MEDIEREA ELEVILOR — SESIUNEA A CINCEA

OBIECTIVELa sfârşitul sesiunii a cincea elevii vor putea:

1. Să recunoască diferite emoţii şi sentimente şi cuvintele care le exprimă.2. Să folosească întrebări deschise şi închise.3. Să explice folosirea întrebărilor deschise şi închise în timpul situaţiilor de conflict.4. Să explice motivul pentru care trebuie evitate întrebările începând cu „De ce?".

MATERIALEFoaia de activitate „Lista de conflicte obişnuite printre elevi" şi, din sesiunile anterioare şi „Foaie de observaţie".

SESIUNE

I. BUN VENIT! SPARGEREA GHEŢII: ,,Șir indian” Cer elevilor să închidă ochii şi fără să vorbească, le cer să formeze un şir indian în ordinea

înălţimii: cel mai scund este primul elev, iar cel mai înalt – ultimul.

II. RECAPITULAREA SESIUNILOR ANTERIOARE Cer elevilor să explice:

Cele cinci chei (caracteristici) ale unui bun mediator. Diferenţa dintre cooperare şi competiţie. De ce este cooperarea mai eficace în timpul sesiunilor de mediere. Regulile de bază ale medierii. Ce este ascultarea reflexivă? Când folosesc mediatorii afirmaţii reflexive? Ce este o afirmaţie

reflexivă?

III. ACTIVITATEPasul 1: Tehnici de comunicare importante pentru mediere

Oamenilor le vine uneori greu să-şi comunice emoţiile, deoarece au dificultăți în a găsi ,,cuvântul potrivit” pentru a-şi descrie propriile trăiri. Elevii vor putea să exprime mai clar ceea ce simt dacă vocabularul lor activ, privind cuvintele care exprimă emoţii, se va îmbogăţi.

Acest tip de cunoaştere este extrem de folositor în situaţii de conflict, când oamenii au mare nevoie să-şi exprime sentimentele cu claritate.

Fişă de lucru: ,,Cuvinte care exprimă sentimente”. Sunteţi în stare să daţi mai mult de 25 de astfel de exemple.

Exemplu: ,,Cum credeţi că se simte o persoană care are de luat o decizie foarte grea?” (confuză, frustrată, tristă, furioasă, etc.)Joc: Mimarea unui cuvânt din lista sentimentelor. Un voluntar vine în fața clasei și alege un cuvânt din listă fără să-l spună și interpretează sentimentul respectiv. Cel/cea care ghiceşte corect, vine în faţa clasei și continuă cu alt cuvânt.

După interpretarea mai multor cuvinte din listă, aleg un cuvânt (din listă) și toți elevii trebuie să interpreteze acest sentiment. Cer tuturor să observe expresiile celorlalți.

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚII: A fost ușor sau greu să vă gândiți la atâtea cuvinte care exprimă sentimente? De ce? La care

dintre cuvinte v-a fost cel mai greu să vă gândiţi? De ce? Care dintre sentimente a fost cel mai greu de interpretat? Au avut toţi aceeaşi expresie când au

interpretat cu toţii un anumit sentiment? (Nu). De ce nu? (Pentru că oamenii se exprimă pe ei foarte diferit)

Se poate întâmpla ca doi oameni să aibă expresii complet diferite simţind totuşi acelaşi lucru? Aţi putea da exemplu pentru o astfel de situaţie?

Dacă doi oameni se ceartă şi doar unul dintre ei pare furios, înseamnă că cealaltă persoană nu este deloc furioasă?

Cer elevilor să precizeze cuvintele care se referă la sentimente pozitive (fericit); Le spun elevilor că mediatorii sunt atenţi la toate cuvintele exprimând sentimente, emoţii ale

celor aflaţi în conflict. Împart elevii în grupuri de doi pentru jocul pe roluri1. Doi elevi sunt în conflict, doi sunt

mediatori şi ceilalți sunt observatori. Mediatorii pot folosi ghidul mediatorului dacă vor. Observatorii pot oferi un feedback constructiv, pozitiv mediatorilor folosind foaia de activitate „Foaie de observaţie".

La încheierea jocului începem iar schimbând rolurile elevilor astfel încât fiecare să aibă posibilitatea de a juca o dată rolul de mediator.

Pasul 2: Întrebări deschise şi închise Folosim „Jocul de a ghici". Întreb elevii:

Când sunt întrebările deschise folositoare? (Răspuns: Întrebările deschise sunt folositoare pentru a-i face pe elevi „să vorbească deschis" despre problemele lor şi să-şi exprime sentimentele. Când elevilor le e greu să se exprime, întrebările deschise pot fi folositoare.)

Când sunt întrebările închise folositoare în timpul medierii? (Răspuns: Întrebările închise sunt folositoare pentru a-i opri pe elevii care au tendinţa să vorbească prea mult şi să domine discuţia în timpul medierii.)

Dacă disputanţii vorbesc şi vorbesc şi nu se mai opresc, ar trebui să le pună mediatorul întrebări deschise sau închise? De ce?

Pasul 3: Evitaţi întrebările începând cu „De ce?" Unele cuvinte stimulează conversaţia, în timp ce altele îi fac pe oameni să bată în

retragere. Când o întrebare începe cu cuvintele ,,De ce?”, oamenii se simt de parcă ar fi ameninţaţi sau obligaţi să facă un anumit lucru. De exemplu: ,,De ce nu duci gunoiul?” sună mai mult a comandă decât a întrebare. Vorbitorului se pare că nu-i prea pasă prea mult de răspuns, iar cel ce ascultă va răspunde, probabil, defensiv, invocând o scuză. Deseori este mai bine să puneţi altfel de întrebări decât cele în care se folosesc cuvintele ,,De ce?”. De exemplu, puteţi întreba: ,,Care sunt motivele pentru care nu ai dus gunoiul?”. Întrebarea sună mai prietenos şi oferă mai multe căi pentru a se răspunde la ea. În timpul unui conflict, este extrem de important ca cei implicaţi să pună întrebări care uşurează discuţia. Întrebările ce produc reacţii defensive pot duce la escaladarea conflictelor. Dacă folosim faţă de cei aflaţi în conflict întrebări care încep cu „De ce?", cum credeţi că se vor simţi când vor răspunde?

Pasul 4: Jocul pe roluri Spun grupului că vor avea din nou un joc pe roluri (folosind acelaşi proces explicat în pasul #1 al acestei sesiuni). Înainte de începerea jocului, îi întreb pe elevi ce lucruri ar trebui să-şi amintească la un joc pe roluri. Ar trebui să-şi amintească următoarele:

să folosească gestica potrivită; să nu pună întrebări începând cu „De ce?".

(Elevii se pot gândi la propriile conflicte pentru jocul pe roluri sau le pot sugera eu. Există o listă de "Conflicte obişnuite la elevi".) Voi cere elevilor să-şi creeze propria listă de conflicte obişnuite şi să o afişeze.

să pună întrebări deschise când e cazul; să folosească afirmaţii reflexive după ce fiecare disputant şi-a spus versiunea proprie a poveştii; să observe cuvintele exprimând emoţii.

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚII: Cum v-a făcut să vă simţiţi această activitate? De ce este important să nu puneţi multe întrebări care încep cu ,,De ce?” când aveţi o dispută cu

un prieten?

IV. RECAPITULARE

V. ÎNCHEIERE Complimentez clasa în legătură cu ceva pozitiv realizat şi le spun că ne vom întâlni la sesiunea următoare.

LISTA DE CONFLICTE OBIŞNUITE PRINTRE ELEVI

Idei de jocuri pe roluri: Un elev îşi neglijează sau nu îşi termină temele. Un elev nu-şi îndeplineşte sarcinile. Un elev se teme să spună familiei despre rezultatele slabe la învăţătură. Un elev se străduieşte mult la şcoală şi totuşi nu obţine rezultate prea bune. Un elev uită să-i facă un serviciu altui elev. Un elev are probleme cu părinţii, care beau, se ceartă sau divorţează. Un elev îi respinge pe cei care au mai mulţi bani sau lucruri mai frumoase. Un elev se teme de profesori. Elevii mint sau bârfesc. Elevii nu au bani şi intră în conflicte. Elevii se ceartă cu surori, fraţi, prieteni, mame, taţi sau bunici. O ceartă între părinte şi copil continuă chiar dacă părintele „încheie" conflictul uneori,

refuzând să mai vorbească despre asta. Un elev nu poate studia acasă (ex.: cineva cântă la pian sau la vioară acolo). Un elev copiază şi e prins. Doi prieteni/ două prietene sunt atraşi/ atrase de aceeaşi fată/ acelaşi băiat. Un elev face glume mereu pe seama altuia. Tatăl unui elev spune că un alt elev nu e destul de bun pentru a fi prietenul fiului său. Un profesor spune că un elev a copiat şi el susţine că nu. Un prieten împrumută un lucru şi îl aduce înapoi stricat sau rupt.

Cele mai bune idei pentru jocul pe roluri sunt cele la care vă gândiţi singuri.

PROCES VERBAL,

Încheiat astăzi, ……………………, cu ocazia celei de-a cincea sesiuni de formare a

competenţelor specifice a elevilor mediatori, din cadrul proiectului „Prevenirea şi combaterea

violenţei în mediul şcolar prin peer mediation”.

În cadrul acestei sesiuni, obiectivele urmărite au fost:

- Recunoaşterea diferitelor emoţii şi sentimente şi cuvintele care le exprimă.

- Utilizarea întrebărilor deschise şi închise.

- Explicarea folosirii întrebărilor deschise şi închise în timpul situaţiilor de conflict.

- Explicarea motivului pentru care trebuie evitate întrebările începând cu „De ce?".

Prima parte a sesiunii s-a desfăşurat un joc de spargere a gheţii: ,,Șir indian”

Cea de-a doua parte a sesiunii a fost realizată prin recapitularea sesiunii anterioare.

Partea a treia a sesiunii s-a realizat prin următorii paşi:

Pasul 1:

- Tehnici de comunicare importante pentru mediere;

- Fişă de lucru: ,,Cuvinte care exprimă sentimente”;

- Joc: Mimarea unui cuvânt din lista sentimentelor;

- Discuţii;

- Joc de rol.

Pasul 2:

- Întrebări deschise şi închise;

- „Jocul de a ghici".

Pasul 3:

- Evitarea întrebărilor care încep cu „De ce?"

Pasul 4:

- Joc de rol;

- Discuţii.

Sesiunea s-a încheiat cu recapitularea lucrurilor învăţate.

Întocmit, prof. consilier

Tirintică Angela

La activitate au participat: