm executate pe un strat de piatră spartă de 10.0 cm şi rigolă din pamant de

forma trapezoidala pe partea stanga si bordura carosabila 20x25cm pe partea dreapta.



-5.0 cm nisip


SCURGEREA APELOR

Strada Florilor

Se va proiecta rigola trunghiulara din pamant pe ambele parti ale strazii, pe

toata lungimea.

Accesele in curti vor fi amenajate, prin proiectarea unor rigole din beton armat

cu adancime mica.

La intersectia cu strazile laterale vor fi prevazute canale pluviale din beton.

Intr-o etapa ulterioara vor fi prevazute dispozitive de scurgere a apelor si pe

strazile laterale, luand in considerare faptul ca acestea sunt in panta, apele se scurg

la intamplare.Pentru rezolvarea scurgerii apelor si dirijarea acestora catre sistemele de






Pag. 16 / 34

Strada Izvorului

Sectoarele –

-DJ222 zona de trecere a canalului regularizat(~ str. Plopilor) si


- se va prevede rigola triunghiulara betonata pe ambele parti ale strazii;


canalului regularizat (~ str. Macesilor) – se va prevede

-Rigola triunghiulara betonata pe partea stanga a strazii.


cu adancime mica.



-Podetele existente vor fi curatate si amenajate aval/amonte. Va fi prevazut

parapet de. protectie in zona podetelor.


-Se va proiecta rigola trapezoidala din pamant pe partea stanga a strazilor

(dinspre str. Izvorului catre str. Florlor), pe toata lungimea.


cu adancime mica.







Pag. 17 / 34

3.2. Justificarea necesităţii proiectului:Scopul prezentului proiect de modernizare a rețelei stradale a localității Peștera

este de a îmbunătăți starea de viabilitate a drumurilor existente, pentru o mai bună

desfășurare a traficului în interiorul localității, creșterea siguranței în trafic și

îmbunătățirea calității mediului ca urmare a diminuării surselor de poluare, prin

realizarea unei suprafețe ce reduce poluarea sonoră și a aerului.


vor fi supuse lucră

rilor de modernizare fiind urmă

toarele: strada Izvorului, strada



Lucrările de modernizare vizează atât refacerea tronsoanelor afectate pe

drumurile de asfalt prin frezare și acoperire cu un strat de rulare, cât și scarificarea,

respectiv reprofilarea suprafeței de piatră cu adaos de material de închidere și

realizarea unui strat de beton asfaltic de rulare pe drumurile pietruite existente.

Vor fi prevăzute trotuare pentru desfășurarea în siguranță a circulației pietonale,

iar în zonele în care acesta există deja, el va fi cuprins în cadrul lucrărilor de

modernizare, delimitarea părții carosabile urmând a fi făcută cu borduri prefabricate.

Având în vedere că, în prezent, profilele transversale indică o geometrie

necorespunzătoare a pantelor transversale, prin proiectul de modernizare se va realiza

scurgerea apelor prin rigole din beton și apoi in lungul străzii spre zonele depresionare.

De asemenea, se va urmări amenajarea profilului longitudinal astfel încât să fie

înlăturate zonele cu declivități alternante existente, care împiedică scurgerea apelor

pluviale în lungul străzii.

Realizarea investiţ iei va asigura prin componentele sale:

- dezvoltarea spațiului rural;

- ridicarea standardului de viaţă a populaţ iei prin îmbunătățirea nivelului

de trai;

- susținerea stopării fenomenului de depopulare din mediul rural prin

reducerea decalajelor rural-urban;

- atragerea investițiilor în zonele rurale;





Pag. 18 / 34

- crearea de noi locuri de muncă;

- diminuarea tendințelor de declin social și economic;

- reducerea semnificativă a poluării sonore şi a aerului.

3.3. Elemente specifice caracteristice:

3.3.1. Profilul şi capacit ăţ ile de produc ţ ie

Proiectul nu presupune o producţ ie propriu zisă.

Suprafaţă parte carosabilă: 24561 mp

Suprafaţă trotuar cu pavele: 4248

3.3.2. Descrierea instala ţ iei şi a fluxurilor tehnologice existente peamplasament

Nu este cazul.

Lucrările de modernizare a reţ elei de drumuri nu vor afecta instalaţ iile existente,

ci vor contribui la o mai bună fucţ ionare şi desfăşurare a activităţ ilor pe amplasament

3.3.3. Descrierea proceselor de produc ţ ie ale proiectului propus, în

func ţ ie de specificul investi ţ iei, produse şi subproduse ob ţ inute, m ărimea,capacitatea

Etapele de realizare a lucrărilor din cadrul prezentului proiect sunt:

-corectarea profilului longitudinal prin săpături şi umpluturi;

-scarificarea platformei drumului;

-aşternerea stratului de piatră spartă de 10 cm,

-compactare mecanică;

-săpătură pentru realizarea rigolelor carosabile pentru prelucrarea apelor

pluviale;

-aşternerea stratului de macadam de 10 cm;

-compactare mecanica;



Sau





Pag. 19 / 34

-lucrările de frezare se vor executa pe o grosime variabilă: între 0 și 3 cm astfel

încât panta transversală a drumului să fie cat mai corect realizată.

-înainte de execuţ ia covorului asfaltic se vor face reparaţ ii (plombări) şi frezări

locale.



3.3.4. Materiile prime, materialele, energia şi combustibilii utiliza ţ i, cumodul de asigurare a acestora

Materiile prime utilizate pentru lucrările de modernizare a drumurilor sunt:-piatră spartă 25÷63 mm

-macadam

-strat de uzură BA16

Materialele de tipul mixturilor asfaltice vor fi achiziţ ionate prin grija


autorizate pentru producerea acestora.

Materialele de tip agregate naturale (balast şi nisip) vor fi achiziţ ionate prin grija


autorizate de sortare şi spălare a agregatelor naturale.

Pământul rezultat din săpătură va fi evacuat în depozitul de pământ, indicat de

autorităţ ile publice locale.

Apa necesară în lucrare va fi transportată în cisterne, alimentarea făcându-se

de la o sursă de apă existentă în zonă.Alimentarea cu energie electrică se face prin racordarea la postul de

transformare existent pe amplasament, conform contractului încheiat.

Toate materialele vor fi aduse pe măsură ce vor fi puse în operă.

Principalele tipuri de mijloace de transport şi utilaje necesare pentru execuţ ia

lucrărilor prevăzute în proiect sunt:

- autogreder;

- autocisternă cu dispozitiv de stopire;





Pag. 20 / 34

- excavator pe pneuri cu comandă hidraulică;

- încărcător frontal pe pneuri;

- autobasculantă pentru transport materiale;

- autogudronator pentru transport emulsie bituminoasă cationică;

- repartizator finisor de mixturi asfaltice;

- rulou compresor;

- compactor pe pneuri static autopropulsat;

- mijloace de transport auto pentru muncitori.

3.3.5. Racordarea la re ţ elele de utilit ăţ i existente în zon ă Pe perioada execuţ iei se va racorda la reţ elele edilitare existente în zonă –

alimentare cu energie electrică şi alimentare cu apă.

3.3.6. Descrierea lucr ărilor de refacere a amplasamentului în zonaafectat ă de execu ţ ia investi ţ iei

După încheierea lucrărilor de execuţ ie, se vor îndepărta deşeurile rezultate în

urma lucrărilor.

După finalizarea lucrărilor de construcţ ie, antreprenorul îi revine obligativitatea

refacerii mediului natural, prin aducerea la forma iniţ ială.

3.3.7. C ăi noi de acces sau schimb ări ale celor existente

Nu se vor crea căi noi de acces, modernizarea drumului făcându-se pe

amplasamentele existente.

3.3.8. Resursele naturale folosite în construc ţ ie

Materialele tip agregate naturale (balast şi nisip) vor fi achiziţ ionate prin grija

antreprenorului general ce va câştiga licitaţ ia pentru execuţ ia lucrărilor, de la staţ iileautorizate de sortare şi spălare a agregatelor naturale.

3.3.9. Metode folosite în construc ţ ie

Metodele folosite la modernizarea drumurilor sunt cele normale, cu respectarea

normativelor în vigoare, referitoare la lucrările de infrastructură şi suprastructură de

drumuri.

Prin proiect nu se propun construcţ ii speciale.





Pag. 21 / 34

3.3.10. Planul de execu ţ ie (faza de construc ţ ie, punerea în func ţ iune,exploatare, refacerea şi folosire ulterioar ă )

La terminarea lucrărilor prevăzute şi efectuarea procesului verbal de predare-

primire a construcţ iei, proprietarul are obligaţ ia să prezinte beneficiarului caietul de

sarcini privind urmărirea în timp a construcţ iei şi regulile de utilizare cu instrucţ iuni de

exploatare şi întreţ inere a acestuia.

3.3.11. Rela ţ ia cu alte proiecte existente sau planificate

Proiectul va fi realizat doar împreună sau după implementarea proiectului de

„Construcţ ie a reţ elei publice de apă uzată în comuna Peştera, judeţ ul Constanţ a”.

3.3.12. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

Pentru identificarea unei soluții tehnice optime, au fost analizate două scenarii

după cum urmează:

1. Realizarea unui sistemul rutier carosabil alcătuit în urma dimensionării

astfel: Beton asfaltic tip BA16 – 6 cm, pentru strada Izvorului (după decaparea

îmbrăcăminţ ii existente – 3 cm grosime) şi Beton asfaltic tip BA16 cu grosimea de 6

cm cu macadam ordinar – 10 cm şi scarificare şi adăugare piatră spartă – 10 cm.

Colectarea apelor pluviale în cadrul tramei stradale se face prin rigole triunghiulare

betonate pe strada Izvorului, rigole triunghiunale înierbate pe strada Florilor şi rigole

trapezoidale înierbate pe străzile Merilor, Castanilor, Salciilor, Peşterica, Plopilor şi

Arţ arilor, vor fi prevăzute trotuare pentru desfășurarea în siguranță a circulației

pietonale în lungulul acestor străzi; accesele în curţ i vor fi amenajate, prin proiectarea

unor rigole din beton armat cu adancime mica.

Dezavantaje: -datorită investiţ iei mari care ar depăşii cadrul financiar se pot

moderniza doar o parte din drumurile care aparţ in de localitatea Peştera.

2. Realizarea unui sistem rutier alcătuit dintr-o îmbrăcăminte compusă din

piartă spartă 12 cm grosime, balast amestec opţ ional 15 cm grosime) şi amenajarea

trotuarelor cu dale prefabricate pentru desfășurarea în siguranță a circulației pietonale.

Avantaje: -cheltuieli iniţ iale reduse care nu depăşesc cadrul finanţării

actuale; şi posibilitatea modernizării tuturor stăzilor din localitate.

Dezavantaje: -lipsa de impermeabilitate;

-este mai expusă degradărilor rezultate din înghet-dezgheţ ;





Pag. 22 / 34

-durată de viaţă mai redusă;

-degradările de pe suprafaţ a de rulare vor reaparea relativ repede;

-în urma scurgerii de suprafaţă a apelor pluviale vor rezulta degradării

importante.

Scenariul recomandat este realizarea sistemului rutier carosabil alcătuit astfel:

Beton asfaltic tip BA16 – 6 cm, pentru strada Izvorului (după decaparea îmbrăcăminţ ii

existente – 3 cm grosime) şi Beton asfaltic tip BA16 cu grosimea de 6 cm cu macadam

ordinar – 10 cm şi scarificare şi adăugare piatră spartă – 10 cm. Colectarea apelor

pluviale în cadrul tramei stradale se face prin rigole triunghiulare betonate pe strada

Izvorului, rigole triunghiunale înierbate pe strada Florilor şi rigole trapezoidale înierbate

pe străzile Merilor, Castanilor, Salciilor, Peşterica, Plopilor şi Arţ arilor.

3.3.13. Alte activit ăţ i care pot ap ărea ca urmare a proiectului (extragereade agregate, asigurarea unor noi surse de ap ă, surse sau linii de transportal energiei, cre şterea num ărului de locuin ţ e, eliminarea apelor uzate şi ade şeurilor)

Facilitățile create pentru atragerea investitorilor în zonă și proiectele ambițioase

derulate pe raza comunei. Astfel, oportunitatea investiției este impusă de nevoia de

siguranță și confort în privința circulației rutiere și pietonale, scopul prezentului proiect

de modernizare a rețelei stradale fiind aducerea la îndeplinire a acestor obiective.

3.3.14. Alte autoriza ţ ii cerute pentru proiect

Certificatul de Urbanism şi avizele conform acestuia.





Pag. 23 / 34

3.4. Localizarea proiectului

Din punct de vedere geologic, terenul amplasamentului aparţ ine platformei

Dobrogea de Sud, cuprinsă între Masivul Dobrogei Centrale, Platforma Vlahă, zona

de self a Mării Negre şi frontiera de stat cu Bulgaria. Delimitarea Platformei Valahe de

Platforma Dobrogei de Sud se face în lungul unei fracturi paralele cu Dunărea, după

care este înălţ ată.

Podişul Dobrogei de Sud corespunde în fundament soclului rigid de platformă,

format din şisturi cristaline mezometamorfice, iar suprafaţ a cuverturii sedimentare

cretaciceşi sarmatiene este acoperit

ă de prafuri argiloase loessoide, macroporice de

origine eoliană.






este situată comuna este locul de întâlnire a cinci văi, fiind colinară după aspect darcu o altitudine cuprinsă între cotele 8 m și 150 m. Din punct de vedere administrativ,





Tabel coordonate STEREO 70 ale perimetrului în care se vor realiza lucr ările:

Nr.pct.

STEREO 70X (NORD) Z (SUD)

1 302408,87250 751090,675502 302276,56941 750968,835993 302411,09359 750688,979684 303603,02075 749574,326645 303529,54888 749515,95101





Pag. 24 / 34

3.4.1. Distan ţ a fa ţă de grani ţ e pentru proiectele care cad subinciden ţ a Conven ţ iei privind evaluarea impactului asupra mediului

în context transfrontier, adoptat ă la Espoo la 25 februarie 1991,ratificat ă prin Legea nr. 22/2001.

Proiectul studiat nu cade sub incidenţ a Convenţ iei privind evaluarea impactului

asupra mediului în context de transfrontieră, deoarece nu are o influenţă importantă

asupra mediului.

H ăr ţ i, fotografii ale amplasamentului

Foto 1. Amplasarea construcţ iilor propuse în raport cu ariile naturale protejate.

Nume SIT: Peştera Deleni

Cod naţ ional: ROSCI0353

Tip SIT: SCI (Sit de importanţă comunitară)Perimetrul (km): 150,990

Aria (ha): 2549,270

Număr habitate: 0

Număr mamifere: 2

Lucrările se vor executa în afara graniţ elor zonei protejate SIT Peştera-Deleni

la o distanţă minimă de 350 m.

Lucră

rile proiectate nu afectează

în nici un fel calitatea mediului înconjură

tor.

3.4.2. H ăr ţ i, fotografii ale amplasamentului





Pag. 25 / 34





sud-vest Rasova, la est Ciocârlia la sud-est Cobadin iar la sud Deleni.






Pag. 26 / 34


Peştera este situată în apropierea limitei regiunii biogeografice stepice la

contactul cu regiunea biogeografică a Mării Negre, reprezentând habitat specific

speciei Mesocricetus newtoni.Calitate şi importană: Habitat caracteristic speciei de interes conservativ -

Mesocricetus newtoni.

Vulnerabilitate: Turism

3.4.2.1. Folosinţ ele actuale şi planificate ale terenului atât pe

amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia

Folosinţ a actuală a terenului este de cale de comunicaţ ie – acestea asigură circulaţ ia autovehiculelor locuitorilor din zonă.

Folosinţ a planificată este de cale de comunicaţ ie.

3.4.2.2. Politici de zonare şi de folosire a terenului

Zonarea şi folosirea terenului corespunde destinaţ iei stabilite prin planurile de

urbanism şi de amenajare a teritoriului (v. C.U. anexat).





Pag. 27 / 34

3.4.2.3. Arealele sensibile

Limita estică a amplasamentului studiat se află situată la o distanţă de cca 4,95km faţă de aria naturală protejată ROSPA0001 Aliman – Adamclisi ( Tip sit: SPA; Stare

sit: Raportat; Perimetrul [km]: 292,180; Aria [ha]: 18908,670; Număr habitate: 0)


Adamclisi





Pag. 28 / 34


Adamclisi

Situl se află în bioregiunea stepică cuprinzând o suprafaţă reprezentativă din

vestul Podisului Dobrogei de Sud cu altitudini sub 200m. Este larg ondulat dupa cutele

calcarelor sarmatiene si prezint o inclinare usoară de la est spre vest. Vaile au un

pronuntat caracter endoreic. Zona are un climat arid, cu temperaturi medii mari (10-11grade C), temperaturi ridicate vara, precipitatii reduse (in jurul valorii de 400mm/an),

zile tropicale si secete frecvente; iarna bate frecvent Crivatul. Suprafaţ a desemnată ca

Arie de Protecţ ie Special Avifaunistic cuprinde un mozaic de habitate dominat de zone

arabile şi pajiti stepice între care se intercaleaz trupuri de pădure de şleau.

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Situl

este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor caracteristice zonelor

agricole şi de stepă din sud-estul României precum: Anthus campestris, Calandrella





Pag. 29 / 34

brachydactyla, Melanocorypha calandra, Coracias garrulus, Burhinus oedicnemus i

Falco vespertinus. Reprezintă o zonă importantă de cuibărit şi hrănire pentru Buteo

rufinus. De asemenea este una dintre zonele în care se inregistrează prezenţ a acvilei

de câmp şi a şoimului dunărean.

Situl este supus presiunii antropice mai ales prin activitatea tradiţ ional de

păşunat, prin turismul practicat mai ales în zona monumentului Trophaeum Traiani şi

ruinelor cetăii romano-bizantine de la Adamclisi şi exploatării miniere de suprafaţă

(cariere de piatră). În zonele acoperite cu vegetaţ ie forestieră se desfoară activităţ i de

vântoare.3.4.2.4. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în

considerare.Nu a fost luată în considerare o altă variantă de amplasament.

În zona în care se doreşte a se realiza investiţ ia nu sunt semnalate valori

arheologice, istorice, culturale, arhitecturale care ar putea fi afectate de modernizarea

căii rutiere. Cu toate acestea, anteprenorul va trebui să asume responsabilitatea ca în

cazul în care prin lucrările de execuţ ie va descoperi elemente arheologice, geologice,

istorice sau de altă natură, care, potenţ ial, prezintă interes din punct de vedere almoştenirii istorice, arheologice şi culturale să întrerupă desfăşurarea acestor lucrări,

să înştiinţ eze autorităţ ile competente în acest domeniu, spre a decide asupra derulării

în continuare a lucrărilor.

3.4.3. Statutul juridic al terenului care urmeaz ă s ă fie ocupat

Terenurile afectate de lucrări fac parte din domeniul public al Comunei Peştera,

localitatea Peştera

3.4.4. Studii de teren

Studiul topografic are scopul de a prezenta situatia existentă in cadrul

amplasamentelor in care se propune realizarea investiţ iei.

Masuratorile din teren au dus la identificarea următoarelor elemente

topografice: margini şi axuri de drum, rigole, limite de proprietate, clădiri, stâlpi pentru

iluminat şi de distribuţ ie a energiei electrice, stâlpi L.E.A., reprezentarea acestora

făcându-se în cadrul planurilor de situaţ ie.





Pag. 30 / 34

3.5. Scurtă descriere a impactului potenţial

3.5.1. Impactul asupra popula ţ iei, s ăn ăt ăţ ii umane, faunei şi florei,solului, folosin ţ elor, bunurilor materiale, calit ăţ ii şi regimului cantitativ alapei, calit ăţ ii aerului, climei, zgomotelor şi vibra ţ iilor, peisajului şi mediuluivizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interac ţ iunilor dintre acesteelemente

i. în etapa de construire

Impactul se va resimţ i doar la nivelul amplasamentului. Datorită faptului ca

lucrările de construcţ ie se vor extinde pe o perioadă scurtă de timp, impactul va fi

nesemnificativ şi temporar.

Din punct de vedere al calităţ ii aerului, în perioada de derulare a proiectului vor

exista emisii provenite de la utilajele folosite pentru transportul materialelor si

realizarea constructiilor. De asemenea, vor exista emisii de pulberi şi praf. Având în

vedere durata limitată a acestor lucrări, impactul va fi redus.

Asupra solului, poate exista un impact în cazul unor scurgeri de produse

petroliere de la utilajele/autovehiculele folosite.

In ceea ce priveste apele de suprafata, prin antrenarea de către curenţ ii de aer

a pulberilor şi a prafului rezultat din activitate, aceşti poluanţ i pot ajunge în apa pârâului

Peştera. Se vor utilza echipamente şi utilaje astlef încât să nu fie afectate apele de

suprafaţă.

ii. în etapa de funcţ ionare

Nu se va înregistra un impact asupra apelor şi solului.

În zonă, nu au fost identificate obiective ce fac parte din patrimoniul istoric/

cultural, prin urmare nu va exista un impact asupra acestui tip de obiectiv.

3.5.2. Natura impactului (adic ă impactul direct, indirect, secundar,cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitivşi negativ)

Pe perioada de derulare a proiectului va exista un impact redus, pe termen

scurt, în ceea ce priveşte zgomotul, doar la nivelul amplasamentului. De asemenea,

vor exista emisii temporare (impact temporar) asupra atmosferei de la utilajele folosite

pentru excavări şi constructi.





Pag. 31 / 34

3.5.3. Extinderea impactului (zon ă geografic ă, num ărul popula ţ iei/habitatelor/ speciilor afectate)

Extinderea spaţ ială a zonei de influenţă a impactului este în strânsă legătură cu

natura impactului, de asemenea, cu magnitudinea şi complexitatea acestuia. Zona de

impact va fi limitată la amplasament, solul/subsolul sau biodiversitatea zonei (care este

redusă pe amplasament).

3.5.4. M ărimea şi complexitatea impactului

Conform situaţ iei prezentate mai sus, magnitudinea impactului este foarte

limitată, iar complexitatea redusă.

3.5.5. Probabilitatea impactului

Impactul cu probabilitatea cea mai ridicată va fi cel determinat de emisiile

atmosferice şi de zgomot (doar la nivelul amplasamentului). Nu va exista alt tip de

impact semnificativ.

3.5.6. Durat ă, frecven ţ a şi reversibilitatea impactului

Pe perioada de derulare a proiectului, durata impactului este limitată. Frecvenţ a

acestuia este discontinuă în ceea ce priveşte zgomotul provenit de la utilajele şi

echipamentele folosite la excavare si constructie. Acest impact este reversibil, la

sfârşitul periodei de implementare a proiectului toate tipurile de impact dispărând.

3.5.7. M ăsurile de evitare, reducere sau ameliorare ale impactuluisemnificativ asupra mediului.

Nu este cazul.

3.5.8. Natura transfrontier ă a impactului

Nu este cazul. Distanţ a faţă de graniţ e este foarte mare (cca 26 km faţă de

graniţ a cu Bulgaria şi cca 125 de km faţă de graniţ a cu Ucraina), astfel încât nu va

exista un impact transfrontier.





Pag. 32 / 34

4. SURSE DE POLUANȚI ŞI INSTALAȚII PENTRU REȚINEREA, EVACUAREA

SI DISPERSIA POLUANȚILOR ÎN MEDIU

4.1. Protecţia calităţii apei

Lucrările executate nu afectează calitatea apelor pe durata de viaţă proiectată

a construcţ iei.

Execuţ ia lucrărilor se va realiza în perioadele în care nivelul apelor permite

execuţ ia, fără a afecta calitatea apelor.

4.2. Protecţia aeruluiLucrările proiectate nu afectează în nici un fel calitatea aerului. Pe durata

execuţ iei, executantul este obligat să lucreze cu utilaje omologate şi care respectă

limitele maxime de poluare ale aerului admise.

4.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Lucrările proiectate nu produc zgomot sau vibraţ ii. Pe durata execuţ iei, în cazul

în care lucrările se desfăşoară la o distanţă mică faţă de clădirile existente, executantul

este obligat să înceteze lucrul în perioadele de odihnă stabilite de Consiliul Local.

4.4. Protecţia împotriva radiaţiilor

Lucrările proiectate nu conţ in surse de radiaţ ii. Pe durata execuţ iei lucrărilor nu

se folosesc utilaje sau tehnologii care produc radiaţ ii.

4.5. Protecţia solului şi a subsolului

Lucrările executate nu afectează calitatea solului şi subsolului pe durata de

viaţă proiectată a construcţ iei. Pe durata execuţ iei lucrărilor se vor folosi numai căilede acces (drumuri, străzi) existente.

4.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Lucrările proiectate sunt amplasate în afara zonelor cu nivel permanent al

apelor şi prin urmare nu afectează ecosistemele terestre şi acvatice pe durata de viaţă

proiectată a construcţ iei şi nici în perioada execuţ iei lucrărilor.

4.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public





Pag. 33 / 34

Lucrările executate nu afectează aşezările umane sau alte obiective de interes

public.

4.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament

Deşeurile rezultate în urma lucrărilor de întreţ inere a lucrărilor proiectate vor fi

colectate şi transportate organizat în punctele special amenajate pentru depozitarea

lor, în afara amplasamentului. Pe durata execuţ iei, constructorul este obligat să-şi

amenajeze puncte de colectare a deşeurilor. La predarea lucrărilor către beneficiar,

executantul este obligat să realizeze curăţ enia generală a amplasamentului prin

colectarea şi transportul deşeurilor în punctele indicate în autorizaţ ia de construire.4.9. Gospodărirea substanțelor toxice şi periculoase

Lucrările proiectate nu impun folosirea de substanţ e toxice şi periculoase.

5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUILucrările de întreţ inere şi exploatare a investiţ iei nu afectează semnificativ

calitatea mediului şi prin urmare nu sunt prevăzute proceduri speciale de monitorizare.

6. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE ALTORACTE NORMATIVE NAȚIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAȚIA

COMUNITARĂ

Nu este cazul.

7. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER

Se recomandă ca organizarea de şantier să fie situată în imediata apropiere a

lucrării. Organizarea de şantier se va realiza pe baza unui proiect întocmit de

constructor, în care se va specifica şi modul de asigurare a utilităţ ilor necesare.8. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

La predarea lucrărilor către beneficiar, executantul este obligat să realizeze

curăţ enia generală a amplasamentului prin colectarea şi transportul deşeurilor în

punctele indicate în autorizaţ ia de construire.





9. PIESE DESENATE

NR.PLANŞA

DENUMIRE PLANŞĂ SCARĂ

1 PLAN DE INCADRARE IN ZONA 1:10000

2a PLAN DE SITUATIE 1:2000

2b PLAN DE SITUATIE 1:2000









11 SECTIUNI TRANSVERSALE TIP STRADA IZVORULUI 1:25

12SECTIUNI TRANSVERSALE TIP STRADA FLORILOR, ARŢARILOR,PLOPILOR, PEŞTERICA, SALCIILOR, CASTANILOR ŞI MERILOR

1:25





17

PROFIL LONITUDINAL STR'ZILE:MERILOR, CASTANILOR,SALCIILOR, PEŞTERICA, ARŢARILOR () PLOPILOR$ 1:1000&100

Verificat,


Memoriu MEDIU D.a.L.I. - Drumuri

Documents

Transcript of Memoriu MEDIU D.a.L.I. - Drumuri