MEDITA}IA TRANSCENDENTAL| Un experiment de 5 zile [i 3 ... · via]a lor a fost complet dat\ peste...

$: MEDITA}IA TRANSCENDENTAL| Un experiment de 5 zile [i 3 ... · via]a lor a fost complet dat\ peste cap: din psihologi, pedagogi [i personalit\]i culturale mul]i s-au trezit muncitori$
1,5LEI

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

www.suplimentuldecultura.ro Polirom [i Cartea Româneasc\la T`rgul Gaudeamus 2011

»» UUrrmm\\rree[[ttee [[ii ccoommeenntteeaazz\\ aarrttiiccoolleellee ddiinn eeddii]]iiaa ttiipp\\rriitt\\ aa rreevviisstteeii [[ii cceellee mmaaiipprrooaassppeettee [[ttiirrii ddiinn aaccttuuaalliittaatteeaa ccuullttuurraall\\ »» PPrrooggrraammuull ccoommpplleett aall llaannss\\rriilloorr »» ~~NN PPAAGGIINNAA 1122

Un `ndreptar al crimei

Florin Irimia

O cronic\ a volumului Mr. Peanutde Adam Ross: „Un amestecinteresant, bine dozat, de thrillerpsihologic, roman noir, dar [imetafic]iune postmodern\, Mr. Peanut st\ bine la capitoleleAtmosfer\, Credibilitate,Inventivitate“.

~N » PAGINILE 10-11

CRONIC| DE CARTE

ANUL VIII » NR. 333 » 19 – 25 noiembrie 2011 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

Adio, tovar\[i! –Adio, dar r\m`ncu tine?

Iulia Blaga

Primul episod al serialului documentardifuzat joia de TVR 1 a avut o avan-premier\ la Cinemateca Român\, SalaEforie.

~N » PAGINA 3

O experien]\teribil\ [iiluminatoare

Interviu de Bogdan Romaniuc

Ruxandra Cesereanu [i Marius Conkanr\spund `ntreb\rilor „Suplimentului decultur\“ pe tema volumului-experiment}inutul Cel\lalt, o poveste despre unb\ie]el [i o feti]\ bolnavi de sindromulDown, care tr\iesc `ntr-un orfelinat [iconstruiesc la nesf`r[it lumi compen-satorii, din care nu se mai poate ie[idec`t `ntr-un alt ]inut.

~N » PAGINA 9

MEDITA}IA TRANSCENDENTAL|

Un experiment de5 zile [i 3 deceniide efecte secundare

~n 1981, 315 români au experimentat aceast\ tehnic\ de relaxare oriental\ [i apoi, `n numai c`teva luni,via]a lor a fost complet dat\ peste cap: din psihologi, pedagogi [i personalit\]i culturale mul]i s-au trezitmuncitori necalifica]i `n fabrici, iar al]ii au murit. Dup\ Revolu]ia din 1989, cei dec\zu]i [i-au reluatprofesiunile din care fuseser\ alunga]i [i au sperat c\ noile autorit\]i ale unei Românii pe care oconsiderau de acum liber\ `i vor reabilita juridic, administrativ [i moral. Toate demersurile au r\mas f\r\nici un rezultat. ~n 2011, ace[ti oameni `nc\ poart\ stigmatul sentin]elor abuzive date de comuni[ti.

Care este valoarea unei cariere distruse? M\rturii esen]iale `ntr-un text de R\zvan Chiru]\ ~N » PAGINILE 4-5

Lucian Dan Teodorovici: „De fapt, asta ne lipse[te `n primulr`nd, `naintea infrastructurii: m`ndria na]ional\“.LIPSURI

editorial

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 333 » 19 – 25 noiembrie 2011

SUPLIMENTUL LUI JUP

&TEO GHEO

Radu Pavel Gheo

La sf`r[itul lunii septembrie, la o trece-re la nivel din apropiere de MiercureaCiuc, s-aa petrecut unul din multeleaccidente mortale ce au loc sistematic`n ultimii ani pe c\ile ferate române[ti.Un automobil a fost lovit `n plin deun tren personal care circula spreBra[ov, iar [oferul a murit.

De data aceasta v`lva a fost ceva maimare, fiindc\ cel omor`t, Szabo Janos,era triplu campion na]ional la schi. Cir-cumstan]ele accidentului au fost [i elede natur\ s\ st`rneasc\ interesul. Dinc`te s-a spus, t`n\rul campion era depen-dent de adrenalin\, iar `n acea zi se lua-se la `ntrecere cu trenul, rul`nd cu vite-z\ pe [osea, `n paralel cu acesta. C`nda ajuns la trecerea la nivel, a `ncercats-o traverseze prin fa]a garniturii detren, ca `ntr-un film american de ac-]iune... dar n-a reu[it. Povestit astfel,sun\ stupid: un t`n\r care a murit fi-indc\ voia s\ `ncerce senza]ii tari, camca `n faimosul film Rebel Without aCause. Dar mie mi-a atras aten]ia undetaliu aparent nesemnificativ.

~n reportajul realizat de cei de laProTV unul dintre cet\]enii intervie-va]i a pomenit despre necesitatea in-stal\rii unei bariere la acea trecerepeste calea ferat\. C\ci, `ntr-adev\r,trecerea era semnalizat\ doar cu ocruce a Sf`ntului Andrei. {i, cu toatec\ asta nu-i scuz\ cu nimic pe [oferiicare se reped bezmetic peste linii,num\rul trecerilor „p\zite” doar de ocruce a Sf`ntului Andrei este excesivde mare, oric`t de cre[tin ar fi poporulde [oferi români.

Dac\ `n locul unde t`n\rul SzaboJanos a vrut s\ taie calea trenului ar fifost o barier\, nu un simplu semn deavertisment (c\ci cine din Româniamai ia `n seam\ astfel de semne dac\nu vede [i un echipaj de poli]ie pe-aproape?), accidentul nu s-ar fi pro-dus. Iar cazul amintit aici e doar unexemplu, nici m\car cel mai bun. Exist\ destule locuri unde trecereapeste linia ferat\ e marcat\ doar cuacel semn, care la noi `nseamn\ defapt „~ncearc\-]i norocul”, locuri undear fi fost nevoie de o barier\ care s\`mpiedice exact genul acesta de aven-turism nes\buit. Mai ales c\ el e cevaspecific [oferului autohton contempo-ran. Nu degeaba s`ntem ]ara cu celmai mare num\r de accidente automortale din Europa.

De ce n-o fi fost o barier\ acolo?Sau, m\ `ntreb acum, o fi fost vreuna[i va fi fost desfiin]at\? Aici voiam de

fapt s\ ajung, fiindc\ aici e punctulnevralgic. ~n mod normal, date fiindstatisticile poli]iei [i datele generalelegate de circula]ia din România, C\ileFerate Române ar putea limita astfelde cazuri instal`nd ici [i colo bariereac]ionate manual sau electric. Sau celpu]in n-ar fi trebuit s\ fac\ altceva –ceva ce fac de mai bine de un dece-niu: n-ar fi trebuit s\ desfiin]eze sutede bariere, cantoane [i alte facilit\]ice ]ineau de a[a-numita Siguran]\ aCircula]iei CFR. Sistemul de bariere [icantoane a fost g`ndit odinioar\ bine,]in`nd cont de poten]ialele riscuri existente la intersec]iile cu drumuri [i[osele din ]ar\. Apoi au venit `ns\ vre-murile postrevolu]ionare [i, ca [i `nalte p\r]i, s-a stricat [i ce era binef\cut. Nu pentru c\ n-ar fi fost bani(cum se justific\ mereu `nal]ii func]io-nari ai Ministerului Transporturilor), cifiindc\ aici a fost un loc de unde s-aputut fura nem\surat, iar reducerilede cheltuieli s-au f\cut mereu pespinarea oamenilor obi[nui]i.

Szabo Janos e doar un caz – [i, `nmare parte, o victim\ a propriei neso-cotin]e. M\ g`ndesc `ns\ c\ `ntr-o ]ar\normal\ n-ar fi fost a[a. Sistemul dec\i ferate române[ti, cu barierele luilips\, cantoanele CFR distruse [i g\riledesfiin]ate, a facilitat aceast\ moarte.Consoleaz\ pe cineva c\ oricum nu semai poate face mare lucru? C\ `nsu[iacest sistem e azi muribund?

Lucian Dan Teodorovici

A]i observat `n ultima vreme,s`nt convins, c`teva ini]iative demediatizare pozitiv\ a Români-ei n str\in\tate. Nu m\ g`ndescaici la campaniile doamnei mi-nistru Udrea, ale c\rei eforturiau drept efect ni[te clipuri pu-blicitare cu abia c`teva mii sau,hai s\ zicem, zeci de mii de vi-zualiz\ri pe YouTube. Mediati-zarea la care m\ refer, cu un e-fect mult mai important, e ceape care au `nceput s-o fac\ une-le institu]ii de pres\ vestice, prinemisiuni „eliberate“ de coordo-narea, pl\tit\ pe bani grei, a sta-tului român.

S\ amintesc doar bornele ce-le mai importante, ntre care sepot g\si [i alte repere de acestgen. A fost, `n urm\ cu pestedoi ani, acea edi]ie a celebrei

emisiuni „Top Gear“, care nudoar c\ a atras aten]ia asupra Ro-mâniei, dar a [i creat, pentru ze-cile de milioane de telespecta-tori ai respectivei emisiuni, oimportant\ atrac]ie turistic\ – evorba de Transf\g\r\[an, califi-cat de realizatori, nu o singur\dat\, drept „cel mai bun drum dinlume“. A doua born\ e foarte re-cent\, se nume[te „Wild Carpa-thia“ [i este un documentar rea-lizat de Travel Channel, `n careinclusiv Prin]ul Charles are c`tevaapari]ii n rol de ghid, l\ud`nd Ro-mânia [i poten]ialul ei enorm.

Nu s`nt, spuneam, doar dou\„flori“ – cu care, evident, prim\-var\ nu s-ar face. Cei ce urm\-resc canalele de televiziune genDiscovery au putut vedea `n ul-timii doi-trei ani alte c`teva ase-menea descoperiri entuziaste alerealizatorilor de la respectivele

canale TV, insist`ndu-se tot maimult asupra caracterului „s\lba-tic“ al naturii din România [i, a-diacent, dar la fel de important,asupra unor obiective turisticeprecum Delta Dun\rii, m\n\sti-rile din Bucovina, castelele Bran,Pele[ sau Hunedoara, ora[e ca Bra-[ov, Sibiu, Sighi[oara sau Cluj.

P`n\ c`nd str\inii `[i vor schim-ba percep]ia turistic\ asupra Ro-mâniei s`nt `ns\ necesari `nc\mul]i ani, multe alte asemeneaemisiuni [i numeroase alte ini]ia-tive. {i da, e necesar\ `n primulr`nd o infrastructur\, care s\-ipoarte pe turi[ti dincolo de Bu-cure[tiul `nc\ destul de cenu[iu`n care aterizeaz\, care s\ le per-mit\ s\ nu se sufoce `n praful u-nor drumuri `nghesuite sau s\-[irup\ ro]ile ma[inilor `n gropiledin asfalt. Dar nu despre astavreau s\ scriu – de[i, n mod cert,

c`rcota[ii care umplu nu numaiforumurile, dar [i spa]iile de emi-sie ale unor televiziuni autohto-ne s-ar bucura s\ accentuez aiciperspectiva asta.

Vreau s\ m\ opresc ns\ toc-mai asupra acestor c`rcota[i. Pecare, de[i i-am localizat pe foru-muri [i la televiziuni, nu-i g\simexclusiv pe-acolo. ~i g\sim chiar[i `n fiecare dintre noi, m\car `nunele momente. C\ci ultimii do-u\zeci de ani, ca s\ nu mai vorbimde jum\tatea de secol anterioar\,ne-au obligat practic s\ ne dis-pre]uim ]ara [i, prin extensie, penoi n[ine. Oric`nd ni se arat\ unpahar umplut pe jum\tate, s`ntemcapabili s\ ]inem conferin]e timpde ore ntregi despre spa]iul gol dep`n\ la gura acelui pahar. S`ntem,am mai spus-o, poporul lui „da,dar...“ . ~n care „da“-ul e doar un ac-cept rostit cu jum\tate de gur\,

iar accentul cade pe „dar“. Daravem mari probleme, dar s`n-tem s\raci, dar s`ntem incapabi-li, dar s`ntem lene[i, dar s ntemcondu[i prost. De fapt, neincludem[i pe noi pentru c\ n-avem ce face,`ns\ ne includem prin excludere.C\ci o spunem ca [i cum n-amface parte din acela[i popor. „Noi,românii“ sun\ `n gura noastr\mai degrab\ a „ei, românii“.

Revenind la emisiunile desprecare am amintit, tonul meu nu eunul naiv-entuziast. Evident c\ele nu reu[esc s\ schimbe pestenoapte perspectiva str\inilor.Evident c\ ele nu aduc cohortede vizitatori gata s\-[i cheltuiemilioanele de euro sau dolaripentru a hr\ni ur[ii din p\du-rile noastre. Au `ns\ un alt e-fect, pe care ndr\znesc s\-l sus-]in `n ciuda lipsei oric\rui stu-diu sociologic `n sensul \sta.Anume: ne schimb\ nou\ per-spectiva. Ne fac s\ punem un ac-cent mai puternic pe „da“, chiardac\ ne p\str\m `nc\ „dar“-ul.

Perspectiva noastr\ asupranoastr\ n-are cum s\ fie una bu-n\, de vreme ce tr\im aici [i neconfrunt\m mult mai des cu mi-zeria de pe str\zi [i cu lipsurile

de toate felurile, dec`t cu fru-muse]ea ur[ilor din mun]i, acastelelor sau a m\n\stirilor pecare poate mul]i dintre noi nicinu le-am vizitat vreodat\. Me-diatizarea intern\ a perspectiveistr\inilor `ns\ ne poate aduce –iar lucrul \sta se `nt`mpl\, fie-care dintre noi cred c\ a obser-vat-o personal – acel strop dealinare deocamdat\. O alinarecare, repetat\ `ndeajuns, se poa-te transforma `ns\ `n m`ndrie.{i nu ntr-o m`ndrie prosteasc\,manipulat\, ca pe vremea dic-taturii, ci `n una cu fundamen-te reale.

Pentru c\, de fapt, asta nelipse[te `n primul r`nd, `nain-tea infrastructurii: m`ndria na-]ional\. Oricine a lucrat sau lu-creaz\ `n publicitate [tie c\ in-strumentul de promovare celmai eficient r\m`ne, oric`t defacil ar suna, „vorba dus\ din gu-r\-n gur\“. Iar atunci c`nd noi,acele sute de mii, acele milioa-ne dintre noi care au contactecu str\in\tatea, vom [ti s\ ne l\u-d\m ]ara sincer [i f\r\ accent pe„dar“, strategia turistic\ a Ro-mâniei va c\p\ta o alt\ amploa-re [i alte rezultate.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

ROMÂNII E DE{TEP}I:

Bariere

Filmarea României

Serialul Adio, tovar\[i! e alc\tuit ca o discu]ie `ntre regizorulfilmului [i fiica sa, student\ la Istorie, iar ideea e aceasta: tat\la crezut ini]ial `n comunism, iar fiica `l trage azi de m`nec\.

O DISCU}IE~NTRE TAT| {I FIIC|

3 «

ordinea de zi


Iulia Blaga

Christian Beetz a venit la Bucure[ti pen-tru a lansa proiectul care const\ nudoar `n acest serial de [ase episoade ac`te 52 de minute, ci [i `ntr-oo platfor-m\ video (disponibil\ `n România pewww.hotnews.ro) [i o carte scris\ deistoricul maghiar György Dalos, lansa-t\ recent la T`rgul de Carte de la Frank-furt ([i care va ap\rea, probabil, [i `n

român\). Primul episod al serialului di-fuzat joia de TVR 1 a avut o avanpre-mier\ la Cinemateca Român\, Sala E-forie, iar dup\ proiec]ie Alexandru So-lomon (care e coproduc\tor al filmuluiprin compania HiFilm Production) amoderat o discu]ie la care au partici-pat Christian Beetz [i Ioan Stanomir,directorul executiv al Institutului deInvestigare a Crimelor Comunismului[i Memoria Exilului Românesc. Proiec-tul e important pentru c\ aduce la unloc voci din fostul Est comunist carep`n\ acum nu c`ntaser\ mpreun\ (Ale-xandru Solomon a spus c\ „se reface,`ntr-un fel, o re]ea disp\rut\“), dar poa-te fi interpretat [i ca o `ncercare de e-ducare edulcorat\, simplificat\ a tine-retului din Vest cu privire la comunism.Andrei Ple[u a publicat luna trecut\un articol `n care povestea cum, p`n\la urm\, s-a sustras din serial dup\ cei se sugerase s\ spun\ lucruri dr\gu]e[i nostalgice despre comunism, iar ul-terior a v\zut c\ din tot ce a spus aur\mas la montaj ni[te m\run]i[uri. Pri-mul episod, pe care l-am v\zut la Cine-matec\, pleac\ `ntr-adev\r de la o pre-mis\ riscant\. Serialul e alc\tuit ca odiscu]ie `ntre regizorul filmului [i fii-ca sa, student\ la Istorie, iar ideea eaceasta: tat\l a crezut ini]ial `n comu-nism, iar fiica `l trage azi de m`nec\.

Un proiect c`t maiaccesibil tinerei genera]ii

La Berlin exist\ un muzeu al DDR-ului,l`ng\ rùl Spree, unde po]i pip\i toate

exponatele – de la ghiozdane cu c\r]ip`n\ la haine [i obiecte de menaj. Is-toria Germaniei comuniste e palpabil\la modul cel mai concret. Este evidentc\ produc\torii (sus]inu]i de ARTE) auinten]ionat ca proiectul s\ fie c`t maiaccesibil tinerei genera]ii. Platformaonline este, deocamdat\, destul de re-dus\ ca informa]ie, plus c\ nu toate in-forma]iile pe care le d\ s`nt `n `ntregi-me corecte. Andrei Ple[u are dreptatealui. Subiecte ca diziden]a, serviciile se-crete sau libertatea de exprimare s`ntaproape puse `n umbr\ de subiecte caalcoolul `n vremea comunismului saucultura underground. Timeline-ul nuare cum evita [i momentele dure (doarau fost at`tea) ale perioadei comunis-te din `ntreaga Europ\. Nu cred `ns\c\ cineva [i-ar fi putut propune ([i s\`ndeplineasc\ cu o at`t de larg\ parti-cipare interna]ional\) s\ fac\ propagan-d\ de st`nga [i s\ arate partea bun\ acomunismului. Mai degrab\, dorin]ade a documenta via]a de zi cu zi dincomunism a fost `nt\rit\ de nevoia dea trezi interesul publicului t`n\r dinVest. E adev\rat, ar fi grav s\ compari(p\str`nd propor]iile) un concert dinClub A cu un mic Woodstock [i s\ ajungis\ crezi c\ exista libertate de exprimare`n România comunist\. Pe de alt\ par-te, episodul `ntì o spune bine: ini]ial,ideea era de a-i oferi cet\]eanului unminim de care s\ se poat\ folosi cas\-[i vad\ de ale lui [i s\ fie supus – `nprivin]a salariului, a s\n\t\]ii, a liber-t\]ii de exprimare [i de opinie [amd.

Un proiect care str`nge sub aceea[iumbrel\ toate ]\rile Estului Europei,chiar dac\ are la baz\ 700 de ore deimagini de arhiv\ (presupun`nd o mun-c\ titanic\ de vizionare [i arhivare),poate nivela diferen]ele dintre o ]ar\ [ialta (de[i comunismul din România sauURSS nu era la fel cu cel din DDR), f\-c`ndu-i pe tinerii occidentali s\ cread\c\, p`n\ la urm\, [i comunismul a fost„cool“ `n felul lui. Deci poate nu e vorbade rea-voin]\, ci, mai degrab\, de undezavantaj dat de `nsu[i conceptul pro-iectului [i de bog\]ia materialului.

Platforma online poate fimereu `mbog\]it\

Ioan Stanomir s-a declarat `nc`ntat deproiect [i, prin el, de ideea document\-rii vie]ii de zi cu zi din comunism. Ela venit cu propuneri noi: „Ar fi foarteinteresant, de exemplu, s\ faci o cerce-tare pe fenomenul petrecerilor [i nun-]ilor `n comunism [i s\ vezi inclusiv ce sec`nta. Am sentimentul c\ [tim nc\ foar-te pu]in despre cultura popular\. A[ fiextrem de `nc`ntat s\ v\d imagini com-parate ale unor familii underground

din Europa Central\ [i de Est“. PentruIoan Stanomir, compara]iile trebuie f\-cute `n interiorul fostului bloc comu-nist: „Ce ne arat\ acest episod e c\ exis-ta o asem\nare frapant\ `ntre modul `ncare se organizau cehii `n zona under-ground [i un spa]iu cum a fost Club A.Ar fi minunat ca ntr-o zi s\ avem o isto-rie a acestor spa]ii underground carene spun multe despre aceast\ zon\ deumbr\ pe care regimul o tolera, dar ca-re, dac\ devenea periculoas\, era repri-mat\ f\r\ nici un fel de mil\“.

Platforma online poate fi mbog\]it\ n-continuu [i e accesibil\ n permanen]\ –ceea ce o face mai important\ dec`t se-rialul. De[i vizitabil\, ea nu e `nc\ gata(sau, m\ rog, nu era c`nd am intrat eu pesite). Pot fi citite interviuri video cu IvanPatzaichin [i Ion Grigorescu, care [i-audat acceptul [i ca dou\ c\r]i po[tale dincolec]ia lor s\ fie postate pe site, iar tex-tul lor tradus `n englez\.

Christian Beetz a povestit la Bucu-re[ti c\ ideea serialului ì apar]ine [i c\i-a venit urm\rind serialul american `n10 episoade The War, care trata despreal Doilea R\zboi Mondial. De asemenea,atunci c`nd a prezentat ideea posibililorparteneri est-europeni avea emo]iidespre cum `l vor primi.

Ioan Stanomir este de p\rere c\ „e-xist\ o enorm\ dificultate de a comuni-ca o experien]\ care r\m`ne fundamentalincomunicabil\“, dar c\ serialul „de]inesecretul de a combina patetismul [i ironia.E un documentar care nu ezit\ s\ spun\ lu-crurile ntr-o manier\ extrem de t\ioas\,dar care n acela[i timp formuleaz\ jude-c\]ile cu o anumit\ nostalgie. De aseme-nea, impresionante s`nt multiplele voci, ex-trem de diverse, care de fapt invalideaz\mitul unei societ\]i comuniste monolite,dup\ cum l invalideaz\ [i pe cel al supune-rii clasei muncitoare fa]\ de comunism“.A[tept\m reac]iile române[ti.

~nt`mplarea a f\cut ca `nRomânia s\ aib\ loc premi-era mondial\ a serialuluiAdio, tovar\[i!/Farewell,Comrades!, regizat derusul Andrei Nekrasov, pro-dus de un francez (OlivierMille) [i un german(Christian Beetz), copro-dus de 12 posturi deteleviziune europene,care folose[te materialede arhiv\ din peste 70de arhive, publice [i pri-vate (inclusiv pe cele aleposturilor de televiziunecoproduc\toare – TVRdin partea român\).

Adio, tovar\[i! – Adio,dar r\m`n cu tine?

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 333 » 19 – 25 noiembrie 2011 www.suplimentuldecultura.ro

„Comuni[tii au fost diabolici, nu ne-au b\gat la `nchisoare. Dac\f\ceam pu[c\rie, intram `n alt\ categorie. Dar ei ne-au l\satliberi [i numai ne-au t\iat toate drepturile: n-ai voie s\ publici,n-ai voie `n `nv\]\m`nt, n-ai voie `n cercetare.“

AURORALIICEANU

» 4

dosar

Unii oameni `[i tr\iesc adoles-cen]a cu `nt`rziere. Nu e vorbaaici despre cei care fac t`mpe-niile din pubertate la 30 sau la40 de ani. Pentru ace[tia, s-ainventat o [tiin]\ care se chea-m\ psihiatrie. Exist\ `ns\ ocategorie de indivizi ce-[i pre-lungesc copil\ria [i anii dematuritate infantil\ p`n\ la ov`rst\ respectabil\. O parte aacestora – e [i cazul unuia pecare-l cunosc – `[i tr\deaz\felul de-a fi prin felul de-a vor-bi: orice substantiv trebuies\ fie str`ns `n bra]ele unuiadjectiv, care adjectiv are, de

cele mai multe ori, bicep[i [itricep[i v`njo[i [i gradul super-lativ de superioritate. Acestoroameni li se `nt`mpl\ „cele maitari” chestii, ei s`nt „cei mainoroco[i”, d`n[ii `]i spun „celemai mi[to” povestioare. Tot eis`nt cei care produc infla]ii deonomatopee `n cea mai bana-l\ fraz\ pe care o pot scoate pegur\. Pfff, oaaa, vrrrm, jbang,paf, t`g`d`m [i tot restul arse-nalului `]i este aruncat `n fa]\[i, de nu e[ti atent, po]i cre-de c\ omul chiar e v\r dreptcu un super-erou din benziledesenate.

Presa româneasc\ seam\n\,de o perioad\ `ncoace, cu pu-berii semic\run]i de mai sus.Accidental, am uitat `n diminea-]a asta televizorul pe mute [iam dat o rait\ prin canalele ro-mâne[ti de [tiri [i de sport. ~mipermit s\ v\ recomand experi-mentul \sta, care v\ va face s\r`de]i mai mult dec`t ar putea-oface orice t`mpenie spus\. Con-di]ia este s\ ave]i r\bdare [inervi [i umor [i rezisten]\ `nmu[chii oculari, ca s\ urm\ri]ititlurile ce fug prin buricul latal ecranului tv. Accidentele s`nt,f\r\ deosebire, „nea[teptate”

[i „groaznice”. Crimele [i omo-rurile nu au alte [anse dec`tacelea de a fi „odioase” sau„cumplite“. Fetele cu ]`]e [ivintil s`nt, necondi]ionat, „fa-shion”. Ipotezele – or fi [i oa-meni care g`ndesc mai mult [idiscret `n spatele tubului \laplat sau bombat – s`nt, inva-riabil, „[ocante”. Sumele debani – furate, donate, c`[tiga-te – au rude prin toat\ CaleaLactee, din moment ce s`nt„astronomice”. Pove[tile devia]\ [i de ]ambal cap\t\, peburtiera televizorului, aspec-tul vinului de-abia turnat `n

butoi: tulbur\toare de-a drep-tul, nu alta! „!” , c\ tot venivorba de el, este participantnelipsit `n aceast\ be]ie deadjective. {i, pentru c\ nici„!“ nu mai e ce-a fost odat\,din susul sau din latul ecran-ului `i vin `n sprijin fra]ii s\ide n\dejde, domnul „Exclusiv”[i doamna „Exclusivitate”.

Pe timpuri, c`nd am `nv\-]at cum se face un bun produsmedia, mi se repeta obsesivc\ un ziar construit s\n\tosse cite[te din titluri. Asta e

ceea ce, pompos, se cheam\„nivel de lectur\”. ~mi permits\ le dau un sfat fariseilor dinredac]iile de [tiri: ca s\ nu-]icad\ c\r\mizile nivelului \stade lectur\, `]i trebuie un ni-vel de cultur\. Unul care s\te fac\ `n stare s\ extragi e-sen]a informa]iei, pe care s-oa[ezi cu decen]\ [i cu [taif `ntitlul \la galben sau ro[u saunegru din josul ecranului. Alt-fel, ca s\-i citez pe domnii„onomatopeici” de mai sus,totul este, frate, c`h!

LA LOC teleCOMANDAAlex SAVITESCU

Jurnalist, adjectiv

Medita]ia Transcendental\, unexperiment de cinci zile [i treidecenii de efecte secundare

R\zvan Chiru]\

Voca]ia cozii de pe[te

„Au trecut at`]ia ani. ~n cartea de mun-c\ nu s-a [ters nimic. Nu am primitnimic. Toat\ lumea a pierdut la pensie,[i asta ca s\ m\ refer doar la partea ma-terial\. Dar nu intereseaz\ pe nimeni.{i de ce s\ m\ pl`ng at`t, c`nd oamenicare au colaborat cu sistemul comunistmerg acum m`ndri pe strad\.“ Dintrepsihologii care au avut de suferit de peurma Medita]iei Transcendentale [i cucare am vorbit, Aurora Liiceanu e ceamai vehement\ n pesimism atunci c`ndvine vorba de [ansele ca statul româns\ o reabiliteze. „Exist\ un documentemis de Ministerul Justi]iei ca r\spunsla un memoriu de-al nostru `n care sespune c\ procesul prin care ni s-a des-f\cut contractul de munc\ nu mai poa-te fi rejudecat pentru c\ a fost corect.

Eram deja `n 1992, iar pe [tampila mi-nisterului, am prezentat asta de at`teaori, scria tot Republica Socialist\ Ro-mânia.“ ~n vocea psihologului se a-mestec\ am\r\ciunea [i revolta de-[ert\ciunii. „Tot `n 1992, am stat `nz\pad\ p`n\ la genunchi la comisiaaia pentru abuzurile comunismului.Am l\sat [i acolo un memoriu. Dar nua interesat pe nimeni. ~n general, ro-mânii, [i nu vreau s\ fiu rea, au o vo-ca]ie a lucrurilor terminate `n coad\de pe[te. A[a c\ nu are nici un sens.“Aurora Liiceanu e convins\ c\ inclusivacest articol va r\m`ne f\r\ absolutnici un ecou. „Au fost o droaie de ar-ticole despre afacerea asta, au ap\rutc\r]i, dar nu s-a `nt`mplat nimic. Co-muni[tii au fost diabolici, nu ne-au b\-gat la `nchisoare. Dac\ f\ceam pu[c\-rie, intram `n alt\ categorie. Dar eine-au l\sat liberi [i numai ne-au t\iattoate drepturile: n-ai voie s\ publici,n-ai voie `n `nv\]\m`nt, n-ai voie `n

cercetare. Iar dup\ revolu]ie, ce puteams\ cerem? Diferen]a de leaf\? Decesulsocial nu [tiu cum se poate rezolva.“

Aurora Liiceanu a lucrat un an, dup\scandalul Medita]iei Transcenden-tale, ca muncitoare necalificat\ la fa-brica de textile Suveica. Aici cur\]a car-tofi, m\tura curtea, sp\la vase. F\r\spor de vechime [i aloca]ie pentru co-pil. Apoi a fost mutat\ la Biblioteca Cen-tral\ Pedagogic\ [i de acolo la {coalade Hipoacuzici.

„~n 1979, Institutul de Cercet\ri Pe-dagogice [i Psihologice Bucure[ti pri-me[te sarcina de a include `n planulde cercet\ri o tehnic\ de relaxare numi-t\ Medita]ia Transcendental\ (MT) –noutate pentru cercet\torii români –propus\ Consiliului Na]ional al {tiin-]ei [i Tehnologiei (CNST) de reprezen-tantul Universit\]ii MERU din Elve-]ia, Nicolae Stoian, un român stabilit`n aceast\ ]ar\. (...) Cercet`nd rapoar-tele [i informa]iile despre rezultatele

Anul acesta s-au `mplinit 30 de ani dela debutul unuia dintre cele mai ur`te[i `nc\ nefinalizate scandaluri dinperioada comunist\: afacereaMedita]ia Transcendental\. ~n 1981,315 români au experimentat aceast\tehnic\ de relaxare oriental\ [i apoi, `nnumai c`teva luni, via]a lor a fostcomplet dat\ peste cap: din psihologi,pedagogi [i personalit\]i culturalemul]i s-au trezit muncitori necalifica]i

`n fabrici, iar al]ii au murit. Dup\Revolu]ia din 1989, cei dec\zu]i [i-aureluat profesiunile din care fuseser\alunga]i [i au sperat c\ noile autorit\]iale unei Românii pe care o consideraude acum liber\ `i vor reabilita juridic,administrativ [i moral. Toatedemersurile au r\mas f\r\ nici unrezultat. ~n 2011, ace[ti oameni `nc\poart\ stigmatul sentin]elor abuzivedate de comuni[ti.

Dintre psihologii care au avut de suferit de pe urma Medita]iei Transcendentale, Aurora Liiceanu e cea mai vehement\ `n pesimism atunci c`nd vine vorba despre[ansele ca statul român s\ o reabiliteze

„Totul a fost un sacrilegiu care m-a f\cut s\ regret c\ tr\iesc peaceste meleaguri“, m\rturise[te Grigore Nicola, care din doctor`n psihologie a devenit, la 43 de ani, electrician.

SACRILEGIU5 «

dosar


ob]inute p`n\ atunci de aceast\ tehni-c\, doi speciali[ti `n terapii de relaxa-re, sugestologie [i psihofiziologie dinInstitut, Vladimir Gheorghiu [i I. Ciofu,`ntocmesc un referat c\tre CNST `ncare despart clar aspectele de con]inutale tehnicii de forma utilizat\ (un lim-baj mistico-religios, vizibil `n concep-tele utilizate, `n termenii vehicula]i),recomand`nd circumspec]ie, verifica-re practic\ pe un colectiv restr`ns decercet\tori, pentru a se degaja aspec-tele ra]ionale, fezabile.“*

Tribunalul românesc vs.Savarin\ la closet

Despre deces social vorbe[te [i psiholo-gul Grigore Nicola, care din doctor `npsihologie a devenit la 43 de ani elec-trician. „La procesul pe care l-am inten-tat mpotriva deciziei de a fi dat afar\ dela Institutul de Psihologie, le-am spusjudec\torilor c\ `n Europa nu a mai fostmoarte civil\ de 500 de ani [i se prac-tic\ la noi `n ]ar\. Completul de jude-cat\ s-a ridicat, i-a dat pe oameni afa-r\ din sal\ [i a `nchis u[ile. S-au spe-riat“, `[i aminte[te Grigore Nicola, carea fost cel mai perseverent `n a-[i c\u-ta dreptatea chiar [i `nainte de 1990.Poate de aceea domnia sa consider\evenimentele din ultimele trei dece-nii un examen picat de to]i cei care aucondus România. „Eu a[a v\d, ca untest pentru dou\ regimuri. Unul `n des-compunere, `mpu]it. {i altul imatur,care nu a f\cut absolut nimic.“

De[i dup\ Revolu]ie [i-a ref\cut ca-riera [i acum e director onorific al In-stitutului de Psihologie [i membru alAcademiei de {tiin]e din New York,sentin]ele administrative date de co-muni[ti au r\mas p`n\ azi `n cazierullui Grigore Nicola. Iar profesorul nu maicrede c\ statul român i le va anula. ~nprimii ani dup\ Revolu]ie a luptat `ninstan]e cu noile autorit\]i pentru a-cest scop, a avut [i unele `ncerc\ri re-cente, dar a e[uat de fiecare dat\. Fap-tul c\ s-a dovedit cu acte c\ toat\ po-vestea din anii ’80 a fost o `nscenare [iun abuz al dictaturii nu a contat. „Amspus mai demult c\ dec`t s\ mai intru`ntr-un tribunal românesc, mai bine m\-n`nc o savarin\ `ntr-un closet la Obor.Totu[i, s`nt n continuare nd`rjit, pen-tru c\ dac\ omul nu `nva]\ din proble-me, este o mare idio]enie. Doar idio-tul nu `nva]\“, `[i p\streaz\ psihologul

speran]a. O speran]\ care este `nvins\.„Totul a fost un sacrilegiu care m-a f\cuts\ regret c\ tr\iesc pe aceste melea-guri“, mi-a dezv\luit Grigore Nicola.

Grigore Nicola a lucrat ca electri-cian de `ntre]inere [i repara]ii la ~ntre-prinderea de Amenaj\ri [i Repara]iiTransport pentru Comer] Bucure[ti,unde era s\ moar\ `ntr-un accident demunc\. A fost apoi transferat la Insti-tutul de Educa]ie Fizic\ [i Sport, cabibliotecar.

„~n 1981, Ministerul Educa]iei [i ~n-v\]\m`ntului traseaz\ sarcin\ Institu-tului de Psihologie s\ organizeze o ex-pertiz\ a tehnicii MT. Experimenta]i,responsabilii din MEI intuiesc pericolul[i `nainteaz\ conducerii ministeruluiun referat negativ, cer`nd decomanda-rea experimentului. O dispozi]ie de «sus»`l determin\ pe I. Ciocan, func]ionarsuperior `n minister, de profesie peda-gog, s\ refere pozitiv. Experimentul`ncepe cu c`]iva cercet\tori din insti-tut [i oameni de cultur\ din afara lui.Prelegerea instructorului N. Stoian (ne-satisf\c\toare, dup\ p\rerea cercet\to-rilor) [i experimentul `n sine dureaz\doar cinci zile. Apoi se `ntocme[te unraport preliminar `n care se formu-leaz\ rezerve cu privire la ritualul uti-lizat de instructor, propun`ndu-se `n-locuirea acestuia. Experimentul este`ntrerupt.“*

Condi]ia de cer[etori

Genoveva [i Ion Pogorilovschi au fostprintre primii cercet\tori trimi[i la mun-ca de jos. Acum, uitarea pare singurulremediu `n fa]a nedrept\]ii [i a nep\-s\rii. „Eu mi-am propus ca dup\ 30 deani s\ `mi amintesc cu melancolie de`nt`mplarea asta [i s\ nu m\ pl`ng, s\nu povestesc tot ce-a fost“, a fost caleaaleas\ de Genoveva Pogorilovschi. Larug\mintea noastr\ `ns\, doamna psi-holog ne-a explicat cum vede totu[i fap-tul c\ `ntr-un stat care a condamnat o-ficial comunismul sentin]ele abuzivedin 1981-1982 s`nt `nc\ `n vigoare.„Pentru acea minim\ igien\ mintal\f\r\ de care nu po]i supravie]ui, eu [iso]ul meu, trecut de acum la cele ve[-nice, am hot\r`t s\ punem `ntre paran-teze capitolul funest al afacerii MT.Ve]i `n]elege, cred, aceast\ nevoie deterapie prin ignorare, falimentar\ `nfelul ei, dar care face mai pu]in r\u `nlume. Dac\ statul român ar produce,

cum e firesc, un act de reabilitare, ges-tul reparator ar fi de a[teptat `n urmaunei autosesiz\ri a justi]iei. Ea, Zei]aOarb\, s\ ne propun\ cuvenita recti-ficare, absolvindu-ne din condi]ia decer[etori, mai ales c\ numele unor jude-c\tori chema]i atunci «s\-[i fac\ da-toria» conform directivelor le putemreg\si cu destul calm [i acum `n diver-se compartimente ale justi]iei.“ At`t.

Ion Pogorilovshi a fost repartizat ca`nc\rc\tor-desc\rc\tor la o `ntreprin-dere de alimente, dar nu a fost primitpentru c\ s-a considerat c\ nu va facefa]\. Ulterior, a lucrat la o fabric\ de mo-bil\ din Bucure[ti, unde era ajutat deun muncitor s\ realizeze planul. Geno-veva Pogorilovshi a fost repartizat\ lao fabric\ de confec]ii, dar de asemeneanu a fost primit\. P`n\ la urm\ a lucratla o ntreprindere de aparate de m\sur\.

„La c`teva luni, `n revista «PentruPatrie», editat\ de Ministerul Afaceri-lor Interne, apar o serie de articole `ncare se dezv\luie c\ la Institutul de Psi-hologie, sub masca unui experiment[tiin]ific, se desf\[oar\ o propagand\subversiv\ pentru «un guvern mondialal p\cii [i `n]elegerii universale», par-ticipan]ii depun`nd un «jur\m`nt» dep\strare a secretului (de fapt, o fi[\anamnezic\ obi[nuit\, prin care cer-cet\torii participan]i se obligau s\ nudivulge rezultatele `nainte de `ncheie-rea experimentului). (...) ~nsu[i Ceau[es-cu hot\r\[te r\fuiala: to]i cei care au ve-nit n contact cu MT vor fi sanc]iona]i.“*

Nep\sare. Repara]iecosmetic\

Nici Mioara Mo]escu nu mai crede `nreabilitarea sa administrativ\ [i mora-l\. Dup\ 20 de ani de activitate `n Insti-tutul de Psihologie, s-a trezit aruncat\`ntr-o tipografie din cauza unei „teh-nici de relaxare“. Dup\ 1990, s-a adre-sat Ministerului ~nv\]\m`ntului cu unmemoriu `n care cerea revizuirea si-tua]iei sale. Institu]ia nu a f\cut dec`tceea ce domnia sa a numit o „nesem-nificativ\ repara]ie cosmetic\“. Nici oreabilitare moral\, nici o modificare a

deciziilor arbitrare din regimul ceau-[ist. Acum se preg\te[te s\ se retrag\din activitate, ne-a declarat, [i episodulMedita]ia Transcendental\ i-a revenit`nc\ o dat\ n via]\ ntr-un mod mai pu-]in pl\cut. „M\ uitam `n cartea de mun-c\ [i am remarcat c\ nici m\car nune-au anulat articolul `n baza c\ruiane-au desf\cut contractul de munc\.“{i Mioara Mo]escu e convins\ c\ socie-t\]ii nu-i mai pas\ de ceea ce s-a `nt`m-plat acum trei decenii. „Nimic, nimic.Absolut nimic. Noi vroiam reabilitaredac\ nu material\, m\car juridic\. Darnu au acceptat nici juri[tii de la Acade-mie, nici de la Justi]ie. Nu le-a p\sat.“

Mioara Mo]escu a stat dou\ luni `n[omaj. Apoi a fost repartizat\ ca mun-citoare necalificat\ la ~ntreprindereaPoligrafic\ „13 decembrie 1989“, undea lucrat cinci ani, cea mai lung\ pe-rioad\ dintre to]i psihologii partici-pan]i la Medita]ia Transcendental\.Din cauza mediului toxic, s-a `mbol-n\vit grav.

„Totul a decurs conform «liniei tra-sate de partid»: `nt`i organiza]ia departid a fost desfiin]at\ [i unii membriexclu[i. Apoi a fost desfiin]at institu-tul, cercet\torii au fost deposeda]i detitluri [i au fost orienta]i c\tre muncinecalificate. Referatul Institutului,prin care se analiza critic tehnica MT,a disp\rut din arhivele CNST [i MEI.Efectele asupra celor implica]i au fostdezastruoase: pedagogul I. Ciocan,dezavuat [i p\r\sit de to]i, face stopcardiac, directorul adjunct al Institutu-lui, pedagog [i el, dar neparticipant laexperiment, `l urmeaz\. Mai mul]i cer-cet\tori, cu doctorate [i specializ\ri`n Uniunea Sovietic\ [i SUA, nume dereferin]\ `n psihologia româneasc\,s`nt trimi[i s\ lucreze ca muncitori ne-califica]i `n fabrici. To]i pierd dreptulla semn\tur\.“*

Care este valoarea uneicariere distruse?

Un caz aparte este cel al lui ZissuWeintraub, fost cercet\tor la Institu-tul de Cercet\ri Psihologice [i Pedago-

gice. Acesta a fost nevoit s\ plece dinRomânia la scurt timp dup\ declan[a-rea prigoanei mpotriva psihologilor, chiardac\ nu a participat la `nt`lnirile dincadrul experimentului MT. A ajuns `nIsrael [i, printre altele, la mijlocul ani-lor 2000 a fost numit consilier pentrudomeniul [tiin]e comportamentale `ncadrul Ministerului Ap\r\rii Interne.Psihologul [tie clar cum s-ar putea re-para cu adev\rat abuzurile f\cute decomuni[ti mpotriva celor lovi]i de Me-dita]ia Transcendental\. „Ar fi trebuits\ se `nceap\ prin a se calcula daunelemateriale directe: diferen]a dintre sa-lariile vechi [i noi, reacordarea sporu-rilor de vechime ne`ntrerupt\ [i oricealte pierderi survenite prin anulareastatutului profesional. Ar fi trebuit a-cordate [i recompense b\ne[ti pentrudaunele morale, de[i la prima vedereele par a fi aproape imposibil de eva-luat: cum pot fi calculate recompensepentru persoanele care `n culmea ca-rierei profesionale au fost obligate s\presteze munci fizice, periclit`ndu-[i s\-n\tatea? Care au fost transformate dincet\]eni cu prestigiu social `n persoa-ne dubioase?

Cum r\m`ne cu stagnarea `n crea-]ie? Dar cu cei care – [i printre ei m\num\r [i eu – au fost practic alunga]idin ]ar\ [i au trebuit s\ se autoinven-teze `ntr-o limb\ [i o realitate nou\?

Nu-mi este clar ce s-a `nt`mplat odat\cu schimbarea regimului, pe care cu to-]ii am salutat-o. Tr\ind departe de Româ-nia, eram sigur c\, odat\ cu re`nfiin]a-rea Institutului de psihologie al Acade-miei Române [i reangajarea cercet\-torilor, s-a produs [i reabilitarea for-mal\ a celor leza]i `n drepturi. Este deneconceput s\ nu fie a[a. {i totu[i...“

Note bibliografice

* Relat\rile despre modul cum adecurs scandalul Medita]ia Tran-scendental\ `ntre 1981 [i 1982 aufost preluate din volumul Via]acotidian\ `n comunism, coordo-nat de Adrian Neculau [i ap\rutla Editura Polirom `n 2004.Grigore Nicola a fost cel mai perseverent `n a-[i c\uta dreptatea chiar [i `nainte de 1990

Dup\ 20 de ani de activitate `n Institutul de Psihologie, Mioara Mo]escu s-a trezit aruncat\ `ntr-o tipografie din cauza unei „tehnici de relaxare“

RECONSTITUIRE» 6

avanpremier\

Plan de rezerv\ este cel de-al treilea roman din ciclul epic, carea debutat cu Supunerea [i a continuat cu C`t ar c`nt\ri un `nger,reconstituind un nou fragment dintr-o fresc\ a vie]ii `ncomunism.

– Fragment –

A luat o sticl\ `nceput\ [i a turnat `n pa-harele de ap\, groase, cu muchii. B\-utura mirosea destul de puternic, erasingurul risc pe care [i-l asuma `n acelbirou, s\ se spun\ c\ bea la serviciu. Nu`n timpul serviciului, c\ era seara t`r-ziu. Nu se mai lucra noaptea, ca n urm\cu zece-cincisprezece ani, dar Granceaavea sim]ul datoriei. Cam asta ì deo-sebea pe cei nou veni]i `n posturileconducerii centrale de cei vechi. Ceivechi aveau ma[in\ [i [ofer personal,plecau [i veneau la program ca un felde protest, de opozi]ie la noua condu-cere. Ei, care st\teau nop]ile la birouf\r\ s\ cr`cneasc\, `n a[teptarea unuitelefon de la Ghi]\, de c`nd se „schim-base jup`nul“ deveniser\ ultralegali[ti.Mai mult, `ncepuser\ s\ aib\ un fel deambi]ie sindicalist\, de la respectareadrepturilor la cre[terea salariului. Bi-ne`n]eles, nu era dec`t o ambi]ie [i unsubiect de c`rtire `n pauzele [edin]e-lor. Practic, nimeni nu ndr\znea nimic.Ajungea c`t `ndr\zneau dul\ii tineri,convin[i c\ timpul [i situa]ia lucreaz\pentru ei. To]i erau sincer devota]i [e-fului pentru c\ ì datorau totul. Cei b\-tr`ni, de fapt nu erau ni[te mo[i, ci doaraveau state mai mari `n func]iile lor,diferen]a real\ de v`rst\ nu dep\[ea10-12 ani, dar era esen]ial\. Garda ve-che apar]inea altei lumi, unii trecuser\pe la Moscova, al]ii aveau chiar o brum\

de munc\ `n ilegalitate, aici era surpri-za, [i Ceau[escu fusese la Moscova,trecuse [i pe la nchisoare, dar era mait`n\r. Mult mai t`n\r [i mult mai pu]ininhibat de reguli [i de prestigiul altora.Reu[ise s\-[i fac\ alia]i `ntre cei din ve-chea gard\, culmea, ntre intelectuali,poate din cauz\ c\ le l\sase impresia c\e ascult\tor [i respectuos, iar ei `l cre-deau un ]\r\nu[ cam n\t`ng cu care os\ poat\ s\-i `nfrunte pe „duri“, pe ceicare veniser\ la putere folosindu-sede imaginea lor de sindicali[ti ori decioc\nari. Se `n[elaser\. Chiar [i BibiIanculescu fusese nevoit s\ constate c\ucenicul lor era nu doar neascult\tor,ci [i mai viclean dec`t ei. Pe ei ì blocaun fel de cod al onoarei revolu]ionare.Pe noul [ef nu-l bloca nimic. A[a c\ `[iadusese l`ng\ el oameni din provincieori din subsolurile aparatului central.Grancea [tia cum de ajunsese at`t deaproape de flac\ra puterii [i de aceea celmai mult `l preocupa propria salvare.{tia c\ p`n\ la urm\ to]i vor fi consu-ma]i de aceast\ flac\r\, cu c`t garda ve-che se retr\gea pe margini, cu at`t noiiveni]i erau mai aproape de foc. Miroseadin c`nd `n c`nd a ars. „{tii ceva despreom? Sigur c\ [tii, vou\ nu v\ scap\ niciunul, cum scoate corni]ele n lume, cuml-a]i luat la ochi.“ I-ar fi pl\cut s\-i spu-n\ totul `n dou\ versuri. Ion Barbu.„Melc n\t`ng, melc n\t`ng,/ iarna coar-nele se fr`ng“, dar Neculai Cr\ciun nu ci-tea poezii. Niciodat\. Citea numai c\r]ide istorie. Nu de politic\, de ideologie,filosofie, [tiin]e sociale, chestii din as-tea. Citea c\r]i de istorie [i studia statis-tici. Chiar l rugase ca, n calitatea lui deadjunct de [ef de sec]ie, s\ solicite de laStatistic\ buletinele s\pt\m`nale. Nu cese d\dea prin birouri, ci cele care ajun-geau la Cabinetul Unu. Chiar a[a i-a spus:„{efu’, cineva trebuie s\ le citeasc\. Dac\nu noi, cine crede]i c\ le va citi vreoda-t\?“. El, Todor Grancea, nu le citea. Cumnu le citea nimeni, pentru c\ erau

plictisitoare [i de cele mai multe ori nuerau de crezut. Cu toate c\ erau ni[tecifre, doar ni[te cifre, pentru NeculaiCr\ciun constituiau un subiect nu doarimportant, ci [i pasionant. Uit`ndu-se pepaginile alb\strii, poroase, av`nd tip\-rite l`ng\ coloncifru cuvintele „secret destat“, vedea cu ochii lui cum totul o luala vale. ~ncepuse s\ alunece marele ghe-]ar, ceea ce p\rea de neclintit, ceea cep\rea ve[nic `ncremenit. Neculai Cr\-ciun avea avantajul c\, spre deosebi-re de Todor Grancea, umbla pe str\zi,intra `n Alimentara, se urca `n tramvai,`n troleibuz, `n autobuzele caraghioase[i h`rbuite deasupra c\rora `ncepuser\s\ fie montate rezervoare de gaz liche-fiat. El era printre pu]inii c\l\tori care[tiau cu precizie c\ nu erau periculoa-se. ~ntì pentru c\ erau goale [i apoipentru c\ rezervoarele nu aveau nici oleg\tur\ de comunicare cu motorul au-tobuzului. Probabil c\ tot el era singu-rul dintre c\l\tori care [tia c\ `n destulestatistici ap\ruser\ [i num\rul autobu-zelor cu combustibil mixt [i cantitateade carburant de motorin\ sau benzin\economisit\ prin introducerea gazuluilichefiat. Consecin]a a fost resim]it\ pes-te c`tva timp, prin reducerea corespun-z\toare economiei declarate n statisticia motorinei [i benzinei livrate pentruconsumul intern. {i cum autobuzele nuputeau fi scoase de pe trasee, oameniitrebuiau s\ ajung\ la fabrici, la `ntre-prinderi, chiar [i la ministere, s-a reduscantitatea de benzin\ [i motorin\ de lapompele publice. Ceea ce nu era r\u.Mai pu]ine plimb\ri cu ma[ina `nsem-nau mai pu]ine ocazii de desprindere decolectiv. Via]a `n colectiv e o garan]ie`mpotriva r\t\cirilor, a ac]iunilor f\r\un sens anume, colectivul este aliatulnatural al lini[tii sociale. Desigur, e [ialiatul celor care s`nt r\spunz\tori deaceast\ lini[te. Bibi Ianculescu spuseseodat\, cu destul\ admira]ie `n voce, c\„la sovietici [i veceurile s`nt n comun“.Grancea ridicase din spr`ncene, avea `nm`n\ un pahar cu ap\ mineral\, din aiaf\r\ gaz, puteai crede c\ e votc\, asta erachestia lui, la ntrunirile tov\r\[e[ti, dar[i la cele oficiale nu bea un strop de al-cool. Umbla vorba c\ nu bea niciodat\,ceea ce nu era adev\rat. Vorba era spus\cu r\utate, cine nu bea are alte vicii.Grancea bea, dar numai cu cine voia el[i numai c`nd avea chef. A ridicat dinspr`ncene f\r\ s\ spun\ nimic, dar Ian-culescu a priceput, putea s\ fie o vorb\aiurea, cine [tie cum ajungea unde nutrebuie, ciolovecii plecaser\ dar erau defa]\. Bibi Ianculescu a fost nevoit s\

continue – la Piskarevskoie, cimitirulblocadei, s-a f\cut o toalet\ pentru vi-zitatori, toat\ numai marmur\. C`ndintri, dai `ntr-o sal\. Luminoas\, curat\,elegant\. Iar `n fa]a ta treizeci de tro-nuri, m\ `n]elege]i, cu ocupan]ii rela-xa]i, f\r\ u[i, f\r\ cabin\, e cevaa...

Grancea a sorbit, str`mb`ndu-se, chi-purile, din pahar [i a zis cu voce re]inu-t\: ,,Ca la Roma, `n vremea lui Nero. Cas\ nu fie nimeni b\nuit c\ ar avea ce-va de ascuns“. Toat\ lumea a izbucnit `nr`s, doar Ianculescu n-a schi]at nici unz`mbet, nici un mu[chi nu i s-a clintit peobraz. S-a apropiat de Grancea, l-a prinsde um\r, avea degete scurte [i puterni-ce, perfect egale, palma lui era ca o lo-pat\ de infanterie Lineman, l-a prins [il-a str`ns cu putere. Grancea nici n-a cr`c-nit. „{i n vremea lui Cezar era la fel, dece Nero?“ Grancea a ridicat `ncet pa-harul [i nimeni n-ar fi fost sigur de in-ten]ia sa, s\ bea sau s\ arunce apa `n fa-]a lui Ianculescu. „Pentru c\ Nero eranebun. Era nebun [i n-a murit din cauzaunui complot. Nimeni n-a reu[it s\ com-ploteze `mpotriva lui Nero. ~mpotrivalui Cezar, da. ~n]elegem, deci, c\ `n

vremea lui Cezar se putea pune lacale un asasinat politic, iar `n vremealui Nero, nu. Totul din cauza toalete-lor, tovar\[e Ianculescu, toaletele!“

Neculai Cr\ciun n-a priceput atuncicare era adev\ratul `n]eles al schim-bului de replici. Nici nu avea cum, pen-tru c\ petrecerea tov\r\[easc\ avuse-se loc cu destul de mult timp `nainteca pe el s\-l intereseze rapoartele dela Statistic\. Dar c`nd a `nceput s\ i selumineze `n minte ideea c\ tot ce p\-rea neclintit risc\ s\ alunece, [i-a datseama c\ dincolo de cuvinte [i de sen-timente r\m`n de neclintit doar capito-lele din statistici. Nu cifrele, acesteaputeau fi mincinoase la fel cum eraucuvintele, telegramele, spectacolele dinpia]\, nesigure precum sentimentele, nucifrele `ns\ capitolele. Acelea erau sin-gurele certitudini. Benzin\, alimente,haine, bocanci, televizoare [i ma[ini decusut, tone de o]el, kilowa]i or\, ulei,sare [i bovine vii. Bolnavi `n spitale, pen-sionari pe criterii de boal\ [i mor]i orina[teri la mia de locuitori. Studen]i lazi, la seral [i la „fefe“. Toate erau reali-t\]i pe care nu le observase p`n\ atunci,


„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din romanulPlan de rezerv\ de EugenUricaru, care va ap\rea `ncur`nd `n colec]ia „Proz\“a Editurii CarteaRomâneasc\.

» „For]a epic\ dovedit\ de Eugen Uricaru `n toat\proza sa nu st\ doar `n [tiin]a construc]iei narative,a explor\rii timpului-epoc\ [i a analizei raporturilortensionale, toate cu miez, `ntre individ [i istorie,victim\ [i c\l\u, omul f\r\ suflet [i sufletul `nsu[i,ci [i `n identificarea mecanismelor psihologieioamenilor [i comunit\]ilor pe care ace[tia leconstituie oric`nd `n istorie [i oriunde `n societ\]iletotalitare, trecute [i viitoare.“ – Ioan Holban

Plan de rezerv\ este cel de-altreilea roman din ciclul epiccare a debutat cu Supunerea(Editura Cartea Româneasc\,2006) [i a continuat cu C`tar c`nt\ri un `nger, 2009,reconstituind un noufragment dintr-o fresc\ avie]ii `n comunism. Pefundalul ultimului deceniu aldictaturii aflate `n plin\glorie se contureaz\ – al\turide dramele unor oameniprea m\run]i ca s\ poat\lupta singuri cu abera]iaunui Sistem represiv – unmagnific planconspira]ionist, „FataMorgana“, ale c\rui detaliis`nt stabilite cu o preciziediabolic\ `n chiar miezulSistemului, care seobstineaz\ s\ se salveze,atent la evitarea imploziei.~nt`mpl\tor sau nu, acestcomplot politic se `ntre]ese cu povesteade dragoste a unei Doamne Bovary de tip nou, r\t\cite`ntr-un banal-fabulos Bucure[ti, care amenin]\ cu ruina.

Eugen Uricaru –Plan de rezerv\

CARTEA

pentru c\ nu fusese treaba lui s\ le ob-serve. ~i era team\ c\ nu era treaba cui-va anume, c\ totul fusese l\sat pe seamaurm\torilor ani [i a `nt`mpl\rii.

Nu era `n firescul rela]iei sale cu To-dor Grancea s\ nu spun\ adev\rul c`ndera `ntrebat. Doar c\ `n acest caz totula devenit mai complicat dec`t `[i `nchi-puise, atunci c`nd a decis s\ fac\ lucru-rile ca la carte. Contactul s\u cu b\ie]iide la „Acvariu“ a fost o `nt`mplare. Cutoate c\ i se raportase de c`teva ori des-pre `nt`lnirile lor la restaurantul cu gea-muri ca o vitrin\ de magazin de pantofi,nu-i prea luase n seam\. Era partizanulideii c\ oricum nu-i po]i face pe oameni,mai ales pe \[tia, intelectualii cu velei-t\]i artistice, s\-[i ]in\ gura [i de aceeae mai bine s\-i la[i s\ sporov\iasc\ `ngrupuri [i locuri [tiute. Altfel se `m-pr\[tie [i totul devine mai greu de con-trolat. At`ta vreme c`t b`rfesc [i `njur\regimul doar intelectualii \[tia, e bine.Mai r\u este atunci c`nd m`r ie clasa mun-citoare. Pe asta n-ai cum s-o controlezi,s-o urm\re[ti, s-o faci s\ `n]eleag\ c\exist\ limite pe care nu e bine s\ le `n-calci. De exemplu, limita dintre vorb\ [ifapt\. B\ie]ii de la „Acvariu“ aveau gu-r\ spart\, cu faptele nu se `ncurcau. As-ta pentru c\ de[i erau `ndr\zne]i c`ndfoloseau ori c`nd analizau temeinic mi[-c\rile mari din politic\ [i societate,erau foarte pruden]i c`nd era vorba defaptele mici. {i orice primejdie, orice a-menin]are pentru sistem trebuie s\ `n-ceap\ cu fapte mici. Nimic mai eficientdec`t pic\tura de ap\ [i firul de nisip.Lor nu po]i s\ li te `mpotrive[ti. Maiu[or `nfrun]i furtunile [i de[ertul.

A[a se face c\ n-a dat curs ini]iative-lor venite dinspre subordona]ii s\i ner\b-d\tori s\ treac\ la ac]iune. Sem\naucu ni[te dul\i ]inu]i n lan], ce s-ar maifi n\pustit, ce ar mai fi sf`[iat, c`]i banin-ar fi justificat, filaj, ascultare, perche-zi]ii, intercept\ri, ar fi fost o fierbere [i

un zumzet plin de entuziasm. A respinspropunerea de luare `n lucru pun`n-du-[i semn\tura, doar ini]ialele, C.N.,nu N.C., ca s\ nu st`rneasc\ vigilen]acelor mai tic\lo[i dintre ei, „nu este ca-zul C.N.“. „|[tia s`nt ca viespile, nefolo-sitori [i venino[i. Dac\ le spargi cuibulse risipesc [i `[i fac o mie de alte cuiburi.Dec`t s\ molipseasc\ albinele lucr\toa-re mai bine ì la[i s\ se descarce `ntre ei.“Asta fusese [i p\rerea lui Grancea a-tunci c`nd au ajuns s\ discute pentruprima dat\ deschis despre grupul dela „Acvariu“.

~l cuno[tea pe profesorul C`rlan. ~l cu-no[tea a[a cum avea cuno[tin]e maimult sau mai pu]in exacte despre aproa-pe dou\ sute de intelectuali, nu doar dinBucure[ti, care `[i f\cuser\ din b`rfireasistemului, nu neap\rat a regimului, aPartidului ori a [efului cel mare, un felde distrac]ie. Un fel de joc de-a [oarecele[i pisica, era felul lor de a se autom\gu-li, `n]ep`nd prin gard blana leului. Nuera periculos, dar era palpitant. Maivorbise cu Grancea despre asta [i, v\-z`ndu-l destul de dezinteresat de su-biect, i-a c`ntat `n strun\ [i i-a spus:

— Dec`t s\ ia droguri ori s\ pun\bombe, mai bine s\ cl\n]\ne. Cìnelecare latr\ nu mu[c\.

Grancea l-a privit printre gene, a-cesta era obiceiul lui c`nd voia s\-l fa-c\ pe interlocutor s\ ]in\ minte ce-i vaspune, l-a privit a[a c`teva secunde [iapoi a morm\it:

— Nu mu[c\, dar sperie. Oameniipolitici se sperie destul de u[or. Noinu s`ntem politici, noi s`ntem profesio-ni[ti ai puterii, s\ ]ii minte asta, Cr\ciu-ne, profesioni[ti, nu ne temem, dar ]i-nem c\]eii din scurt. La unii le punembotni]\. Asta sperie cel mai tare, uncìne cu botni]\ arat\ de-a dreptul fio-ros, te face s\ te g`nde[ti la ce ravagiis-ar deda dac\ n-ar avea botni]\.

Apoi a r`s `nceti[or, era semnul uneibune dispozi]ii r\u prevestitoare. C`ndl-a `ntrebat de Rafael C`rlan, profeso-rul de [tiin]e sociale ori socialism [ti-in]ific de la Grupul {colar, era c`t pece s\-i spun\ adev\rul. Nu chiar totadev\rul, dar o mare parte din el.

— ~l cunosc. Cum s-ar spune, e `naten]ia noastr\, dar nu e ceva deosebit.E un t`n\r care se str\duie[te s\ ias\ `nfa]\, m\car [tim ce vrea. Ca s\ fie totul`n regul\ o s\-i aranj\m o burs\, o ple-care, nimeni nu rezist\. Sau nu rezist\mult\ vreme. Todor Grancea era u[oriritat, dac\ nici Cr\ciun nu era atent lanuan]e, mare lucru nu putea cere de laei. Cu toate c\ nu se considera un po-litician, ci un profesionist al puterii,[tia prea bine c\ f\r\ ei se afla `ntr-ositua]ie mai proast\ dec`t cei pe careì numesc „politicieni“. {tia bine cummerg lucrurile, pentru ca s\ stea ntr-unprezidiu la o [edin]\ plicticoas\, ca s\-[ivad\ portretul la o defilare de 1 Mai sau23 August, ca s\ schimbe Volga cuZil-ul, politicienii \[tia erau `n starede orice, de la a m`nca zilnic rahat cu lin-guroiul la `ngroparea de viu a celui maibun prieten. El nu era obligat s\ ling\du[umelele sau s\ scuipe pe morm`ntulcuiva, de el aveau nevoie.

— B\iatul acesta chiar g`nde[te, as-cult\-m\ pe mine. Deocamdat\ g`n-de[te `n c\p[orul s\u dar, cine [tie,poate s\-i zboare g`ndul [i...

Grancea `[i plimb\ palma peste fa]\,peste ochi [i obraz, de parc\ s-ar fi sp\lat.

— S\ ]ii minte, Cr\ciun, asta e regulade aur, num\rul zero – prevenirea e maibun\ dec t stingerea. ~n politica real\ e maibun un du[man dec`t un disident. Cu du[-manul te ba]i, diziden]ii \[tia `]i fur\scaunul `n vreme ce te ]in de vorb\.

{i iar se auzi „hi hi“-ul care spuneace nu putea fi spus `n acel birou, chiardac\ Todor Grancea era cine era.

C\r]ile autorului au fost distinse cu premii ale UniuniiScriitorilor din România (1980, 1985) [i cu Premiul AcademieiRomâne (1985) [i au fost traduse `n german\, francez\, polon\,greac\, maghiar\, rus\ [i s`rb\.

PREMIATE {ITRADUSE

7 «

avanpremier\

www.suplimentuldecultura.ro

Eugen Uricaru s-a n\scut la 1 noiembrie1946, la Buhu[i. Debuteaz\ editorial `n1974 cu volumul de povestiri Desprepurpur\. Urmeaz\ volumul de nuveleAntonia (1977) [i romanele Rug [i flac\r\(1977), Mierea (1978), A[tept`ndu-i pebarbari (1981, 1999), Vladia (1982), 1784– Vreme `n schimbare (1984), St\p`nireade sine (1986), Glorie (1987),Pentimento (2000), Navigare (2001). ~nanul 2006 public\ la Editura CarteaRomâneasc\ romanul Supunerea, urmat`n 2009 de C`t ar c`nt\ri un `nger. C\r]ileautorului au fost distinse cu premii aleUniunii Scriitorilor din România (1980,1985) [i cu Premiul Academiei Române(1985). Volumele sale au fost traduse `ngerman\, francez\, polon\, greac\,maghiar\, rus\ [i s`rb\. Este de asemeneatraduc\tor din limbile italian\ (CurzioMalaparte, Italo Calvino) [i rus\(Alexandr Soljeni]`n), precum [i autor descenarii de film. Filmele Rug [i flac\r\ [iStare de fapt (realizate dup\ scenariilesale) au fost distinse cu Marele Premiu laFestivalurile de la Santa Rem (Portugalia,1979), respectiv San Marino (1995).

AUTORUL

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 333 » 19 – 25 noiembrie 2011

ALEXANDRUMALAICU

» 8

interviu„Pe Yura nu-l interesa cum sun\ acel text pe scen\, ci vibra]iape care trebuie s\ o transmitem. G`nduri care trebuie s\ curg\sau s\ `noate asemenea unui p\str\v care `noat\ `n amonte.“

Interviu realizatde Veronica D. Niculescu

Interpreta]i `mpreun\ povestea de dra-goste dintre Vitek [i Alina din Ultimazi a tinere]ii. V\ invit s\ ne povesti]i des-pre o c\l\torie – de la prima nt`lnire cutextul p`n\ la premier\. Cum a]i privitla nceput aceste roluri, cum a fost mun-ca la repeti]ii [i unde considera]i c\ a]iajuns acum, la cap\tul acestei c\l\to-rii? Ce v-a pl\cut [i v\ place cel maimult la povestea interpretat\ [i cares`nt dificult\]ile rolurilor voastre?

Veronica Arizancu: Pot s\ spun c\ a-ceast\ c\l\torie a `nceput `n prim\va-r\, c`nd am citit c`teva scene ale tex-tului [i nu mi-am putut imagina undese va ajunge cu aceast\ poveste de dra-goste. ~ns\ nu a[ putea spune nicio-dat\ c\ am ajuns la cap\tul c\l\toriei.

Munca la repeti]ii a fost intens\, cumulte `ntreb\ri, dar [i descoperiri, cumomente grele, dar [i cu r\bdare, [i con-sider c\ am ajuns undeva mai departeprin aceast\ munc\, dar drumul nu setermin\ niciodat\, pentru c\ oameniitr\iesc `n continuare [i se schimb\.

Ce `mi place foarte mult la Vitek [iAlina este tinere]ea, c`nd totul este po-sibil, totul nseamn\ aici [i acum, iar su-fletul este capabil de o iubire absolut\,`nfl\c\rat\, f\r\ alte ndoieli sau ezit\ri.Dificult\]i s`nt [i vor fi, cred, `ntotdea-una `n construirea unui rol, dar a[a credc\ [i trebuie s\ fie, o provocare, o con-tinu\ c\utare, doar a[a po]i descoperilucruri minunate.

Alexandru Malaicu: La `nceputul `nce-putului, ca s\ spun a[a, textul era maipu]in important. Importante erau teme-le pe care le descopeream `mpreun\cu Veronica [i domnul regizor Yuri Kor-donski. Fiecare scen\ `n parte d\deana[tere sau aprofunda c`te o tem\ esen-]ial\ a acestei minunate pove[ti. De e-xemplu: setea de via]\, de a tr\i fieca-re secund\ la o intensitate maxim\, sauu[urin]a de a alege calea ve[niciei `n-tr-o clipit\. Spun c\ la `nceput cuv`ntulpropriu-zis nu era a[a de importantdeoarece `ncercam s\ atingem temeledin text folosind doar expresia corpo-ral\, f\r\ cuvinte. Acest lucru, mie [i co-legei mele Vero, ne-a fost util, noi am f\-cut n [coal\ acest tip de „antrenament“.

Dup\ o pauz\ de o lun\ [i ceva, cred,am `nceput s\ lucr\m la text. Cred c\[i Vero, ca [i mine, a avut o revela]ieodat\ ce am `nceput s\ lucr\m la textcu Yura. Fiind un profesor foarte bun,Yura ne-a nv\]at ni[te tehnici de a spu-ne un text pe scen\. Pe el nu-l interesacum sun\ acel text pe scen\, ci vibra-]ia pe care trebuie s\ o transmitem.G`nduri care trebuie s\ curg\ sau s\

`noate asemenea unui p\str\v care noa-t\ `n amonte.

Dup\ ce am lucrat textul am `nce-put cu to]ii munca la scen\, perioadaunor bucurii mai mari, mai mici, mai izo-late, oboseal\, dar [i u[urare. Ne-am`n]eles cu to]ii foarte bine, lucrul cel maiimportant fiind familia pe care cred euc\ am reu[it s\ o form\m `mpreun\.

Dificult\]ile acestor roluri s`nt teme-le acestei pove[ti. Este greu s\ le atingi.Alt lucru dificil a fost [i este rezisten-]a psihic\. Vr`nd, nevr`nd, rezisten]afizic\ ne-am dob`ndit-o, `ns\ cu ceapsihic\ e cam greu. Trebuie ca timpde dou\ ore [i ceva s\ nu „cazi“ psihicnici o milisecund\. S\ p\strezi ener-gia sus tot timpul.

Ce `mi place cel mai mult la aceast\poveste este c\ am ajuns s\ lucrez al\-turi de colega mea Veronica Arizancu[i de al]i colegi foarte dragi. C`t desprepoveste `n sine, `mi place tot. Fiecareg`nd, fiecare metafor\, fiecare sclipi-re care se vede `n ochii celor care con-tribuie la compunerea acestei pove[timinunate. C`t despre c\l\toria de ca-re ziceai... ~nc\ nu i se vede cap\tul.

S`nte]i foarte tineri, acest lucru a fostaccentuat `nc\ dinaintea premierei, [ijuca]i, al\turi de Marian R`lea, `n ro-lurile principale ale acestui spectacolfascinant. Nu s`nte]i la debut, dar pro-babil c\ s`nt cele mai importante ro-luri ale voastre p`n\ `n acest moment.Cum a fost pentru voi s\ lucra]i curegizorul Yuri Kordonski [i cu actoriiversa]i ai teatrului sibian?

Veronica Arizancu: A fost o experien]\extraordinar\, al\turi de actori profe-sioni[ti de la care am avut [i `nc\ maiavem de `nv\]at, oameni care au fostal\turi de noi [i cu care am `ncercats\ form\m o echip\. Yuri Kordonski aavut un rol foarte important `n vie]ilenoastre din punct de vedere actoricesc,ne-a fost `n primul r`nd prieten, pro-fesor, apoi regizor. ~mi pare c\ timpula trecut mult prea repede [i c\ ammai fi avut `nc\ foarte multe lucruride `nv\]at de la el. Nu pot dec`t s\ m\bucur foarte tare pentru aceast\ [an-s\ care ni s-a acordat [i s\ dau tot ceam mai bun pentru aceasta.

Alexandru Malaicu: Da, s`ntem foar-te tineri [i da, s`nt cele mai importan-te roluri ale noastre. Acest lucru estedatorat at`t nou\, c`t [i celor care auavut `ncredere `n noi. Vorbesc despredomnul regizor Yuri Kordonski [i de-spre domnul director Constantin Chi-riac. Perioada de repeti]ii pentru minea fost cea mai important\ perioad\ dinpunct de vedere al meseriei. Am avutenorm de nv\]at at`t de la Yura [i dom-nul Marian R`lea, c`t [i de la Vero,Constantin Podu, Iulia Popa, OfeliaPopii, Serenela Mure[an, doamnaSanda – sufleurul teatrului – [i de lato]i cei care ne-au ajutat. Pentru noi,cei tineri, Yura [i domnul R`lea au fostca ni[te p\rin]i spirituali, `ndrum`n-du-ne [i `nv\]`ndu-ne s\ iubim [i s\ neiubim sincer partenerii pe scen\.

Ce `nseamn\ teatrul pentru voi, cum a`nceput dragostea pentru aceast\ art\ [ice v\ dori]i de la viitorul vostru n teatru?

Veronica Arizancu: De[i nu am reu[its\ formulez o defini]ie a ceea ce `n-seamn\ teatrul pentru mine, cred c\aceast\ defini]ie ar trebui s\ con]in\[i cuvintele: dragoste, adev\r, genero-zitate, devotament, ncredere, r\bdare,via]\. {i cred c\ to]i ar trebui s\ fim`ndr\gosti]i de via]\, de aceea nu potspune cum [i c`nd a `nceput dragosteapentru teatru, dragostea se `nt`mpl\[i gata.

~n viitor mi doresc s\ am parte de a-cele „`nt`lniri dintr-o via]\“, s\ cunoscoameni, s\ m\ bucur [i s\ muncesc al\-turi de oameni.

Alexandru Malaicu: Pentru mine tea-trul nu este doar o meserie, este o pa-siune, un schimb continuu de energii.Este o meserie `n sensul `n care trebuies\ ai un acoperi[ deasupra capului [itrebuie s\ m\n`nci, dar dac\ a[ mergela repeti]ii cu g`ndul c\ a[ merge la fa-bric\, a[ renun]a. Pasiunea pentru a-ceast\ art\ a `nceput din perioada li-ceului, datorit\ unei perioade de doiani petrecut\ `n trupa de teatru Co-rint, condus\ de profesoara CameliaToma. O trup\ de amatori cu suflet ma-re, prospe]ime [i energie. C`t despreviitorul meu `n teatru, `mi doresc ceeace `[i dore[te sau ar trebui s\-[i do-reasc\ fiecare student al artei actoru-lui: s\ fie cel mai bun actor al acestei]\ri [i nu numai.


Interviu cu actoriiVeronica Arizancu [iAlexandru Malaicu,de la Teatrul Na]ional„Radu Stanca“ Sibiu.

DUBLU INTERVIU

Ultima zi a tinere]ii – Trei`ntreb\ri, doi actori, o poveste

» „Nu pot spune cum [i c`nd a `nceput dragostea pentruteatru, dragostea se `nt`mpl\ [i gata.“ – Veronica Arizancu

» „Dac\ a[ merge la repeti]ii cu g`ndul c\ a[ merge la fabric\, a[ renun]a.“ – Alexandru Malaicu


Marius Conkan: „~ntotdeauna a existat un public preg\tit s\ citeasc\[i s\ asculte pove[ti, dar nu `ntotdeauna pove[tile au fost pe m\su-ra a[tept\rii publicului. Era nevoie [i de un ]inut al nostru, autoh-ton, chiar dac\ p`n\ la urm\ }inutul Cel\lalt... se globalizeaz\“.

UN }INUT AL NOSTRU

9 «

interviu


Interviu de Bogdan Romaniuc

De unde ideea unui proiect desprelumi alternative?

Ruxandra Cesereanu: La atelierul de scri-ere creatoare pe poezie din 2007 pe ca-re l-am ]inut n cadrul Phantasma, Cen-trul de Cercetare a Imaginarului din Cluj,la final, le-am propus participan]ilor (vreozece studen]i) s\ scriem laolalt\ un po-em de tip cadavre exquis, iar acest poems-a numit Copilul cu sindromul Down.Nu a ie[it prea grozav, de[i avea c`tevafragmente interesante. Nemul]umit\ c\respectivul cadavre exquis n-a izbutit,i-am propus celui mai bun finalist al a-telierului de poezie, Marius Conkan, s\scriem mpreun\ un poem pe aceea[i te-m\ – [i a[a am ob]inut poemul Ie[irea.Pe muzic\ de fanfar\ [i acordeon, un textmult mai creditabil valoric dec`t Copi-lul cu sindromul Down. Apoi, n 2008 amini]iat un atelier de scriere creatoare `nproz\ (]inut tot `n cadrul Phantasma);la sf`r[itul unuia dintre ateliere am nce-put s\ discut cu Marius despre posibilita-tea unui nou poem scris la dou\ mìni,dar mult mai amplu [i pe o tem\ anume:copil\ria. Marius Conkan fusese cel maibun finalist al atelierului meu de poezie[i scria el `nsu[i o poezie (de sine st\t\-toare) pe care o creditam estetic, prin ur-mare la el m\ g`ndisem, n principiu, pen-tru ceea ce avea s\ devin\ un al doileaexperiment-limit\, dup\ Submarinul ier-tat pe care l scrisesem cu Andrei Codres-cu (poet cunoscut [i recunoscut, av`ndpractica exemplar\ a poeziei americane).Voiam acum s\ scriu cu un poet mult mait`n\r dec`t mine, care s\ nu fie plasat dinstart ntr-un canon poetic. Aveam [i ti-tlul pentru noul experiment: }inutul Ce-l\lalt. A[a c\ pornind de la titlul }inutulCel\lalt (care, evident, trimitea [i la t\-r`mul cel\lalt, din basme, dar care eramai mult dec`t at`t [i altceva), i-am vorbitlui Marius despre posibila poveste a doiprichindei, o feti]\ [i un b\ie]el (auti[tisau bolnavi de sindromul Down – nu amfost deci[i de la `nceput) [i afla]i `ntr-unspa]iu anume, un orfelinat. Provocareanoastr\ era s\ red\m ntr-un limbaj „bol-nav“, „st`lcit“, toat\ istoria copila[ilor,`nc\lc`nd limitele limbajului poetic. Fie-care din noi urma s\ aib\ unul din rolu-rile prichindeilor, iar c\l\toria din poemavea s\ se concentreze at`t pe paradisul(fericirile), c`t [i pe infernul (spaimele)copil\riei. ~n dup\-amiaza dinainte s\`ncepem poemul-pilot, aceasta a fost

provocarea care ne-a stimulat pe am`n-doi: oare vom fi n stare s\ scriem cu (din,`n, prin) mintea [i cu (din, n, prin) limba(st`lcit\) a unor copila[i bolnavi de sin-dromul Down (sau auti[ti)? Vom puteaface poezie din a[a ceva? Vom puteaconstrui o lume coerent\ tocmai n/prinincoeren]a [i boala ei? Aceasta a fostoriginea experimentului.Marius Conkan: Mai adaug doar at`t –chiar dac\ am pornit de la dou\ numede copii debili, de la un orfelinat [i de laun titlu, imaginarul }inutului Cel\lalts-a cristalizat pe parcurs, noi ne[tiindniciodat\ ce va urma dup\ o partitur\scris\ sau dup\ un poem ntreg al c\r]ii.

Exist\ o poveste real\ de la care a]iplecat?

R.C.: Copil\ria mea a fost marcat\, `nvacan]ele de iarn\ [i var\, c`nd ajungeamla Craiova, de figura unei m\tu[i mater-ne care suferea de sindromul Down. Amputut urm\ri via]a acestei m\tu[i dintinere]ea ei (eu eram copil\ pe atunci)p`n\ aproape de moartea ei (acum maibine de un deceniu). Nu am folosit delocpersonajul m\tu[ii mele n }inutul Cel\-lalt, dar s`nt convins\ c\ incon[tientulmeu a fost atins de [i umplut cu imaginea(chipul) [i via]a acestei m\tu[i. C`nd e-ram feti]\ m\ miram de retardarea ei, pecare nu o pricepeam nicicum; mai t`rziu,cresc`nd [i explic`ndu-mi-se `nfamilie despre ce este vorba, m-amobi[nuit cu acest handicap al m\-tu[ii mele. Am avut `ns\ prilejul s\z\resc adolescen]i bolnavi de sin-dromul Down pe vremea c`nd eramstudent\, iar drumul meu spre fa-cultate trecea prin fa]a unui a[a-nu-mit Laborator de S\n\tate Mintal\(numit astfel pe vremea comunismu-lui). Uneori, c`nd eram `n treac\tprin fa]a Laboratorului, z\ream fi-gurile unor adolescen]i suferind desindromul Down! Eram curioas\[i tulburat\ de aceste figuri pe ca-re le-am tot z\rit vreme de patruani, c`t au durat studiile mele.M.C.: La nceputul c\r]ii am recreatanumite spaime ale copil\riei (eraun joc numit omul negru, personajde care to]i copiii s`nt `nfrico[a]i) –pe parcurs `ns\, aceste spaime au`nceput s\ devin\ generice, un soide pattern-uri ale copil\riei.

~n]eleg c\ este vorba de o trilogie.De ce a]i `nceput cu poezia?

R.C.: }inutul Cel\lalt a fost prima cartefinalizat\, chiar dac\ `n paralel a fostscris, la un moment dat, [i Cel\lalt }inutCel\lalt (ca manuscris alternativ de po-ezie, adic\ manuscris de sertar – c\ci nuva fi publicat niciodat\, exact acesta esterostul lui). Romanul fantasy Dincolo de}inutul Cel\lalt s-a n\scut dup\ ce am`ncheiat }inutul Cel\lalt [i s-a ivit din-tr-o provocare orgolioas\. Lautréamonta scris C`nturile lui Maldoror ca pe o car-te neagr\, a infernului; dar declarase `nfi[ele [i noti]ele sale c\ inten]iona s\scrie, alternativ [i compensatoriu, o car-te a paradisului. Nu a mai apucat s\ o fa-c\, `ntruc`t a murit prematur. Mi-aducaminte c\, la un moment dat, pe c`ndscriam cu Marius la }inutul Cel\lalt [i`ncercam s\ pricepem noi n[ine spaime-le contrapunctice [i ad`nci ale copil\rieipe care le con]inea major cartea noastr\de poezie, ne-am chestionat dac\ nu arfi timpul s\ scriem [i o carte `ntru totulh`tr\, care s\ nu mai con]in\ nimic infer-nal [i care s\ le prilejuiasc\ lui Spuki [iLolo o c\l\torie n\stru[nic\ n jurul lumii.M.C.: Am `nceput cu poezia, fiindc\ eus`nt poet [i pe vremea aceea (la 20 de anic`t aveam c`nd am `nceput s\ scriem la}inutul Cel\lalt) nu-mi puneam proble-ma c\ voi scrie vreodat\ proz\. De fapt,nici acum nu-mi pun aceast\ problem\,chiar dac\ `mpreun\ cu Ruxandra Ce-sereanu am scris [i un roman fantasy.

Umberto Eco vorbe[te n Lector in fa-bula despre „lumile posibile“. Ce s`ntlumile „alternative“ `n raport cu cele„posibile“?

R.C.: Pentru mine, lumile alternative s`nto variant\ l\untric\ (psihic\) de reali-tate (uneori o numesc infra-realitate,

alteori, para-realitate). Dar cred c\ Mar-ius Conkan poate explica mai „firoscos“,c\ci de trei ani `ncoace lucreaz\ proiec-te de cercetare (licen]\, diserta]ie, iaracum [i doctorat) pe a[a ceva.M.C.: Toate lumile alternative s`nt po-sibile, dar nu toate lumile posibile s`ntalternative. Posibilitatea lumilor alter-native este legat\ de urm\torul lucru:`n ce m\sur\ o lume imaginar\ este adec-vat\ cu ceea ce un cititor/autor consi-der\ drept compensatoriu `n raport culumea `n care tr\ie[te?

Cine/ce s`nt Spuki [i Lolo?

R.C.: Cei doi prichindei s`nt, fire[te, ma-terializ\ri ale unui incon[tient legat, cumspuneam deja, de fericirile, dar mai alesde spaimele copil\riei. Pe de o parte. Pede alt\ parte, evident, Spuki [i Lolo s`nt[i ni[te proiec]ii ale celor doi autori, ca-re s-au jucat fantezist [i demen]ial scri-ind destule partituri din ntregul proiect}inutul Cel\lalt (poezie, proz\, spa]iuvirtual).M.C.: Spuki [i Lolo s`nt, pe r`nd [i mpre-un\, autorii, cititorii, copiii, adul]ii, b\-tr`nii, mor]ii [i viii.

Avem un public preg\tit pentru }i-nutul Cel\lalt, un ]inut mental?

R.C.: Oricine gust\ Alisele lui Lewis Car-roll, Peter Pan [i Wendy de J.M. Barrie,Micul Prin] de Antoine de Saint-Exupé-ry, Cronicile din Narnia de C.S. Lewis,Povestea f\r\ sf`r[it de Michael Ende –poate afla `n }inutul Cel\lalt un TheOtherland al mileniului trei. A[a n\d\j-duim cei doi autori (dar dac\ este `n-tr-adev\r a[a doar cititorii pot spune).M.C.: ~ntotdeauna a existat un public

preg\tit s\ citeasc\ [i s\ ascultepove[ti, dar nu `ntotdeauna po-ve[tile au fost pe m\sura a[tep-t\rii publicului. Era nevoie [i deun ]inut al nostru, autohton,chiar dac\ p`n\ la urm\ }inutulCel\lalt... se globalizeaz\.

E o `ntreag\ lume nou\ `n aceas-t\ carte. Nu v-a]i g`ndit la undic]ionar al }inutului Cel\lalt?

R.C.: Cred c\ Marius a avut la unmoment dat ideea vag\ a unui ast-fel de dic]ionar, dar am abando-nat-o am`ndoi dintr-un soi de co-moditate auctorial\ (deja proiectulavea multe componente – poezie,manuscris alternativ de poezie,proz\, spa]iu virtual; ne g`ndi-sem la un moment dat inclusiv labenzi desenate cu }inutul Cel\laltsau chiar la un joc pe computer;apoi nu [tiam nici noi exact c`t deamplu sau redus ar fi fost res-pectivul dic]ionar). ~ntrebarea deacum este `ns\ mai mult dec`tbinevenit\ `ntruc`t ne mobilizeaz\

empatic. Pe blogul www.tinutulce-lalalt.blogspot.com am putea realizachiar acest dic]ionar, de ce nu? Mul-]umim pentru sugestie [i imbold.

M.C.: Ar fi interesant un dic]ionar cupersonaje [i locuri din }inutul Cel\lalt,care s\ ajute cititorul `n c\l\toria saprin aceast\ „lume nou\“. Din c`te `miamintesc, un asemenea dic]ionar afost ntocmit pentru Cronicile din Nar-nia de C.S. Lewis.

Care este povestea celor cinci pa-pyrusuri?

R.C.: ~mp\r]irea manuscrisului }inutulCel\lalt `n cinci papyrusuri a survenitdoar la [lefuirea final\ a c\r]ii (`naintes\ propunem textul definitivat la edi-tur\). Recitind cu lupa manuscrisul [icorect`ndu-l, am decis `mpreun\ s\ nul\s\m poemele-capitole din carte s\ plu-teasc\ aleatoriu unul dup\ altul (`n [irori `n [nur), ci s\ le grup\m pe papyru-suri, `n func]ie de liantul dintre poeme[i partituri [i `n func]ie de tem\.

M.C.: }inutul Cel\lalt con]ine [i o dimen-siune mitic\ (e vorba de o mitologie in-ventat\, referitoare la zeul Olikups, lazei]a Pandi[pan etc.) – de aceea, pe l`ng\explica]ia oferit\ de Ruxandra Cese-reanu, mai spun c\ `mp\r]irea `n cincipapyrusuri a c\r]ii face trimitere la olume arhetipal\, o lume-palimpsest, ca-rea supravie]uit timpului, prin parcurge-rea mai multor stadii imaginare, de lacele mitice, la cele de resemantizare aunor nara]iuni fantasy.

Cum a fost experien]a acestui pro-iect scris `n doi?

R.C.: Provocarea noastr\, a celor doiautori ai }inutului Cel\lalt, a fost le-gat\ nu doar de transgresarea limite-lor limbajului poetic, ci [i de g\sireaunei solu]ii pentru a reda o g`ndire detip Down, prin mintea unor prichindei.Cuvintele, limbajul erau una, g`ndireaera `ns\ ceva chiar mai greu de izbutit.Cum puteam s\ red\m a[a ceva, s\ su-ger\m rupturile de sens `n mintea unorcopila[i? Acestea au fost nelini[tile noa-stre esen]iale [i de aici a [i venit provo-carea major\. Fire[te, am avut la `nde-m`n\ c`teva mostre de texte reale (de[ifoarte pu]ine, vreo cinci pagini, nu maimult) ale unor astfel de copila[i, a[a`nc`t s\ ncerc\m s\ pricepem, lingvistic[i stilistic vorbind, m\car un minim me-canism al felului n care noi n[ine s\ pro-ducem poemul ca atare. Pentru mine}inutul Cel\lalt este/a fost o expe-rien]\ teribil\ [i iluminatoare. Ce [tiusigur este c\, dup\ Submarinul iertatscris cu Andrei Codrescu [i, mai ales,dup\ proiectul }inutul Cel\lalt, concre-tizat cu Marius Conkan, experien]ele melelimit\ la dou\ mìni (sau la patru mìni,cum mi place s\ spun) s-au ncheiat. Amexperimentat poetic tot ce era posibil[i imposibil.

M.C.: Extatic\, fiindc\ mi scriam aproa-pe electrizat partiturile, `ntemeietoarede lumi compensatorii (`ntruc`t a presu-pus o c\l\torie p`n\ la cap\tul imagina-]iei fiec\ruia dintre cei doi autori), [i mi-nunat\ (cum ar spune Lewis Carrollcare constituie, `n viziunea mea, matri-cea acestui gen de literatur\).

Ruxandra Cesereanu [i Marius Conkan au scris `mpreun\}inutul Cel\lalt, o poveste despre un b\ie]el [i o feti]\bolnavi de sindromul Down, care tr\iesc `ntr-un orfelinat [iconstruiesc la nesf`r[it lumi compensatorii, din care nu semai poate ie[i dec`t `ntr-un alt ]inut. Nu unul mental, ci unulal inimii `n infla]ie, `n care inclusiv creierul devine inim\.

Ruxandra Cesereanu: „}inutulCel\lalt este/a fost o experien]\teribil\ [i iluminatoare“


Un amestec interesant, bine dozat, de thriller psihologic, romannoir, dar [i metafic]iune postmodern\, Mr. Peanut st\ bine lacapitolele Atmosfer\, Credibilitate, Inventivitate etc.

UN ROMANNOIR

» 10

printre r`nduri


Alex. Leo {erban, Litera din scrisoarea misterioas\, traducere din limba englez\, cuv`nt`nainte [i note de Antoaneta Ralian, cu „O `ncercare de portret” de Horia-RomanPatapievici, colec]ia „Ego. Proz\“, Editura Polirom, 248 de pagini, 24.95 lei

„Litera din scrisoarea misterioas\ este o poveste despre simulacre, identi-t\]i, dubluri, cópii [i originale, desf\[urat\ `ntr-o lume a suspiciunii, a conspi-ra]iilor, a specula]iei numerologice, a combinatoricii matematice [i a planurilorsecrete sau doar ascunse... Construit\ `n ritmul unei desf\[ur\ri picare[ti,novella cre[te pe dou\ c\i: at`t prin proliferarea simulacrelor, c`t [i prin mul-tiplicarea explica]iilor. Toate s`nt piste false, s`nt jocuri. C`te jocuri, at`tealecturi.“ (Horia-Roman Patapievici)

Disimulat sub unul dintre numeroasele heteronime ale lui Fernando Pes-soa, „Alexander Search“, Alex. Leo {erban construie[te povestea fantastic\,plin\ de ezoterisme, a `nt`lnirii imaginare dintre poetul portughez [i un altmare scriitor al secolului XX, Jorge Luis Borges. Pretextul acestei `nt`lniri [iliantul epic e o misterioas\ scrisoare descoperit\ sub parchetul unui aparta-ment din Buenos Aires, ce adun\ laolalt\ `n chip magic toate personajele.

Orhan Pamuk, Istanbul, traducere din limba turc\ [i note de Lumini]aMunteanu, colec]ia „Biblioteca Polirom. Seria de autor «Orhan Pa-muk»“, Editura Polirom, 480 de pagini, 34.95 lei

Traducere nou\ din opera lui Orhan PamukPremiul Nobel pentru Literatur\ 2006

Istanbul (2003) `mplete[te `ntr-o manier\ original\ dou\ po-ve[ti la fel de sinuoase [i de cuceritoare: cea a primei jum\t\]i dinvia]a scriitorului [i cea a ora[ului `n care s-a n\scut [i pe care `lcunoa[te mai bine ca nimeni altul. ~n vastele apartamente ale fa-miliei Pamuk, `n]esate de urmele unei bun\st\ri `n declin, se facsim]ite aceea[i `ncle[tare `ntre vechi [i nou, aceea[i melancolie[i aceea[i criz\ identitar\ ca [i pe str\zile Istanbulului, odinioar\capitala puternicului Imperiu Otoman, unde vestigiile unei gloriide mult apuse cedeaz\ `ncet-`ncet locul imenselor cl\diri de lo-cuin]e [i centre comerciale. Istanbul realizeaz\ un dublu portret,al autorului `n tinere]e [i al ora[ului v\zut prin prisma amintiri-lor sale de o uimitoare claritate.

Florin Irimia

~n 1954, neurochirurgul Sam Sheppard(a nu se confunda cu dramaturgul [iactorul Sam Sheppard) este acuzatc\ [i-aa omor`t so]ia, care pe deasupramai era [i `ns\rcinat\, pentru a-[[i pu-tea continua leg\tura extraconjugal\cu o asistent\ din spitalul `n care lucra.Este primul caz de omucidere din is-toria Statelor Unite care ajunge s\ fiemediatizat la nivel na]ional, fiind com-parat ulterior cu cel al lui O.J. Simp-son. Versiunea lui Sheppard, cum c\ so-]ia sa a fost omor`t\ (`n dormitorul dela etaj) `n timp ce el dormea (`ntr-o ca-mer\ de la parterul casei) iar ulterior,c`nd s-a trezit, a fost el `nsu[i agresatde criminal, este considerat\ mincinoa-s\, `n pofida tuturor semnelor care a-rat\ c\, oric`t de neverosimil ar puteap\rea ca cineva s\-]i intre `n cas\ [is\-]i omoare so]ia `n timp ce tu dormi,Sheppard spune totu[i adev\rul. Ju-ra]ii, puternic influen]a]i [i de ati-tudinea p\rtinitoare a mass mediei ca-re exploateaz\ senza]ionalist cazul, `lg\sesc vinovat pe b\rbat [i, astfel, Sa-muel Holmes Sheppard este condam-nat la `nchisoare pe via]\. Dup\ zeceani de pu[c\rie, `n urma mai multorapeluri, procesul se rejudec\, iar doc-torul `[i recap\t\ libertatea. Numaic\ la momentul acela este deja preat`rziu. Sheppard, alt\dat\ `ntruchipa-rea succesului profesional, a ajuns`ntre timp o ruin\. ~ncearc\ s\-[i reia

meseria, dar este acuzat demalpraxis [i trebuie s\ re-nun]e. Se c\s\tore[te (`nc\din `nchisoare), dar maria-jul este unul defectuos [idup\ c`]iva ani divor]eaz\.Se apuc\ de wrestling (supra-numindu-se, `n mod ironic pre-supun, The Killer), dar [i de b\-ut, pentru ca, `n 1970, la nici cincizecide ani, s\ moar\, r\pus de ciroz\.

Un roman `ntunecatdespre c\snicie [iconsecin]ele sale

Patruzeci de ani mai t`rziu, Adam Ross,scriitor american aflat la prima sa car-te, preia o parte din cazul lui Sheppardpentru a scrie un roman `ntunecat des-pre c\snicie [i consecin]ele sale. ~n ro-manul lui Ross, Sheppard, destul deimplauzibil a[ spune, a ajuns detectivla Omucideri [i `mpreun\ cu coleguls\u, Hastroll, [i el un ins cu suficienteprobleme conjugale (`ntr-o zi so]ia luirefuz\ s\ se mai dea jos din pat, `n po-fida tuturor stratagemelor pe care so-]ul le folose[te pentru a o convinge s\revin\ la normal), ncearc\ s\ stabileas-c\ vinov\]ia lui David Pepin, un pro-gramator [i creator de jocuri pe cal-culator, suspectat de a-[i fi ucis so]ia.

David Pepin s-a cunoscut cu Alice `nstuden]ie, la un curs despre Hitchcock.La momentul acela el era un b\iat ti-mid [i sub]ire, iar ea o fat\ frumoas\

[i plinu]\. N-ai fi zis c\se potrivesc, dar cur`nd dragostea leluase vederea. La `nceput a fost bine.F\ceau dragoste [i orice altceva `m-preun\. Erau un cuplu, unul din cu-plurile acelea pe care le vezi [i-]i zici:„Uite dom’le, deci se poate!“. Apoi A-lice a `nceput s\ se-ngra[e. Apoi, Alicea devenit obez\. Apoi Alice a c\zut `ndepresie. Apoi Alice a `ncercat s\-[i re-vin\. S\ sl\beasc\. {i s\ r\m`n\ `n-s\rcinat\. {i aproape c\ a reu[it. Doarc\, la un moment dat, s-a trezit c\ f\-tul `i iese din p`ntece, a[a dintr-odat\,f\r\ s\ fi fost gata. O boal\ rar\ careface ca uterul s\ expulzeze ce-ar tre-bui de fapt s\ protejeze. Era `n toale-ta avionului care-i ducea n Hawaii. Pl\-nuiau s\ se simt\ bine. Nu s-au sim]it.Mai existaser\ certuri [i p`n\ atunci,perioade de depresie, plec\ri subitede-acas\, dar din momentul acela ni-mic nu va mai fi ca `nainte. Iar David,de[i nu `nceteaz\ s-o iubeasc\, de[i ova iubi p`n\ `n ultimul moment, cu-r`nd `[i va da seama c\ [i-ar dori s-ovad\ moart\. Mai `nt`i ucis\ de for]e

SEMNAL

C`nd a]i visat ultima oar\ c\ v\ omora]i so]ia?~n ce consta visul? A]i fost dezam\git sauu[urat c`nd v-a]i trezit [i ea dormea `ncontinuare, bine mersi, l`ng\ dumneavoastr\?Dac\ `n ultima vreme v\ g`ndi]i tot mai descum s\-i face]i de petrecanie, afla]i c\ nus`nte]i un caz izolat. Cartea de fa]\ odemonstreaz\. {i dac\ asta v\ face acum s\v\ sim]i]i mai bine, poate totu[i ar trebui s\merge]i s\ vede]i un doctor.

Un `ndreptarAna Maria Sandu este invitat\ la„Crime Scene: Europe“, cea de-aopta edi]ie a Festivalului NewLiterature from Europe, organizatde Institutul Cultural Român dinNew York [i alte [apte InstituteCulturale Europene din New York:Austrian Cultural Forum, CzechCenter, Cultural Services of theFrench Embassy, Goethe-Institut,Istituto Italiano di Cultura, PolishCultural Institute, InstitutoCervantes. Prozatoarea `[i vaprezenta cel mai recent roman,Omoar\-m\! , ap\rut `n colec]ia„Ego.Proz\“ a Editurii Polirom, `nanul 2010. Festivalul se vadesf\[ura `n intervalul 15-20noiembrie 2011, `n diverse loca]iidin Manhattan, Brooklyn &Queens, NY.

Al\turi de Ana Maria Sandu, lafestival mai particip\ [i al]i autoricare deconstruiesc tiparele [ia[tept\rile literaturii de gen:{tefan Slupetzky (Austria), KarylFerey (Fran]a), Jan Costin Wagner(Germania), Gianrico Carofiglio(Italia), Zygmunt Miloszewski(Polonia) [i José Carlos Somoza(Spania).

Propun`ndu-[i atragerea unuinou public c\tre acest eveniment[i literatura european\ `n general,urm\rind s\ surprind\ diversitatealiteraturilor europene, dar [i s\capitalizeze de pe urma actualuluiinteres `n literatura de genscandinav\, cea de-a opta edi]ie aFestivalului New Literature fromEurope este dedicat\ literaturii„Noir“.

Edi]ia din acest an a festivaluluiva cuprinde [i un program specialde film cu aceea[i tem\ ce va fig\zduit de Museum of theMoving Image din New York. ~n

cadrul acestuia, ICR New York vaprezenta filmul Aurora, `n regialui Cristi Puiu, oferind aceea[iperspectiv\ de sabotare agenului. Filmul va fi introdus [icontextualizat de criticul MihaiChirilov.

Omoar\-m\! este o povestedespre prietenie, intimitate [idemonii ei. Ceea ce pare a fi`nceputul unei fulger\toare istoriide amor, `nt`lnirea dintre Vali [iRamona, alunec\ pe nesim]ite`ntr-un fals policier cu implica]iiterifiante: personajul principal alacestui roman-confesiune sedovede[te a fi o sexagenar\ cuveleit\]i de vampir, care-[iretr\ie[te pasiunile cu ajutorultinerei sale chiria[e. Va reu[i oarefata tot mai lipsit\ de via]\ [ienergie s\ scape din p\ienjeni[ulotr\vit al pove[tilor din casadoamnei Manea? V\ invit\m s\descoperi]i `n Omoar\-m\!

Omoar\-m\! este `n curs deapari]ie `n limba italian\ [i va filansat la T`rgul de carte de laTorino din 2012, c`nd România vafi ]ara invitat\.

Ana Maria Sandu (n. 1974) aabsolvit Facultatea de Litere aUniversit\]ii Bucure[ti. Acolaborat cu articole [i eseuri la„Vineri“, „Observator cultural“,„aLtitudini“, „REPUBLIK“,www.artactmagazine.ro. Esteredactor la revista „Dilemaveche“. A debutat `n 2003 cuvolumul Din amintirile unuiChelbasan (Editura Paralela 45),tradus\ `n limba francez\ `n 2010la Editura Chemin de Fer, cu titlulL’ecorchure. La Polirom, a maipublicat romanul Fata din casavagon (2006, prefa]\ de MirceaC\rt\rescu), de asemenea `n cursde apari]ie `n limba italian\.

Ana Maria Sandu,invitat\ la FestivalulNew Literature from Europe

S`mb\t\, 26 noiembrie, orele14.00-15.30, la Ceain\ria Gau-deamus din cadrul T`rguluide Carte Gaudeamus (Pavi-lion Central Romexpo) dinBucure[ti, va avea loc dez-baterea „Romane române[titraduse: Bonanno Editore [i c\r]ile sale – Zogru deDoina Ru[ti [i Fundesac deR\svan Popescu“. Vor parti-cipa Mauro Bonanno, DoinaRu[ti, R\svan Popescu [iFlorin Bican, al\turi de tra-duc\torii bursieri ai Institutu-lui Cultural Român.

Evenimentul va fi moderatde Horia Barna.

La aceast\ edi]ie a T`rguluide Carte Gaudeamus, care seva desf\[ura `n perioada 23-27noiembrie 2011, Italia va fi]ara invitat\ de onoare.

Zogru, publicat `n colec]ia„Ego. Proz\“ a Editurii Poli-rom `n 2006, cu o prefa]\ deIoan Gro[an, a ap\rut lasf`r[itul anului 2010 `n limbaitalian\ la Editura BonnanoEditore, `n traducerea luiRoberto Merlo. Romanul aob]inut Premiul Asocia]iei

Scriitorilor din Bucure[ti, 2006,[i a mai fost tradus `n 2009la editura bulgar\ Balkani.

De altfel, [i romanul Fan-toma din moar\ al DoineiRu[ti, care a ob]inut PremiulUniunii Scriitorilor din Româ-nia `n anul 2009, este `n cursde traducere `n italian\ laaceea[i editur\.

Nemuritorul Zogru, unpersonaj fabulos n\scut `n„S\pt\m`na Mare a anului1460“ [i folosind ca vehiculede `naintare prin istorie (p`n\`n prezent) trupuri umane,

este, la r`ndu-i, vehicululprin care Doina Ru[ti ne a-trage `ntr-o lume fascinant\a evenimentelor mici din isto-ria mare, a pove[tilor savuroa-se, a fantasmelor. Prin `ncren-g\tura pove[tii `ns\, extremde atr\g\toare, vie, se dez-volt\ mesajul. C\utarea desine a celui venit `n alte lumine poart\ prin sentimente pro-fund omene[ti, sentimentuliubirii sau cel al unei singur\-t\]i acute, ba chiar, surprin-z\tor poate, `[i face loc `nroman ata[amentul fa]\ de

istoria [i locurile române[ti –iar asta se `nt`mpl\ printr-unmoralism ascuns, `nchis `ntrer`nduri, sub`n]eles. Ironia fin\[i umorul debordant, persona-jele fantastice, de la spiridu[i lafantome, via]a de dup\ moar-te a unor personalit\]i istorice,toate acestea vin s\ conturezerama unui tablou `n care reg\-sim probleme [i mize mereuactuale.

Doina Ru[ti este considerat\de critica literar\ o prozatoarede mare for]\ epic\. Romane-le sale abordeaz\ subiectediverse, punctul de interesconstituindu-l de fiecare dat\povestea bine construit\, cupersonaje pregnante [iac]iune tensionat\.

A mai publicat volumeleOmule]ul ro[u (2004),

Lizoanca la 11 ani (2009), C\ma[a`n carouri [i alte 10 `nt`mpl\ridin Bucure[ti (Polirom, 2010),Patru b\rba]i plus Aurelius (Po-lirom, 2011), precum [i nume-roase povestiri. Unele dintrescrierile sale au fost traduse saus`nt `n curs de traducere `n bul-gar\, francez\, spaniol\, ita-lian\, german\ [i maghiar\.


Te prinde [i te ]ine acolo, str`ns lipit de ea, ca o so]ie iubitoare,sufocant\, care nu-[i d\ seama c\ toat\ dragostea asta se va`ntoarce `ntr-o zi `mpotriva ei.

11 «

printre r`nduriMR. PEANUT


exterioare lui, un tr\snet, un cutremur,o ma[in\ condus\ de-un [ofer neglijent,apoi, pe m\sur\ ce `ndr\zneala g`ndu-rilor devine mai mare, chiar de el. Saude un asasin profesionist pe care el s\-ltocmeasc\. Doar c\ mai degrab\ dec`ts\-[i pun\ fanteziile uciga[e `n practi-c\, prefer\ s\ le speculeze scriind unroman despre asta. Pe care, `ntr-o zi,spre oroarea am`ndurora, Alice `l ci-te[te. {i din momentul acela, lucruri-le scap\ de sub control. S\ mai vorbeas-c\ cineva de moartea literaturii. Nu,categoric literatura nu moare, `ns\ cusiguran]\ ea poate s\ te omoare.

Sheppard [i Hastroll, adev\ra]i ve-terani ai mariajelor cu probleme, s`ntaproape convin[i de vinov\]ia lui Pe-pin – care `ncercase, cred ei, s\-i bageso]iei, extrem de alergic\ la arahide,

un pumn de alune pe gur\. Dar Pepinse dezvinov\]e[te, spun`nd c\, dimpo-triv\, inten]ia lui fusese s\-i scoat\alunele din gur\ pentru a mpiedica co-miterea unei crime, da, a unei crime,nu a unei sinucideri. {i-atunci cine-iuciga[ul? {i de ce ar fi vrut un str\ins-o vad\ pe Alice moart\? De-acumlucrurile `ncep s\ se complice (dup\principiul nimic nu este ceea ce pare)[i n-are rost s\ d\m totul `n vileag, s\stric\m, altfel spus, o lectur\ incitant\(la crim\?) prin doar c`teva fraze ca-re s\ l\mureasc\ `n mod sec misterul.Suficient s\ spunem c\ nu ve]i fi deza-m\gi]i. Suficient s\ spunem c\ doam-nele vor dori s\ aib\ o discu]ie l\mu-ritoare cu so]ii lor. „Drag\, tu ai fi `nstare de a[a ceva?“. La care so]ii, oameniocupa]i cu treburi mai lume[ti dec`t

crima, le vor atrage aten]ia c\ p`n\ laurm\ ce-au citit e fic]iune (`ntre noi fievorba, nu e chiar a[a – vezi `nceputulacestei cronici, vezi [i faptul c\ moar-tea lui Alice din carte se bazeaz\ pe-omoarte real\, `n condi]ii extrem de sus-pecte, a uneia din veri[oarele autorului).Unii, mai b\d\rani, chiar se vor o]\r`la ele: „B\i femeie, ]i-am zis c\ litera-tura `]i bag\ numai prostii `n cap? Iamai bine f\-mi o toc\ni]\“. Dup\ care,speria]i, dar `n egal\ m\sur\ u[ura]ic-au sc\pat basma curat\, [i vor reprimapentru o perioad\ g`ndurile criminale.

Impresia c\ citim treiromane `ntr-unul singur

Un amestec interesant, bine dozat, dethriller psihologic, roman noir, dar [imetafic]iune postmodern\, Mr. Peanutst\ bine la capitolele Atmosfer\, Credi-bilitate, Inventivitate etc. Problema apa-re c`nd scriitorul vrea parc\ s\ spun\prea multe [i astfel avem uneori impre-sia c\ citim trei romane ntr-unul singur(romanul lui Sheppard, al lui Hastroll[i al lui Pepin) cu riscul ca la sf`r[itulcelui de-al doilea s\ nu mai ]inem min-te ce se-nt`mpla `n primul, iar la sf`r[i-tul celui de-al treilea, ce se `nt`mpla `nal doilea, ceea ce poate deveni un picderanjant. Chiar [i a[a, cartea te prinde[i te ]ine acolo, str`ns lipit de ea, ca oso]ie iubitoare, sufocant\, care nu-[i d\seama c\ toat\ dragostea asta se va `n-toarce `ntr-o zi `mpotriva ei, ca un bu-merang se va `ntoarce ca s-o loveasc\drept `n moalele capului, un accidentnefericit, o moarte subit\ care ne val\sa pe to]i, pe veci neconsola]i.

☺

Adam Ross, Mr. Peanut, traducere dinlimba englez\ de Ioana V\c\rescu,colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“,Editura Polirom, 2010

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTUL DE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBUal crimei

Zogru de Doina Ru[ti, `n dezbaterela T`rgul de Carte Gaudeamus

Dumitru Ungureanu: „Discul pe care `l iubesc se intituleaz\ WishYou Were Here. Tot Pink Floyd. De fiecare dat\ c`nd `l ascult, uitde mine [i de contextul material, plutesc parc\ `n eternitate“.

WISH YOUWERE HERE

13 «

muzic\

Ca simplu meloman l-aam admirat peSuk `n anii relativ `ndelunga]i petre-cu]i la Praga [i am vibrat `mpreun\cu numero[i cehi ce ne `nghesuiam `nzilele Festivalului Prim\verii de laPraga pentru a-ll asculta `n mica bise-ric\ din satul Krecovice, la vreo 70 kmde capital\. Loc de na[tere al ilustru-lui s\u bunic, compozitorul [i violo-nistul omonin, Josef Suk, c\s\torit cuOtylie, fiica lui Dvorak, Krecovice i-aoferit t`n\rului Suk ocazia debutuluipublic `n 1940. La c`]iva pa[i de bise-ric\ se afl\ casa bunicilor s\i, trans-format\ par]ial `n muzeu, [i unde unscurt popas `n fa]a fotografiilor `ng\l-benite ale Quartetului Boemian (alc\rui violonist secund a fost b\tr`nulJosef Suk) te plonjeaz\ `n trecut [i `]ilumineaz\ cumva `n]elegerea prezen-tului [i a prezen]ei constante a muziciiclasice printre cehi. O tradi]ie transmi-s\ din tat\ `n fiu timp de genera]ii, omuzic\ clasic\ servind de vector pentru`nchegarea unei con[tiin]e [i a statuluina]ional, o `ntreag\ via]\ social\ `mple-tit\ timp de decenii `n jurul unei multi-tudini de societ\]i de muzic\ de came-r\ sau coral\, nu putea s\ nu-[i fi l\sato amprent\ asupra prezentului.

Spectator al acestei lumi `n era deentuziasm [i apoi de confuzie ce a ur-mat c\derii regimului comunist, i-amadmirat [i i admir n continuare pe cehi,ale c\ror atitudini, `mpliniri, decep]ii,nu pot s\ nu le compar cu cele ale lumiinoastre române[ti. Citeam zilele acesteac\ lui Josef Suk, casa Supraphon i-aacordat `n 1999 un „Disc de platin\“ cuocazia v`nz\rii a peste un milion dindiscurile sale imprimate la Praga!! ~[ipoate imagina cineva a[a ceva n Româ-nia, cu o popula]ie de c`teva ori mai maredec`t a fostei Cehoslovacii, pentru a numai vorbi de Cehia actual\? Poate visam\car un muzician român la un tiraj deo amploare c`t de c`t apropiat\ din par-tea nec\jitelor case de discuri române[ti?Mi se va spune c\ Suk a avut o carier\

de peste 50 de ani `n studi-ourile de `nregistr\ri aleSupraphon-ului, dar cinear fi `mpiedicat Electre-cord-ul s\-i nregistreze [idistribuie/popularizezela fel pe un {tefan Gheor-ghiu, Ion Voicu sau {te-fan Ruha, pentru a numidoar c`teva nume de re-zonan]\, contemporanecu Suk, ale [colii violonis-tice române[ti?

G`ndurile nu mi s-au n-dreptat `nt`mpl\tor la Jo-sef Suk. La numai trei lunide la moartea sa, casa Su-praphon a publicat un setomagial de [ase CD-uri, ocolec]ie cuprinz\toare aa[a-numitelor `nregistr\ritimpurii (Early Recordings) ale violonis-tului, exclusiv de muzic\ de camer\.Multe dintre ele s`nt ast\zi rarit\]i ab-solute, perioada acoperit\ de set fi-ind deceniul 1956-1966. Un deceniuce a `nsemnat pentru violonistul ce seapropia de 30 de ani demararea uneireale cariere de solist at`t `n Cehoslo-vacia, c`t [i `n Occident.

Josef Suk a fost elevul lui JaroslavKocian, unul din cei trei mari elevi [istr\luci]i muzicieni (`mpreun\ cu JanKubelic [i Vaclav Talich) forma]i dep\rintele [colii de vioar\ cehe, Oto-kar Sevcik (1852-1934). Absolvent `n1951 al Conservatorului praghez, Suks-a dedicat `nt`i muzicii de camer\, caprim violonist al Quartetului Praga [ifondator al Trioului Suk. ~n condi]iileprimilor ani de stalinism, cariera sade solist a fost extrem de lent\, violo-nistul fiind angajat al Orchestrei Tea-trului Na]ional de Oper\, iar pe par-cursul a trei ani de serviciu militar, casolist al unui ansamblu al armatei. ~n1955 a fost trimis s\ concerteze `nUniunea Sovietic\, iar doi ani mai t`r-ziu i se permitea prima deplasare `nOccident, `n America de Sud, urmat\de performan]e `n Germania Federa-l\, Fran]a, Olanda, Marea Britanie, Ja-ponia etc. Recunoscut [i acceptat `ncele din urm\ de regim, avea s\ cape-te `n `mprumut un Stradivarius dincolec]ia de stat, `n 1960, iar `n 1961s\ fie numit prim solist al Filarmoni-cii Cehe. Colec]ia de programe pe ca-re a d\ruit-o Muzeului ceh al muziciiatest\ c\ `n 1960 a dat 37 de concerte`n str\in\tate, ajung`ng `n anii 1965[i 1968 la o cifr\ record de c`te 60 deconcerte solo, cu forma]ii de camer\[i orchestr\.

Josek Suk devenea treptat o ade-v\rat\ institu]ie [i prim reprezentant

al viorii cehoslovace, l\udat dup\ apa-ri]ia la Carnegie Hall drept cel mai im-presionant violonist est-european ascul-tat `n America dup\ David Oistrach. Nuerau simple declara]ii de curtoazie, Sukfiind adoptat de colegii s\i occiden-tali, efectu`nd `mpreun\ cu pianistulJulius Katchen sau violoncelistul An-dre Navarra, c`teva `nregistr\ri excep-]ionale, r\mase p`n\ ast\zi de referin-]\. ~ntre ele, readuse la lumin\ de setulEarly Recordings s`nt piesele pentruvioar\ [i violoncel de Bohuslav Marti-nu, Arthur Honegger [i Zoltan Kodaly.

Setul include, firesc, dou\ discuridedicate integral muzicii marilor com-pozitori cehi (Dvorak, Suk, Janacek,Smetana, Martinu [i mai pu]in cunos-cutul Jaroslav Je�ek, 1906-1942, ucis denazi[ti). Celelalte patru CD-uri includSonate pentru vioar\ [i pian [i Duo-uriale mai tuturor autorilor de muzic\ de ca-mer\ (`n ordinea apari]iei lor pe discuri:Grieg, Schumann, Respighi, Brahms,Schubert, Debussy, Poulenc, Franck,Mozart). Cu timbrul s\u cald, parc\ me-reu nostalgic, Suk este acompaniat cubrio de piani[ti de mare calitate din cer-cul s\u muzical, cum au fost mai v`rstni-cul Alfred Holecek, ce `l acompaniase[i pe Jan Kubelik, [i partenerii din ce-lebrul s\u Trio, str\lucitul Jan Panen-ka [i apoi Josef Hála.

Spre deosebire de alte firme europe-ne, Supraphon-ul se consider\ o cas\de discuri european\, egal\ rivalelorsale de pe pia]a interna]ional\. {i nupo]i s\ nu observi [i apreciezi livretulexcelent, prezentat `n limbile englez\,german\ [i francez\, textul ceh fiindpe ultimul loc. Dac\ iubi]i vioara [i mu-zica de camer\ nu ocoli]i acest set cutotul remarcabil al casei Supraphon(SU 4075-2)!

„Am `nv\]at de la el mul-te lucruri... intona]ie, stil[i s\ nu m\ pierd nicio-dat\ `n culmea fericirii,s\ o iau de la cap\t `nfiecare zi“, spunea zileletrecute unul din cei maireprezentativi violoni[ticehi de ast\zi, IvanZenaty, `ntr-un interviuacordat `n Australia. Vor-bea despre Josef Suk, `m-preun\ cu care studiasepu]in `nainte de dispa-ri]ia acestuia, petrecut\cu patru luni `n urm\.

Josef Suk – EarlyRecordings (Supraphon)

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Am mai scris [i-oo s\ repet: disculcare `nsumeaz\ tot ce-aa dat maibun muzica rock este TThhee WWaallll –Pink Floyd. Dar discul pe care `liubesc se intituleaz\ Wish YouWere Here. Tot Pink Floyd. Defiecare dat\ c`nd `l ascult, uit demine [i de contextul material,plutesc parc\ `n eternitate. {i da-c\ nemurirea sau via]a de dincolopot s\ aib\ vreo form\, vreunsens, vreo stare de agregare, altadec`t imaterialitatea unei idei,atunci muzica este acea form\,acel sens, acea ne-stare... Muzicaperfect\: Shine on You, Crazy Di-amond. Nu [tiu nimic mai fru-mos, mai consistent, mai profund,mai simplu, mai cuceritor, mailipsit de condi]ion\ri exterioaredec`t acest poem simfonic de nicijum\tate de or\. Trebuie s\ fiiaici, s\-l auzi...

~nceputul este lin, ca m`ng`ie-rea apei pe m\tasea unui ]\rm cunisipul fin. Murmurul clapelor se`mplete[te natural cu lumina r\s\-ritului, nu a unuia anume, ci a esen]ei r\s\riturilor de soare peplaj\, acolo unde va fi `nceputvia]a. Chitara introduce str\lu-cirea soarelui brumat de ce]uri,apoi clatin\, ca-ntr-o atingeremiraculoas\, clopotele cerului,alung`nd fantasmele de nori sub-]irateci. Iar c`nd tobele [i basul in-tr\ `n m\r[\luire sonor\, via]a edeja prezent\, cu zv`rcolirea ne-lipsitelor suferin]e [i-n profunzi-mea sufocant\ a clipelor c`nd `]ispui c\, poate, nu tr\ie[ti degea-ba. {i ai vrea s\ fie aici...

„Povestea“ discului (edi]ia EMI,2011, remasterizat\ de JamesGuthrie `n surround, ofer\senza]ia de imersiune `n izvorulnemuririi) e universal valabil\,`nc`t mi se pare c\ face parte dinvia]a oric\rui om, fie el rocker saunu. Particularitatea motivului SydBarrett a disp\rut demult. Fiecareascult\tor are un „diamant“ pecare `l invoc\ `ntr-un moment saualtul al vie]ii. Fiecare om care seintegreaz\ `ntr-un sistem social,politic sau cultural se simte prins`n „ma[in\“ [i stors de toat\ ener-gia. Fiecare t`n\r intrat `n via]a deadult trece peste raptul ini]iaticnumit „ia o ]igar\“. Fiecare indi-vid, b\rbat sau femeie, hetero–sau homosexual, are clipe deacut\ sensibilitate, c`nd lipsa„celuilalt” `l face s\ spun\, s\c`nte, s\ urle sau s\ [opteasc\:„a[ vrea s\ fii aici...“.

Dar ce v\ spun eu povesteavoastr\ [i de ce traduc `n vorbeterne ceea ce Pink Floyd c`nt\dumnezeie[te? Nu e absurd, nu e

nici blasfemie. Oamenii aceia con-cre]i, c`t se poate de vii [i normali,pe numele lor David Gilmour,Nick Mason, Richard Wright [iRoger Waters au avut `n mintec`teva idei [i le-au concretizatprintr-un proces chinuitor decrea]ie, banal numit „munc\ `nstudio“. ~ntreba]i deun\zi dac\ ausuferit ilumin\ri celeste, ei se de-robeaz\, afirm`nd c\ au f\cut ce[tiau [i ce puteau `n condi]iiletehnice date. Doar prezen]a luiSyd Barrett, dus deja `n lumea luiunic\, necunoscut\ [i indestruc-tibil\, le-a fost stimulent metafi-zic. De unde apare ca o mic\ipocrizie dorin]a, sincer formu-lat\: „a[ fi vrut s\ fii aici...“.

N-o s\ divaghez acum pe temasingur\t\]ii artistului, care se su-prapune peste tema solitudiniiomului contemporan. A[ vrea s\pot asculta muzica deta[at, `n li-ni[te [i-n... singur\tate! Dar cums\ fii neutru [i indiferent, cumdoar „s\-]i bei ceaiul“, c`nd socie-tatea tinde s\ te izoleze `n g\oa-cea din care te-ai n\scut? Formu-lat altfel (conform cu anima]ia ru-lat\ pe ecran, `n concertele PinkFloyd sus]inute la jum\tatea ani-lor ‘70): cum poate ie[i din cubuls\u individul ostracizat [i p\r\sit?R\spunsul e ambiguu. Subiectul asolicitat intens muzicienii – `nspe]\, pe Waters –, permanent. {in-au terminat de explorat, n-aug\sit solu]ia nici azi.

Singura certitudine r\m`nedorin]a: „a[ vrea s\ fii aici...“.


A[ vrea s\ fii aici...



Grijulie cu banii altora, revista „Forbes“ face anual un top alcelor mai pu]in rentabile staruri hollywoodiene, iar numele luiCameron Diaz apare des pe list\, nu pe primul loc, e drept, darpe o pozi]ie destul de important\.

TOP» 14

slow/fast food

Drago[ Cojocaru

A[a se face c\ nume grele a c\-ror prezen]\ pe afi[ aducea au-tomat `ncas\ri uria[e nu `[i preamai justific\ ast\zi salariile dezeci de milioane de dolari.

Grijulie cu banii altora, revis-ta „Forbes“ chiar face anualun top al celor mai pu]in ren-tabile staruri hollywoodiene,iar numele lui Cameron Diazapare des pe list\, nu pe pri-mul loc, e drept, dar pe opozi]ie destul de important\.

Blonda Cameron s-a lansat,dup\ o carier\ `n modeling, adevenit peste noapte star [isex-symbol odat\ cu apari]ia`n Masca, `n 1994. A ap\rut `nfilme independente, dar [i-a cl\-dit soclul prin succesul unorcomedii romantice precumPrietenul meu se `nsoar\ sauThere’s Something aboutMary, alternate cu apari]ii `nfilme mai serioase precumVanilla Sky sau Gangs of NewYork. ~n 2010, „Forbes“ o de-clara drept una dintre celemai bogate vedete de originehispanic\ din SUA. Din p\ca-

te, `n ultima vreme, filmele `ncare a ap\rut nu au maiconvins ca succes de cas\.

~n afar\ de franciza Shrek(unde Cameron este voceaprin]esei Fiona) care a avutparte de un succes oarecumconstant, ac]iunea-comedieKnight and Day a fost repedeuitat\ (mare ru[ine [i marebil\ neagr\ pentru „eroul“Tom Cruise), iar despre insuc-cesul lui Green Hornet de anulacesta nici nu are rost s\ maivorbim.

Bad Teacher, tradus la noi caProfa rea, dar buuun\ (pe `n]e-lesul celor de la Jean Monnet),proasp\t editat pe DVD [i BluRay, este o comedie `n stilulcelor care o prind pe blondaCameron.

~n filmul de fa]\, un soi deversiune feminin\ a mult maireu[itului Bad Santa, Diaz joa-c\ rolul unei profesoare de li-ceu „atipice“ (a se citi b\utoare,fum\toare, spurcat\ la gur\,care `[i ur\[te meseria) c\reia ise aprind c\lc`iele dup\ colegulmai t`n\r [i dr\gu], jucat chiarde fostul iubit al actri]ei, c`n-t\re]ul Justin Timberlake.

Bad Teacher, cu umorulcroit dup\ mintea tinerilorcare formeaz\ majoritatea pu-blicului cinefil actual din mul-tiplexuri, nu este nici pe de-parte o reu[it\ precum Marycea cu vino-ncoa’ [i nu reu-[e[te, `n ciuda eforturilor luiCameron Diaz, s\ fie at`t deamuzant pe c`t [i-ar dori. Fi-nanciar vorbind, comedia astr`ns vreo 200 de milioane dedolari din `ntreaga lume `ndoar c`teva luni, ceea ce re-prezint\ un succes serios [i`nseamn\ c\, `n ciuda opiniilor„Forbes“, numele lui CameronDiaz `nseamn\ `nc\ destul a-tunci c`nd este trecut pe un afi[.

Strugurii cei acri `n 3D

Dup\ ce a semnat dou\ filmede referin]\ ale cinematogra-fiei ruse[ti, Unchiul Vania(1970) [i Siberiada (1979),Andrei Koncealovski a ajuns s\fac\ filme la Hollywood, de[iar fi dorit, mai degrab\, s\ lu-creze `n Fran]a. A semnat peli-cule apreciate, chiar [i unbuddy-action movie cu Stal-lone [i Kurt Russell (Tango &Cash), dar nu a reu[it s\ intre`n r`ndul acelor regizori euro-peni care s\ `n]eleag\ meca-nica blockbuster-ului americana[a cum este, de exemplu,germanul Wolfgang Petersen.

Prezent la Bucure[ti `nprim\var\, Koncealovski adescifrat pentru ziari[tiiromâni cultura Coca-Cola,prilej pentru titluri de gen„Koncealovski critic\ durHollywood-ul“. Dac\ asta aspus, cu adev\rat, celebrulregizor rus, atunci oasemenea afirma]ie venit\imediat dup\ bomba numit\Sp\rg\torul de nuci 3D poatefi considerat\ un exempluflagrant de „struguriiamericani s`nt acri“...

Mai precis, anul trecutKoncealovski a semnat regiaunei adapt\ri a cunoscutuluibalet al lui Ceaikovski `nforma unui lungmetraj deanima]ie digital\ cu actorireali, realizat cu nouatehnologie 3D. Un film despre

care regizorul nu s-a obosit s\declare c\ este „visul“ lui de20 de ani `ncoace. O adaptareinteresant\, dar, `n acela[itimp, extrem de bizar\...

Una peste alta, Sp\rg\torulde nuci 3D, ap\rut acum peDVD, s-a dovedit un e[ec depropor]ii. Din punct de vederefinanciar, lucrurile stau prost:a costat vreo 90 de milioanede dolari [i a str`ns uluitoarelesume de 195.000 de dolari dinSUA [i 14 milioane din restul lu-mii (10 dintre acestea vin dinRusia, unde numele lui Kon-cealovski `nseamn\ totu[i foar-te mult). Per total, spune boxof-ficemojo.com, Sp\rg\torul denuci a pierdut vreo 75 de mi-lioane de dolari, buget pentrucare to]i regizorii români ar`mpu[ca pe cineva...

Mai grav este `ns\ norul decronici dezastruoase, mai `ntu-necat dec`t cea mai neagr\furtun\. Este greu de crezutc\ autorul Siberiadei a reu[itperforman]a de a str`nge zerocronici pozitive `n SUA, cirea[ade pe tort fiind a[ezat\ cu grij\de popularul Roger Ebert cuconcluzia „este unul dintreacele rare filme pentru copiicare `i face pe cei mici s\ urlede groaz\“.

Deci, la prima vedere, unfilm ce poate fi achizi]ionat peDVD, numai pentru a discipli-na copii care nu s`nt ascult\-tori [i nu `[i fac temele...

Cameron Diaz are `nc\vino-ncoa’ la box-office,iar Sp\rg\torul de nuci sperie copiii

Marile staruri ale Hollywood-ului `[i v\d `nultimii ani str\lucirea cam [tirbit\ `n termenide succes de cas\, un trend explicabil prinnoua realitate economic\ a crizei, prinexplozia vedetelor de reality show [i, nu `nultimul r`nd, prin v`rsta care le face mai pu]inrelevante pentru un public t`n\r.

Aglomerarea de care vorbesc e explica-bil\ [i prin factori ce ]in de structurastagiunii, de clim\, s\rb\tori religioa-se, vacan]e, obi[nuin]e culturale etc.De o mul]ime de factori. De[i prin lu-me, sezonul estival e considerat priel-nic desf\[ur\rii unor asemenea mani-fest\ri, atr\g`nd magnetic turi[ti, adic\[i alt public dec`t localnicii, `n Româ-nia, vara e cvasi-moart\. Festivalurile„de var\“ – consacrat e cel de la Avi-gnon, care anim\ mica localitate, men-]in`nd-o `n celebritate din 1947, c`ndJean Vilar organiza cea dintì edi]ie, dar[i Festivalul Mozart de la Salzburg oriShakespeare de la Stratford Canada –pot deveni o uimitoare resurs\ de pros-peritate local\, mai ales pentru a[ez\-rile `n tranzi]ie. Cum s`nt [i ale noastre.

Dar s\ revenim la „cestiune“. Nu [tiude vreun inventar exhaustiv al festi-valurilor de artele spectacolului dinRomânia, dar cred c\ nu exist\ locali-tate cu trup\ teatral\ unde s\ nu se des-f\[oare m\car un eveniment de gen.Nu c\ ar fi un lucru r\u! Etimologic,cuv`ntul e asociat aceluia de s\rb\toa-re spiritual\, iar, `n principiu, acestae [i rostul oric\rui festival, indiferentde caracterul, profilul [i tematica afe-rente. Derularea o dat\ pe an, cu in-vita]i de soi, pe parcursul c`torva zile,ata[at, poate, altor ac]iuni culturale,a unui festival este o mic\ sau mai ma-re s\rb\toare at`t pentru cei implica]i`n desf\[urare, care au sentimentul p\-r\sirii unei rutini caden]ate de c`tevapremiere, reprezenta]ii, eventual tur-nee, c`t [i pentru – ori mai ales pentru –consumatorii de cultur\, care pot ve-dea [i ei altceva dec`t li se ofer\ deobicei pe scena local\. Festivalurilemai `nseamn\ [i `nt`lniri profesiona-le, compara]ii, eventual premii, dac\e cu premii. {i dac\ s`nt acordate „pebune“, adic\ de jurii competente [iimpar]iale! Din p\cate, s`nt din ce `nce mai numeroase cazurile c`nd lauriiajung, ca s\ vezi, pe fruntea organi-zatorilor, care mai strecoar\ [i c`te unangajat `n comisia decident\, ori „la

schimb“, pe capetele unor colegi din]ar\, care la r`ndul lor fac un festivalcu premii. Ghici]i cine va ob]ine m\-car unul dintre ele!

Nu un spa]iu face cateatrul s\ aib\ calitate

Maratonul românesc al festivalurilorde teatru se afl\ `nc\ `n curs. Ca o pi-canterie, unul dintre cele mai neobi[-nuite a fost „Exit“, organizat de Admi-nistra]ia Na]ional\ a Penitenciarelor,la Bucure[ti. La Nottara (nota bene, ca-re nu are un alt festival; curios, cu excep-]ia celui de Comedie, teatrele „pentrucei mari“ din Bucure[ti nu organizea-z\ festivaluri), cu trupe de amatori de laJilava, Coliba[i, Rahova, Craiova, Ia[i,Gherla, Timi[oara. Cu m\suri de secu-ritate maxim\, s-au `nf\]i[at mini-spec-tacole de teatru realizate ca modalitatede reeducare a „actorilor“ certa]i culegea.

Ce face un festival s\ aib\ succes?O identitate clar\ [i un format inedit.Atractivitatea pentru arti[ti [i public.Continuitatea. Organizarea [i promo-varea profesioniste. Unul care le `ntru-ne[te pe toate e Festivalul de Teatru

de la Piatra-Neam]. Ajuns la edi]ia a26-a, e cel mai vechi din ]ar\. Rein-ventat periodic, a `mbr\cat `n aceast\toamn\ o form\ special\, impus\ desitua]ia `n care se afl\ cl\direa: deza-fectat\ de lucr\ri de restaurare. „Spec-tacole mari `n mont\ri mici“ a consti-tuit profilul unui eveniment care s-aambi]ionat s\ continue `n absen]a u-nei s\li proprii. Organizatorul princi-pal, Teatrul Tineretului, a identificatc`teva loca]ii (Clubul Tonique, un par-tener de curs\ mai lung\, sala de festi-vit\]i a Liceului „Petru Rare[“, cantinaTaberei [colare Cozla) [i a adus acolo,`ntre 9 [i 16 noiembrie, 14 produc]ii,c`teva proprii, altele, ale Teatrului O-deon, Mic, Luni de la Greenhours [iAct Bucure[ti, Na]ional Timi[oara,„Andrei Mure[anu“ Sf. Gheorghe. Dedragul publicului, dintotdeauna foarteata[at de festival, [i de dragul re`nt`lni-rii cu colegi de breasl\. Cum spuneam[i cu alte ocazii, nu un spa]iu face cateatrul s\ aib\ calitate. Spa]ii exist\ orise pot crea. Pasiunea, dedicarea, ele potface ca teatrul s\ aib\ calitate. S\ fie,cum zice Liviu Timu[, „ca lanterna pecare o g\se[ti surprinz\tor `n buzunar,exact c`nd `]i trebuie“.

Hotel. Miros de ]igar\ ars\ `nscrumier\. Pern\. Nasul `n pern\.O alarm\ de telefon prelung\.Fa]a `n pern\. Snooze. Saliv\.Aceea[i alarm\ de telefon. Opies\ vesel\ cu multe sunete arti-ficiale. Sunet `nfundat de lovitur\`n lemn. Durere scurt\ `n degetulmic de la piciorul drept. Ap\ recede la robinet. Ap\ cald\ de larobinet. Mici stropi de past\ dedin]i pe oglind\. Durere scurt\ `nmolarul din st`nga jos. Puchi. Tri-cou impregnat cu miros de fumde ]igar\. Prin fereastra `ntre-deschis\ intr\ aer rece. Zgomotde pa[i pe mocheta cu care s`ntacoperite sc\rile. Multe plicule]ede zah\r [i ceai. O cutie de metalcon]ine omlet\ aburind\. Sacoullui Busu. {ase grade la Baia Mare.Fulgii de porumb danseaz\ `nlapte. Clinchet de linguri]\ caremestec\ `n cea[ca de cafea. Cheia`n broasc\ face clic. Gentu]a al-bastr\ cu ustensile de baie are fer-moarul stricat. A]i consumat cevade la minibar? ~n ma[in\ e un frigde faci pe tine. Mai da]i-mi pu]incheia, v\ rog, am uitat ceva `ncamer\. Galben. Ro[u. Verde. Pev`nz\toarea de la OMV o cheam\Delia. ~n camioneta din fa]\,c`]iva porci `[i ]in cu greu echili-brul la curbe. La giratoriu last`nga. {terg\torul de parbriz dinspate nu func]ioneaz\. Permisulde conducere, actele ma[inii,asigurarea obligatorie [i vignieta.5,58 lei litrul de motorin\. E preacald aerul. Pauz\ de pipi `n c`mp.Vrei s\ schimb\m muzica? Aicimai pun radar c`teodat\. Traficul

`n ora[ele din ]ar\ e o fericire fa]\de traficul din Bucure[ti. Nu potvorbi, conduc, te sun eu `n jumade or\. Trei ma[ini `n parcareahotelului. Prosoape albe `n dulap.Micul dejun `ntre orele [apte [izece. Barul e mic. Sunetistulajunge `n dou\zeci de minute. V\aduc ceva, o cafea? Un cablu jackpentru chitar\. Concertul e anun-]at la ora opt, dar o s\ `ncepem laopt jumate, s\ mai vin\ lume. Do-u\ scaune de bar s`nt perfecte. Su-net strident de microfonie. Basulmai `ncet pu]in. Chitara mai tare`n monitor. Cam cu jum\tate deor\ `naintea concertului ar fi bines\ v\ `ntoarce]i. Pizzeria de pestedrum e foarte bun\. O pizza casei[i o cafea lung\ cu lapte. Nota. Ca-mera 109. Priza e `n spatele patu-lui. 1 unread messages. 2 friendrequests, 9 notifications. Un `nce-put de film japonez. Recep]ioneralucreaz\ toat\ noaptea. Biletulcost\ dou\zeci de lei. Ap\ plat\ latemperatura camerei. Telefonulpe silent. ~i d\m drumul? Fum de]igar\. Aplauze. Fum de ]igar\.Pauz\. Fum de ]igar\. S`nte]i bes-tiali. De c`nd c`nta]i `mpreun\?Felicit\ri. Fum de ]igar\. Bravo. Obere. Capodastrul e `n husa de lachitar\. La revedere. Camera 109.2 notifications. Please rechargebattery. Set alarm. 07.50. Cinciore de somn. Un pui de g\in\`mbr\cat `n urs cump\r\ lapte dela un coleg de facultate pe carenu l-am v\zut de zece ani de zile,`n timp ce un copil fuge prinspatele lor. Lumin\. O alarm\ detelefon prelung\. Snooze.


15 «

slow/fast foodUN FESTIVAL DE SUCCES

Olti]a C`ntec: „Ce face un festival s\ aib\ succes? O identitate clar\[i un format inedit. Atractivitatea pentru arti[ti [i public.Continuitatea. Organizarea [i promovarea profesioniste. Unul carele `ntrune[te pe toate e Festivalul de Teatru de la Piatra-Neam]“.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBI

Ziua de mìne

Vremea festivalurilorDou\ s`nt, `n calendarulanual, perioadele c`nd lanoi festivalurile de teatruating densitatea maxim\:mai-iunie [i octombrie-noiembrie. Atunci e o ade-v\rat\ „b\t\lie“ pentrug\sirea unui interval `ncare suprapunerile s\ fieminime, ori, situa]ie ide-al\, evitabile, `n primulr`nd pentru ca speciali[tiidomeniului [i oameniidin pres\ s\ fie prezen]i[i s\ reflecte, prin reac]iicritice, evenimentul.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[[ef:George Onofrei

Redactor-[[ef adjunct:Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie:Florin Iorga

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu PavelGheo, Veronica D. Niculescu, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,Bogdan Romaniuc.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii ìi aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

DATUL ~N SPECTACOLOlti]a C~NTEC


Afi[ul ultimei edi]ii a Festivalului de Teatru de la Piatra-Neam]

Iulia Blaga: „Almodóvar vine cu un thriller curat, elegant `n`nf\]i[area lui exterioar\, pervers `n cutele cele mai intime, carer\m`ne – `n spiritul autorului s\u – tot o melodram\, dar carenu mai are aplombul cu care ne-am obi[nuit“.

PIELEA ~N CARETR|IESC

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

GrotowskiProbabil c\ `nc\ mai voiam s\ m\fac actri]\ pe vremea c`nd am trasla xerox SSpprree uunn tteeaattrruu ss\\rraacc deGrotowski (varianta francez\, cuaceea[i prefa]\ a lui Peter Brook).Am purtat xeroxul `n geant\ lunide zile, convins\ c\ la un momentdat o s\ apuc s\-ll [i citesc. Bine`n]e-les c\ n-am apucat, [i nici nu m-ammai f\cut actri]\ p`n\ la urm\, darsimplul fapt de-a fi xeroxat volumul cupricina mi-a dat impresia (de-abiaacum `mi dau seama) c\ eu chiars`nt un om de[tept, rafinat, c\ pricepce vrea Grotowski de la teatru [i via-]\, de[i pe vremea aia nici m\carpagina de Wikipedia nu i-o citisem.Drept urmare, `n discu]iile despre ar-t\ `n care-am comb\tut aprig de-alungul timpului, vorbeam despre po-lonez ca [i cum a[ fi petrecut cel pu-]in c`]iva ani `n laboratorul lui de laPontedera. Ca prin minune, nimenin-a p\rut c\ miroase nevinovata meaimpostur\, probabil pentru c\ Gro-towski sun\ a sirop de tuse pentruo boal\ incurabil\. Acum `n]elege]i,cred, de ce nu meritam s\ v\d TheLiving Room, un performance marcaWorkcenter-ul lui Grotowski [i ThomasRichards, `nt`mplare care-a avut loc`n cadrul din ce `n ce mai surprinz\-torului Festival al Teatrului de Ope-ret\, „Via]a e frumoas\“. Nu meritams\ cump\r pr\jiturele [i suc (asta euna dintre rug\min]ile trupei, ei a-duc fructe, ceai, cafea, te primescla ei `n livingroom – foaierul de laOdeon –, tu aduci pr\jiturele [i cevade b\ut), nu meritam s\ dau m`na cuRichards [i s\-mi spun\ „Welcome,nice to meet you, Luiza! M\ aju]i [ipe mine s\ pun cornule]ele pe-unplatou?“. Dar, mai ales, nu meritams\ v\d rezultatul at`tor ani de cer-cet\ri la Centrul de Experiment [iCercetare Teatral\ din Pontederna,Toscana. Explozia de energie, c`nte-cele tradi]ionale, dansurile, ritualu-rile, izbucnind toate din burta ac-torilor [i ajung`nd la noi, oaspe]iidin sufragerie, ca o cafelu]\ neagr\,tare, aromat\. {i dup\ aceea, bucu-ria de-a ie[i `n Bucure[tiul de aproa-pe-iarn\, cu Oana (care se pricepela teatru mult mai bine ca mine)povestindu-mi entuziasmat\ cum av\zut acum zece ani piesele luiGrotowski de pe ni[te casete video,oprindu-m\ `n mijlocul str\zii cas\-mi explice de ce regizorul a fostcondamnat la moarte dup\ Prin]ulConstant, cum l-a ajutat Brook[.a.m.d. Cred c-a venit timpul s\citesc xeroxul acela vechi.

Chiar dac\ Pielea... e mai fluent [imai interesant dec`t ~mmbrr\]i[\rrile...,ceva `i lipse[te maestrului de cinciani `ncoace (de la Volverr). Poate c\ aobosit, de aceea i-a sl\bit [i verva.Sau poate c\ tema identit\]ii sexualecombinat\ cu rela]iile de familie [icu dragostea, combina]ie pus\ la ma-cerat `n timp, s-a camepuizat.

Lucr`nd cu co-laboratorii s\imai vechi – sce-nograful Ant-xon Gómez,compozitorulAlberto Iglesi-as, creato-rul de

costume Paco Delgado (c\ruia i s-a a-d\ugat [i Jean-Paul Gaultier), direc-torul de imagine José Luis Alcaine –plus actorii Marisa Paredes [i AntonioBanderas (cu am`ndoi la a [asea cola-borare), Almodóvar vine cu un thrillercurat, elegant `n `nf\]i[area lui exte-rioar\, pervers `n cutele cele mai inti-me, care r\m`ne – `n spiritul autoruluis\u – tot o melodram\, dar care nu maiare aplombul cu care ne-am obi[nuitv\z`nd Tocuri nalte, Kika, Femei n pra-gul unei crize de nervi sau Totul des-pre mama. Poate c\ de vin\ e [i scena-riul care r\suce[te povestea identit\-]ii spre un SF unde chirurgia plastic\[i Frankenstein `mpart a nu [tiu c`ta

oar\ aceea[i ecua]ie. Parc\ ne-am fidorit ceva mai original – chiar dac\,ok, filmul pleac\ de la un roman(Mygale de Thierry Jonquet).

Alt interpret mai ideal (sic) de-c`t Antonio Banderas pentru rolul

chirurgului plastician care se r\z-bun\ cu mult peste vina ce-

lui care crede c\ i-a neno-rocit fiica nu s-ar fi g\sit.Banderas – cu nivelullui de simpatie `n r`n-dul publicului femi-nin – e orice altceva

numai dr\gu] nu.Dar nebunia lui e

mult mai complicat\ dec`t credem,de[i metafora pielii ca grani]\ dintrenoi [i lume unora le provoac\ deja a-lergie. Dac\ nu v\ deranjeaz\ aceast\metafor\ a persoanei [i nu v\ deranjea-z\ nici faptul c\ cineastul prelucreaz\teme vechi pe care le `mpacheteaz\ `nambalaje noi, pute]i gusta Pielea `ncare tr\iesc pentru incizia profund\ pecare o face unui caz clinic de r\zbuna-re maladiv\, `nf\]i[`ndu-ni-l prin in-termediul unei melodrame thriller sau,pur [i simplu, pentru a vedea m`na„chirurgului plastician“ Almodóvar lalucru. Meseria eroului influen]eaz\ `n-treg filmul. E ceva aseptic [i confor-mist `n croiala acestuia, dar profundbolnav `nd\r\tul pielii. Ca de obicei,cineastul nu emite judec\]i morale, dare evident c\ „]ine“ cu agresorul care,dup\ ce i se schimb\ „pielea“ [i devinevictim\, dovede[te o voin]\ de supra-vie]uire extraordinar\.

Maska~ntr-un film care face partedin programul celei de-a do-ua edi]ii a BIEFF – FestivalulInterna]ional de Film Expe-rimental Bucure[ti (17-20noiembrie), scurtmetra-jul de anima]ie

Maska, realizat de enigmaticii fra]i Quay,metafora pielii e `nlocuit\ de carcasaunui robot (figurat de o p\pu[\ de ce-ramic\). Filmul adapteaz\ povestireaThe Mask a lui Stanislaw Lem unde e-roina `[i ucide iubitul (la ordinul Rege-lui), dup\ ce acesta i descoper\ adev\ra-ta natur\. La un moment dat, fizicul ei dep\pu[\ de por]elan (fa]a ei e `mpietrit\`ntr-un rictus) se deschide [i din el iese ocreatur\ ca o insect\ metalic\, iar a-ceasta `[i devor\ masculul. Tema iden-tit\]ii (pe l ng\ altele) g\se[te aici un modde exprimare mult mai interesant – de-coruri abstracte, `nv\luite mai mult `n`ntuneric, nici un fel de localizare spa-]ial\ ori temporal\, f`[ii de lumin\ care[terg figurile eroilor sau p\trund prinmici orificii din afar\, comentariul dinoff al eroinei – adic\ un nivel de esen]ia-lizare care oculteaz\ tema pe m\sur\ce o dezv\luie.

Pielea `n care tr\iesc/Lapiel que habito, de Pedro

Almodóvar. Cu: AntonioBanderas, Elena

Anaya, MarisaParedes

Maska, de Stephen[i Timothy Quay.Voce: Magdalena

Cielecka

» 16

slow/fast food

S\ fie criz\ de inspira]ie?~n precedentul s\u film,~mbr\]i[\ri fr`nte/Losabrazos rotos, PedroAlmodóvar se inspira dingenul noir al anilor ‘50,iar acum, cu Pielea `ncare tr\iesc/La piel quehabito, face un thrillerpe care l-a dorit ini]ial `nalb-negru [i care tetrimite cu g`ndul la Lesyeux sans visage deGeorge Franjou (film din1960 `n care un chirurginterpretat de PierreBrasseur r\pea tinere [ile decupa figurile pentrua reconstitui fa]a fiicei,distrus\ de un accident).


FILM

Iulia BLAGA

Pielea care ne locuie[te

MEDITA}IA TRANSCENDENTAL| Un experiment de 5 zile [i 3 ... · via]a lor a fost complet dat\ peste...

Documents

Transcript of MEDITA}IA TRANSCENDENTAL| Un experiment de 5 zile [i 3 ... · via]a lor a fost complet dat\ peste...