Memoria

6
PROIECT DIDACTIC Data: Clasa: a X – a Profesor : Obiectul de învăţământ: Psihologie Unitatea de învãţare: PROCESE PSIHICE COGNITIVE SUPERIOARE Subiectul: MEMORIA Tipul lecţiei: predare-învăţare prin descoperire Competenţe generale: C1 – utilizarea conceptelor specifice psihologiei pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală; C2 – aplicarea cunoştinţelor specifice psihologiei în rezolvarea unor situaţii problemă, precum şi analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare. Competenţe specifice: 1.2 Identificarea legăturilor între procesele psihice şi a corelaţiei acestora cu diferitele etape ale dezvoltării personalităţii 2.2 Evaluarea caracteristicilor unor procese psihice, prin comparare şi prin utilizarea unor instrumente adecvate demăsurare; 3.1 Explicarea unor procese psihice utilizând diferite modele teoretice 4.2. Evaluarea unor tipuri de comportament psiho-social în contexte situaţionale date 5.2. Proiectarea unor conduite psihosociale adecvate cerinţelor unei situaţii date Concepte operaţionale: Definiţia şi caracteristicile memoriei Procesele şi formele memoriei Calităţile memoriei Factorii care optimizează funcţionarea memoriei Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, expunerea, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, brainstorming-ul, învăţarea prin descoperire. Instrumente de evaluare: verificarea frontalã, observarea sistematicã, fişã de lucru Forme de organizare a activitãţii: frontalã, individualã Resurse: - umane- clasa a X -a - de timp- 50’ - materiale oficiale: Programa şcolarã - bibliografice: Baddeley, A. (1998); Memoria umană. Editura Teora, Bucureşti Sălăvăstru, D. (2006); Didactica psihologiei. Perspective teoretice şi metodice. Editura Polirom, Iaşi. DEMERS DIDACTIC 1) Moment organizatoric 1

description

Memoria lectie

Transcript of Memoria

Page 1: Memoria

PROIECT DIDACTIC

Data: Clasa: a X – a Profesor : Obiectul de învăţământ: Psihologie Unitatea de învãţare: PROCESE PSIHICE COGNITIVE SUPERIOARESubiectul: MEMORIA Tipul lecţiei: predare-învăţare prin descoperireCompetenţe generale: C1 – utilizarea conceptelor specifice psihologiei pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală;C2 – aplicarea cunoştinţelor specifice psihologiei în rezolvarea unor situaţii problemă, precum şi analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare.Competenţe specifice:1.2 Identificarea legăturilor între procesele psihice şi a corelaţiei acestora cu diferitele etape ale dezvoltării personalităţii2.2 Evaluarea caracteristicilor unor procese psihice, prin comparare şi prin utilizarea unor instrumente adecvate demăsurare;3.1 Explicarea unor procese psihice utilizând diferite modele teoretice4.2. Evaluarea unor tipuri de comportament psiho-social în contexte situaţionale date5.2. Proiectarea unor conduite psihosociale adecvate cerinţelor unei situaţii dateConcepte operaţionale:

Definiţia şi caracteristicile memoriei Procesele şi formele memoriei Calităţile memoriei Factorii care optimizează funcţionarea memoriei

Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, expunerea, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, brainstorming-ul, învăţarea prin descoperire.Instrumente de evaluare: verificarea frontalã, observarea sistematicã, fişã de lucruForme de organizare a activitãţii: frontalã, individualãResurse:- umane- clasa a X -a- de timp- 50’- materiale oficiale: Programa şcolarã - bibliografice: Baddeley, A. (1998); Memoria umană. Editura Teora, Bucureşti Sălăvăstru, D. (2006); Didactica psihologiei. Perspective teoretice şi metodice. Editura Polirom, Iaşi.

DEMERS DIDACTIC

1) Moment organizatoric Se notează absenţii, se asigură condiţiile necesare desfăşurării optime a lecţiei , se solicită pregătirea materialelor

necesare pentru oră şi se specifică totodată şi tipul de comportament necesar bunei desfăşurări a lecţiei.2) Captarea atenţiei Scriu pe tablă - 1918 - şi întreb elevii ce poate reprezenta acest număr. Vom analiza acest aspect.3) Anunţarea temei şi a obiectivelor Vom studia astăzi un nou proces psihic, şi anume - Memoria (se notează titlul pe tablă). Aceasta are un rol foarte important în marile comportamente ale omului: cunoaştere şi învăţare, înţelegere şi rezolvare de probleme, inteligenţă şi creativitate. Vom analiza modul în care se defineşte memoria, caracteristicile acesteia, formele şi procesele memorie, calităţile memoriei. 4) Prezentarea optimă a conţinutului Vă propun un scurt exerciţiu de creativitate: vă rog să vă imaginaţi cum ar fi viaţa voastră fără memorie. Acesta

este un scurt exerciţiu de creativitate (de tip brainstorming) în care elevii sunt solicitaţi să-şi imagineze cum ar arăta viaţa lor fără memorie.

Este important să respectăm principiile brainstormingului: o Nu criticaţi ideile altora! o Daţi frâu liber imaginaţiei!

1

Page 2: Memoria

o Produceţi o cantitate cât mai mare de idei! o Preluaţi ideile celorlaţi să amplificaţi-le (Fără memorie, ar fi un adevarat haos, oamenii nu s-ar mai recunoaşte între ei, nu ar şti să vorbeasca, nu ar mai putea să gândească, nu ar şti ce trebuie să facă pentru ca să trăiască. O lume fără memorie ar fi ca şi cum ne-am naşte în fiecare zi. Memoriei îi datorăm primele noastre amintiri, datorită ei ne ştim numele şi tot datorită ei ne cunoaştem părinţii, fraţii, rudele...Fără memorie am trăi într-un veşnic prezent, sec şi gol . Numai pe bazele trainice puse ieri putem construi un azi şi mai apoi un mâine. Cum ar fi o casă fără temelie?Fără memorie nu există nici cunoaştere, nici gândire. Cum să ajungi să cunoşti şi să procesezi, dacă nu ai ce?)

După exerciţiul de creativitate, se prezintă un caz tragic de pierdere a memorie (cazul unui muzician, Clive Wearing) din volumul „Memoria umană” scrisă de Alan Baddeley (anexa 1). 5) Transmiterea şi asimilarea noilor cunoştinţe Omul, pe lângă multe alte capacităţi de care dispune (de a simţi, gândi, vorbi, imagina, dori, voi), o posedă şi pe aceea de a reţine, conserva, şi reutiliza propria sa experienţă. Acest lucru este realizat cu ajutorul memoriei. Deci, memoria se referă la experienţa trecută a individului (fapte, întâmplări, evenimente, persoane, obiecte cunoscute etc.). Ce se întâmplă cu acestea cu ajutorul memoriei? ....... ... ni le amintim, le readucem în prezent . Pentru a le readuce în prezent, evenimentele trecute, trebuie în primul rând întipărite în memorie. Dar nici acest lucru nu este suficient. Ni se întâmplă deseori să nu recunoaştem o persoană ori să nu mai putem recita o poezie învăţată în copilărie. De ce credeţi că se întâmplă acest lucru? ..... ....pentru că materialul întipărit nu a fost întipărit şi păstrat corespunzător Pentru o memorie funcţională sunt necesare întipărirea, păstrarea şi apoi reactualizarea materialului. Cunoscând acest lucru cum am putea defini memoria?

Memoria se defineşte ca procesul psihic de întipărire, stocare şi reactualizare a informaţiilor. Vom reliefa, în continuare, caracteristicile memoriei:

- activă, nu constă într-o simplă depozitare a informaţiilor, ci le prelucrează. Cele memorate suportă modificări.

- selectivă, omul reţine şi reactualizează doar o parte a informaţiilor în funcţie de motivaţie, interese, vârstă, grad de cultură etc.

- inteligibilă, presupune înţelegerea informaţiilor memorate, organizarea materialului memorat după criterii de semnificaţie;

- relativ fidelă, o amintire nu este o fotografie, amintirile prezintă deosebiri mai mici sau mai mari faţă de datele percepute iniţial;

- mijlocită, fixarea, păstrarea şi reactualizarea se realizează prin utilizarea unor procedee speciale: repetiţii, sublinieri etc.

- situaţională, în concordanţă cu particularităţile de timp şi spaţiu ale situaţiei, dar şi cu starea internă a subiectului.

După ce sunt explicate caracteristicile, urmează un scurt exerciţiu de memorie, pentru o mai bună înţelegere a caracteristicilor memoriei:

Elevii trebuie să-şi reamintească tot ceea ce au făcut în dimineaţa respectivă, din momentul în care s-au trezit şi până au ajuns la şcoală. Apoi, doi-trei elevi vor relata cât mai detaliat ce au făcut, cu cine s-au întâlnit etc., şi vom analiza relatările lor împreună cu elevii din perspectiva caracteristicilor anterior prezentate. Să ne reamintim definiţia pe care am dat-o memoriei. Din analiza ei putem deduce care sunt procesele (etapele) memoriei. ............. proces psihic de întipărire, stocare şi reactualizare a informaţiilor. Deci primul proces îl reprezintă memorarea informaţiilor, a experienţei. Termeni sinonomi pentru a desemna acest proces: întipărire, engramare, encodare, fixare. După prezenţa sau absenţa intenţiei de a memora, a efortului voluntar, memorarea se împarte în: a) Memorare neintenţionată (involuntară) - se realizează fără să vrem, fără să ne propunem acest lucru, fără să facem un efort deosebit în acest sens. Are un caracter nesistematic, fiind în funcţie de particularităţile stimulului şi de cele ale subiectului. Durează puţin trecând repede în forma intenţionată a memorării. b) Memorare intenţionată (voluntară) - presupune prezenţa scopului şi a efortului voluntar. Este organizată, sistematică, productivă, în funcţie de natura materialului (cu sau fără sens), face apel la o serie de procedee şi tehnici de memorare. În funcţie de prezenţa sau absenţa gândirii, a înţelegerii: a) Memorare mecanică (efectuată în lipsa înţelegerii) implică simpla repetare a materialului, duce la învăţarea formală; efectele ei sunt de suprafaţă, fără durabilitate în timp. În anumite situaţii acest tip de memorare este necesară (numerele de telefon, datele istorice, denumirile geografice, formulele etc.)

2

Page 3: Memoria

b) Memorare logică (bazată pe înţelegerea sensului, semnificaţiilor materialului memorat) este bazată pe înţelegere, pe dezvoltarea gândirii, asigură realizarea unei învăţări autentice. Este superioară memorării mecanice prin: autenticitate, economicitate, productivitate. Pentru a evidenţia importanţa şi eficienţa acestor forme ale memoriei, propunem elevilor un exerciţiu:

Clasa este împărţită în două subgrupuri şi apoi se distribuie fiecărui elev o fişă pe care se află liste de cuvinte şi pe fiecare fişă este precizată sarcina de lucru. Pe unele fişe se cere elevilor să grupeze noţiunile în clase (categorii), iar pe alte fişe se cere elevilor să memoreze cuvintele. După un minut, elevii vor întoarce fişa, iar pe altă foaie vor reproduce cuvintele din listă. Vom compara apoi rezultatele. Într-un caz s-a solicitat un efort de gândire, fără a se menţiona memorarea, iar în celălalt caz s-a cerut memorarea, dar nu şi aprofundarea înţelesurilor (anexa 2) Vom sublinia faptul că, cu cât activismul intelectual şi profunzimea înţelegerii sunt mai mari, cu atât mai productivă va fi memorarea. Următorul proces este păstrarea informaţiilor. Presupune reţinerea pentru un timp mai scurt sau mai îndelungat a celor memorate. Termeni sinonimi: stocare, conservare. Păstrarea depinde de: - condiţiile în care a avut loc memorarea - particularităţile materialului memorat În funcţie de durata păstrării, memoria poate fi împărţită în: a) Memorie senzorială : - memoria de foarte scurtă durată - de ordinul fracţiunilor de secundă;b) Memorie de scurtă durată : - memorie de lucru - se întinde între 1-2 sec şi maxim 8-10 minute; implicată în lectura rapidă;c) Memorie de lungă durată : - păstrează informaţiile un timp mai îndelungat, uneori toată viaţa, asigurând continuitatea trecut-prezent-viitor. Al treilea proces (şi ultimul) al memoriei îl reprezintă reactualizarea informaţiilor (termeni sinonimi: reactivare, recuperare). Este procesul memoriei care constă în scoaterea la iveală a conţinuturilor memorate şi stocate, în vederea utilizării lor. Reactualizarea se realizează prin: recunoaştere (este mai simplă, se bazează pe percepţie) reproducere (este o formă mai complexă) Recunoaşterea şi reproducerea se realizează, atât voluntar, cât şi involuntar, eronat sau fidel, prompt sau lent. Calităţile cele mai importante ale memoriei sunt: volumul memoriei , mobilitatea memoriei, rapiditatea fixării, trăinicia păstrării, fidelitatea reactualizării, promptitudinea reactualizării . Multe din datele experienţei anterioare se diminuează, dispar din mintea noastră. Intervine aşa-numitul fenomen al uitării, fenomen natural, normal şi mai ales relativ necesar. „Uitarea este înscrisă în legile omeneşti” – se spune în popor, subliniind astfel, necesitatea ei. Uitarea intrevine, aşadar, ca o supapă care lasă să se scurgă, să se elimine ceea ce nu mai corespunde noilor solicitări. Uitarea este un fenomen natural, pozitiv şi necesar numai în anumite condiţii. Când acestea nu sunt respectate, ea devine o piedică, o povară pentru memorie, care este nevoită să-şi reia de la început procesele. Una dintre întrebările care ne procupă cel mai mult este cum combatem uitarea? Uitarea poate fi combătută prin repetiţii care trebuie să respecte anumite condiţii: - numărul de repetiţii trebuie să fie optim - eşalonarea repetiţiei este mai eficientă decât repetiţia comasată- repetiţia este mai eficientă atunci când lectura este combinată cu încercările de reproducere- repetiţia poate fi organizată diferit prin reluarea materialului în întregime. Există o serie de factori care optimizează funcţionarea memoriei, precum:

Factori subiectivi: gradul de implicare a subiectului, interesele, trebuinţele, aspiraţiile, atitudinile, sănătatea, stresul, oboseala etc.

Factori obiectivi: natura materialului, gradul de organizare şi de sistematizare a materialului, volumul materialului, gradul de noutate a materialului, modul de prezentare, organizarea şi omogenitatea materialului, locul pe care îl ocupă materialulu în cadrul activităţii, poziţia materialului în structura seriei.

6) Fixarea cunoştinţelor Se realizează prin întrebări orale. -Cum definim memoria? -Care sunt principalele caracteristici ale memoriei? -etc. 7) Temă pentru acasă şi aprecierea activităţii Pentru ora viitoare aveţi de pregătit lecţia memoria. Pe parcursul orei vor fi apreciate răspunsurile elevilor, vor fi întărite, apreciate cele bune, corectate cele eronate. În finalul orei vor fi formulate aprecieri generale, colective şi individuale.

3

Page 4: Memoria

Anexa 1

Alan Baddely, în cartea „Memoria umană”, relatează cazul unui muzician care s-a îmbolnăvit de encefalită în urma unei infecţii virale. „ El a fost afectat într-o asemenea măsură, încât nu-şi putea aminti decât ceea ce s-a întâmplat cu câteva minute înainte şi, în consecinţă, consideră că abia în momentul respectiv şi-a recăpătat conştienţa. El ţine un jurnal în care îşi notează această obsesie: pagini întregi de note în care menţionează data, ora şi faptul că abia a redevenit conştient. (...) Ori de câte ori apare soţia sa, Clive o întâmpină cu bucuria celui care nu a văzut persoana iubită timp de mai multe luni, astfel încât ea nu trebuie decât să părăsească încăperea timp de două, trei minute şi să se reîntoarcă pentru ca bucuria să se repete; este un proces întotdeauna plin de emoţie, care se exprimă întotdeauna în acelaşi mod. Clive trăieşte într-un prezent permanent, fiind incapabil să înregistreze schimbările sau să folosească trecutul pentru anticiparea viitorului, o situaţie pe care el a descris-o odată ca fiind „iadul pe pământ. Este ca şi când ai fi mort în acest timp nenorocit”. Nu se poate bucura de cărţi deoarece nu le poate urmări intriga, nu manifestă nici un interes pentru problemele curente, acestea fiind pentru el lipsite de sens, întrucât nu-şi poate aminti contextul. Dacă iese din casă se pierde imediat. Muzicianul este un adevărat prizonier într-o mică insulă a conştientului înconjurată de marea amneziei”.

Anexa 2

Fişa 1 Citiţi cu atenţie următoarea listă de cuvinte şi grupaţi-le în categorii:

Colonel Cabană Trandafir Colibă Zinc Votcă Cort Daltă

Rom Cupru Narcisă Hotel Căpitan Aluminiu Vin Caporal

Violetă Bronz Burghiu Bere Bujor Fierăstrău Cui Sergent

Fişa 2 Citiţi cu atenţie următoarea listă de cuvinte, încercând să le memoraţi (pe această listă sunt înscrise aceleaşi cuvinte aflate şi pe fişa 1).

Colonel Cabană Trandafir Colibă Zinc Votcă Cort Daltă

Rom Cupru Narcisă Hotel Căpitan Aluminiu Vin Caporal

Violetă Bronz Burghiu Bere Bujor Fierăstrău Cui Sergent

4