MEDIU INCONJURATOR SI PEISAJE DIN EUROPA SI ROMANIA.doc

3
MEDIU INCONJURATOR SI PEISAJE DIN EUROPA SI ROMANIA Europa este unul dintre continentele cu un grad ridicat de urbanizare, o mare densitate de populaţie şi o multitudine de activităţi economice şi, ca urmare, mediul înconjurător este, în cea mai mare parte, antropizat şi antropic. Spaţiile naturale s-au redus la zona de dincolo de Cercul polar, la etajele montane înalte şi la arealele protejate de legislaţia ţărilor europene. Mediul înconjurător european se identifică, într-o mare măsură, cu mediul temperat (exceptând teritoriile de la nord de Cercul polar şi de zona de sud-est care are o climă caldă şi deşertică). In cadrul mediului înconjurător european se diferenţiază o multitudine de peisaje regionale sau locale. In spaţiul european se pot identifica: - mediul insulelor arctice; - mediul tundrei (incluzând Islanda, nordul Scandinaviei, Peninsula Kola şi nordul Câmpiei Est-Europene), cu un grad redus al intervenţiei antropice; - mediul temperat-rece , corespunzător pădurilor de conifere(aprox. între 55º şi 70º lat.N); - mediul temperat-oceanic din Europa de Vest şi Centrală, specific pădurilor de foioase (în prezent puternic modificat prin intervenţia antropică, înlocuit de peisaje agricole, industriale şi ale aşezărilor); - mediul temperat-continental ocupă spaţii întinse, începând din estul ţării noastre, până în Câmpia Precaspică, specifică stepei, înlocuită aproape în totalitate de spaţii cultivate aflate

Transcript of MEDIU INCONJURATOR SI PEISAJE DIN EUROPA SI ROMANIA.doc

MEDIU INCONJURATOR SI PEISAJE DIN EUROPA SI ROMANIAEuropa este unul dintre continentele cu un grad ridicat de urbanizare, o mare densitate de populaie i o multitudine de activiti economice i, ca urmare, mediul nconjurtor este, n cea mai mare parte, antropizat i antropic. Spaiile naturale s-au redus la zona de dincolo de Cercul polar, la etajele montane nalte i la arealele protejate de legislaia rilor europene. Mediul nconjurtor european se identific, ntr-o mare msur, cu mediul temperat (exceptnd teritoriile de la nord de Cercul polar i de zona de sud-est care are o clim cald i deertic).

In cadrul mediului nconjurtor european se difereniaz o multitudine de peisaje regionale sau locale.

In spaiul european se pot identifica: - mediul insulelor arctice; - mediul tundrei (incluznd Islanda, nordul Scandinaviei, Peninsula Kola i nordul Cmpiei Est-Europene), cu un grad redus al interveniei antropice; - mediul temperat-rece, corespunztor pdurilor de conifere(aprox. ntre 55 i 70 lat.N); - mediul temperat-oceanic din Europa de Vest i Central, specific pdurilor de foioase (n prezent puternic modificat prin intervenia antropic, nlocuit de peisaje agricole, industriale i ale aezrilor); - mediul temperat-continental ocup spaii ntinse, ncepnd din estul rii noastre, pn n Cmpia Precaspic, specific stepei, nlocuit aproape n totalitate de spaii cultivate aflate parial n diferite stadii de degradare generate de agrotehnologii defectuoase, la care se adaug peisajele aezrilor care induc i o concentrare a reelelor de comunicaii; - mediul mediteranean specific Europei Sudice, n care vegetaia pdurilor de foioase semperviriscente a fost nlocuit, n cea mai mare parte (datorit degradrii), de tufiuri i arbuti xerofii. Presiunea antropic n teritoriu este foarte mare, manifestat prin aezri, activiti productive dar i turism; - mediul montan, corespunztor reliefului cu altitudini de peste 1000 m, care prezint o evident etajare biopedoclimatic, cu o intervenie antropic mai mic (mai intens n spaiul depresiunilor i culoarelor de vale);In spaiul romnesc se remarc aceleai trsturi ale mediului ca n spaiul european. Se pot diferenia: - mediul montan i alpin, la altitudini ntre 800 i 2544 m, cu o etajare biopedoclimatic evident, n care prezena aezrilor permanente pn la 1600 m altitudine (n Munii Apuseni) indic un grad de antropizare superior spaiului montan european n ansamblu; - mediul regiunilor de deal i podi specific Subcarpailor, dealurilor i podiurilor cu altitudini ntre 300 i 1000 m, cu un relief colinar, cu bogate resurse de subsol, difereniat ca peisaje i folosire antropic (versani mpdurii cu foioase, sau cu puni, dealuri nalte sau joase, depresiuni, culoare de vale i terase cu aezri, ci de comunicaie sau culturi), suprafee degradate de procese de versant etc.; - mediul cmpiilor, cu interfluvii netede i ntinse desprite de culoare largi de vale cu lunci extinse, cu areale forestiere reduse i mari suprafee cultivate; - mediul luncilor i al Deltei Dunrii, cu suprafee inundabile sau cu mari suprafee acvatice, cu vegetaie specific higro i hidrofil, cu un grad de antropizare mai redus (exceptnd suprafeele ndiguite, desecate i valorificate agricol), cu un specific al aezrilor i activitilor umane (pescuit, turism, n cazul Deltei Dunrii)