MEMORIU DE PREZENTAREapmar-old.anpm.ro/files/APM Arad/reglementari/Memorii acord...2 Zona studiată...
Transcript of MEMORIU DE PREZENTAREapmar-old.anpm.ro/files/APM Arad/reglementari/Memorii acord...2 Zona studiată...
1
MEMORIU DE PREZENTARE
I. Denumirea proiectului:
“CONSTRUIRE FERMĂ DE CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI 8.160 CAPETE –CERMEI 4
(COM. CERMEI, JUD. ARAD)“
II. Titular
2.1 Numele companiei: S.C. SUIN VLADIMIXT S.R.L.
2.2 Adresa poştală: jud. Arad, loc. Cermei Nr. 1043
2.3 Numărul de telefon: 0723202509
2.4 Numele persoanelor de contact: Buţ Teodor;
2.5 Responsabil protecţia mediului: Buţ Teodor.
III. Descrierea proiectului:
3.1. Un rezumat al proiectului:
Societatea comercială SUIN VLADIMIXT S.R.L. are ca obiect
principal de activitate în punctul de lucru CERMEI, creşterea şi îngrăşarea
suinelor.
Prin prezentul proiect se propune realizarea unei ferme de creştere şi
îngrăşare porci în sistem intensiv, cu cu amenajările / clădirile axiliare şi
tehnico-edilitare necesare. Capacitatea de cazare este de 8.160 capete/ciclu,
cu 2 cicluri creştere/an.
2
Zona studiată are 11,00 ha, iar propunerile din incintă se grupează pe
o suprafaţă de 5,14 ha. Intervenţiile din afara incintei se referă la
modernizarea căilor de acces şi evacuarea apelor pluviale în canalele de
desecare din zonă.
3.2. Justificarea necesităţii proiectului:
Investitia are ca obiectiv construirea unei ferme pentru creşterea
intensivă a porcilor la nivelul cerintelor sanitar – veterinare şi de mediu
naţionale şi ale UE. De asemenea, se are în vedere asigurarea creşterii
intensive a porcilor în concordanţă cu normele UE, prin utilizarea
tehnologiei corespunzatoare şi dotarea cu instalaţii şi echipamente de
hrănire, climatizare, adăpare, evacuare dejecţii în concordanţă cu Cele Mai
Bune Tehnici Disponibile – BAT.
3.3. Planşele anexate - reprezentând limitele amplasamentului proiectului,
inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de
situaţie şi amplasamente);
- plan de încadrare în zonă;
- plan de situaţie cu amplasamentul incintei;
3.4. Formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale
de construcţie etc.)
Prin proiect se prevăd următoarele construcţii:
A. Hale creştere porci (4 clădiri)
Capacitatea totală de producţie rezultată în urma investiţiei va fi
distribuită în 4 hale de producţie. Se vor realiza 2 hale reci şi 2 hale calde, cu
H max = 6,00 m, având o structură metalică şi închideri din panouri tip
sandwich. Halele asigură un spaţiu de 0,75 m2/cap porcine, în conformitate
cu legislaţia europeană.
3
Fiecare dintre hale va avea câte 2 silorzuri metalice exterioare de
capacitate 16 tone/siloz (H max = 6,00m) şi vor comunica prin intermediul
unei alei pietonale acoperite, de lăţime 1,50m.
Sc = Sd = 4 × 1.750 mp = 7.000 mp
B. Camere pompe căldură (2 clădiri anexate la 2 dintre hale)
Sc = Sd = 2 × 20,00 mp = 40 mp
C. Corp filtru şi administrativ
Sc = Sd = 70 mp
D. Tunel circulaţie, cameră frigo, necropsie
Sc = Sd = 200 mp
E. Depozit stocare dejecţii (2 bazine)
Dejecţiile provenite de la porcine vor fi colectate printr-un sistem de
canalizare şi deversate în cele 2 depozite de stocare dejecţii proiectate care,
după 6-9 luni, devin material de compost, utilizat ca îngrăşământ natural în
agricultură. Bazinele vor avea o capacitate totală de 10.000 mc.
Sc = Sd = 2 × 2.500 mp = 5.000 mp
F. Cabine puţuri forate
Sc = Sd = 5 mp
G. Construcţii conexe
Sc = Sd = 200 mp
H. Platforme betonate
Sc = 300 mp
4
Pentru circulaţia din incintă se vor realiza drumuri carosabile, de
lăţime 3,50 m, cu benzi de încadrare din pământ (0,50m), cu acces din
drumul de exploatare existent la vest de teren. În zona containerului
destinat biroului se vor realiza şi platforme de parcare pentru autovehicule
angajaţi.
Zona liberă rămasă, având o pondere de 65,36% din suprafaţa
terenului, va fi amenajată ca zonă verde şi perdele de protecţie.
Sc total = Sd total = 13.000 mp
S teren = 51.400 mp
Sistematizarea verticală:
Amplasamentul analizat reprezintă o zonă de teren arabil, mărginită
la est, vest şi nord de drumuri de exploatare şi canale de desecare.
Zona nu prezintă diferenţe de nivel semnificative: nivelmentul
terenului natural este cuprins între 106,60 NMN şi 107,00 NMN.
Sistematizarea terenului va urmări egalizarea cotei acestuia.
Criterii compoziţionale şi funcţionale:
Halele de creştere a porcinelor vor fi dispuse paralel cu laturile nord şi
sud ale terenului. În zona vestică a terenului vor fi dispuse majoritatea
construcţiilor anexă şi tehnico-edilitare necesare.
Regimul de aliniere:
Halele de creştere a porcinelor vor fi dispuse paralel cu laturile nord şi
sud ale terenului, la minim 12,00 m faţă de limitele nord şi sud ale acestuia şi
la minim 100 m faţă de limita vestică de proprietate. În zona estică, la minim
25,00 m faţă de hale, vor fi amplasate bazinele de dejecţie.
5
Regimul de înălţime:
Regimul maxim propus pentru construcţiile aferente fermei de
creşetere porci este de 6,00 m faţă de C.T.S., respectiv parter.
Modul de utilizare al terenului:
Au fost stabilite valori maxime pentru procentul de ocupare al
terenului şi de utilizare a terenului:
• P.O.T. 26,00 %
• C.U.T. 0,26
Plantaţii:
Datorită direcţiei de circulaţie a maselor de aer (dinspre sud spre est),
s-a propus realizarea unei perdele de protecţie de lăţime minimă 8,00 m,
amplasată de-a lungul laturilor nord şi est ale terenului. În această zonă vor
fi plantaţi arbori de înălţime medie/mare. Rolul perdelei de protecţie este
acela de a reduce/stopa transmiterea mirosurilor specifice activităţii de
creştere a porcinelor înspre alte zone, precum şi reducerea vitezei vântului,
regenerarea rezervei de oxigen, repartizarea uniformă a zăpezii, mărind
astfel rezerva de apă a solului.
Terenul rămas disponibil va fi înierbat.
Alimentarea cu apă potabilă:
Alimentarea cu apă potabilă (umană şi a porcinelor) se va realiza de la
2 puţuri forate de adâncime (cca. 200 m) propuse în incintă, prin intermediul
unei reţele de incintă de tip ramificat. Forajele vor fi echipate cu
electropompe submersibile. Se vor realiza 2 case pompă care vor conţine un
hidrofor dimensionat corespunzător şi instalaţia de automatizare. În cazul în
care va fi necesar, pe inelul de distribuţie a apei se va monta o micro-staţie
de tratare a apei.
6
Canalizare menajeră:
Apele uzate provenite de la corpul filtru-administrativ se vor colecta
într-un bazin vidanjabil cu volumul util de 10 mc, realizat din răşină
sintetică armată cu fibră de sticlă, îngropat. Acesta va fi vidanjat periodic.
Canalizare tehnologică:
Apele uzate (dejecţiile) rezultate din procesul tehnologic se vor colecta
în 2 bazine tip pungi, cu o capacitate totală de 10.000 mc. După 6-9 luni,
dejecţiile devin material de compost, utilizat ca îngrăşământ natural în
agricultură.Apele uzate provenite de pe platforma mini-incineratoarelor,
spaţiului de necropsie şi camera frigorifică se vor colecta în 1 sau 2 bazine
vidanjabile de mici dimensiuni, îngropate, de capacitate 2 mc.
Canalizare pluvială:
Apele pluviale de pe acoperişurile halelor şi a corpului filtru vor fi
preluate şi direcţionate prin şanţuri de suprafaţă către canalele de desecare
învecinate. Vehiculele care vor fi utilizate în acticitatea fermei vor fi
monitorizate din punct de vedere tehnic, pentru a preveni scurgerile
accidentale de carburanţi/uleiuri în sol.
Alimentare cu gaze naturale/energie termică:
Energia termică şi apa caldă menajeră necesară încălzirii corpului
filtru vor fi asigurate prin centrala murală proprie, alimentată cu GPL, cu
boilerul aferent.
Energia termică necesară încălzirii celor 2 hale calde se va realiza cu
ajutorul sistemului pompelor de căldură sol – apă, prin utilizarea energie
regenerabile a pământului. În cazul unor temperaturi extreme, se vor
adăuga încălzitoare alimentate cu GPL pentru asigurarea temperaturii
ambientale optime.
7
Alimentare cu energie electrică:
Energia electrică se va asigura printr-un post trafo propriu. Pentru
cazurile de avarie în incinta fermei se va prevedea un grup electrogen cu
motor diesel, cu pornire automată.
Nu se va construi sub culuarul de protecţie a liniei electrice aeriene de
medie tensiune (24 m).
Gospodărie comunală:
Containerul destinat administraţiei va avea amenajată o zonă pentru
depozitarea deşeurilor în vederea transportării lor la rampa de gunoi
ecologică a Mun. Arad. Se va asigura accesul autovehiculelor de transport la
aceste platforme. Deşeurile vor fi colectate selectiv, în vederea reciclării
acestora.
Transport în comun, parcaje:
Numărul relativ redus de locuri de muncă apărute o dată cu investiţia
propusă nu justifică apariţia transportului în comun în zonă.
În incintă vor fi amenajate la sol locuri de parcare pentru
autoturismele angajaţilor.
3.5. Profilul şi capacităţile de producţie:
Ferma Cermei 4 are ca obiectiv activitatea de creştere intensivă a
purceilor. În total, în incinta fermei sunt 4 hale de creştere şi îngrăşare, din
care două hale calde şi două reci, cu o capacitate totală de 8.160 locuri
îngrăşare.
În urma construirii şi dotării cu echipamente a acestor hale, se va
asigura eficientizarea procesului de producţie şi îngrijire a porcilor pentru
îngrăşare, asigurându-se astfel funcţionarea la întreaga capacitate de
producţie posibilă (8160 locuri de ingrasare).
8
3.6. Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe
amplasament (după caz)
Fluxul tehnologic constă în primirea porcilor în îngrăşătorie la
aproximativ 30 Kg - greutate vie, şi îngrăşarea până la vânzare cu o greutate
de 90-110 Kg, astfel încât să se poata optimiza toti parametrii zootehnici şi
sa se asigure calitatea tehnologica ceruta de clientii firmei, siguranta
alimentară şi bunăstarea animalelor.
Halele sunt dotate cu echipamente necesare pentru desfăşurarea
activităţii de îngrijire şi îngrăşare a porcilor, şi anume: sisteme de ventilaţie,
sisteme de încălzire, de hrănire, iluminat, sisteme de distribuire a furajelor
şi a apei potabile, sisteme de colectare şi evacuare dejecţii.
3.7. Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în
funcţie de specificul investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea,
capacitatea.
În urma implementării proiectului propus, activitatea care se va
desfăşura va fi aceeaşi cu cea realizată în prezent în restul fermelor de
creştere şi îngrăşare a porcinelor, insa se vor implementa noi tehnologii de
exploatare. Acestea presupun un ansamblu de procese, operaţii sau faze ce
se desfăsoara într-o anumită ordine şi corelare (flux tehnologic), respectând
anumite condiţi şi folosind o gamă de utilaje mecanice ce se referă la
furajare, adăpare şi microclimat.
Pentru realizarea unei producţii constante şi calitative, se vor
implementa aceste tehnologii noi de exploatare prin care se urmăreşte:
• eficientizarea productiei,
• o mai buna valorificarea a potenţialului biologic al animalelor,
• utilizarea raţională a furajelor, a utilajelor din dotare, a adăposturilor
şi a forţei de muncă.
9
3.8. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de
asigurare al acestora.
În faza de implementarea a proiectului, materiile prime şi materialele
care se vor folosi vor fi cele necesare pentru realizarea construcţiilor.
Acestea vor consta, în principal, în beton şi armături, panouri termoizolante,
profile PVC, feronerie şi geamuri termopan. Materialele vor fi procurate de
la firme specializate şi vor fi aduse pe amplasament cu mijloace de transport
corespunzătoare.
În faza de construcţie se va utiliza energie electrică asigurată de
reţeaua electrică existentă ăn vecinătatea amplasamentului.
În perioada de utilizare a halelor, materiile prime sunt reprezentate
de: purcei de 32 kg, furaje concentrate, apă potabilă, vitamine, vaccinuri,
medicamente. Se mai utilizează şi materiale ca: substanţe de dezinsecţie,
substanţe de deratizare, substanţe de igienizare, G.P.L, motorină, energie
electrică, materiale de întreţinere şi reparaţii. Pentru funcţionarea
instalaţiilor se va utiliza energia electrică.
3.9. Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă; Asigurarea
utilităţilor.
3.9.1. Alimentarea cu energie electrică:
Energia electrică se va asigura printr-un post trafo propriu. Pentru
cazurile de avarie în incinta fermei se va prevedea un grup electrogen cu
motor diesel, cu pornire automată.
Nu se va construi sub culuarul de protecţie a liniei electrice aeriene de
medie tensiune (24 m).
Soluţia de alimentare cu energie electrică din reţea şi puterea electrică
disponibilă se vor stabili într-o fază următoare de proiectare în urma
studiului de soluţie întocmit de furnizor.
10
Pentru realizarea efectivă a acestor lucrări, atât în ceea ce priveşte
soluţia de alimentare cu energie electrică, cât şi gestionarea instalaţiilor
electrice propuse, investitorul se va adresa direct, sau prin intermediul
proiectantului de specialitate, către operatorul de distribuţie a energiei
electrice Enel Distribuţie SA, UTR Arad pentru a obţine aprobările şi avizele
necesare.
Proiectarea şi executarea lucrărilor de mai sus se va face în
conformitate cu prevederile Codului Tehnic al Reţelelor Electrice de
Distribuţie aprobat prin decizie ANRE, de către societăţi care deţin
competenţe în acest sens, fiind autorizate de către Autoritatea Naţională de
Reglementare a Energiei Electrice Bucureşti.
3.9.2. Alimentare cu apa.
Alimentarea cu apă potabilă (umană şi a porcinelor) se va realiza de la
2 puţuri forate de adâncime (cca. 200 m) propuse în incintă, prin intermediul
unei reţele de incintă de tip ramificat.
Forajele vor fi echipate cu electropompe submersibile. Se vor realiza 2
case pompă care vor conţine un hidrofor dimensionat corespunzător şi
instalaţia de automatizare. În cazul în care va fi necesar, pe inelul de
distribuţie a apei se va monta o micro-staţie de tratare a apei.
3.9.3. Evacuarea apelor uzate.
Canalizare menajeră:
Apele uzate provenite de la corpul filtru-administrativ se vor colecta
într-un bazin vidanjabil cu volumul util de 10 mc, realizat din răşină
sintetică armată cu fibră de sticlă, îngropat. Acesta va fi vidanjat periodic.
Canalizare tehnologică:
11
Apele uzate (dejecţiile) rezultate din procesul tehnologic se vor colecta
în 2 bazine tip pungi, cu o capacitate totală de 10.000 mc. După 6-9 luni,
dejecţiile devin material de compost, utilizat ca îngrăşământ natural în
agricultură.Apele uzate provenite de pe platforma mini-incineratoarelor,
spaţiului de necropsie şi camera frigorifică se vor colecta în 1 sau 2 bazine
vidanjabile de mici dimensiuni, îngropate, de capacitate 2 mc.
Canalizare pluvială:
Apele pluviale de pe acoperişurile halelor şi a corpului filtru vor fi
preluate şi direcţionate prin şanţuri de suprafaţă către canalele de desecare
învecinate. Vehiculele care vor fi utilizate în activitatea fermei vor fi
monitorizate din punct de vedere tehnic, pentru a preveni scurgerile
accidentale de carburanţi/uleiuri în sol.
3.9.4. Asigurarea apei tehologice, daca este cazul.
Alimentarea cu apă tehnologică se va realiza tot din cele 2 puţuri
forate de adâncime (cca. 200 m) propuse în incintă, prin intermediul unei
reţele de incintă de tip ramificat.
3.9.5. Asigurarea agentului termic.
Energia termică şi apa caldă menajeră necesară încălzirii corpului
filtru vor fi asigurate prin centrala murală proprie, alimentată cu GPL, cu
boilerul aferent.
Energia termică necesară încălzirii celor 2 hale calde se va realiza cu
ajutorul sistemului pompelor de căldură sol – apă, prin utilizarea energie
regenerabile a pământului. În cazul unor temperaturi extreme, se vor
12
adăuga încălzitoare alimentate cu GPL pentru asigurarea temperaturii
ambientale optime.
3.10. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona
afectată de execuţia investiţiei.
Lucrările se vor executa numai pe terenul proprietate a beneficiarului.
La finalizarea lucrărilor se vor îndepărta toate resturile de materiale rămase
în urma activităţii de construcţie şi se va proceda la valorificarea/eliminarea
tuturor categoriilor de deşeuri generate, cu respectarea prevederilor Legii
nr 211/2011 privind regimul deşeurilor, prin colaborarea cu firme
specializate de colectare şi valorificare deşeuri.
3.11. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente.
Nu este cazul. Vor fi folosite căile de acces existente în prezent în
zonă.
Zona este accesibilă dinspre vest, prin intermediul drumului judeţean
DJ 793 (2.200m de la limita estică a com. Cermei). Acesta aparţine
domeniului public, aflat în administrarea Administraţiei de Drumuri şi
Poduri a Judeţului Arad şi este de categoria 2, cu o bandă de circulaţie auto
pe sens. Prospectul său este, conform categoriei în care se încadrează, de
6,00m. Drumul este modernizat, cu îmbrăcăminte asfaltică. Din drumul
judeţean se formează spre sud (pe o lungime de 2.900m) drumul de
exploatare De 846/1 şi spre est drumul de exploatare De 2237 (pe o lungime
de 1.500m). Acestea au lăţimea de 5,00 m şi sunt realizate dn piatră.
Intersecţia De 846/1 cu DJ 793 este amenajată.
3.12. Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare.
În cadrul proiectului nu se vor folosi resurse naturale.
13
3.13. Metode folosite în construcţie
Metodele folosite în construcţie sunt metode uzuale pentru
construcţia şi renovarea diferitelor structuri civile obişnuite.
3.14. Planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în
funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară
Fazele de desfăşurare ale proiectului sunt următoarele:
� amenajarea organizării de şantier;
� realizarea căilor de acces din incinta şi a fundaţiilor;
� realizarea construcţiilor (hale şi construcţii anexe);
� îndepărtarea resturilor de materiale şi a deşeurilor rezultate în
urma construcţiei;
� montarea sistemelor de ventilaţie - răcire, boxare şi furajare
automată.
3.15. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare
Alternativa adoptată prin PUZ Ferma Cermei 4. Nu se cunosc alte
proiecte planificate care ar putea avea legătură cu proiectul studiat.
3.16. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de
exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau
linii de transport al energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea
apelor uzate şi a deşeurilor)
- nu este cazul.
3.17. Alte autorizaţii cerute pentru proiect
� documentaţie tehnică DTAC.
14
3.18. Localizarea proiectului.
Amplasamentul este situat în teritoriul administrativ al comunei
Cermei şi constă din 51.400 mp teren arabil în extravilan conform Extraselor
C.F. nr. 300303 Cermei (nr. CAD 300303) şi 300304 Cermei (nr. CAD 300304).
Zona studiată este situată în extravilanul comunei Cermei (în Câmpia
Teuzului), la sud de DJ 793 (tronsonul Cermei – Lunca Teuzului). Tereurile
sunt accesibile dinspre vest, prin intermediul drumului judeţean DJ 793
(2.200m de la limita estică a com. Cermei), apoi spre sud pe o lungime de
2.900m, pe drumul de exploatare De 846/1 şi spre est pe o lungime de
1.500m, pe drumul de exploatare De 2237.
Vecinătăţile amplasamentului sunt:
� la est: canal de desecare Cn 1294 şi drum de exploatare, păşuni
� la sud: păşuni
� la vest: canal de desecare Cn 1292 şi drumul de exploatare De 2237,
terenuri arabile
� la nord: canal de desecare Cn 1286/1 şi drum de exploatare De 1286,
fermă agrozootenică.
3.19. Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa
Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context
transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea
nr. 22/2001;
Proiectul nu cade sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea
impactului asupra mediului în context transfrontieră.
3.20. Hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii
privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale şi
alte informaţii privind:
15
● folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi
pe zone adiacente acestuia;
Regimul juridic: teren în extravilanul localităţii Cermei, proprietatea
privată a beneficiarului.
Regimul economic:
- situaţia existentă: teren în extravilanul localităţii Cermei,
categoria de folosinţă - arabil;
- propunere: (prin Certificatul de urbanism eliberat de Primăria
comunei Cermei) – realizare fermă porci în intravilan, trup izolat - arabil.
● politici de zonare şi de folosire a terenului;
Zonarea şi folosirea terenului corespunde destinaţiei stabilite prin
planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului.
● arealele sensibile;
Proiectul propus de “Construire fermă de porci – 8160 capete”, ferma
Cermei 4 – comuna Cermei din judeţul Arad, se situează în situl de
importanţă avifaunistică ROSPA 0014 – Câmpia Cermeiului.
Suprafaţa ROSPA 0014 – Câmpia Cermeiului este de 19.976,80 hectare
şi se suprapune în proporţie de 100% peste teritoriul administrativ al
judeţului Arad (RO0051).
● detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în
considerare.
Nu sunt mai multe variante de amplasament.
3.21. Caracteristicile impactului potenţial, în măsura în care aceste
informaţii sunt disponibile:
Un impact destul de mic asupra factorilor de mediu.
3.22. O scurtă descriere a impactului potenţial, cu luarea în
considerare a următorilor factori:
16
3.22.1. Impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei şi florei,
solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al
apei, calităţii aerului, climei, zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului
vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre
aceste elemente. Natura impactului (adică impactul direct, indirect,
secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar,
pozitiv şi negativ);
Impactul asupra sănătăţii umane nu este semnificativ, atât în perioada
de construire, cât şi în cea de funcţionare, datorită distanţei mari între fermă
şi localităţile învecinate: cca 3,5 km faţă de localitatea Cermei şi Lunca
Teuzului cca 2,8 km faţă de localitatea Avram Iancu.
În perioada de derulare a lucrãrilor de construire, solul poate fi
afectat în urma unor scurgeri accidentale de produse petroliere de la
autovehiculele şi utilajele folosite, dar şi în urma depozitării necontrolate,
direct pe sol, a materialelor utilizate şi a deşeurilor rezultate.
Din punct de vedere al calităţii aerului, în perioada de construire,
există emisii provenite de la autovehiculele şi utilajele folosite pentru
transportul diverselor materiale, dar şi pulberi ca urmare a lucrărilor de
construire propri-zise. Având în vedere durata limitată a acestor lucrări,
impactul este redus.
În perioada de funcţionare, impactul asupra aerului poate fi
semnificativ, din cauza emisiilor provenite din dejecţii şi de la lagunele de
stocare. Datorită distanţei mari între fermă şi localităţile învecinate,
populaţia nu are de suferit din cauza acestor emisii. Totuşi, mirosul, poate
cauza discomfort populaţiei care lucrează ocazional în apropierea fermei.
În perioada de funcţionare, în condiţii normale, nu se va înregistra un
impact asupra apei. În cazul unor avarii sau a spargerii unei conducte care
direcţionează apele uzare menajere şi dejecţiile către zonele de stocare, pot
apărea infiltrări ale poluanţilor în apa freatică.
În perioada de construire, prin implementarea proiectului tehnic de
construcţie a halelor de producţie, sursele de zgomot şi vibraţii vor avea un
17
caracter temporar şi nu vor genera un impact major asupra populaţiei şi
sănătăţii umane.
În perioada de funcţionare, principalele surse generatoare de zgomot
sunt reprezentate de: sistemul de ventilaţie, sistemul de distribuire hrană,
sistemul de colectare al dejecţiilor şi curăţare al halelor, care sunt situate în
incintă închisă, acest lucru împiedicând producerea disconfortului în
exterior.
Nu există impact asupra peisajului şi mediului vizual datorită
amplasării fermei la o distanţă destul de mare faţă de drumul judeţean 793,
ceea ce face ca ferma să fie greu vizibilă.
Diversitatea faunei şi florei este redusă, pe amplasament, în
consecinţă impactul asupra acesteia va fi nesemnificativ.
Pe perioada de construire va exista un impact redus, pe termen scurt,
asupra atmosferei, prin pulberile şi praful rezultat în urma lucrărilor de
construcţie. Din transport vor mai rezulta pulberi şi gaze de eşapament.
Pe perioada fazei de funcţionare, impactul direct il au emisiile difuze şi
mirosul provenit în urma activităţii de creştere a purceilor. Datorită
amplasării fermei la distanţă de cca 2-4 km faţă de localităţile din jur,
impactul asupra populaţiei va fi nesemnificativ.
3.22.2. Extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/
habitatelor/ speciilor afectate);
Extinderea spaţială a zonei de influenţă a impactului este în strânsă
legătură cu natura impactului, de asemenea, cu magnitudinea şi
complexitatea acestuia. Zona de impact va fi limitată la vecinătăţile
amplasamentului proiectului.
Pe perioada de construcţie, pulberile eliberate în atmosferă vor avea
impact asupra aerului şi vor fi limitate numai la zona în care se vor
desfăşura lucrările de construire.
18
Ferma de porcine are în vecinătate, pe trei laturi, numai terenuri
folosite în scop agricol. Pe amplasament, nu există habitate sau specii care
ar putea fi afectate de pe urma impactului asupra solului sau a aerului.
Pe perioada funcţionării, impactul nu se va resimţi asupra populaţiei
din localităţile adiacente, datorită distanţelor destul de mari între ferma şi
aşezările umane învecinate.
3.22.3. Magnitudinea şi complexitatea impactului;
Conform situatiei prezentate mai sus, magnitudinea impactului este
în strânsă corelaţie cu functionarea corecta a sistemelor de ventilatie şi de
evacuarea periodica a apelor uzate în cazul halelor de productie.
Magnitudinea impactului va fi mică. Complexitatea lui va fi mică.
3.22.4. Probabilitatea impactului;
Impactul cu probabilitatea cea mai ridicată va fi cel determinat de
emisiile atmosferice şi, în special, dacă nu se respectă condiţiile de control al
proceselor din bazinele de stocare a dejecţiilor şi, respectiv, timpii de
evacuare a dejecţiilor din halele producţie. În cazul celorlalte tipuri de
impact, acestea se pot produce, în mod special, accidental, de exemplu: la
spargerea unei conducte de transport dejecţii; la depăşirea capacităţii de
stocare a dejecţiilor în bazinele special destinate; la administrarea
necontrolată pe terenurile agricole, etc.
3.22.5. Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului;
Pe perioada de construire, durata impactului este limitată. Frecvenţa
acestuia este discontinuă în ceea ce priveşte zgomotul provenit de la
utilajele folosite.
19
Pe toată perioada funcţionării fermei, impactul va fi resimţit mai ales
în ceea ce privesc emisiile atmosferice, pe toate perioada de creştere a
porcinelor şi de stocare a dejecţiilor. Reversibilitatea este fezabila şi va avea
loc la un oarecare timp după încetarea activităţii, inclusiv îndepărtarea
totală a dejecţiilor stocate.
3.22.6. Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului
semnificativ asupra mediului;
Pe perioada realizării construcţiilor se vor aplica următoarele măsuri
tehnice/operaţionale de evitare/reducere ale impactului de mediu:
• folosirea de utilaje de construcţie moderne;
• verificarea zilnică a stării tehnice a utilajelor şi echipamentelor;
• depozitarea temporară a deşeurilor de construcţie (dacă este cazul) pe
platforme protejate, special amenajate;
• executarea lucrărilor de construcţii numai pe suprafaţa special
destinată acestui lucru, fără a se afecta alte suprafeţe de teren;
• materialele pulverulente vor fi depozitate în spatii/recipiente, după
caz, închise etanş.
Pe perioada funcţionării fermei, se vor aplică următoarele măsuri de
evitare/reducere a impactului asupra mediului:
• respectarea măsurilor de igienă a producţiei prin urmărirea strictă a
programului de exploatare şi creştere a porcilor;
• utilizarea unui regim nutriţional adecvat pentru reducerea emisiilor
rău mirositoare;
• respectarea programului de eliminare a dejecţiilor, evitând stagnarea
lor în adăposturi;
• menţinerea condiţiilor aerobe în timpul eliminării manuale/mecanice
a reziduurilor;
20
• respectarea tehnologiei de colectare, precolectare şi evacuare a
deşeurilor menajere şi a dejecţiilor semilichide din grajduri;
• realizarea depozitării în siguranţă a materiilor prime şi a materialelor
şi manipularea corespunzătoare a acestora, a uleiurilor minerale,
inclusiv a celor uzate;
• respectarea tehnologiei de epurare finală a apelor uzate şi a utilizarii
nămolului deshidratat pentru fertilizarea terenurile agricole, conform
unui Plan de fertilizare aprobat de institutiile abilitate.
3.21.7. Natura transfrontieră a impactului.
Distanţa faţă de graniţe este foarte mare, astfel încât nu va există un
impact transfrontalier.
IV. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi
dispersia poluanţilor în mediu.
4.1. Protecţia calităţii apelor.
4.1.1. Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul.
Poluarea apei se produce atunci când, în urma introducerii unor
substanţe determinate – solide, lichide, gazoase, radioactive – apele suferă
modificări fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii
sau periculoase pentru sănătatea publică, viaţa acvatică, pescuitul
industrial, industrie, turism ş.a.
În faza de construire, poluantul care ar putea ajunge în apele de
suprafaţă este reprezentat de praful rezultat din activităţile de construcţie,
eventual din depozitarea materiilor pulverulente precum şi a
hidrocarburilor, în cazul scurgerilor accidentale pe sol/subsol. Întrucât
21
proiectul se va desfasura la o distanta suficient de mare de apele de
suprafata din zonă, este putin probabil ca acestea să fie afectate. Pe de altă
parte, nici apele subterane nu vor fi afectate, dat fiind ca nu se vor executa
lucrări care să afecteze pânza freatică.
In perioada de functionare, apele (acviferul freatic) pot fi poluate pe
doua cai;
(i) accidental – ca urmare a unor incidente la sistemul de
transport/stocare a dejectiilor lichide/semilichide;
(ii) prin utilizarea, la fertilizare, pe terenuri în panta catre ape de
suprafata sau pe terenuri foarte permeabile, cu nivel freatic
ridicat, şi în condiţii necontrolate, respectiv de nerespectare a
dozei stabilite.
4.1.2. Staţiile şi instalaţiile de stocare, epurare sau de preepurare a apelor
uzate.
Apele uzate provenite de la grupurile sanitare vor stocate în bazine
vidanjabile, de unde vor fi transferate priodic către o staţie de epurare de
către un operator specializat.
Apele uzate cu dejecţii din halele de productie (dejecţiile diluate în
apă) vor fi stocate în bazinele de stocare (lagune) şi apoi împrăştiate pe
câmp conform unui plan de fertilizare, avizat OSPA.
Având în vedere procesul de evaporatie foarte ridicat din timpul verii,
caracteristic zonei, fracţia lichidă se va evapora, reducând astfel cantitatea
de apă ce necesită manipulare/stocare/eliminare.
4.2. Protecţia aerului.
4.2.1. Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi.
În perioada de realizare a construcţiei, emisiile vor consta în gazele de
eşapament de la utilaje/autovehicule, precum şi în pulberile/praful
antrenat.
22
În urma activităţii de creştere a porcilor, există trei surse generatoare
de emisii în atmosferă:
• activitatea de creştere a porcilor, în urma căreia rezultă poluanţi
ca: NH3, H2S, CH4 , N2O, pulberi, care sunt evacuate prin
sistemul de ventilaţie a halelor de creştere;
• centralele termice, tip apartament, pe bază de G.P.L, existente
inca din functionarea anterioara, în urma cărora rezultă: CO,
SO2, NOx, pulberi, care sunt captate prin sistemul de evacuare a
gazelor arse;
• lagunele de stocare de la care rezultă poluanţi precum : NH3,
H2S, CH4 , N2O şi mirosuri.
4.2.2. Instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă.
În ceea ce priveşte reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă,
ferma este dotată cu un sistem mecanizat de ventilaţie, încălzire şi răcire al
aerului din hale, care controlează parametrii ca: temperatură, umiditate,
conţinut de amoniac, etc.
Ventilaţia naturală este asigurată prin intermediul coşurilor de
evacuare amplasate în acoperiş şi prin gurile de admisie amplasate partea
inferioară a pereţilor longitudinali. Ferestrele halelor sunt prevăzute cu un
sistem care le acţionează automat, iar ventilatoarele care asigură evacuarea
noxelor în exces, sunt acţionate printr-un senzor electronic.
4.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor.
4.3.1. Sursele de zgomot şi de vibraţii.
În faza de construire, sursele de zgomot şi vibraţii care sunt
reprezentate de maşinile şi utilajele folosite pentru construcţia halelor şi
clădirilor anexe. Zgomotul şi vibraţiile nu vor atinge un nivel ridicat, ele
având un caracter temporar.
23
În faza de funcţionare, obiectivul nu va reprezenta o sursă de zgomot
şi vibraţii. Nivelul zgomotului va fi redus. Periodic, însă, când se face
livrarea animalelor sau când se primesc purceii pentru creştere se va
înregistra un nivel mai ridicat al zgomotului.
4.3.2. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi
vibraţiilor.
Nu sunt necesare, deoarece localitatile sunt situate la distante mari şi
în zona nu exista habitate a caror specii de fauna sa fie perturbate.
4.4. Protecţia împotriva radiaţiilor.
4.4.1. Sursele de radiaţii.
Din desfăşurarea activităţii de construcţie şi, ulterior, din activitatea
de creştere a porcilor, nu vor rezulta emisii de radiaţii.
4.4.2. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor; alte
măsuri.
Nu este cazul
4.5. Protecţia solului şi a subsolului.
4.5.1. Sursele de poluanţi pentru sol, subsol.
Poluarea solului rezultă în urma acumulării de compuşi chimici
toxici, săruri, materiale radioactive, metale grele, deşeuri, care are ca şi
consecinţă modificarea compoziţiei natural a acestuia.
Din funcţionarea normală a fermei de creştere a porcilor şi a
întregului sistem de colectare şi eliminare a dejecţiilor, nu rezultă surse de
24
poluanţi pentru sol/ subsol cu exceptia unor situatii accidentale (ex.
spargerea conductelor de transport dejectii/ pierderea impermeabilitatii
componentelor de stocare a dejecţiilor, etc.) sau de utilizare necontrolata a
dejectiilor la fertilizarea terenurilor agricole.
4.5.2. Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului.
Utilajele/autovehiculele utilizate vor proveni din parcuri auto
controlate tehnic în mod corespunzător, cu verificările tehnice la zi, iar
materialele pulverulente vor fi depozitate în spaţii închise, fără a fi sub
influenţa curenţilor de aer.
Poluarea solului şi a subsolului în perioada de funcţionare este
prevenită datorită faptului că suprafeţele libere utilizate pentru diferite
actiuni (ex. alei transport auto; canale colectare ape pluviale) sunt
impermeabilizate (betonate).
4.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice.
4.6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect.
Proiectul propus de “Construire fermă de porci – 8160 capete”, ferma
Cermei 4 – comuna Cermei din judeţul Arad, se situează în situl de
importanţă avifaunistică ROSPA 0014 – Câmpia Cermeiului.
4.6.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii,
monumentelor naturii şi ariilor protejate.
Nu este cazul de măsuri speciale. Vor fi aplicate cele prezentate
anterior la analiza factorilor de mediu.
25
4.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public.
4.7.1. Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările
umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte
zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de
interes tradiţional etc.
Amplasamentul analizat se află situat la cca 3-4 km fata de localităţile
din jur. În zonă nu au fost identificate monumente istorice/de arhitectură
sau zone de interes tradiţional.
4.7.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a
obiectivelor protejate şi/sau de interes public.
Nu este cazul.
4.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament.
4.8.1. Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate.
În etapa de execuţie, principalele categorii de deşeuri care vor rezulta
sunt reprezentate de:
• deşeuri din construcţii:
� amestecuri metalice (cod 17 04 07);
� beton (cod 17 01 01);
� deşeuri menajere şi asimilabil menajere rezultate din activitatea
socială a personalului implicat în realizarea lucrărilor (cod 20 03
01);
� ambalaje de hârtie şi carton (cod 15 01 01);
� ambalaje de plastic (cod 15 01 02);
� ambalaje de lemn (cod 15 01 03);
26
� pământ şi pietre (cod 17 05 04);
� cabluri (cod 17 04 11);
� lemn (cod 17 02 01);
� sticlă (cod 17 02 02);
� materiale plastice (cod 17 02 03);
� materiale izolante cu conţinut de azbest (cod 17 06 01*).
În etapa de funcţionare, principalele categorii de deşeuri rezultate vor
fi reprezentate de:
• deşeuri provenite din activitatea de creştere a porcilor:
� dejecţii de animale (materii fecale, urină, inclusiv resturi
de paie) colectate separat şi tratate în afara incintei (cod
02 01 06)
� deşeuri de ţesuturi animale (cod 02 01 02)
• deşeuri provenite din activitatea sanitar- veterinară ( cod 18 02 02*)
• deşeuri provenite din activitatea de înlocuire a uleiului uzat:
� ulei uzat (cod 13 02 05*)
• deşeuri provenite din activitatea de curăţenie în societate:
� deşeuri menajere (cod 20 03 01)
• deşeuri asimilabile din industrie:
� ambalaje de hârtie şi carton (cod 15 01 01);
� ambalaje de plastic (cod 15 01 02)
� materiale contaminate cu substanţe chimice (cod 15 01 10*)
4.8.2. Modul de gospodărire a deşeurilor.
Deşeurile generate în faza de construcţie vor fi eliminate prin agenţi
autorizaţi. În funcţie de categorie, aceste deşeuri pot fi utilizate la
amenajarea drumurilor (cele inerte fară conţinut de substanţe periculoase).
Materialele care nu se pot recupera sau valorifica, rămase în urma executării
lucrărilor de construire, se vor transporta la un depozit de deşeuri autorizat.
27
Pentru faza de funcţionare, unele deşeurile provenite din activitatea
de creştere a suinelor (deşeuri de ţesuturi animale ) vor fi depozitate
temporar într-o cameră frigorifică, pentru ca mai apoi să fie preluate de o
firmă specializată în vederea eliminării sau incinerate. Deşeurile ce constau
în dejecţiile de animale vor fi tratate până la stabilizare, urmând să fie
utilizate ca fertilizatori pentru terenurile agricole.
Deşeurile provenite din activităţi de curăţenie şi cele asimilabile se
vor depozita temporar în cadrul firmei, în spaţii special amenajate, până la
transportul la un deposit autorizat, de către o firmă specializată.
4.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.
4.9.1. Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau
produse.
În etapa de construcţie nu vor fi utilizate substanţe sau preparate
chimice periculoase.
În etapa de functionare, vor fi utilizate substanţe sau preparate
chimice periculoase pentru activitati de tip DDD prin contractarea unei
firme autorizate.
4.9.2. Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice
periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu
şi a sănătăţii populaţiei.
Utilizarea se va face prin firme autorizate.
28
V. Prevederi pentru monitorizarea mediului.
5.1. Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de
poluanţi în mediu.
Conform precizărilor din cap. IV.
5.2. Sistemul de monitorizare – indicatori de calitate.
Pentru activitatea ce se va desfăşura în cadrul fermei, se va continua
programul specific de supraveghere, respectându-se cerinţele de
monitorizare impuse printr-o autorizaţie integrată de mediu.
In perioada de exploatare se vor realiza:
� monitorizarea freaticului, prin două foraje de hidroobservaţie, executate
în zona bazinelor de colectare, stocare şi fermentare un foraj de
hidroobservaţie amplasat în zona cea mai josa din incinta amplasamentului;
� monitorizarea apelor subterane din zonele terenurilor de fertilizare prin
foraje de control (conform Ord. MMGA nr. 242/2005);
� monitorizarea poluarii solului din zonele terenurilor de fertilizare prin
probe de sol (conform Ord. MMGA nr. 242/2005);
Se va realiza monitorizarea postinchidere, urmărindu-se în special:
• monitorizarea apelor subterane din zonele terenurilor de fertilizare prin
foraje de hidroobservaţie;
• monitorizarea poluării solului din zonele terenurilor de fertilizare prin
probe de sol.
Se vor respecta programele de monitorizare privind indicatorii
măsuraţi şi periodicitatea măsurătorilor stabilite de autorităţile abilitate prin
autorizaţiile emise. Efectuarea măsuratorilor de monitorizare se va face
folosind metode standardizate, în laboratoare autorizate. Rezultatele
29
automonitorizărilor vor fi inregistrate şi raportate autorităţii teritoriale
pentru protectia mediului.
VI. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile
altor acte normative naţionale care transpun legislaţia
comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apă,
Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deşeurilor etc.)
Proiectul se încadrează în directiva IPPC transpusă în legislaţia
naţională prin O.U.G. nr. 152/10.10.2005 privind prevenirea şi controlul
integrat al poluării.
Activitatea este menţionată în Anexa 1 a O.U.G. nr. 152/10.10.2005,
punctul 6.6.B. Instalaţii pentru creşterea intensivă a porcilor având o
capacitate mai mare de 2.000 de locuri pentru porcii de producţie (peste 30
kg).
VII. Lucrări necesare organizării de şantier.
7.1. Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier.
Organizarea de şantier va consta în:
• amenajarea unei zone pentru depozitarea materialelor şi
echipamentelor de lucru. Materialele pulverulente vor fi depozitate în
recipienţi închişi.
• lucrări de asigurare, avertizare şi împrejmuire a organizării de şantier.
30
Se vor folosi utilităţile existente în cadrul fermei (apă potabilă, energie
electrică canalizare).
7.2. Localizarea organizării de şantier.
Organizarea de şantier va fi amplasată pe terenul aferent proiectului,
în incinta fermei.
7.3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de
şantier.
Datorită anvergurii mici a organizării de şantier nu va exista un
impact semnificativ asupra mediului, în această etapă.
7.4. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia
poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier.
În timpul etapei de construcţie singurul poluant va fi reprezentat de
praf la care se vor adăuga gazele de eşapament. Emisiile vor fi de durată
scurtă şi nu sunt necesare instalaţii pentru reţinerea sau dispersia acestora.
7.5. Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în
mediu.
Folosirea utilajelor/autovehiculelor cu verificările tehnice la zi.
VIII. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea
investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii, în
măsura în care aceste informaţii sunt disponibile.
8.1. Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea
investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii.
La finalizarea investiţiei
31
• îndepărtarea tuturor utilajelor şi echipamentelor folosite, precum şi a
materialelor neutilizate;
• eliminarea deşeurilor cf. cerinţelor legislatiei gestionării deşeurilor;
• deşeurile valorificabile: cf. cerinţelor gestionării deşeurilor.
La încetarea activităţii
În primul rând se vor face deconectările de la reţelele de utilităţi, apoi
se va trece la desfiinţarea construcţiilor, prin aplicarea tehnicilor obişnuite
de demolare. În funcţie de destinaţia viitoare a amplasamentului se vor
putea stabili categoriile de lucrări necesare: fie aducerea amplasamentului la
starea iniţială, prin reconstrucţie ecologică, fie realizarea de noi obiective în
acord cu destinaţia actuală a zonei.
8.2. Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de
poluări accidentale.
Constructorul va fi instruit cu privire la modul de răspuns în caz de
accidente/avarii care pot provoca poluări. Se va dota organizarea de şantier
cu materiale absorbante pentru situatiile accidentale de scurgeri de
hidrocarburi.
Instalaţiile şi echipamentele vor fi utilizate numai de către angajaţii
special instruiţi pentru a se preveni eventualele defecţiuni/avarii. Periodic,
se va face verificarea tehnică a echipamentelor şi sistemelor existente pe
amplasament.
8.3. Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei.
V. cap. 8.1.
8.4. Modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării
ulterioare a terenului.
V. cap. 8.1.
32
IX. Anexe - piese desenate
9.1. Planul de încadrare în zonă a obiectivului şi planul de situaţie, cu modul de
planificare a utilizării suprafeţelor
- plan de încadrare în zonă;
- plan de situaţie cu amplasamentul perimetrului de exploatare.
9.2. Alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecţia
mediului.
Nu a fost cazul.
X. Pentru proiectele pentru care în etapa de evaluare iniţială
autoritatea competentă pentru protecţia mediului a decis
necesitatea demarării procedurii de evaluare adecvată, memoriul
va fi completat cu:
10.1. Descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată
de interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale
amplasamentului proiectului.
Societatea comercială SUIN VLADIMIXT S.R.L. are ca obiect
principal de activitate în punctul de lucru CERMEI, creşterea şi îngrăşarea
suinelor.
Prin prezentul proiect se propune realizarea unei ferme de creştere şi
îngrăşare porci în sistem intensiv, cu cu amenajările / clădirile axiliare şi
tehnico-edilitare necesare. Capacitatea de cazare este de 8.160 capete/ciclu,
cu 2 cicluri creştere/an.
33
Zona studiată are 11,00 ha, iar propunerile din incintă se grupează pe
o suprafaţă de 5,14 ha. Intervenţiile din afara incintei se referă la
modernizarea căilor de acces şi evacuarea apelor pluviale în canalele de
desecare din zonă.
Amplasamentul este situat în teritoriul administrativ al comunei
Cermei şi constă din 51.400 mp teren arabil în extravilan conform Extraselor
C.F. nr. 300303 Cermei (nr. CAD 300303) şi 300304 Cermei (nr. CAD 300304).
Zona studiată este situată în extravilanul comunei Cermei (în Câmpia
Teuzului), la sud de DJ 793 (tronsonul Cermei – Lunca Teuzului). Tereurile
sunt accesibile dinspre vest, prin intermediul drumului judeţean DJ 793
(2.200m de la limita estică a com. Cermei), apoi spre sud pe o lungime de
2.900m, pe drumul de exploatare De 846/1 şi spre est pe o lungime de
1.500m, pe drumul de exploatare De 2237.
Vecinătăţile amplasamentului sunt:
� la est: canal de desecare Cn 1294 şi drum de exploatare, păşuni
� la sud: păşuni
� la vest: canal de desecare Cn 1292 şi drumul de exploatare De 2237,
terenuri arabile
� la nord: canal de desecare Cn 1286/1 şi drum de exploatare De 1286,
fermă agrozootenică.
Coordonatele amplasamentului sunt redate în sistem STEREO 70, în
tabelul următor:
34
10.2. Numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunita.
Proiectul propus de “Construire fermă de porci – 8160 capete”,
ferma Cermei 4 – comuna Cermei din judeţul Arad, se situează în situl de
importanţă avifaunistică ROSPA 0014 – Câmpia Cermeiului.
10.3. Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de
interes comunitar în zona proiectului.
ROSPA 0014 – Câmpia Cermeiului se află la poalele Munţilor Codru
Moma, fiind caracterizată de păduri de luncă, păşuni şi fâneţe umede,
heleştee şi mlaştini. În vecinătatea oraşului Ineu se găseşte Pădurea şi lacul
Rovina, respectiv pescăria Mocrea, zone importante pentru păsări răpitoare
şi de baltă. Pe râul Teuz se află acumularea Cărand, cu un mozaic de
habitate foarte diversificat: mlăştinişuri, cursuri părăsite, zăvoaie, la
marginea acumulării aflându-se şi Pădurea Sic. Pescăria Cermei şi Pădurea
Balta sunt alte zone importante, iar păşunile şi pâlcurile de arbori din
preajma localităţii Apateu sunt importante pentru specii de stepă.
Este o zonă de câmpie bogată în firuri de ape, cu păduri de foioase,
câmpuri şi pajişti umede, bălţi mici. Impactul antropic este mijlociu şi se
referă la tăieri de arbori în perioada de reproducere a unor specii, precum şi
la transformarea zonelor umede în terenuri agricole.
Lista floristică rezultată în urma deplasărilor pe teren însumează un
număr de 126 taxoni (toate apartin increngaturii Magnoliophyta). Lista a fost
întocmită coroborând datele din teren cu sursele bibliografice de specialitate
şi ulterior verificată în vederea identificării unor taxoni specificaţi în anexele
nr. 3, nr. 4 (A şi B) şi nr. 5A ale OUG 57/2007.
Dintre speciile semnalate în zona de desfăşurare a proiectului, niciuna
nu figurează în anexele menţionate ale OUG 57/2007. O altă verificare s-a
35
făcut pentru a evidenţia eventuali taxoni periclitaţi (conform Dihoru et
Negrean, 2009), nefiind identificat niciun asemenea taxon. Specii de plante
citate în formularul standard Natura 2000 al sitului ROSPA0014 – Câmpia
Cermeiului nu există, aşa cum nu nu exista enunţate nici habitate în lista
acestui sit Natura 2000.
36
O altă verificare s-a făcut pentru a evidenţia eventuali taxoni
periclitaţi (conform Dihoru et Negrean, 2009), nefiind identificat nici un alt
taxon.
Caracteristicile generale ale sitului Câmpia Cermeiului sunt
următoarele:
Cod
% CLC Clase de habitate
N07
5 411, 412 Mlaştini, turbării
N12
47 211 - 213 Culturi (teren arabil)
N14 33 231 Păşuni
N15
2 242, 243 Alte terenuri arabile
N16
11 311 Păduri de foioase
N21
2 221, 222 Vii şi livezi
Speciile care pot fi afectate prin implementarea PP. Habitatele
diversificate semi-naturale permit stabilirea a unui număr mare de specii,
dintre care importante sunt cristelul de câmp, respectiv creşteţul pestriţ.
Codalbul cuibăreşte în partea de sud a zonei, iar perechi de vânturel de
seară pot fi observate pe păşunile din nordul sitului. Pe lângă cele
menţionate, mai remarcăm ca specie clocitoare stârcul galben (Ardeola
ralloides), şerparul (Circaetus gallicus) şi gaia neagră (Milvus migrans). În
perioada de pasaj zona joacă rol ca loc de popas pentru un număr relativ
mare de păsări de apă. ROSPA 0014 – Câmpia Cermeiului se protejează
pentru:
C1 – specii de interes conservativ global – 2 specii: cristelul de câmp
(Crex crex) şi vânturel de seară (Falco vespertinus);
C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii
Europene – 2 specii: codalb (Haliaeetus albicilla), creşteţ pestriţ (Porzana
parva).
37
Alături de speciile enumerate anterior, mai pot fi afectate speciile de
avifaună ce se regăsesc în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE şi
sunt cuprinse în formularul standard al sitului.
Cod Specie.
Pop.
rezidentă
Cuibărit Ierna
t
Pasaj Sit
Pop
Cons
erv
Izola
re
Glob
al
A029 Ardea purpurea 0-1 p D
A024 Ardeola ralloides 2 p D
A060 Aythya nyroca 5-7 p C B C B
A021 Botaurus stellaris 2-4 p D
A031 Ciconia ciconia 15-20 p C B C B
A030 Ciconia nigra 0-2 p D
A080 Circaetus gallicus 1 p D
A081 Circus aeruginosus 2-3 p D
A026 Egretta garzetta 3-4 p D
A075 Haliaeetus albicilla 1 p B B B B
A022 Ixobrychus minutus 15-20 p D
A246 Lullula arborea 40-60 p D
A023 Nycticorax nycticorax 5 p D
A072 Pernis apivorus 2-4 p D
A122 Crex crex 25-40 p C B C B
A097 Falco vespertinus 10-12 p C C C C
A119 Porzana porzana 30-50 p D
A338 Lanius collurio 200-500 p D
A339 Lanius minor 50-80 p C B C B
A089 Aquila pomarina 1-2 p D
A224 Caprimulgus europaeus 8-10 p D
A234 Picus canus 2-3 p D
A196 Chlidonias hybridus 10-12 p C B B B
A073 Milvus migrans 1-2 p C B C B
A236 Dryocopus martiu 1-2 D
A429 Dendrocopos syriacus 20-40 p D
A229 Alcedo atthis 1-3 p D
A307 Sylvia nisoria 2-4 p D
A238 Dendrocopos medius 10-12 p D
38
Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate
de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot
produce în viitor.
ROSPA0014 Câmpia Cermeiului este un sit desemnat pentru protecţia
spciilor şi habitatelor de importanta avifaunistică (SPA), situat în regiunea
de Vest a României, pe teritoriul administrativ a judeţului Arad. Se
regăseşte pe teritoriul administrativ a 6 localităţi: Apateu (12%), Beliu (34%),
Bocsig (65%), Cărand (26%), Cermei (42%), Ineu (40%) şi ocupă o suprafaţă
de 19.976,80 ha.
În cadrul sitului sunt două rezervaţii naturale: Balta Rovina, Sârcii
cenuşii de la Sâc. În rezervaţiile naturale desemnate toate activităţile umane
sunt restricţionate, fiind permisă doar vizitarea acestora în scop turistic.
Tipurile de proprietăţi de pe suprafaţa sitului sunt împărţite astfel:
Proprietate de stat. Statul român deţine în proprietate cursul râurilor
şi cea mai mare parte din păduri,
Proprietate a comunei. Primăriile deţin o mică parte din păduri şi
majoritatea păşunilor,
Persoane fizice. Acestea deţin în principal terenurile arabile,
fâneţele şi mică parte din păduri. În general proprietăţile sunt foarte
mici şi ca urmare pentru stabilirea măsurilor de management e nevoie
de contactarea a numeroşi proprietari.
Se constată o tendinţă de depopulare a zonei, mulţi tineri stabilindu-se
la oraşe. Ca urmare a retrocedării terenurilor agricole şi a pădurilor care nu
este încheiat pentru România, cea mai mare parte a terenurilor din sit vor fi
în proprietate privată. Acestea deţin şi în acest moment cea mai mare
pondere.
Cele mai multe terenuri din interiorul sitului sunt în proprietate
privată (peste 50%), urmată de proprietatea de stat (35%). Proprietarii
privaţi deţin în cea mai mare parte terenuri arabile, fâneţe, livezi, grădini,
media unei proprietăţi fiind în jurul unui hectar. Ca urmare sunt peste 3.000
39
de deţinători privaţi de astfel de terenuri în interiorul sitului. Exploataţiile
agricole sunt deseori mărginite de tufărişuri şi canale care au marginile
acoperite cu arbori sau tufărişuri. O parte din aceşti proprietari deţin şi
păduri în proprietate care sunt gospodărite de ocoalele silvice de stat aflate
în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva sau ocoale silvice
particulare care au început să funcţioneze de doar 4 ani. Tot ei deţin
majoritatea livezilor şi fâneţelor care sunt folosite ca locuri de cuibărire
pentru Crex crex şi pentru Dendropopos syriacus.
Primăriile deţin cele mai multe păşuni din acest teritoriu, precum şi
majoritatea păşunilor împădurite în decursul timpului. Aceste păşuni
împădurite în care păşunatul nu mai este posibil în acest moment, ocupă o
suprafaţă importantă în interiorul sitului Natura 2000, adăpostind o mare
biodiversitate.
Luând în considerare situaţia existentă, privitor la statutul de
conservare a speciilor şi habitatelor, structura şi funcționalitatea
ecosistemelor, precum şi activitățile umane desfăşurate în sit, nu se
preconizează a apărea evoluții semnificative şi schimbări în starea ariei
protejate. Pe viitor, se preconizează posibila apariție a unor schimbări
punctiforme, de mică anvergură, datorate în principal posibilii schimbări a
destinației unor terenuri sau unor activități umane, însă acestea vor putea fi
remediate sau evitate prin implicarea custozilor ariei protejate şi a
autorităţilor relevante de mediu.
A N E X E
41
Fermă creştere şi îngrăşare porci 8160 capete, Cermei 4 - Incadrare în zonă.