CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU

MEMORIImartorul oret 25

Traducere din limba francezdde Gheorghil[ Ciocioi

Cuprins

I.Adevlrataidentitate .....7ILLocul qidatanagterii ........17IllPdrin[ii. ......39IV.PrimiianipepdmAntulnatal. .......61V. Marealiturghie cosmiclacopillriei mele . . . . . . . . . 78

VI. Un nume pentru veqnicie . . . 116

VII. Constitu[ia, abecedarul gi calendarul. . . . . . . . . . . . 125

Vlll.Vulturulregal .....155IX. Azil de noapte pentru proletariatul ecleziastic . . . . .167

X. Scara de fier . .229

XI. Un poet intr-un cuib de vulturi . . . . .244

XIL Calea asprd ce duce la stele. . . . . . .2Bl

X[I. Via[a de toate zilele apoetului . . . .347

XIV. Cronica vielii cotidiene la Bucuregti . . . . .397

XV.Muzapoetului .....454XVI. Poetul incoronat de rege . .4Bg

XVII. Mutilarea Romdniei, ciderea regelui, masacre gi

cutremurul de pimdnt . . .499

XVm. Poetul lafizboi . .519

XIX. Regatul pierdut al Romdniei . . . . .537

Adevlrata identitate

I

Nici o fiinti omeneasc[ nu-gi poate alege data qi locul nagteriisale. Tot astfel cum nu-gi alege pirin[ii, culoarea ochilor sli orilimba pe care va trebui s[ o vorbeascl de-a lungul viegii.

Aceste elemente ne sunt impuse. Sunt un dat. Nu putem sS le re-fuz[m. Trebuie si le lnglduim. $i ni le vom asuma in timpul intregiinoasffe existenfe p[mintegti. Pdn[ la suflarea cea mai de pe urm5.

ln documentele folosite pentru identiflcarea noastrd la poliEie,in justilie sau la granill, nu se aflI decdt aceste elemente impusepersoanei noastre din afar[.

Adevlrata noastri identitate este oare, cu adevdrat, doar aceas-ta care ne este impusl nou[ fatalmente? Libertatea noastr[ de ale-gere gi voin[a noastr[ nu participd oare cu nimic la formarea pro-priei noastre identitlti? tn aparen16, rlmdnem complet strlini laelaborarea identitetii noastre. Totul ne-a fost impus. Absolut to-tuI. Nu ne alegem data gi locul nagterii noastre. Statura, pdrinfii,nationalitatea, fara in care ne-am nlscut, rasa, religia, limba pecare o vorbim, nimic, nimic dintre toate acestea nu este ales inmod deliberat de cltre noi inqine. Omul, despre care se pretindec[ este regele creafiei, este el, in realitate, asemenea animalelor?Este el oare incltugat precum regnul animal de legile mecanicii,ale inmullirii, cregterii gi morfii?

Nu existi nici o posibilitate de emancipare gi de eliberare? Nuexist[ nici un mijloc de evadare? S[ nu aib[ el nici o gansd de aavea pentru sine o existen[[ gi o identitate dupi voia sa, dupl ra-

CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHru

[iunea qi alegerea sa? Este el condamnat de la nagtere gi pdn[ la

moarte la o existen[[ programat[, cu un trup care i-a fost impus

de la intrarea sa in lume aga cum ii este impus[ uniforma peniten-

ciar[ unui ocnaq?

Ni se spune c[ putem evada in vis. Cu totul fals! Desigur, fi-

ecare dintre noi poate s6-qi inchipuie c[ s-a nlscut in Africa, cu

pielea neagr[ gi cd duce o existen[[ exoticfl. Ne putem chiar ima-

gina c[ suntem ndsculi din plrinli eschimoqi, intr-un iglu din La-

ponia. Putem, de asemenea, visa cI ne-am nlscut cu ochii oblici

qi pielea galben[, undeva in Imperiul Celest, ori la fel de bine pe

malurile Senei, in timpul Regelui Soate, sau de ce nu' la Vene-

[ia in vremea dogilor... Avem dreptul sI vislm tot ceea ce dorim.

Drama este c[ de indatl ce ne vis[m altundeva 9i altfel decdt sun-

tem nu ne mai recunoa$tem. Nu mai suntem noi ingine' Altcineva

e cel care evadeazd.. Identitatea inscris[ in pagaportul nostru este

inrldlcinat[ in strlfundul fiin1ei noasffe, in subconqtient, pAni in

adAncul incongtientului. Ea are riddcini nespus de puternice. Cu

neputinf[ de smuls. Cel care evadeazdnu sunt eu, ci un altul. Un

strlin. Suntem condamna[i sI r[m0nem, chiar 9i in vis, cu identi-

tatea noastrl actual[, in acelaqi loc, intotdeauna, cu statut de pri-

zonier. Adevlrata noastr[ identitate se reduce la un trup impus

din afar[, ca o uniform[ de pugcdria$, $i suntem forta[i s[ trlimdupl un program impus, pentru un timp limitat qi intr-un loc cir-

cumscris, ca intr-o curte de inchisoare?

2

E, de asemenea, lipsit de sens s[ reduci identitatea omului

doar la simple elemente ce sunt inscrise in paqaport, la fel cum ai

aprecia calitatea unei opere de art[ dup[ culoarea qi costul hdrtiei

in care este ambalatd. omul este singura creatur[ din univers care

este liber[ gi suveran5. in Sfdnta Scriptur[ se spune cd Dumnezeu

I-a creat pe om dupd chipul gi asem[narea Sa1.

Afirma{ia pare neverosimil[, deoarece, pu[in mai departe, se

spune c[ nimeni nu L-a vdzutpe Dumnezeu, inafard de Moise,

1Y. Facerea 1,27 .Pentruprezenta edilie in limba romtn[ s-afolosit Bibliasau Sfdnta Scripturd,editatd de Institutul Biblic ai de Misiune al Bisericii Or-todoxe RomAne, Bucuregti, 1988 (n. trad.).

MEMORtr. MARTORUL OREI 25

care nu L-avdzut decdt din spate gi, de altfel,I-a v[zut doar um6-

ruI. Cum poate Scriptura s[ afirme cd omul este creat dupl chipullui Dumnezeu, cdtd vreme nimeni nu L-a vlzut pe Dumnezeu? tnce const[ asem[narea cu El? Omul seam[n[ oare cu Dumnezeu

prin statur[, culoatea ochilor, forma fe[ei? Desigur nu, cdci fala gi

statura lui Dumnezeu sunt necunoscute.

Mai t0rziu, am aflat c[ omul este asemenea lui Dumnezeu prinlibertate. Cdci dintre toate creaturile universului doar omul este

liber gi suveran, asemenea lui Dumnezeu. $i c0nd libertatea este

total[, omul este liber s[ se opun[ qi sI spun[ nu chiar Creatoru-

lui sdu,lui Dumnezeu lnsuqi.

Caracteristica veqnic[ a omului este aceastd prerogativ[ divi-nil: libertatea.

Adev5rata identitate a omului e cea de creatur[ liber[. Singura

creatur[ liberd din univers.

3

in timpul existenfei sale plm0ntegti, omul este supus schimbd-

rilor. A fi supus schimb[rilor inseamnd a renagte in permanenf[.

Dar aici, na$terea nu se mai petrece in urma unei interven[ii strli-ne, cain cazul nagterii noastre fiziologice. Aceast[ naqtere rcz:ultil

din libera noastr[ alegere. Clci omul este suveran qi are posibili-tatea de a dispune de el insugi, de a se c0rmui qi de a alege.Astfel,noi suntem qi devenim - intr-un sens - proprii noqtri p[rin[i, cre-

6ndu-ne pe noi ingine, a$a cum vrem s[ fim gi, prin voinfa noasff[,ne pl[smuim dup[ modelul pe care ni-l alegeml.

Identitatea omului pe p[mdnt se manifestd prin intrebuinfareape care o atribuie elementelor d[ruite la nagterea sa. Adevlrataidentitate a omului nu constd in descrierea lui dup[ semnalmen-

tele din pa$aport, ci in felul in care r[spunde sfidIrilor gi obstaco-

lelor mediului inconjurltor qi ale istoriei, modelOndu-se el insugi

in astfel de situafii.Felul de a rlspunde sfid5rilor arati prerogativa noastr[ de cre-

aturl liber6, qi el este mai important decflt toate elementele impu-se identit[gii noasffe de loc gi data nagterii noastre, de clim[, ras[,epoc[, nalionalitate, p[rin1i, genealogie gi ereditate2.

1 Sfentul Grigorie de Nyssa, P.G . 44, col. 327 A.2 Arnold J. Toynbee, Study of History, Londra, 1949.

10 CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU

Iat[ un exemplu. Explordnd plmdntul, la inceputul existen[eisale, omul a ajuns pe [[rmurile oceanului. Apa era un obstacol

in calea sa. O sfldare. Nu putea s[ mai inainteze.Dar nu a dat

inapoi. A t[iat un copac gros, a construit o ambarcafiune qi s-a

dus, cu ajutorul vdslelor, pe insula vecind. Obstacolul era dep[-qit. Era o victorie strilucit[ a omului asupra oceanului. S-a in-ventat piroga. $i in zilele noastre, in Polinezia, oamenii continu[sd o foloseascS.

in Europa, omul a inventat, de asemenea, piroga. Dar el s-a in-verqunat sI meargl mai departe. Pentru a traversa oceanul, omuleuropean a construit transatlanticul gi, mai apoi, avionul cu re-

actrie. in Polinezia qi in Europa omul este acelagi. Obstacolul,oceanul, este acelagi. Ceea ce difer[ este rlspunsul dat de om. $iin aceasta const[ identitatea sa.

R[spunsul omului din Polinezia dat oceanului este piroga.

R[spunsul omului european sunt transatlanticul gi avionul cu re-

ac[ie. Acestea au dat celor doi civllizafia occidental5, unic[ minu-ne a lumii. Cdci, dacd altddatd erau gapte minuni ale lumii, astdzi

nu mai este decdt una singur6: civilizafia tehnici occidental[. Laaceastl minune viseazl to[i oamenii planetei. Aceastd civilizafiea coborit cele qapte minuni de odinioard la rangul de simple fapte

banale - aceasta este opera omului occidental, carte de identitatea omului european.

Identitatea omului nu trebuie cdutat[, agadar, in statura sa, inrasI, in locul qi data nagterii, aga cum vor sI ne fac[ s[ credem

pagapoartele, ci in rlspunsurile sale la sfldlrile mediului inconju-r[tor gi ale istoriei.

Adevdrata identitate a omului este cea pe care gi-o creeaz[ el

insugi, model0ndu-se dup[ ra[iunea sa, dupd liberul arbitru qi pro-pria lui voin[[.

Omul este o creatur[ liber[, qi mullumit[ acestui capital divin,mulfumit6 libert[Eii, fiecare om devine ceea ce vrea s[ fle. Devinepropriul lui pdrinte.

Desigur, exist[ societl1i gi medii pulin propice exercitirii libe-rului nostru arbitru gi propriei noasfre voinfe. Existi medii gi socie-

t51i funcialmente ostile. Ne zdrobesc. Ne in[bup[. Ne paralizeazd,.

Dar dac[ se merge la esen[a lucrurilor, ne dlm repede seama

cI este mai pu[in important mediul in care tr6im, cdt felul de a trli

MEMORII. MARTORI]L OREI 25

aici. Adam se pierde in Paradis, gi Lot se salveazl in Sodomal.Adam este infr0nt in Rai, iar Iov este biruitor in gunoi.2

4

O precizare se impune atunci cdnd este vorba despre adevflra-

ta identitate a omului. Cuvdntul om tt poate fi folosit niciodat[la plural. El nu poate fi decdt la singular. Nu existl oameni.Fie-care om este creat ca un exemplar unic gi de neinlocuit. Se spune:

,,Omul a fost creat ca individ unic, pentru a se gti c[ pe oricine su-

prim[ o existen[[ omeneasc[, Scriptura il invinuieqte exact ca gi

cum ar fi distrus lumea intreagI. $i pe oricine salveazd o singurlexistenf[ omeneasc[, Scriptura il socotegte ca gi cum ar fi salvat

lumea inffeagI."3Fiin[a omeneasc[ scap[ oricdrei deflnilii: ,,...ideea pe care

o avem despre personalitatea uman[, despre acel ceva personal

care face din fiecare individ uman o fiinf[ unic[ in lume, absolut

incomparabil[, ireductibilfl la alte individualit[1i, ideea de per-

soan[ o avem din teologia creqtind. Filosofia Antichitllii nu cu-

no$tea dec0t indivizi umani. Persoana uman[ nu poate fi expri-mat[ in concepte. Ea scapd oricdrei definifii rafionale, chiar ori-cdrei descrieri, fiindc[ toate proprietdlile prin care am vrea sI ocaracteizdm se pot reglsi gi la al[i indivizi. Persoana poate doar

sd fie perceputi in via[[ prin intui[ie direct[ ori poate fl exprimat[printr-o operl de art[. Cdnd spunem <<este un Mozarb> ori <<este

un Rembrandb>, ne afl[m de fiecare datl intr-un univers personal

care nu-gi are echivalent niciunde altundeva."a

Fiecare fiin[[ omeneasc[ este un univers unic care n-a exis-

tat inainte gi care nu va mai exista niciodatl dup[ ea. Fiecare omeste, aqadar, un exemplar unic qi de neinlocuit. $i, tocmai aceastl

caracteristic[ esenfiali, minunata civiliza[ie tehnici occidental[o ignor[ intru totul. Pentru aceast[ civilizalie, omul este o piesd

in maginlria sociali. O unealt[ de produc(ie qi de consum. Omul

1 Sfand Ioan GurI de Aur, P.G. 49, col. 344.2 Fericiful Augustin,Tractatus in epistolam Joannis IY,4.3 Talmudul, Sanhedrin IY, 4.a Vladimir Lossky, Essai sur la thdologie mystique de l'Eglise d'Orient,

Paris,I944,p.52.

11

L2 CONSTANTIN VIRGIL GIIEORGHru

este evaluat, apreciat Si tratat dup[ utilitatea sa gi dup[ randamen-

tul s[u. El poate fi inlocuit asemenea tuturor pieselor de schimb

ale maginilor.

Ignoran[a unicitdtii persoanei umane este p[catul de moarte a]

civiliza[iei noastre. Aceastl civilizafie este construit[ dupl mo-delul uzinelor. $i uzina nu cunoa$te decdt munca la bandl rulantigi in serie. Magina ignor[ unicul gi netnlocuibilul, deci omul,inadevdrata sa identitate.

5

Reac[ia la sfid5ri este intotdeauna personal[. Acelagi obstacol

suscit[ de fiecare datl tot atdtea reacfii c0te persoane sunt. Anu-mili oameni nu supravie[uiesc pierderii bog[[iilor lor. Pentru ei,

averea este totul. Allii prefer[ sI moar[ decflt s[-qi piardi cinstea.

Al1ii sunt distrugi de pierderea fiin[ei iubite.Cea mai mare nenorocire a mea a fost pierderea patriei. Era in

seara zilei de 23 august 1944.Aveam 27 de ani. Eram atagat cul-tural laAmbasada Romdni. M[ aflam la post in str[in6tate. Emi-siunile radiofonice din fara in care m[ aflam se incheiau in fieca-

re seard printr-un cdntec intitulat Laku noci,,,Noapte bunI". Nuinchideam niciodat[ postul inaintea incheierii acestui ctntec. Innoaptea aceea dupi cdntecul de leagln, programul a continuat. tnmod excepEional. S-a citit proclama[ia regelui Rom0niei care or-

dona armatei sale, ce lupta impotriva invadatorului strlin, s[ de-

pun[ armele gi si se pun[ in slujba inamicului.Era pr[buqirea. in mod brutal, nu mai aveam tard. MI aflam

suspendat ?n neant.

fara mea se afla de cdliva ani in rdzboi. $tiam c[ un fizboipoate fl pierdut ori cfigtigat. lntotdeauna exist[ invingltori qi in-vingi. De asemenea, ci toli oamenii sunt muritori. Ceea ce nu ne

impiedic[, ori de cdte ori moartea ne rdpegte o fiinf[ apropiat[, slavem impresia c[ ea a lovit pentru prima oar[. C[ ea nu existase

mai inainte.Mi se plrea de neconceput s[-mi pierd tpra.Cagi cum mi-ag fi

pierdut propriul trup. Era impotriva firii. Clci e impotriva firii sd

nu mai ai plmdntul sub picioare. Dac[ acoperigul s-ar fi prlbuqitpeste mine, ag fi fost mai putin surprins. Ag fi clzut gi ag fi fost

MEMORtr. MARTORUL OREI 25

zdrobit de plmAnt. Acum, nu mai aveam pimdnt pe care s[ cad.

Nici pentru a fi zdrobit. M[ aflam in go1. Suspendat. Flri nici unpunct de sprijin in spafiu. Eram in cldere liberI. in neant. Nimicde care s[ m[ ag[[. Nici mlcar un loc unde sI cad.

Nu-mi inchipuisem mai inainte cd Tara natald, patria mea,

avea o asemenea importan[d. C[ existenfa mea depindea de pa-

trie. Sunt oameni penffu care patria nu inseamn[ nimic. Uniispun: UDi bene ibi patria,,,Unde e bine acolo e patria"r.

tn acea noapte, i.am lngeles pe cei care spun c[ un om fir[ p[-mdnt nu este un om adevdrat qi cI moartea este de preferat exi-lului. Am inteles c[ Rom6nia, tara mea natal[, era prelungirea fi-reascl a propriului meu trup.

6

R[spunsul pe care l-am dat acestei sfidlri capitale nu este de-

loc original. Am reactionat la pierderea plmfrntului meu natal

asemenea str[mogilor mei. Asemenea poporului meu. Exact tnacelagi fel.

Rom6nia s-a ndscut la sf6rgitul secolului lnt0i. Are dou[ miide ani. Aceeagi vArst[ cu Biserica lui Hristos. Este r6u agezattr pe

harta lumii. RomAnia se afl[ ln Europa. Dar ea este extra rnuros.

Este ln marea periferie oriental[ a Europei.La R6strrit,ln nesf0rgitele lntinderi ale Uralilor, Mongoliei gi

Altaiului, unde se afl6 marile rezeryoare de popoare, barajele se

rup,ln perioade aproape ciclice, gi nenumlrate popoare se revar-

si cltre Occident. Ele nlvdlesc precum apele unui potop.Inund[,inghit totul in ffecerea lor. Nimic nu ar putea sd le opreasc[. Nuse poate ridica un baraj lmpotriva oceanului dezl[n1uit. Mongo-lii, hunii, tltarii, vandalii, gofii, vizigo[ii, gepizii, ostrogofii,Atti-la, Ginghis-Han, Tamerlan, toate aceste flageluri au ieqit din ace-

lagi rezervor. S-au nlpustit toate spre Occident. Prima far[ euro-peane inghift[ de barbari a fost Romdnia. Primii invadatori vorsosi incl de la nagterea Rom6niei.Tara mea este una dintre ulti-mele colonii romane intemeiate de Traian. La sosirea barbarilor,o parte dintre romani s-au retras. Ei nici mdcar n-au incercat si-i

t3

t Cicero, Tusculanus ,Y, 37 .

t4 CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU

opreasc[ pe barbari. S-au reintors in Italia. Au devenit italieni. Oalt[ parte dintre romani au rimas credincioqi strlmogilor 1or. Aur[mas romani. Au rezistat vr[jmaqilor. Au devenit romdni. Ei vorp[stra numele Romei. Clci intre rom0n gi roman diferen[a nu este

dec0t de o singur[ liter[. Timp de doufl mii de ani n-au existat de-

cdt gaizeci qi patru de ani de rdgaz. De libertate. Restul timpuluiei l-au trlit sub ocupa[ia invadatorilor care veneau intotdeaunadinspre RIsIrit. in Romdnia, de doul mii de ani, fiecare genera[ie

a cunoscut una ori mai multe invazii. Ne-am obignuit cu acestea.

La flecare invazie, rom0nii se retrag in munli, se slllgluiesc pe

in511imi. Aplic[ strategia orhideelor. Tot astfel am flcut gi eu.

7

Orhideele sunt flori tropicale. Sunt poate cele mai frumoase

flori din lumel. Pentru a trli, orhideele, care au o rldflcin[ mi-nuscul5, nu mai mare gi nu mai groas[ decit un ac de brodat, nu

au nevoie decdt de o flrOmd de p[mdnt, de pufin aer proaspit gi

de cdteva raze de soare. Nu e mult. Dar plm0ntul in pldurea tro-picall este invadat, exact ca RomAnia, de arbori uriagi, inalEi de

zeci de metri. Acegti uriagi vegetali confisc[ lntreg plmdntul cutrunchiurile pi cu rddlcinile lor de nemdsurat. Nu exist[ o buca-

t[ de p[mdnt liber in care orhideea s[ poat[ s6-gi infig[ minuscu-

la ei r[d[cin5. Chiar dac[ printr-o minune orhideea afl5 un fir de

pIm0nt unde sI-gi planteze mica ei r[d[cin6, aceasta nu foloseg-

te la ceva. Nu poate s[ supravietuiasc[, c[ci invadatorii nu con-

fisc[ doar plm0ntul, ci gi aerul gi lumina. in pldurile tropicale se

face noapte in plin[ zi. Arborii invadatori nu lng[duie soarelui sd

intre gi sd pogoare aici. Ocupangii uriagi ai Tropicelor confisc[ gi

aerul. ln pidurile tropicale te sufoci, n-ai aer, la fel ca in galeri-ile subterane.

Fir[ aer, f[r5 plm0nt qi flri 1umin6, orhideea este sortitl piei-rii. Nu-i r[mdne dec0t un singur mijloc de supravie[uire: si devi-nI o planti parazitil.

Toate creaturile vegetale ale p[durilor tropicale qi care triiescal[turi de invadatori sunt parazite. Ele trliesc aici atdt de bine...

1 Constantin Virgil Gheorghiu, Pourquoi m'a-t-on appeli Virgil?, Paris,1968, cap. 11.