Societatea medievală europeană a fost o societatecreștină. Creștinarea a fost cel mai important fenomenal primului mileniu și s-a produs progresiv.

Biserica creștină a devenit instituția cea maiimportantă a societății feudale, deoarece ea a furnizatmodelul organizării acesteia.

Creștinătatea s-a constituit în jurul a doi poli:

I. Biserica greacă din Bizanț

II. Biserica latină din Roma papalității.

1.Formarea celor două

biserici creștine

Diferenţele au apărut încă de la separarea Imperiului Roman

După 1054, are loc

Marea Schismă

(despărţirere), din

motive mai mult

politice decât de

credinţă.

1.Roma-catolicii

2.Constantinopol-

ortodocşii

Constantinopol-centrul ortodoxiei

Vatican,sediul papei de la Roma

Preoții din ierarhia superioară făceau parte din clasanobililor (papii, episcopii, abații mănăstirilor). Eiaveau o viață luxoasă care îi deranja pe credincioși.

Pentru a curăța Biserica, în zona catolică au apărutmișcări de reformă. Astfel au luat naștere ordinelecălugărești: cistercian, dominican, franciscan carepromovau o viață modestă bazată pe credință.

Unii creștini s-au abătut de la direcția principală aBisericii Catolice și erau considerați eretici. Ei eraujudecați de Inchiziție și arși pe rug.

1. Răspundeți cu Adevărat sau Fals:

A) Biserica a dat modelul organizării societății feudale.

B) Marea Schismă a avut loc în anul 1045.

C) Papa era conducătorul Bisericii bizantine.

D) Creștinii care s-au abătut de la dogmele Bisericii Catolice erau considerați eretici.

E) Constantinopolul a fost construit de către împăratul Dioclețian.

F) Piața San Pietro se află la Vatican.

2. Se dă următorul text :

,,Neînţelegerea regelui (Henric al IV-lea) cu papa (Grigore al VII-lea) a fost următoarea : papa l-a acuzatpe regele Henric că nu dădea gratuități bisericilor sale, ci le vindea pentru bani, că acorda demnitateaepiscopală unor nevrednici de ea şi îl învinovăţea dinpricina acestora. La rândul său, regele Germaniei l-a acuzat pe papă de uzurpare, pentru că luase tronulapostolic fără încuviinţarea sa . ’’

A) Între cine are loc conflictul relatat în text?

B) Care erau cauzele conflictului?

http://classroomclipart.com/cgi-bin/kids/imageFolio.cgi?direct=History/Costumes&img=18

Timpul secolele XI-XIII.Spaţiul Europa, Orient.

DefiniţieCruciade - expediţii militare

creştine împotriva statelor musulmane

sau a ereticilor.

Cauzele cruciadelor

1) politice

- afirmarea începând cu anul 1000 a turcilor selgiucizi şi campaniile acestora de cucerire;

- pierderile teritoriale ale imperiului Bizantin şi dorinţa împăratului de a-şi recâştiga teritoriile pierdute .

2) economice

-normanzii dar şi negustorii bogatelor oraşe italiene erau interesaţi de stăpânirea marilor drumuri comerciale care

legau Asia de Europa.

3) religioase

-pelerinaljele la locurile sfinte sunt îngrădite acum de turcii selgiucizi;

-Papa spera să dobândească stăpânirea spirituală asupra întregii lumi

1095 – Conciliul de la Clermont – papa Urban al II-lea propune organizarea primei cruciade

participă armate din Franţa,

Germania şi Italia

cuceriri – Niceea, Edessa, Antiohia, Ierusalimul

este creat regatul Ierusalimului

1146 – musulmanii recuceresc Edessa

participanţi – Conrad al III-lea, împăratul

german

- Ludovic al VII-lea, regele Franţei

cruciada se încheie cu un eşec

Saladin, sultanul Egiptului cucereşte Ierusalimul;

Organizatorul cruciadei este

papa Clement al III-lea;

Participanţi - Filip al II-lea August (Franţa)

- Richard Inimă de Leu (Anglia)

- Frederic Barbarossa;

Rezultate – cucerirea oraşului Acra.

Organizator papa Inocenţiu al III-lea;

Apar interese politice şi economice promovate de dogele Veneţiei, Henric Dandolo;

1204 – cruciaţii cuceresc Constantinopolul;

(1204 – 1261) – Imperiul Latin de Răsărit.

Urmările cruciadelor Nobilimea sărăcită şi decimată în războaie, a

pierdut teren, în vreme ce oraşele, cunosc un mare avânt;

Apariţia statelor centralizate; Întărirea autorităţii regale;

Intensificarea antisemitismului; Stoparea expansiunii turce în Orient;

Europenii monopolizează căile comerciale din Marea Mediterană;

Intensificarea schimburilor cu Orientul.

ÎNCERCUIŢI RĂSPUNSUL CORECT:

1) Împǎrţirea creştinilor în catolici şi ortodocşi s-a numit:

a)Marea Afacere b) Marea Schismǎ c) Marele Joc d) Mica Schismǎ

2) Românii vor adera la:

a) ortodoxie b) catolicism c) iudaism d) Islamism

3) Statul Bisericii avea capitala la:

a) Paris b) Roma c) Madrid d) Veneţia

4) Cruciadele au avut loc între anii:

a) 1000-1050 b)1100-1300 c) 1050-1290 d) 1095-1270

5) Principalele ordine cavalereşti au fost:

a) templieri, ioaniţi, dominicani, teutoni b) musulmani, templieri, ioaniţi

c) templieri, evrei, greci d) greci, arabi, ioaniţi

SE DĂ URMĂTORUL TEXT:

,,Privitor la acest lucru vǎ rog nu eu ci Dumnezeu pe voi, heralzi ai lui Hristos sǎ convingeţi pe toţi, de orice rang, cavaleri şi pedeştri, bogaţi şi sǎraci, sǎ se strǎduiascǎ sǎ alunge acel neam blestemat din ţinuturile noastre creştine…”

Rǎspundeţi urmǎtoarelor întrebǎri:

Ce sunt cruciadele? Când au avut loc?

Transcrieţi din text cum erau numiţi cruciaţii şi motivul organizǎrii cruciadelor

În urma cǎrei cruciade a fost cucerit Constantinopolul?

În Evul Mediu în fruntea lumii creștine erau:

-papa- puterea spirituală/religioasă

-împăratul- puterea laică/politică

Confruntarea dintre cele două părți= ”cearta pentru investitură”

Prin Dictatus papae (1075)-papalitatea are dreptul de a numi sau destitui împărații.

Disputa s-a încheiat prin Concordatul de la Worms (1122)care a consacrat întâietatea papei asupra împăraților.

” Îi este îngăduit să depunăpe împărați. Episcopulroman înscăunat canonicprin meritele Sf. Petrudobândește negreșitsfințenia. El singur în lumeeste numit papă. El nu poatefi judecat de nimeni. Sentințadată de el nu poate firespinsă, el singur poaterespinge sentința tuturor.”

(Dictatus Papae)

Învestitură

Excomunicare

Dictatus Papae

Concordat

Penitență

1. Act prin care cineva este învestit cu o

demnitate

2. Tratat încheiat de papă cu diferite state,

pentru stabilirea statutului și privilegiilor

bisericii catolice în respectivele state

3. Excludere temporară sau definitivă dintr-o

comunitate religioasă creștină, pentru

abateri de la canoane sau dogme

4. Pedeapsă pe care și-o impune cineva sau

pe care i-o dă cuiva preotul

5. Act emis de papalitate prin care aceasta

avea supremația în lumea creștină

Cultura scolastică= îmbinarea religiei cu filosofia ( specifică Europei Occidentale)

Meditația izolată (isihasm)= specifică Europei Răsăritene, ortodoxe

Religioasă= istorii ecleziastice, poeme, piese de teatru cu subiecte biblice. Era fie în lb. Latină (Occident) fie în lb. Slavonă sau lb. Greacă ( Răsărit)

Laică= poezii de dragoste, de petrecere, poeme cavalerești, fabule.

Istorică= cronici care prezentau istoria unor popoare

Genuri literare:

-Poeme eroice ( Cântecul lui Roland, Cântecul Nibelungilor,

Cântec despre oastea lui Igor)

-Povestiri în versuri

-Poezii ale trubadurilor

-Romanul de curte ( Tristan și Isolda, Căutarea Sf. Graal)

”Cântecul Nibelungilor” prezintă istoria vieții lui Kriemhild, o prințesă

burgundă. Mama ei trăiește, dar tatăl ei, Dankrat, a murit, astfel că ea este tutelată

de frații săi Gunther, Gernot și Giselher. Un personaj important la curte este

Hagen von Tronje, un vasal al regilor burgunzi.

Siegfried, fiul regelui Siegmund și al reginei Sieglinde, care domneau în Xanten,

aude de frumusețea prințesei burgunde și pleacă la Worms hotărât să o ia de soție.

Pentru a-și atinge scopul, el luptă împotriva danezilor și saxonilor, care au declarat

război burgunzilor, și se oferă să îl ajute pe Gunther să o cucerească pe Brünhild,

regina unui ținut îndepărtat. Brünhild dorește să îl ia de soț doar pe cel care o

poate învinge în trei probe. Singurul în măsură să facă acest lucru este Siegfried,

care se prezintă ca vasal al lui Gunther. Eroul din Xanten luptă alături de regele

burgund, îmbrăcat într-o mantie care îi conferă invizibilitate și îi sporește puterile.

După cucerirea reginei din Isenstein, în Worms are loc o nuntă dublă: Gunther se

căsătorește cu Brünhild, iar Siegfried cu Kriemhild. Nunta este umbrită de

lacrimile lui Brünhild, care se simte jignită de mezalianța dintre cumnata sa și cel

pe care ea îl consideră un vasal al regilor burgunzi. Ea refuză să îl accepte pe

Gunther ca soț, iar Siegfried participă la a doua înșelare a lui Brünhild, luptându-

se cu ea deghizat în regele burgund. După ce aceasta se recunoaște învinsă,

Siegfried se retrage, nu înainte de a-i lua reginei un inel de pe deget și centura, pe

care i le dăruiește apoi lui Kriemhild.

Siegfried și Kriemhild pleacă la Xanten. Ea ar fi dorit să îl ia cu sine și pe Hagen, dar

acesta refuză vehement. După 10 ani, acestia sunt invitați să își viziteze rudeniile din

Worms. Aici are loc o ceartă între Brünhild și Kriemhild, cauzată de necunoașterea

adevărului de către nici una din regine. Brünhild îl numește pe Siegfried vasal, în

timp ce Kriemhild susține că soțul ei este un rege chiar mai mare decât Gunther.

Cearta culminează atunci când Kriemhild dorește să intre în dom înaintea reginei din

Worms. Brünhild spune că nu se cuvine ca o soție de vasal să intre în biserică

înaintea reginei, la care Kriemhild o numește pe cumnata sa amantă de vasal. Ea este

convinsă că Siegfried a fost primul bărbat din viața lui Brünhild și drept dovadă arată

inelul și centura pe care le-a adus cu sine de la Xanten.

Siegfried este silit să dea explicații pentru comportamentul soției sale. El jură solemn

că nu este vinovat de vorbele ei și promite să o educe mai bine. Hagen consideră că

jignirea reginei trebuie răzbunată și pune la cale uciderea lui Siegfried, primind

acceptul lui Gunther. Siegfried este ucis în timpul unei vânători de către Hagen, care

a aflat secretul vulnerabilității eroului chiar de la soția eroului. După 13 ani de doliu,

Kriemhild acceptă să îl ia de soț pe Etzel, regele hunilor, sperând că va reuși astfel să

răzbune moartea lui Siegfried. După alți 13 ani, rugat de soția sa, Etzel își invită

cumnații să vină în vizită. În urma provocărilor lui Kriemhild și Hagen, în Etzelburg

se declanșează o luptă între burgunzi și războinicii regelui hun. Mii de oameni sunt

omorâți de ambele părți, printre care și Gernot și Giselher. În cele din urmă, Gunther

și Hagen sunt luați prizonieri.

Kriemhild cere să i se restituie comoara lui Siegfried.

Hagen răspunde că va spune unde este ascunsă

comoara doar după ce Gunther va fi mort. Kriemhild

poruncește ca fratele ei să fie ucis. Hagen refuză și în

aceste condiții să spună unde este comoara, iar

Kriemhild îi taie capul cu sabia lui Siegfried.

Hildebrand, armurierul lui Dietrich von Bern, o ucide

pe Kriemhild ca pedeapsă pentru faptul că ea, ca

femeie, a ridicat sabia asupra unui mare luptător.

Folosind Studiul de caz de la pagina 50, identificați și notați pe

caiete, cele mai importante universități medievale!