iis aye.

*11(2 5, BIBLIOTECA SOCIETATE1

Pretul 15 bani.

"e5T1'.'4,f / 010r

#1-) Dr. I. FELIX"ON ,

,

jnst de Art4 rake4AKOL Brrj .dey.acortstiwww.digibuc.ro

COMITETUL socIETATir 0,STEAUA"

Prefedinte, I011 Kalinderu, liembru al Academia RomineWee-Prefedinte, Sava Somanesen, mare proprietar, fost

senator.Administrator fti Vasier-delegat, p. Garboviceanu, deputat,

director al Sccilei Normal. a Societatii. pentru inva-tapir& poporului roman.

Seeretar, Const, Bann prof. secundar si inspector scolar,ifembrit: Spiru C. 1aret, Ministru, profesor universitar

I. Dimitreacu Procop,senator, Primar alCapitale4M. Vjadescu, deputat i profesor,universitar;Cristu S. Negoescu, profesor secundar

"Dim. Cecropidy institutor, presedInte al Societatilcorpulul didactic primar.

-Cession; Const. Alimnestean.u, inginer tie MimiPreotul econoni Count. Ionescu, prof. seCundarConst. Alexandrescu, revisor vcolar.

ESTRAS DIN STATUTE,

Societatea Steaua areNde scop a lucra. pentrnintindereainvdtaturii in popor, prin tiparirea 1 rspindirea de scrieri

publicatil morale, patriotice si de folos practio, si pentruimptedecarea, prin tOte mijlOcele legiuite, a. re'spindirii descrieri.si publicatit imorale, sail cu tendinte contraa sta..tului ideil nationale romkne.

Cotisatia este de cel putin dot Tel Tv an, iar pentrtkifetitori, preoff rural! si steni, de -eel putin un le pe att.Fie-care membru este indatorat ca, in cel d'intaiii an dupa-primirea sa, s fac a se primi in Societate cel putin altYdpi membrt .noul.

Cererile- de inscriere, insotke4 de cotisatia peSf.

un. an, sepot adresa d-lui Petru Garboviceanu, straiia Ecaterina,

.,Bncuresci.

i

www.digibuc.ro

BIBLIOTECA SOCIETATII,STEAUA"

)11 5.

MEDICUL POPORULUIDE

Dr. I. FELIX.

PARTEA I.

BUCURESCIiNST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL" S-sor ION ST. RASIDESCU

is, STRADA DOPANEI, IS1903,

'1951.

www.digibuc.ro

CUVINT iNAINTE.

Ad trecut 74 de ant de and un doctor ro-nzein fdrte floe/cat, St. V. Episcupescu, a scriso carte folositdre, prin care a povdluit poporuldespre pastrarea sdnatdfil, despre ivirea bdlelor,si despre inlaturarea lor. De atunci sciinfq me-dicilor a rat inaintat, el ad mat invetat sdcundsca mat bine ismrul unor bdle ,si mifidcelepentru preintimpinarea, pentru prevenirea lor.Sad mat scris de atunci multe cdrfl ronuinescidespre amid sanatos si bolnav, despre cund-scerea, prevenirea si tamaduirea bdlelor, desprelicurile prin cart se pdte redoblindi sdndtateaperdutd t dar aceste cdr/I sunt pre( marl, scrisenumal pentru omen! cu mal multd inveldturd,incht eel din popor ?Zie se pot folosi de ele. Deaceea s'a pus la cale izpdrirea car/ice/el de fate;care cuprinde pe scurt ceea-ce trebue sd scietot omul, pentru ca sd-,s1 pdtd pdstra sdndtatea,pentru ca sd se pdta ferl de bdle, fi dacd s'abolndvit,,sd pdta iar dobndi sdndtatea perdutd.

www.digibuc.ro

1.

Corpul omenesc.

Dumnecleil a facut corpul omulut din partYtart, precum bse, si din partt mot, precumcreed, nervY, carnuti, stomac, mate, plamant.inima, ficat (maiii), vine In cart curge sangele,basica In care se aduna fierea, basica udulutsi altele. Corpul intreg este inchis in piele,fea apra partile din launtrul corpulul, nu o-presce ins apa si aburil a trece prin ea. Pie leanu ne alAr de ajuns contra frigulut si, pen-.tru ca corpul O. nu r6csca, 11 acoperim cuvestminte si ne adapostim in locuinte pe cartle Inca lciim in vremea ernet.

Corpul se lmparte In capul, trunchiul (piep-tul cu spinarea si cu pantecele) si membrele(bratele, manile, copsele, picirele).

Osele sunt cherestua corpulut si II dati in-fatisarea si mrimea. Pentru ca (Ssele s crscsi s se Intarsca, pentru ca la vreme sa fie

www.digibuc.ro

6tot corpul copt si cu putere, trebue ca de lanascere si mar ales In cer dintar 3 pina la

Fig. 6. ()sole.

4 ant, copilul sA fie bine hrnit cu lapte. TdteOsele sunt legate Intre ele prin incheeturr, prin

www.digibuc.ro

7nisce legaturT lungT si mol si. prin carnurileearl le acopera. Unele 6se inconj6r4 si In-chid partile corpuluT cele maT de capeteniesi le apr contra lovIturilor carl ar put stingevieta ; ast-fel creeriT sunt inchisi in testa os6saa capuluT, maduva spinarif cu captliele ner-vilor in Ova sirulut spinaril, inima si plamniTsunt inconjuratl de c6stele si de sirul spinariT.Osele membrelor, ale bratelor, manilor, cop-selor, pici6relor, fac t6te miscarile cerute detrebuintele vieteT.

De la creerT si de la maduva spinaril por-nese o multime de nervT, ate maT subtirT simal grOse, mol, albe, la tote partile corpulul,ca firele until. telegraf. CreeriT conduc totelucrarile corpulul, el poruncesc feluritele mis-earl, si poruncile creerilor sunt Implinite guajutorul nervilor. Nervil simte aurerea, frigul,arsura, tOmea, setea, el Insciintza creeriT desimtirile ivite in orY-ce parte a corpulul, cadin vreme sa. p6ta satisface (indeplinl) tOtetrebuintele corpuluT, pentru ca s nu se bol-navsca. Simturile : vederea, auclul, mirosul,gustul, pipaitul, ail fie-care nerviI kr osebiti.

Inima (cordul) este un sac de came cu patru

www.digibuc.ro

8despgrtiturr, care se pdte WO si string;care se afM in Ieggturg cu tot corpul pri

Fig. 2. Nervit

vinele de sange, tevi igcute din pielite albe.

www.digibuc.ro

9Inima primesce sangcle stricat din t6te prtilecorpului, 11 trimete in plamInT pentrn ca O.se curete acolo, 11 primesce inapol curatat dinplmInT, si apol 11 Impinge cu putere In vi-nele (arteriT), carT 11 due In tot corpul. San-gele hranesce si Inca *see tote partile cor-puluT ; at traim inima lucrza si bate, andbtaile inimer Incetza, lesinm sail murim.Inima trebue dar sa fie ferit de patimile carlimpedia lucrarea el si earl se ivesc din frig,din 1361e lipiciOse, din mult butura de be-uturT IrnbatAtOre, din loviturl si raniri.

Prin nas, gura si gatlej cu beregata, aerulintra In plamanT, acolo sngele stricat se Intil-nesce cu aerul care 11 curta, si dup ce a fostcuratat, se 1ntOrce la inima. and pieptul se Mr-gesce, se Intinde, aerul din afara. intra, In pl-maul; and pieptul se strInge si plamaniT semicsorza, aerul este scos din piept. Lucra-rea plamnilor, lrgirea si strIngerea lor, seface cu ajutorul cOstelor. NumaT aerul curatpe care-1 tragem In plamanT curet sh.ngele, a-erul stricat pe care-1 sc6tem din piept, esteInsa murdar si otravit, de-aceea trebue sg. adu-cern In casa aer curat, s deschidern feres-

www.digibuc.ro

10

trele de maT multe ori pe qi, pentru ca elsg pdt intr si pentru ca aerul stricat s 1)&6.

Dacg nu ingrijim ca aerul din cas s fiein tot-deauna curat, sangele se stricg, se bah,ngvesce.

angele maT are trebuintA de luming. Lu-mina o avem de la sore, ea este pentru s-nAtatea ndstrg tot atgt de trebuincids1 ca sicgIdura; plantele, vitele i omul nu pot trAi Inintuneric. Case le cu ferestre micT, lipsite de

bordeiele in cad nu strgbate radele sO-reluT, nu sunt sntOse: frundele plantelor cres-cute la Tntuneric n'atit verdta frumdsk cacele dupg camp, ci colOrea verde sp6lIcitg;copiil carl trgesc la intuneric nu sunt rurnenTci palidl i bolngviciosI. CopiiI a trebuinta demultA luming, ea le Intgresce corpul, i dacsunt crescuti in locuinte lipsite de luming, de-vin molatici, sabgnogl. Sangele, ca tot cor-pul omulul, este cald, el IsT produce singur cal-dura prin mistuirea braneI, intocmai precumsoba produce aldura prin arderea lemnelor.

Pantecele con tine stomacul, matele, ficatul(maiul), splina, rAnichi i alte mgruntaie, Sto-macul mistuesce mancgrile. MaI Inainte de a

esl.

lumina,

www.digibuc.ro

11

intrh in stomac mAncArile se frimh si se ma-cin de dintY si de mhsele si se amestech cubale. Din stomac mnchrile intr In mate,unde sunt amestecate cu fiere si cu alte ze-

Pihnittnit

Fientul(maiul)

Mate le

Beregata

Plitmftnii

Inima

Stomacul

Mittel.

Fig. 8. Organele din Iiinutrul pieptuluS i pitnteeelat

mud ale corpuluT, i prin nisce vinis6re partedin ele este sc6sh d'acolo i forefcuth in san-ge. Sangele bun, shnAtos, nu se face insg, dint6te mnchrile, ci numai din cele mal hrani-

www.digibuc.ro

12

tre: lapte, brnzg, came, pas6rT, ou, pesce,paine, mgmaligg bung., cartoff, mazgre, linte,fasole, unt, unt-de-lemn, uleil

In rinichr se strecOrg sangele; partea ne-trebuincis, udul, este scsg si dug prin niscetevl moT si subtirT in bgsica uduluf.

Fie-care parte a corpuluT are dar Insgrci-narea sa osebitg; la omul sngtos tote prtilecorpuluT carT le-am descris fac lucrarea pen-tru care el fost create de Dumnecleil; dacaele nu pot lucra bin; fiind-cg n'au fost bineIntrebuintate si Ingrijite, sail fiind-cg au fostostenite peste msurg, ele se bolngvesc, si a-tuncT nu suferg numal partea bolnavg, ci cor-pul Intreg.

2.

Despre sanatate.

Omul este sntos cand este bine fgcut, frgbetesug, cand mintea lul este curatg, nicT decum intunecatg, cnd corpul lucrza cu des-toinicie si cand mintea cugetg limpede. Omuleste dator sail pgstreze sntatea, fiind-ca

www.digibuc.ro

13

nume omul sanatos 10 p6te implinl t6te da-toriile catre patrie, catre familie, catre semenils6T ; numal pe Omenil sanatosT IT bine-cuvin-tza Dumnecleil dandu le copil sanatosT, numalfemeea ianat6s5 pOte s nasc copiT sanatosTsa-1 crsca ca s devie voinici, InteleptT, bunTcrestinT si bunT romanT. Acela care 1ST striasantatea prin vitiurT, prin obiceiurT rele, prinnecumpatare 0 desfrinare, prin usurinta 0 lipsade prevedere, pacatuesce Indoit, fiindca dingreselile luT nu va suferl el singur, ci 0 copiiTcarT rnostenesc 1361ele parintitor. Numg omutsanatos p6te O. fie fericit, sa se bucure detOte plcerile vieteT.

Omul bolnav 1)55te obiclnuit sa redobandscasanatatea, daca se cauta din vreme cu medic,nu cu lcurl babescT, cu descantice, cu vra-jitoriT 0 daca asculta povetile mediculut Omulcare s'a nscut slabanog sail care si-a perdutputerea prin MA, prin hrana nelndestulatOre,prin munca prea grea, pOte s devina iar omzdravan 0 cu putere, daca traesce regulat sfdaca se hratiesce bine.

Este maT lesne a-0 pasta sntatea, a pre-venl, a prelntlmpin 1361ele, este mal greil a

www.digibuc.ro

14

le vindeca, Pentru ca omul sAnatos s-sI pas-treze sanatatea, s rmana sanatos, si pentruca omul slab oil bolnav sa redobandsca puteresi snatate, ii trebue :

aer curat, lipsit de praf si de alte necurateniT;cas sanatOs, uscat, luminds, incalclita in

timpul erneT, bine aerata ;vestminte, incltaminte, asternut potrivite;cuthtenia corpuluT, a rufelor, vestmintelor,

asternutuluT, a locuinteT, 'a imprejurimil el ;mancare indestulatOre si hrnit6re, nestricata,

potrivith cu virsta si cu munca, apa curata ;munca potrivith si odihn dupa munca;ferire de vitiurT, de obiceiuri rele, traiul re-

gulat ;ferire de amestecul cu OmeniT bolnavT de

Ude lipiciOse, cu vitele bolnave de asemeneabOle.

Omul isT perde sanatatea :din nesciinta, claca n'a 1nv6tat s se ferOsca

de tot ce p6te pricinul bole ;din vitiuri, din obiceiurT rele, din necum-

ptare si lacomie, din desfrinare, din betie ;din saracie, daca n'are mijlOce ca s se hth-

nsca pe sine si pe copiT cu hrana indestu-

www.digibuc.ro

15

lgt6re si potrivitg, si dacg n'are hgrnicia tre-buinci6s g. pentru ca prin munca intelpt siprin cump6tare sg isg din snide ;

din usurinta si din neprevedere, dacg nu sepgzesce de mAncgrT grele, crude, stricate, de136uturl vgt6mgtOre, de trig si de umedlg, dacgpgrintil nu pgzesc copiiT lor mid de r6c1g,de bole molipsit6re, dacg se due in case Incad se afi cine-v bolnav de Mg lipici6sg,dacd lasg copiil lor sngtosi s se j6ce cu altIcopil bolnavi de bOle lipici6se ;

din necurgtenie, dacg mg ales femeile lafacere si in leuzie si copiiT nol nascutT nu suntingrijit1, cu cea maT mare curgtenie;

din muncg prea mare, indelungatg, nepotri-vitg cu puterea omuluT, cu virsta but, fArg odihnatrebuinciOsg.

3.

Despre ivirea bolelor.

Omul este bolnav cnd parte din corp orttot corpul este schimbat, vgtgmat, betejit, cndnu pOte lucrg- ast-fel precum a lucrat in starea

.

www.digibuc.ro

16

de sn4tate, and sirnte aldur, frig, durere,slAbiciune oil alte simtirT neobicTnuite, andmintea este intunecat. DesI Miele yin de laDumnecleil, suntem datorT sA ne ferim de gre-selile carT produc bole, acT Dumnecleii trimitehog numaT la acel 6menl, carl nu'll ingrijescde slatate, carT nu tresc regulat si cump6tat,carl nu se feresc de desfrinare, de molima,de bolnavl earl sufer de bole lipiciOse, de altepricinT de 136le.

Unele b6le sunt mostenite de la parintl, carTdesl bolnavT, s'aii cAstorit si ail zrnislit co-pil bolnavT orT slabAnogI, cu sntatesu breda.

Alte bOle yin din aerul stricat. Tragem prinnas si prin gull in piept aer curat si sc6temdin piept aer stricat, otrvitor, mal striam a-erul din locuinta prin aburil call ies din su-chine (din ncluslA) care acopere Pie lea nOstr,prin vestmintele udate, prin obielele si prinarpele murdare carT le Intindem In casA, prinalte necuttenil, prin fum si maT ales prin do-bitOce aflate in case in carT locuesc OmenT.Daa nu tinem casa curatlyclaa nu reinoim,nu premenim aerul din cas prin deschiderede fcrestre si de use cel putin de dou6 orT pe

www.digibuc.ro

17

cli, pentru ate o jumAtate de orA, ne imbolnA-vim de durere de cap, de lipsa de poftA demAncare, de stricarea sangeluT, copii! IsT pierdcolOrea rumena a obrajilor si devin palidT, o-felitl, slab!. Aerul din casA se maT stria, dacIse aflA Inteinsa cine-va bolnav de MI mo-lipsit6re. Omeni! sAnAtosT sA nu intre lute() a-semeneA cask si sA nu primscA in casa lorpe cel veniti de la un bolnav cu MA lipici6s5,pentru ca s nu se imbolnlvscl si eT si co-piil bor..

Iar alte bole provin din casa rei clAditA sineingrijit. Bordeiul este o locuintl nesanA-tOsA, intunecOs, umedA, neaeratA. Casa trebuesl fie cu pardosla putin ridicatA deasupra curtilsi stradet, s aibA zidurT uscate, s nu fie u-medA, odAile sA fie luminOse, marT, Make cutavanul ridicat, cu ferestrele mar!, miscAtOre,carT se pot deschide, cu soba bine ziditA, fArAcrApAturT, cu hornul (cosul, Iogiagul) ridicatdeasupra invelitOreT, nu deschis In pod, in ur-sOicA, cad fumul de la sobl este otrAvitor, casi fumul de la lampa de gaz (de petrol) ra fa-cutl, lipsitl de sticlA, necur6tat, cu fitil ne-potrivit si cu petrol (gaz) prost. Umec,lla case!

Medicul PoporuluT.Dr. I. Felix. 2

www.digibuc.ro

18

aduce durere de 6se si de IncheeturT, precutnsi bale ale inimei, ale pl5manilor, iar fumul vA-thm ochiT, gatul, plrnanil si sangele. Cameras nu fie umplutl cu praf, Inainte de a o m4-tura s stropim mai Int Aiii pe jos cu putinAapl, sa O. mturAm cu mAtura udatl, si Intimpul mAturatului si a stergeriT prafului O.stea ferstra $ i usa deschisA. Curtea (ograda)trebue sl fie curati, bAligarele stranse intr'uncolt al culla si in curte sl se sAdscA cati vapomi, sl se facr grAdin5. BAlt6ce1e $ i mocirleledin jurul easel sA se scurgA, sA se astupe cupAmItnt sAnAtos, nu cu bAligar, pentru ca siaerul din imprejurimile easel sl fie curat.

Se maT nasc bole si din imbrAcAmintea silnaltamintea neindestulAtOre. Vara, and plu-garul lucr6z1 In arsita sOrelui, sA aibA capulacoperit cu pAlrie largA de paie, pentru casl nu se bolnAvscl de batae de sOre, de sOresec, bOla creerilor cu durere de cap $ i cunesimtire, care cu greil se vindecl. Cand tim-pul este friguros $ i ploios, sl se lmbrace toticu vestminte mai grose, pentru ca sl nu 1-6-cscA, iar ln casa IncAlclitA sA sc6tA mantaua,zeghea, sarica. blana, bocceaua si alte asemene4

www.digibuc.ro

19

tle mal grele, pentru ca s nu se InfierbInteapol esind In frig, sl nu se bolnAvesc5. de

r6ce15. ma ales femeile si copiil trebue A. sefersc5 de r6c615 ; in multe judete ele punrna peste -cAmas numal o fusta us6r5. depAnzA de bumbac, cump&atA In oras, In loc-de catrintl si de fotA, care maT nainte selucre' In casA In tote satele; se bolnvesc de1361e ale pAntecelui multe fete si femel carTnu pOrtA ismene sail pantalonT. CopiiT trebuesA sc6t5 rna In sc61A palt6nele, zeghele, suc-manele, aluri1e, boccelele si alte haine malgrOse, i sl le atirne pe cuierele aflate inperetil scoleT, act dacl ar sede In scoll itn-brAcat,T i Inve1il cu ele, s'ar InfierbInthesind s'ar bolnAvl de tuse grea si de alte bOledin r6c615.. Sa, nu Om In frig si In umedelAdescultl, ci incAltatT, cu piciOrele Invelite cuciorapl sari cu obiele plgati In cism, 3nghiat 5. orl in opincA ; dar opincile stint bunenumal la frigul uscat i la vremea frum6sA,nu la umed6l5.

Cele maT multe b6le provin din hranatridestulatOre i nepotrivia. Rptura ornuluT,dintiT i mAselele luT dovedesc, c Dumneqeil

si

www.digibuc.ro

20

a hotarAt, ca omul sa se hrandsc atat cu car-nuri, cu pas6r1, cu pesce, cu ou6, cu lapturt,precum si cu grne, cu verdetud, cu legumt.Nu ne putem hrnI numat cu manAliga OM,cu ierbud, cu buruienT si radacint, si mat alesacela care muncesce, pentru ca sa puna laloc puterea perduta, trebue s mannce lu--crud hrnitdre, came, puce, ou6, lapte, branza,fasole, linte, mazare, paine, cartoff, mamaliga,facuta din faina de porumb (din malaiii depapusoiii) sanatos, bine copt, bine pastrat, nudin Mina de porumb muceda, /ncinsa, amara.Porumbul (papusoiul) Oranulut adesea ortn'are putere, duel el a intrebuintat semIntaprdsth, daca a *emnat-o pe ogorul sleit, ne-odihnit, nelngrasit: Din mancare de matnaligadin porumb stricat se ivesce b61a, Pelagr(Roset, Pecingena rea, Leprica), despre carevom mat vorbi. Omul care se hrnesce bine,se bolnavesce mat rar, si daca se bola.-vesce se lupta mat lesne cu bla decat celrei hranit, flmand. In timpul postulut sa man-cam fasole, linte, mazare, bob, cu putin uleiii,cartoft, paine, mamaliga bun si O. nu traimnumat cu buruient, cu dovrect, castravetT, mu-

www.digibuc.ro

21

raturt, urclict cart nu &II putere, cu cart urn-plem si insalam stomacul, care nu slujesc laalt ce-va, decit ca s schimbe gustul mamaligit.Femei le Insarcinate sa se hransc bine si sanu muncsca grel Copiil mid, daca. Inaintede timp, cand Inca n'ail Implinit nict 8 hint,li se da afara de tita si alta hrana, se imbol-navesc adesea-ort de urdinare si mor. Inaintede a se intarca, cu 2-3 lunt inaintea Impfi-niril anulul d'intaiii, trebue s se deprinda co-pilul cu lapte de vtica fiert, si dupa. Intarcaretrebue s se mat hranesca multa vreme, In timpulde post ca si in timpul de dulce (de frupt),cu lapte de vaca or/ -de capra, Se mat nascbole de stomac cu v&satura si cu urdinaredin mancare de fructe (p6me) vercp, necOpte,de bucate stricate, de pesce sarat si nesaratputred, din icre rosit putredt, din lacomie Iamncare si la Mutura. Apa murdara, apa dingarla in care se vars necuratenit, In care sescurg murdarit din curtt, din grajdurt, dinpoverne (velnite) si din alte fabrici, apa dinputurl neingrijite, 'Ate O. aduc bOle ca an-gina difterica, ling6re si alte b6le ale matelot-.

Necuratenia aduce asemenea bole. Multe

,

www.digibuc.ro

22

patimi le putem preinti'mpina, daca tinem cor-pul, vestmintele, asternutul si locuinta curate,dac . ne sp6lam regulat in t6te diminetile ma-nile, obrazul, gatul, gura, dintil cu apa. 0 cusapun, daca orT de cate orl am atins un lucrumurdar, ne sp61am indata mnile ou sapun,daca ne sp6lam picT6rele cel putin odata pesptamana si daca din cand In cand splamcorpul intreg, luand o bae. CopiiI trebue sase deprinda, sa 0 spele maT ales gura; dintii,Inghititorea de dou orl pe cli, facend gar-gare cu apa curata, s nu ias din cas ne-sp61at1 sl hepieptanatT. Prin curatenie ne pa-zim maT ales de b6lele molipsitOre.

Unele b6le de piept, ale beregateT si aleplamnilor, se ivesc din praful pe care la unelelucrati Il tragem cu aerul in piept, precumla treerarea si la curatirea granelor, la int6r-cerea lor cu lopata, la incarcarea si descar-carea lor, la sc6terea varulul din cuptor 0 laincarcarea luT in caruta, la rn6r5, in fabricade ciment, chiar la umblarea cu carul cu vitepe drumurT acoperite cu praf gros. and sit-i-tern inconjurap de mult praf, ..nu trebue s

www.digibuc.ro

23

tragem aerul prin gur ci numaT prin nas, O.nu vorbim si sh tinem gura Inchish.

Una din pricinile de MIA si de slbiciunela copiI este munca lor nepotrivith cu virsta.CopiiI nu trebue s lucreze greil, sh nu ridicepoverT grele, sh nu se ostensch cu lucrarl lacamp In loc de a invth la sc61; dach-T pu-nem sh lucreze peste puterile lor, atuncT 6selelor nu se Inthresc, corpul lor nu cresce ast-fel cum trebue,

Multe bole sunt molipsit6re-, lipiciOse, leiea de la omul bolnav cel shntos, dach lo-cuesce In aceeas cash cu el, dach intr Incasa bolnavuluT, dach se slujesce de halneleluT, de asternutul lul, de alte lucrurI cu carTa utnblat cel bolnav de MIA, lipiciOsh. ChiarOtneniT shriatosT, call vin din casa bolnavuluT,pot aduce 136l In alth cash. Sh nu intrhmdar in casa In care zace cine-vh de b011 li-piciOsh, copiilidin- acea cash sh nu mere lasc6l1, sh nu se j6ce cu altl copiI pini candnu vor fi trecut 2-3 sptmnT dupa desh-vIrsith Inshnhtosire. LocuitoriI din casa mo-liptith sh nu vie la biserich, la carcium, nicTla alth adunare de 6menT. Necurqeniile din

www.digibuc.ro

24

casa bolnavuld sl nu se verse In drum, InghrlA, pe malul &lel, ci inter) gr6pA dinfundul curtiY, pe unde nu umblA nici 6menT,nicl dobit6ce; sA 'nu se iea apl din putul (dinfanthna) aflat in curtea caselor in care estecine-va bolnav de MA molipsit6re. DacA sebolnAvesce de MIA lipici6s1 un copil orT althpers6nA din casa cArciumaruluT orT a bAca-nuluT, chrciuma ori bAcAnia sA se inchidA, pAnAla curAtirea case dupA trecerea desAvirsith ab6leT. and a murit cine-vh de WA molip-sit6re, ceT carT umblA cu mortul, carl il spalA,il ImbracA, il aszA In sicriii (in cosciug), trebuesA se pAzscA, si se curete bine si sa-f prime-nscA vestmintele spre a splh cele cu careau fost imbrAcatI ; sA nu intre nimenT, fArAmare nevoe, in casa mortuluT, Ora child nuva fi curatita, spoitA, aerisith maT multe dile.ImbrAcAmintea until copil mort de MA lipi-d6sA sa. nu se dea de pomanl, cAcT aduce1361A si m6rte altuT copil. Uneie b6le molip-sit6re se ieati prin sArutArT, obicinuite printrerude, prietenT si cunoscutt in dilele marl; lanunti, botezurT si la alte ocasiunT, precum siprin grutarea copiilor; acest obiceit primej-

www.digibuc.ro

25

dios ar trebul sg se desfiinteze, me ales find-cl unit OmenT carT sufer de bole molipsitOrepe buze, pe limbg, In gat, nicT nu sciii cg sintbolnavT.

4.

Despre autarea bolnavilor.

Omul pgtimas sg nu astepte ca bOla sg trcgsingurg, nici sg nu se incrclg In descantecesi In vrgjitoril, sg nu prdg vremea si sl searate la un medic, care-1 va povAtu) cum aresg se caute, ce doftorie are sg. Intrebuinteze,caci Dumnecleil a lgsat s crsca ierburile delc, pentru ca omul pgtimas sg se folosscade ele.

Bolnavul are trebuintg de liniste, de asternutcurat, de aer curat; numaT copiluluT noti ngs-cut IT trebue adurg maT mare, dar pe bolnavulcare suferg de fierbintOlg, nu trebue sa-1 aco-perim cu plturT si- cu plapome gr6se, cu multetolurT, ci sg-1 rcorim chiar prin deschidereaferestrelor cel putin de dou orl pe cli, aco-perindu-1 maT bine numaT In timpul cat stati

www.digibuc.ro

26

ferestrele deschise, s-r dam bguturr rcori-tore : apa -curata, lapte dulce, lapte batut, ztrade varza (de curechT), s-1 frecam tot corpulcu otet sag cu apa din casa, sa-1 punem pecap un servet muiat In apa rece si putin stors,pe care-I schimbam la eke un patrar de ora,s nu lsam s i se usuce gura si sa o sp6-lam adesea orT, sa4 dam din cand in candcu lingura o inghititura de apa orr de lapte,de zOma de came sag de pas6re, fara ca elsa cera, mar ales daca a pierdut mintile siaiurza, sa.-1 tinem curat, sa-1 premenim oilde cke orT cere trebuinta. Daca pe bolnavnu 1-a scos Mara, daca n'a esit la scaun maimult deck o cii, s i se de o curatenie carese gasesce la farmacia Primariel cu Insemnarecum are O. se Intrebuinteze, unt de ricin, sareamara de la Baltatescr, for de siminichie (sena)sail praf de radacina de revent.

Bolnavir cart sufer de bdle molipsitdre tre-bue A se caute, dupl putinta, in loc osebitde altr dmenr, In odaie osebit, In care s nuintre deck acela, care Ingrijesce pe bolnav.Rufele murdare ale bolnavulur, care sufera deMA lipicids, s se mdie Indat dupa pre-

www.digibuc.ro

27

menire In lesie fierbinte ; necurateniile bol-navulut s se sc6t indat din odaie si sa severse in hasnh, ort in lipsa de basn inteunloc mat departat de cas, intr'o gr6p5, pe undenu umbla niment, nict 6menif, nict vitele, !lidpas6rile.

Femeile ingrijesc pe bolnav mat bine dechtbarbatiT, de obste ele sunt mat curate, matrabdat6re, nu se obosesc lesne din veghereaIn timpul noptit si din multele ajuthre tre-buinci6se bolnavulul. Pe bolnav trebue OA in-curagiam, el nu trebue s scie ca suntem in-grijatt de 136la hit, ca ne temem a nu va scaph.Chiar preotul chiemat la patul bolnavulut tre-bue sa-I arate nedejdea, ca cu ajutorul ruga-ciunilor si a lcurilor va fi vindecat, cum ailfost vindecati altt greil patirnast, cart ail avutincredere in Dumnecleil.

Daca nu este medic in comun si claca aresa mat trca multa vreme 'Ana la sosirea IAputem sa ducem pe bolnav la spital. Afarde bolnavit cart se asza In spital, se mat cautaacolo multt bolnavt cart nu rnnan in spital,cart. cer mediculut numat povete si lcurt.

La fie-care Primarie rurall se afla o mica

www.digibuc.ro

28

farmacie cu doftoriI Impartite si lnsemnate,la ce MI si cum sa se iea, si cat din ele aresa se dea unul om mare si cat unul copil.

5.

Nascerea, Ingrijirea ferneff Iduze si acopiluluT.

Pentru ca femeia insrcinata s nasca uncopil sanatos si sa n'aiba facere grea, trebues se hrnsca bine In timpul sarcinil, faraca sa-sI incarce stomacul ; In timpul de dulce(de frupt) s manncelapturI, branzetuti, ou, indilele de post mazare batuta, linte, fasole cu pu-tin uleiii, cartoff, morcovi, paine, matnaliga, darnu trebue s se fersca de mancarile cu carIeste obiclnuit, de varza acra (ctirechiii) si altele,pe langl mancarile hranitdre. Nu este de ne-aprat trebuinta ca s se Indeplinsca tdtepoftele femeil Insarcinate, ea nu va lep6dsi pruncul nu va suferl dna nu se va da fe-meil tot-deauna ceea ce II cere inima. FemeiaInsarcinata O. se fersca de lucrarf prea grele,de ridicarea poverilor marl, de sariturI, de in-

www.digibuc.ro

29

calecare, de suirea pe scarf, sa nu se abtieins de munca potrivita in casa si de preum-blare In aer.

Inainte de sfirsitul sarcinif femeia sa fie in-zestrata cu o albie mica pentru scaldarea co-piluld, cu rufele trebuinci6se pentru copilulnoil-nascut, cu carpe de in orl de america, cuplapoma si cu cate-va flanele pentru a invellcopilul, cu carpuiite micT curate pentru infa-surarea buriculdf, si daca se p6te cu o musamamare peritru patul femeiel.. Este bine ca m6sasa cerceteze femeia insrcinata inainte de sfir-situl sarcinif.

and a sosit timpul faceril, se va asternepatul 16uzel ; daca femeia are musama, a vapune de desubtul cersafulur, pe deasupra se vapune alt crsaf indoit in patru. Odaia in carefemeia va nasce s fie curata, se vor sc6tedintr'insa tOte necurateniile, maI cu sma dedesubtul patululul sa se departeze tot ce arputd strica aerul orl produce un miros 6re-caresail praf. Se vor pune la tndemana al:A rece,apa calda, prosOpe si servete cu desvirsirecurate, sapun, vaselina sail unt-de-lemn curat,vata de la farmacie (bumbac curatit), dou fire

www.digibuc.ro

30

de atk tare, lung de cate 1 metru si 1/4, In-doite In patru, cu cate un nod la capete.

Numal clack la nascere pAstrm mare curd-tenie, ferim pe femeia I6uza" i pe copil debole grele. Babele cart mosesc pe femeile plu-garilor i carT Invtat la scOla de mOsemestesugul mosituluT, nu sciti cum se pot pre-Intimpin nenorocirile din facerl grele, neo-bicinuite, i blele carl se ivesc la mumla copil curand dupg nascere, din care rmanbetegl tOt vita orT mor. NumaT mOsa cu in-v6tturk cunOsce rostul mosiriT, a Ingrijiril copilulul noil-nkscut si a femeil 16uze, vede latimp dack facerea va fi neobidnuitA, primej-diOs, i dack trebue s se cheme i un doctor.MOsa, Inainte de a cercetk pe femeia care ares nasck, trebue sk-sl spele bine In maT multerindurf manile si bratele cu skpun si apoT cudoctoril curktitOre (cu spirt tare, cu acid fenic2 la 100, cu putin Lisol pus in apk, cu skpunverde de la farmacie), s curete unghiile cuperia, pentru ca sk nu rrnaie subt ele mur-aril din care s'ar put Imbolnkvl femeia 16114de obste forte simtitOre de oil ce necurktenie;apol spall mOsa prtile de jos ale femeil prin

n'aii

si

www.digibuc.ro

81

care are sg trch copilul. Frigurile luzeT, MIcare iucepe cu fior de frig, cu chldurh, cu dtz-rere dc pAntece si din care mor multe femeT,se ivesc numaT din necurhtsnie, child mOsaoil baba a bhgat mana murcrar'h in trupul fe-meiT, chnd ea n'a plzit pe femeie la faceresi in luzie ca sh nu intre murdriT In trup,In mitr, lute() rupturh ivith jos orT in althran din nascere, murdriT carT pot veni dela rufe nesp61ate, de la asternutul murdar, dela hainele rnurdare ale m6se1, dac n'a pussort curat, de la mhnile eT dach nu le-a cu-rhtat bine ; m6sa oil baba p6te molipsi peMinh dach vine ae la o femeie bolnav defrigurile luzieT, de brhnch., de ran cu copturorY de alth b6la lipici6sh. Dach femeia nu estebine chutath la facere si in 16uzie, se p6te caea, chiar schpnd cu vith, sh r6mhie betghsi st6rph, cu 136l de mitr care nu se maTvindech.

Dupg ce a esit copilul, i se spall indathochiT, cu chrph curath, muiat in al:A fierth,chldicich, el r6mane chte-va minute Intre pici6rele mumeT, Indreptat in sus, numaT cu fatadescoperit, si numal durd ce a Incetat IA-

www.digibuc.ro

32

taia '(pulsatiunea) in strengul buricului, princare sangele mumei intr in corpul copiluluT,se MO acel strng In doue locurT, aprdpe deburic, se taie la mijloc intre amandoue lee.-turile, si copilul se scalda In al:A calda curata,se spala cu sapun peste tot corpul si Ia. cap,se usuc bine cu stergar incaldit, se imbracacu rufe curate Incaldite. Buricul copilulul cubucatica din streng remasa, se infasura in car-pulite fOrte curate, cari se premenesc de dougori pe di ; asemenea se acopera cu carpulitecurate, muiate In apa firta caldicica sail Inacid fenic slab (2 parti la 100 parti apa) si seprimenesce de doue ori pe di mica rana carese ivesce la buric dui:A cate-v dile, cfindcade strengul buricului. Daca nu se pazescecea maT mare curatenie, daca intra murdarilin acsta mica rana, copilul se bolnavesce debranca saa de falcarita, se molipsesce de larana murdara tot sangele copilului si el more.

Se IntImpla cate odata ca copilul sa senasca mort, daca unul din parinti a fostbolnav de MA care se mostenesce, dacamuma a muncit greu in timpul sarcinii. DinaceeasT causa unele femeT lpeda, nasc Ina-

www.digibuc.ro

33

inte de timp un fet care nu este deplin flcutsi nu pte trAl; lep6dAtura i Muzia dup le-p6dAturA cere aceeasI ingrijire, aceeasl curA-tenie ca la nascerea unuI copil crescut deplin.

DacA copilul indatA dupA nascere, des1Inca \tit, nu dA semne de vitA, nu se -miscg,nu trage aer In piept, nu tipA, atunci mdsa,trebue sA facA incercare de a redestepth vieta,

curete gura cu degetul Invent cu cArplcuratA, sA-1 frece, s. apese putin panteceleluI pentru ca sl se destepte.

Luzia dAinuesce obicinuit 9 Ora la 14dile, maY mult, dac facerea a fost grea, daal6uza s'a bolnAvit; In nicI un cas sA nu sescdle din pat Inainte de 9 dile dupA facereaImplinit. Femeia luzI pdte s5 behapl ln timpulrfaceriI i IndatA dupl facere, ea pdte mancA1 orI 2 ore dup sfirsirea faceril, dupa, cea qit i casa din pantecile el, In cele in-taI 3 dile ale luzieI sl i se dea numalmncArl usdre, sup de came orl de pas&ecu gris, arpAcas, orez, franzelA, taiteY, fidea,'apte dulce, lapte batut, lapte covsit, orsavde prune, de la a 4-a qi ea pteate un otI prsp6t cu zrnA, putine bucate

Medicul PoporuluT.Dr. I. Felix, 8

sa-I

mama si

www.digibuc.ro

34

gAtite cu pas6re orT cu came si de la a 10-aqi ea se p6te hrAnI dupa obiceiul eT de malnainte, sA nu mnnce Ina numaT mAmAtiglcu buruenT, cu zarzavaturT, pentru ca sAaibi destul lapte, trebue sa mAnnceturT, brAnzA, ou, pas6rT, came, pesce, tn cp.lele de post mazAre bAtutA cu ulei, fasolelinte, cartoff, pane.

IndatA dupl nascere copilul d6rme i dupA3 ore se alAptza. Sa nu i se dea ap cu za-hAr, nicl ceurT, numal dacA a trecut mal muttdeal jumAtate di si mumer nu i-a venit IncAlaptele, sA se dea copilutul putin lapte de vacAcAldicel, amestecat cu o parte al:4 firt5. In-data dupa facere Mete femeiel contin un lap-te subtire care se numeste colostru ; dupace copilut a subt colostrul, 11 sc6te afarl niscenecurAtenil negriciOse, si nu trebue dar sA sedea copiluluT curatenie. Dupl fie care alaptaresA se spele sfircul titel si sA se strga cu carpecurate mole; asemenea gura copiluluT slse spele de mg multe orT pe i cu cAsp cu-rata, muiatA In apl flrtA, stergndu-se bine,limba, cerut guru!, gingiile, buzele pe din na-untru i pe din afarA. Obicinuit muma are lapte

i

si lap-

si

www.digibuc.ro

35

destul sl nu este folositor ca s se dea co-pilulul pe langa ti si alt hrana InainteairnplinireT hmeT a 7-a; dupa esirea celuT d'In-Mai dinte, copilul pdte bea de doug orT pedi cate putin lapte de vaca fiert, curat sagamestecat cu o a treia ori a patra parte apafirta. ; si numaT dac muma n'are destul lap-te se pole incepe mal curind cu darea de laptede vaca orl de capr. Daca copilul suge lap-tele de vaca din sticla sugatdre (din biberon),sa ne slujirn de un biberon care n'are Ovain nauntrul luT, el trebue sa se spele cu le-sie si Apol cu ap dupa fie-care Intrebuintare.Sa nu darn copiluluT nici odata p sugatdrede tulpan cu zahar si cu covrig rnuiat In apaorT In lapte, sag cu alta umplutura, astfelde sugatorT sunt vatamatdre. De la a 9-alun se pOte da copiluluT, pe langa VIA si pelAnga laptele de vaca, cafe putina supa decame orT de pas6re cu gris, ore; franzela, pu-%in og cu zrna.; ast-fel se pregatesce copilulpentru Intarcare, copilul s nu se Intarce deodata, repede, ci cu incetul, dup'.1 ce a impli-nit un an. Dupa intarcare hrana de capete-nie a copilulut sa consteA tot din lapturl, lap-

www.digibuc.ro

36

te dulce, bStut, covSsit, gris fiert cu lapte,lapte cu paine ori cu mmAligg, ou cu zmS,supS de came orT de pas6re cu otez, cu gris,arpScas, franzelS, trahana. Numai dupl ce ca..pilul a implinit 3 ani el pthe sA mnnce cubap la mass, dar nici atunci el nu trebue O.se lipsscl de lapte, el nu p6te mistui fructenec6pte, verdeturi crude, murturi. Multi copilmid se bolnSvesc si mor fiind-cA stomacullor nu p6te suferi In timpul de mai ,multesptAmAni rnAncarea grea de post si lipsade lapte.

In timpul cMdurilor devar laptele de vacS.se stricS lesne si prdduce la copil v6rsturisi urdinare cu dureri de inim, de aceea s sefirbS. laptele IndatS dupl ce s'a muls, O. sepuna intr'o sticl f6rte curat care se astupsi se WO Intr'un alt vas cu apS rece.

Esirea dintilor nu cere nici o pazA osebit,ilia o autare, nicl o doctorie; b6lele cari seivesc In. acel thnp ail obicinuit MIS pricin,rcla, hrana nepotrivit.

www.digibuc.ro

37

6.

Miele copiilor.

Tysea cu junghig (Bronchita capilara). Copiifnoil-nascup rcesc lesne, fiind-ca IndatA dupa.nascere nu sunt Inca deprins,t cu aerul rece;dad nu se pazesc de frig se Imbolnavesc detuse cu junghiu, de care mor multt copit incea d'intAiil luta dupa nascere. liaca copilultusesce si nu pdte r6sufia, sa se aduca un me-dic, ort daca vremea nu este ,rea, sa se In-velsca bine copilul si sa se duca la spital;deocamdata sa se pun pe pieptul si pe spi-narea copilulut hArtie de mustar udata cu apaort Mina. de mustar amestecata cu Saha degrail si facuta coca, pana ce pielea se rosesce.

Urdinarea, TrIpeidul cu varsatura sail WIvarsatura, provine din lacomie la mAncare, dinmAncart grele, ril gatite, shicate, clocite, dinfructe necdpte, crude. Copia mid de tita. seImbolnavesc de urdinare si de vrsatura dacli se dail mancart nepotrivite ; et se pot de-prinde numat cu incetul si dupa ce ail trecutde virsta de 8 sail 9 lunt, cu ak hrana gall

www.digibuc.ro

3 8

de laptele mameT, anume cu lapte de vachdulce sl btut, dar prsp6t, nestricat, cu suphde came orl de pasre, maT tardiu cu ou6 fiertecu ztn (nu r6sc6pte) ; dach le dhm lush p6me(fructe), bucate de post $ i alte manchrl nepo-trivite Cu vlrsta lor, el se Imbolnhvesc de ur-dinare si de vrshturh. Tot ast-fel se 1mbo1nh-vesc copill cart au fost IntarcatT repede, frh.sh ft fost cu Incetul deprin0 cu mancarea, sicarT duph int4rcar sunt hrguitr cu bucate grelein loc de lapte, suph, ou6 cu ztn. Lcul celmO bun contra vrsturiT si urdinhril este ne-mancarea ; copiiT de Ilth sh nu primsch atundalth branh de cat laptele mumei lor, iar copiiTmaT mhrice sh nu mlnance nimic sail numallucruri forte us6re, ca ceaiii, suph, lapte. Dac4la copiiI deja intarcatT b6la nu trece, li se p6teda lapte cu aph de var, la 3 lingurT lapte fiertcate o lingur aph de var ; ea se ghtesce ast-tel :o bucat de var cat o nuch, stins de curand,se pune inteun litru (o oca) de aph curath, searnestech, se acopere vasul si duph putina vre-me varul cade pe fund, iar apa limpede d'asupraeste apa- de var. FOrte multI copiiT mor deacdst bOlh, care se p6te lesne prevenl.

www.digibuc.ro

39

*diva (Disenterie), durere de inimA cu ur-dinarea deg de putini mud cu sAnge sail fArAsAnge, cu scretnAte, opintell, durerT, se nasce dinmancarea tie lucrur1 grele, putrede, de fructenec6pte, de bucate .stricate, de alte mAncArTpe earl stomacul nu le p6te mistul. CAte-todatAse ivesce un fel de vintrea molipsit6re, pe careo iea un om de la altul, dacA nu se pAzesce mailcurAtenie in casa in care se aflA asemenea bol-navi, dacA cei sAnAtosl se slujesc de asternutul,de 6la de ii6pte, (de vasul de n6pte), de ster-garul pe care-1 IntrebuintzA bolnavul, dacA acelacare ingrijesce pe bolnavi nu-si spall marineorT de cAte oil a umblat cu murdAriile WT. Acelacare suferA de vintre sl nu mAnnce decAtzmA de carne orT de pasre si lapte si sA ise dea in tOte clilele ate putin unt de ricin,la copiT panA la 2 anT eke 1 pAna. la 2 lingu-rite de dulcta, la copiii maT mAricel cAte 1lingura de supA, pAnS. cAnd scremAtele ince-tzA si pang cAnd, In loc de sAnge si de mud,11 scOte mistulA.

Mdtricea,Incuetura,Colica,Constipatia.Copiiiail thieturT, durerT de pAntece, IsT 0-ec pici6-rele, se vircolesce, OA le vine cluar lesin cu

www.digibuc.ro

40

spasmurT (cu camel) ; sg li se dea 1 orT 2 lin,gurit,1 de unt de ricin, or)* sirop de revent 1orT 2. lingurite de dulcdtg, sail sg li se bagela seclut un sgpunel din sgpun tgiat subtireca un condeiii de ggscg si uns cu unt-de-lemn,sail- sg li se facg clistir cu ap g. aldicia siputin unt-de-lemn, numal sg fie clistirul curat,bine splat, maT ales virful clistiruluT sg se cu-rete bine dupg fie-care Intrebuintare.

Acrum, Mdrgdriarelul, ciupercute, pete albepe buze, In gurg, pe limbg, In cerul gull ;copilul nu suge bine si dacg 136la se Intindepe din nguntru gatuluT de vale, copilul m6re.Acsk b6lg provine din necurgtenie si se p6teprevenl prin splarea guril de dou orT pecif cu apa curatg ; ea se vindecg dacg se spalg.gura copiluluT de 10 orT pe cli cu apa de var,orl cu apg in care s'a topit pitrg acrg, saridacg se ating petele albe cu o hucgtic g. depitrg vingtg, Insg cu mare bggare de srrig,ca copilul sg nu Inghitg din ea, tact este otr-vit6re.

Unthricit produc grtg, umflgturg 'Ante-celul, f6mea nest1mp6ratg, slbirea corpuluT,chiar spasmurT (cArcel), dar nu suntem sigurT

www.digibuc.ro

41

copilul are limbricT, pang ce vedemesind cu scaunut copilulul ; atund sA se deacopiluluT in fie-care dimintA pe nemAncate,timp de dou6 s6ptmAnT, puting Limbricaritg(s6minta de Santonin) in praf sat In cofeturTsi din and in cAnd unt dd ricin sa altg cu-rAtenie.

Efirea malulut serpaulut, a dosulu4 din scre-mate, opintell ; s se spele copilul pe jos cuapa curatl, firta dar nu fierbinte, matul sgse pung la boo Cu o cgrpg curatA si muiatAtot in apg fi6rta i sg se inIesndscA esireaafarg fr scremAte prin darea de lint dd ricin.

Falcari/a, spasm, crampe, convulsiuni. Co-pilul un 001 spAimintat i indelungat,falca este InclestatA, limba si ggtlejul bere-014 amortite, se ivesc cgrcei (spasmuri) -curemuirea rninilor i picidrelor, spasmurile, se?ntind din falck pe ctfg, Incovoind trupul cuapul pe dos si adesea on miciY bolnavi

da sfirsitul. Falcarita se ivesce din maT multepricinT, din necurgteniile intrate la copilul noirnAscut in rana buriculuT, din r6c1g, din mos-tenirea slbiciuni1 creerilor de la parintiT de-riatT buturir, din b6utura de rachiti a mumel

scdte

isT

ca nts-S

www.digibuc.ro

42,...111care aliptza, din stomacul stricat, din man-ctrT nepotrivite cu virsta copilulul, eke-odata falcarita arata inceputul unel bole a ere-erilor. Dac in comun nu se afla medic sase cheme mdsa, pentru ea sa fad copiluluiun clistir cu apa caldicica, la care se p6teadaoga unt-de-lemn, in lips de mdsa s sepuna copitulur un sapunel, saii, dad pOte in-ghiti s i se dea unt-de-ricin sati sirop derevent ; pe cap sa se pue o drpa de mai multeoil indoit, muiati In ap rece i putin stOrs,,care carpa s -se m6ie din no in apa recela caw un patrar de, pe c,dfa s se puiemustar oe hartia de mustar.

Opdruura, oparla, rosta i spuzl maiales printre vintre, din iutla udaturil si a ie-

iriI pe subt supti6ra, la cfa i duplurecht din suddre, precum i in alte locurt;se preIntimpina prin curatenie, prin spnarearegulata i tergerea dupa sp61Atur5. Copiluloparit trebue sa se spele de 2-3 on pepe partile spuzite cu apa firta caldicica, sase strga bine si apoi sa se unga cu untprdsp6t, sai s se obloj6sca cu aeld fenic(acid catholic) forte slab, 2 la 100.

grele,

oil;

afara,

cli

www.digibuc.ro

43

Buba duke, Ofiptul, b6la care se ivesce laobraz, la cap si in alte parti cu rosta, cuesire de basicnte, In partea bolnavA pielea l-crimz, scOte o umedela galben5, cleicisa carese usucA In cojT. Buba dulce se caut caoparitura cu mare curatenie si cu splaturazu acid fenic slab (acid carbolic) 2 la 100.

Bdla de ocht la copiil noil nascuti. Daca ofemee insarcinata este bolnava de MA lu-rnsca, de scurs6re, atunci la nascere mucilce ies din trupul el pot minji ochil copilulul0 IT pot molipsl. M6sele cu invttura dinsc6la de m6se pica In ochil copilului indatdup nascere o doctorie curtat6re, pitraiadulul (nitrat de argint) 2 pat-0 topit in 100partl al:A, pentru ca sa nimicsc otrava mu-cilor, a scursoril. Daca copilul tine inchise pled-pele ochilor, dna et sunt rosi si umflatT, lipitl,daca se scurge din el coptura, atunci copilultrebue sa se aratd unul medic fail perderede timp, orl s se duca in graba la spital,pentru ca 's1 nu r6mina orb orT cu pete pcochl, si deocamdata se va spli ochiul bol-nav de mal multe orl pe di cu apa fidrta cal?dicia. Acsta Ma este molipsit6re, trece cite

www.digibuc.ro

44

odatA de la ochiul bolnav la cel sAnAtos, deaceea sA nu se spele ochiul bun cu aceeasicarpA i cu aceeasi apl cu cafe s'a splat celbolnav.

Amigdalele (murele) se rosesc si seumflA, cate odath ies pe mure puncte albemid (pete albe mititele), gatul se umfM putiu

pe din afark copiii Inghit anevoe, ati duredcAlduri. Gatul se va InfAsurh cu un servet

muiat in apA rece si stors i deasupra cu altservet uscat, servetul ud nu se va schimbh ma-inte de a se usch ; se vor da copilulut 136uturicaldicele, lapte cald, piii de nalb5: copiii maimad vor face la fie-care orA cate-vh &gaffcu ap caldA In care s'a topit putinA pitrAacrA. SI nu se dea cu degetul in gat pentrua strivl galcile, sA nu se sale In gat cu praluri,sA nu se stergA galcile cu pitrA vinAtA offcu tipirig.

7.

Blele lipiciose, molipsitre.Angina difteria,*.opklaita, este o bl forte

molipsitOre, de care se bolnAvesc si mor mal

Galcile.

siti

www.digibuc.ro

45

ales copiii. In nas, pe cerul guril, pe omusor,pe amigdale (pe mud) se ivesc nisce pie-lite albe, gtul si obrazul se umfl, din nassi din gura SO scurg bale si iese un mirosurit. &Ma se vindeca numaT atunci, cnd bol-naviT sunt cautatT de la Inceputul blei i deaceea trebue s se chieme in graba un medicsag sa se duca bolnavul la spital indata dupace s'a ivit bla, cad dupa 3 4 dile obici-nuit bla nu mai are lc. Lcul sigur constaintr'un fel de apa (de ser), din care se aduceo mica catatime in corpul bolnavuluT printr'unmic clistiras cu ac. Oblojirea gtuluT nu fo-losesce nimic ; pAna la sosirea mediculul O.faca boinavii la fie-care jumatate de ora 2-3gargarT cu apa de var sail cu apa in care s'atopit pitra acra. OmeniT sanatosT cart yin dincasa boinavului pot molipsi altT &nen! sana-tosi. Sunt molipsitorT : balele, mucil, scuipatulbolnavuluT, pielitele carT se desfac din gatullul, rufele, vestmintele, asternutul lui, precumsi corpul omului care a murit de angina dif-terica. SI nu se faca. pomana cu hainele sijucariile unuT copil care a murit de anginadifterica, ci O. se arda impreuna cu rufele si.

www.digibuc.ro

46

cu asternutul ; patul si alte lucrurT din cameracall nu se ard, s se oparsca cu lesie fier-binte si apoT O. se aersca mult vreme, iarcamera In care a zacut cine-v cie angina. dif-terica, O. se spoiesca cu var pe peretT si chiarpe jos de 2-3 orT, pentru ca sa se nimicscamolima care ar put proveul din balele, dinscuipatul si din alte necuratenil aruncate pejos orT lipite pe 'peretT.

Gufterul, crupul, coraca, se numesce aceeasTb6la cu angina difterica, cand se ivesce laberegata, cu ragusela, tusea ragusita, greuta-tea la tragerea aerultil; ea trebue sa se cautede la Inceput si tot ca angina difterica.

Virsatul, Bubatul, variola, se numesce oMA molipsitre, cu fierhintla, dupa care totcorpul se acopere cu bube micT cat bobiT delinte si mai maricele, ridicate de-asdpra pie-lel, ele cOce, se umple cu puroiii si apol seusuca. Dac a. v6rsatul se ivesce la ochT, bol-navul pte sa rrnana orb. Ne apram con-tra vrsatuluf prin altoire (hultuire, vaccinare),OmeniT altoitT se bolnavesc rare orT de v6rsatsi chiar daca se bolnavesc, bla este forteusra si trece lesne; de rare orT more de Or-

www.digibuc.ro

47

sat un om altoit. Copia se altoiesc dup ceail implinit 2 lunT, chiar in timpul iernil, qiapoT se altoiesc din noil la virsta de 8-10anT. Obrazul copiilor bolnavl de v6rsat sA seungl cu unt-de-lemn curat, copiit mal mad-cel sA facA adese-orT gargare cu al:a fiartAcAldicicA, toll bolnaviT de v6rsat sA se bra-nesc numaT cu lApturT, supa, ou6, o9av deprune.

Scarlatina, Cochinada, CochinariT, este oMIA molipsit6re a copiilor cu infierbantela,tu rostA in fundul guril, cu umfltura amig-dalelor (a murelor), cu galcl, cu pete mititelerosiT pe piele cart se intrunesc, ast-fel cA Oapielea bolnavulul devide stacojie. Cate- odataamigdalele umfhte (muffle) se acopere cu niscepielite albe ca la angina difteria In urma scar-latineT se p6te ivl dropica (umflAtura obrazulut,mAnilor, pici6relor, pantecelp si alte b6le.Bolnavil de scarlatinA nu tretbue sA se inve-lesca cu Ole gr6se, cad el ail deja pr mulacaldura in lAuntrul corpuluT, ci camera in carezac O. se aersa de dou6 orT pe 41, iar intimpul vereT maT adesea orT. SA li-se dea cab614tura apa curatA, lapte dulce, lapte bAtut?

www.digibuc.ro

48

zma de varza (de curechi); bolnavil sa facadesea orl gargare cu al:a caldicica. In cares'a topit pieta acra, o lingurita de pietaacr pisata intr'un litru de apa, orl cu apade var (de calce) limpede, apa in care s'apus o bucatica de var stins ca o nuca Intr'unlitru de apa., s'a amestecat si s'a lasat apoTsa cada varul pe fundul vasulul si apa sa selimpegsca. Oblojirea gtuluI cu slnina rIn-ceda si cu masline nu folosesce nimic. Dacadupa trecerea scarlatinel se umfla obrazul, pan-tecele, piclOrele .si alte partl ale corpulul, a-tund sa se pue bolnavul din not' In pat si sa.i-se dea s bea de 2 orl pe li ceaiii de b6bede ienup6e.

Pojarul, Ihrul, Coriul, este asemenea o b6laforte molipsit6re a copiilor, cu caldura, cu peterosil pe piele dar mg mid deck la scarla-tina, cu lacrimarea ochilor, cu guturaiii (gu-tunari5) si tuse. CopiiI s nu se acopere cuplpaml grOse pentru ca s asude, nu trebues li-se dea ceaiii de papardne pentru a sc6tepojarul, cad rosta ese de sine; camera s seaersca, copiii bolnavi s5. se primensca re-gulat. Obicinuit, daca bOla nu este prea grea,

www.digibuc.ro

49

ea trece fara doctora. Tusea se pcite potollprin beutura de lapte cald cu zabar, de ceaiiide nalba cald. cu zahar. Cate odat se ivescepe langa pojarul i aprinderea plamanilor, bdlprimejdids, care cere neaperat cautarea cu

Tusea magdriscd, tusea convulsiva, este otuse rea, molipsitre a copiilor, insotita de-versaturT, care adesea ori nu se vindeca decat dupa. 2 lunt, Obicinuit acsta MIA iI aretrebuinta de cautare cu doctoriT. Copia bol-navI s nu se tie inchisT in cas, sa li sepermit esirea in aer, casa s se aersca demal multe orT pe 41, s se dea copiilor hranausdr dar de ajuns, mai cu sema lapturi, Co-pia dintr'o cas In care s'a ivit tusea maga-resca sa nu. merga a cla i sa nu se jcecu alti copil 'Ana la vindecarea copiluruibolnav.

Oftica (tuberculosa) oste o lunga, li-picisa a pieptulul (a plamanilor), cu, tuse,cu scuiparea de muct grosT, eke odata cuscuipare de sange, cu jungbiii; bolnavil slabesc,perd puterile, sufer adesea oil de frig si de cal-dura. Bolnavil de of flea cand tusesc si and

Medici,u PoporulvT.Dr, I, Faix, 4

medic.

belt

www.digibuc.ro

50

vorbesc asvarl din gura in aer nisce picaturT fortemid de flegme, de scuipat, de mucT, carT suntmolipsitOre ca si flegmele grOse Inchiegate carlle scuipl. Bolnava cad- sufer de acst bdIsa nu scuipe In cas pe jos, sa mi umplecasa cu balele lor, ci sa scuipe Intr'un vasumplut cu putina apa. (Inteo scuipatre), caresa se deserte afara, In hasnh si sa se curete intOte dilele. In multe Orl straine ofticosil suntIndatorati, ca sa. pOrte In buzunar o sticlutacu gura lare sl cu capac, In care scuipa siapol o Inchid, o golesc din cnd In cand inhasnh si apol o curata. Pernele, plapamile,vestmintele bolnavilor de oftica O. se aerscaadesea al afara din cas la scire. OfticosiTsl nu sarute copil, s nu-I iea In brave, s nuse jcSce cu el, s nu le dea de mancare. Pecat se p6te s nu intre copiiI in camera Incare locuesce un asemenea bolnav. Oftica sep6te vindech maT ales la inceputul eI, dacabolnavul se cauta din vreme la aer curat sidac este bine hranit maI ales cu lapte ; eltrebue s se pazsca de rcel, s pOrteflanela de desuptul camasiT, si din cand Inand s4 se arate la medic. Daca are caklura

www.digibuc.ro

51

si asudA, sA i se frece tot corpul cu otet; dacA.tusesce mult s iea n6ptea din prafurf de tusede la farmacia primariel. Dacl cine-va more deofticA sl se curete bine casa, sA se spoiscApe din nAuntru cu var si dacA este pe jos lipitAcu pAmInt, s se spoiescA cu var si pe jos de2-3 oil, iar dacA este pardositl cu scandurlsA se spele pe jos cu lesie fierbinte si cu sA-pun, asemenea sl se opArscl $ i sA se spelemesele si scaunele; asternutul si vestmintelemortulul s se ardA, oti cel putin sA. se o-pArscA de 2-3 oil cu apA fierbinte si sA seintindA la s6re mai snulte sptAmant

CeT carT Ingrijesc pe boluavul ofticos, carT11 cautA, trebue s plzsca c ea maT mare cu-rAtenie, pentru ca sA nu se molipsscA. Pentruca s1 prevenim oftica, trebue s pAzim ceamal mare curatenie a corpuluT, a vestmin-tetor, a case, a curtiT, a satulul otT a orasu-WY, s ne ferim pe cat se 'Ate de praf, fe-meile sA nu pOrte rochl lungi panA la pAmintcarT pun In miscare praful de jos si II ridicAIn aer. SA nu mAturam casa si strada cu mg.,tura uscatfi si sl o udAm maY Intaiii, oil Astropim pe jos cu api curat.

www.digibuc.ro

52

Lingdrea, frigurile Tifoide, se numesce ob6la lipicids a matelor, cu s15biciunej cudurere de cap, de 6se, tie pantece, cu cal-dura aiurdl, care tine pana la 4 s6pt-maul. Scaunul bolnavulul, murdria esit dinmatele id, este molipsitdre. Se pot bolnavlde lingdre- mai multi insT cart locuesc In a--ceeasi casa, cari Ingrijesc pe bolnav, 11 cu-rata, carl umbl cu 61a lul de ndpte, cu as-ternutul lui, cu rufele si vestmintele luT, fr

spna In urtna mnile, cari mananca sibeaii din acelasl vas cu bolnavul, cu aceeasilingua cu care a mancat el, fail a o splamal nainte ; cel cari se afl langa bolnavtrebue dar sa pazsca cea mai mare cura-tenie, femeia care spala rufele lui s fie cubagare de sma, ca sa nu se molipssca, 31 lemdie in lesie ferbinte inainte de a le sp61h.Lingorea se nasce adese-ori din b6utura 'cle-apa murdara; daca Inteo cas s'a ivit lingore,sa nu luam apa din fntana (din putul) aflata Incurtea aceleeasT case, s ne ferim de obste aIntrebuint apa dintr'un put rii intretinut, Incare se scurg mural-a din drum oil dincurte, sail care se OA alaturi cu un grajd,

a.11

www.digibuc.ro

63

cu o privata (esit6re), nicT clinteo &la Incare se arunca necurateniile din sat, ci sa Wmdin garl apa nutria! din susul satuluT, InainteatreceriT eT prin sat. Bolnavul de lingdre tre-bue s se tie curat, casa In care el zace sa seaersca cel putin de dou6 orT pe di, s i sedea adese-orl cu lingura ale putina apa debut, ca s nu i se usuce gura, s i se deaasemenea cate putin lapte, z6m1 de carne sailde pas6re. _Multi din bolnavil de ling6re mor,este dar de trebuinta ca sa se chieme dinvreme medicul.

Frigurile incep obicTnuit- cu for! de frig,del In caldura si se sfirsesc ea sudOre (na-dus614), de multe orT Insa bolnavul simte numaTcaldura, fail fiorT de frig si chiar aa suddre,alta data el sufere numai de dutere de capIn tote Vele la aceeasT cora. ApoT bolnavulse afl bine o jum6tate di, orT 2, 3 dile, dui:aacest timp frigurile se ivesc iar ca cea d'intaiiidra, ast-fel ele pot revenl de nenumrate orl.Bolnavul slabesce, perde din puterel, splina seumfl si devine cate odata atat de mare, In catumple tot pantecele Frigurile se ivesc numaTacolo unde se afla baltacurT, ape statat6re, cart

www.digibuc.ro

64

inlesnesc tnmultirea tintarilor. Tintaril cart punougle lor pe margibea apelor stAtgtre, a WI-tacurilor, produc prin muscgtura lor frigurt.Tintarul, cnd muscg un bolnav care suferg defrigurt, suge sangele but molipsit, i IntepAnddupg acsta un om SAngtos, d i acestuia fri-

Numal in locurile unde nu se gAsescbolnavi de frigurt, rrnAn muscAturile de tintarnevAthmAtdre. SA nu asedgm casele in luncg, lalocurt asupra cgrora se revars g. lesne apa, nicTin vecin6tatea apelor stAtatdre, a bAhacurilor,ci sg ingrijim ca ele sg se scurga, O. nu lgsgmsg stea apele in curte, in drum, in sat, in ye-cintatea satulut, s umplem bAltacurile cupgmint sIngtos, sg curAtini santurile din sat,sA apgrAm albia apelor curg6t6re, pentru caele O. nu inece comuna, adincind, dacg tre-buinta cere, albia, Inaltand malul cu pArnintsAngtos, nu cu bglegar ; sg nu sApAm in, satort apr-dpe de sat elestae, gropt pentru muiareainulut, a cnepet, a teiulut, ci mat departe delocuinte, sg nu oprim prin ezgturt curgereaapelor:Frigurile trebuesc cgutate de timpuriii;avem contra lor un lc sigur, chixin, un felde sare alba, amarg ; bolnavul trebue iea

gull.

www.digibuc.ro

65

multa chininS, nu numat /Ana la trecerea fiorilorde frig si a caldurit, ci i mat multe aile dupace frigurile ati Incetat a venl.

Bdlele &mesa, B6la sfrintiet, Eiele, Frentele,Cel perit i Scurs6rele, Sculamentul, provin dindesfrinare, ele otravesc sAngele, produc bolelipici6se la ocht, bube i rant pe piele, la nassi in cerul gurit, cu distrugerea lot, la beregata,la partile impreunatOre, stricaciunl marl In launtrul corpuluT cu durerl de 6se, schilodirt,felurite betegirl i chiar nebunie. Barbatit bol-navl de bSlele lumescI molipsesc femeile lor,si coplil nevinovatt mostenesc acst b6la dela parintit bolnavi i mor adesea oil in pan-tecele mumet inaintea nascerit. Se pot molipsi&lent carl bead din acelast pahar, din aceeast6la din care a `Mut bolnayul, cart manncacu lingura lut fara sa fie bine sp6lata, precum

copiit pe cart el i-a srulat. Din feluriteleb6le lumesci (136le venerice) sufere la inceputnumaT parte bolnav a corpulut, i daca elesunt In graba cautate, bolnavul se p6te vindeckdaca ati trecut Ins mai multe gile, 136la intraIn sange molipsesce corpul intreg, i trececu greti, adesea ort numal dui:4 ce dis-s'at

www.digibuc.ro

66

true partile bolnave. Adev6rata b6la lumsca,,.iff1isjd, incepe cu, ,rancrul, o mica rana (ulcer$ivita pe partile impreunat6re (genitale) 3 pana.la 8 4i1e dupa o impreunare necurat) ea estedurer6sa, devine cate-ocl,ata ro46t6re i distrugechiar partile corpuluY pe care se afl ;data b6la se vindeca pe din afara dupa 1 pangla 4 Optamant, dupa ce a molipsit sangele.In cate-va 4ile dupl esirea sancrolur, ,ieseadesea-orT i bubonul, mdma, umflatura ghin-delor a stinghieIor (a glandelor inguinale), inmarimea unui oil de porumbiel (hulub) pangla cea a until ati de gaina. Udrna p6te s deaInapor dupa putina vreme, p6te s stea inloc 1un i an IntregI, i p6te s t6c5, cumse intimpla maI des. Obiclnuit otrava san-cruld infra in sange i molipsesce ast fel cor-pul Intreg. Se ivesc semnele aceste molipsirTpe gura, la Inghitit6re, la beregata,la nas, la ochI, la urechl, la sedut, la 6se, lacreert, la maduva spinriI, la inima, la ficat(maiti), la renichb i in alta parte. Pe piele iespete rosiT aramir, nodulete, basicI, bube, rant,pecingine. In gura, In gat, la seclut, pe partitegenitale (irnpreunatore)- se ivesc nisce pete

alta-

piele, in

www.digibuc.ro

57

ridicate, albe, acoperite cu 0 thm subtire,lipicisL 136la ochilor nAscutA 'din bOla In-ms incepe cu durere mare de ochr si decap, vederea se turburl, ochiul bolnav se ro-sesce, nu p6te silted lumina, negrtil ochiuluT(pupila) se string; se micsorez, si numal esterotund ci cu colturT, si dacl bolnavul nu secautA In grabA, el p6te pierde vederea. and6sele se bolnAvesc de sifilis, bolnavit se tan-guesc de durerT adAncl, sfisiet6re si de Ing-getAturl dlungul membrelor, maY ales n6ptea,unele 6se se nrnfil, nmflAtura lor p6te sAstea In loc, saiz sa se deschidl si sl c6c1;nand se bolnAvesc 6sele nasulul, nasul seInfunda orT se distruge cu totul, asemeneaca.nd se bolnlvesce ostisl cerulul gureT se ivesceadesea orT o gaur (bortg) mare intre cerulguret i nas. Tot din impreunarea necnratse ivesce dupA 3 yank la 8 clile Sculamentul,scurgere de puroiti din partite genitale, cu us-turime la esirea la ud, la bArbat cu umflAturamembrului bolnav si ate odatA cu infrAnturA.Durerile pot trece dupl 1 pang la 3 s6pta-m4n1, dar scursdrea p6te sA ntz se vindeceate-odatA nici inteun an. Sculamentul p6te

www.digibuc.ro

58

sa trca in basica udulul, in rinichT, pro-ducnd aprinderea lor, p6te s se cobdre Inb6se, s trca. la IncheieturT, maT ales la ceaa genuchilor, a pici6relor, a c6telor, a ma-Jailor, la femee si in mitra si d'acolo in pan-tece. Daca din nebagare de s6ma si din causade necuratenie puroiul sculamentulut este prindegetul manjit adus in ochiik, ochiul se bolna-vesce cu rosta, cu durerT grozave, cu curgerede puroili, si daca nu se ieaU in graba msuri decuratirea ochiulul, dac nu se opresce coptura,bolnavul p6te s orbsca in una pana la dougdile. Din 136lele lumescT mai' ies pe partile ge-nitale si la sedut nisce nre, negd umedi, seal-dap in puroiti sail uscatT, uniT din eT sem6naCu fragY, cu mure, ca conopide ; eT sunt lipi-ciosi. T6fe aste bole frebue s fie de la inceputbine cautate, bolnavul sa nu pirda dar timpulcu lcurl babesd, cu fumurl, en luarea deargint vitt si de fierturi de saki; ci sa mrgala spital, lnainte de a fi tardit si pentru cas nu molipssca pe cel-laltl.carl locuiesc cu elin aceeasT casa. De o cam data si pana la sosireala spiial sancrul se p6te arde cu pieta vin0alsi ,obloji Cu vat& orT ca scama curata, Imuiata

www.digibuc.ro

69

In acid fenic (acid carbolic) slab 2 pgrtl la 100pgrtI apg, sublimat 1 pang la 2 pgrt,1 la 1.000pgrtl apg. Bubonul, udma, p6te sa dea Inapofdacg este cgutat de la inceput, iar dacg a copt,trebue ca medicul sg-1 deschidg la timpul po-trivit, inainte ca coptura s fi sgpat pielea dinprejurul uimey si Inainte de a fi Inceput pieleaa putreqI. Dacg sangele a fost molipsit, bolna-vul se Indreptzg numal dupg o cgutare lunga,bine ingrijitg, si de multe off In vreme de doTpang la trei ani bolnavul trebue s se ma/ int6rcgla spital pentru ate 3 4 s6ptgmanT pe an,pentru ca urmele Mel sg trcg cu totul. Sal nu seInsOre bolnavul Inainte de a fi cu totul vindecat,pentru ca sl nu nenorocsca nevastg si copiT,pentru ca g nu faca copiTmortT,bolnavT,schilodl,tImpitT, patimasT de b6la copiilor (de epilepsie),call p6rtg pe corp semnele desfrangriT parin-telut lor, sal nu dea sotieT bOla care, aceeaca a brbatuluT, maT pricinuesce stricaciunfdurerOse la pantece, care dupg durerT cran-,cene o fac strpg. Urmarile tarcjil ale bOlelorlumesd, ivite dupg inaT multi anT de la mo-lipsire, desI sunt mai greii de vindecat, secautg mal bine la spital de cat acasg. Aseme-

www.digibuc.ro

60

nea sculamentul se vihded de rare orT numaTcu bduturl, -mal ales la femel ef cere neap&rat nisce spnOturT pe din nOuntrul trupuluT cudoctoriT, carl speAturl nu se pot face bine afarAde spitaL SA nu se caute sculamentul cu gn-dcel (cantaride), ele sunt forte otrAvitOre sipot aduce MIA de mOrte. Dad b6seIe au in-ceput a fi durer6se, a se umflA, sl nu se lasea atarnA in jos, ci pAnO la mergerea la spital,O. se lege in sus.

Aprindo ea bdficel udulut fi a rinichilor.Sculamentul, scurs6rea sfrentieT, se p6te cobortin bAsica uduluT, se p6te sul in rinichl. Dad1361a a cuprins numat bAsica udulul, ea se aratAprin esirea la ud dsA i durer6sA, cu scre-mate si opinten, cAte-o-datO se ivese si fioride frig, cAldur, sete, sughitur-T, Dad s'ati im-bolnOvit i rinichil atuncT bolnavul, pe linglsuferintele de la bAsica uduluT bolnava, maTsimte durere mare la rinichT, in deserte, carldurerT se cobOrl pana in bAsid, are gretO,vrsturT, ate odatO se ivesc i cArceT, spas-murT primejdi6se. Aprinderea bsiceT uduluia rinichilor este o bOI grea, cam nu se p6tecAuth acasa ci numaT la spital, cOcl pentru a

www.digibuc.ro

61

se alina durerea si pentru a se vindech Ma,.trebue A. se iea adesea-ort bolnavulul udulcu tevk 0 sl se spele bAqica uduluT cu clistirpe din nAuntru, ceea ce nu 'Ate face de catun medic-, care cundsce rostul acestor bole 0are uneltele trebuincidse pentru acsta.; iareel' bolnavt de rinichT, dacA nu sunt cAutatt dinvreme, mor adesea oil dupA suferintt marT.Pan la mergerea la spital, bolnavul sA nu ieaaltA doctorie de cat ceaiii rusesc, ceahl de nalbAorr de flori de tel 0 sA uu mAnance de catlapte 0 supA.

Aprinderea mitrel, (a mated) fi a trimbi-felon La femeie sculamentul, scursdrea Meilumescl; se 'Ate sul hr mitrA (In match) i intrimbite, nisce tevi de piele sublirT, legate demitrA, 0 se p6te nasce chiar o aprindere du-rer6sA a panteceluT Intreg, care nu se vindecldeck dup, o cAutare f6rte Ingrijita, pe careo gAsesce bolnava numal ia spital, Aprindereamitre se cundsce dupA umflAtura gatulut mi-tre, dupA durerea la mijloc, dupa caldura ar-0,t6re cu umfltur g. de-asupra praguluT, carearclturA se Intinde in sus /Ana* In rinIchi, *Injos panA la intrarea In pArtile genitale, cate

www.digibuc.ro

62

odata dupa mirosul r6i1 al scurgerilor carevin din acele partT; bolnava este Incuiata, aredurerr cu scremete la facerea udulul si la esi-rea la scaun, cate-odata si caldura, vrsatura,dured la lite. Bolnava s se culce in pat, saiea o curatenie, 2 lingurl de unt de ricin, sse oblojsca pe pantece cu un 9ervet mare,Indoit, muiat In aph rece, stors si acoperitcu alt servet uscat, cel muiat In ara se vaschimbh numal la 3-4 csurT, sa nu mnancedeck lapte dulce -oil acru, supa, orsav deprune. Aprinderea mitre se maT p6te ivsi. InMuzie din necuratenie si din nesciinta babelcare mosesce pe femeia lnsarcinat; am aratatdeja maT sus, la povetele despre Ingrijirea fe-meil la facere, cum se p6te preveni acstMa. Daca ea nu este bine cautat, femeiacare scapa cu vita, p6te sa remaie strp a. sibetega.

Frigurile Maid 4unt descrise la poveteledespre Ingrijirea femeil la nascere si In Mu-zie si la bOlele ivite din necuratenie. Frigu-rile luzieT sunt molipsit6re si m6sa care-in-grijesce o fernele bolnav de ele, nu p6te In

www.digibuc.ro

63

acelas timp sl mosscA si allA femeie, adar put sA-T comunice si el -acastA ball

Influenp, Gripa, bala lipiciasl care se in-tinde repede, Incepe cu fiort de frig, cu du-rere de cap, cu slAbiciune mare, cu fierbin-tea, cu durerT sup&Atare ale corpulul Intreg,maT ales ale bratelor, mAnilor, picirelor,apol se ivesce guturaiti (gutunariti) si tuse,cAte-odatA si aprinderea plAmAnilor cu junghiii,cu InecAciune, altl-datl urdinare. Cer mO mu1t1dintre bolnavil de influentA se InsAnAtosescdupA o sptAmfinA, putinT mor de aprindereaplArnAnilor. Bolnavul sA facA bAT la piciarecu apl caldl si cu fling de mustar, orT culesie slabl de cenuse, sA bea lapte cald orTceaiii de nalbA, dacA are junghiii, sA oblojasclpartea durer6s1 a pieptuld cu hArtie de mustar,pang ce pielea s'a rosit bine.

Foc viii, Zona, se ivesc pe piele, pe o partemArginitA a corpuluT, maT ales pe caste ca ojumAtate de cingAtare, cu durerT, arsAturT, e-sirea de mid bAsicute umplute cu apA !impede,cleidsA, bolnavul pierde puterea si simte cAteodatA si. fiorT de frig. Fooul viii mi este oball grea, ea trece si ail doctoril, bAsicutele

www.digibuc.ro

64

sparg sail se usuca gra a sparge si pieleabolnava se vindeca. Pentru a se potoll ustu--rimea sa se presare pielea bolnava cu prafde scrobla Oil cu faina bine uscata, daca auspart basicutele ivit rani mici, sa seoblojsca cu vat on cu carpe muiate in acidlenic 2 pal la 100 pall apN, in lipsa de acidfenic sa se unga cu unt pr6sp6t ori cu altauntura curata.

Briinca, Orbalsul, o aprlridere durer6s4pielel, Incepe cu fiori de frig, cu greta, cal-dull, In partea bolnava pielea se umfla, serosesce, tate odata se ivesc ci basici. La brancamai grea bolnavul aiurez?l, are sete, limba sigura se usuca. Cei mai multi din bolnavi seInsanatosesc dupa 10 pai4 la 12 clile, aI%i, laearl b6la se intinde peste mare parte a corpu-lal si la call caldura nu scade, mor. Brancase ivesce adesea ori la obraz, din murdariileintrate inteo jupuitura on sgariitura aflata lamarginea nasului, si se. Intinde treptat pestecapul Intreg alta-data branca se arata in ju-rul uneT rani care a r6mas necautata sad carea fost rau cautata. Branca se preinimpina nu,'mai prin mare cur6tenie, asemenea si pentru

i s'at

a,

www.digibuc.ro

65

vindecarea el trebue sA se pAzscA curAtenieIn jurul bolnavulut Este de neap6ratA trebu-intl ca bolnavul s fie cAutat de un medic,si panA la sosirea luT sail pan la aducereabolnavulul In spital, O. nu oblojim pielea bol-nava cu nicT o doctorie, nici cu cataplasme,ci sA o acoperim numaT cu vatA curatA, inlipsa de vatA cu carpe muiate in spirt curat,sail In acid fenic slab, 2 la 100.

Gillca din naiwea ureehil, Parotita, este obl lipici6s1, cu tinflAtura durer6sA a ghindelaflate din naintea urechil, care se Intinde depc obraz ; ea Incepe cu fiorT de frig si cu cal-durA, se ivesce de rare orl la un singur bol-nav, i obicinuit a mal multi insl, maT alesla 6menT tined. La bAetT, de odata cu umfIA-tura dinaintea uretbil, se umflA cafe odatI136se1e. AcstA MIA nu este primejdi6sA, si um-flAtura coke f6rte rar si dispare obicinuit dupdcate-vA dile. Bolnavul sA acopere galca cu vatAcuratA si sl iea o curAtenie.

Ndjitul, durerea de urecht, aprinderea ure-chil .cu copturg, este cu atat maT durer6sA, cucat este tnaT aciancA, maT InchisA in os ; ease ivesce dupl unele bOle molipsitOre ca In-

Medicul Poporulur,Dr. r. Felix. 5

www.digibuc.ro

66

fluentA, Pojar, Scarlatin6, Tuberculos, Scro-fule, dar si din r6c1A. DacA se bolnvescepArtile urechil maT apropiate de suprafat, cop-tura Isl face drum si se scurge in afarl ;urechia din care iese coptura trebue sl sespele adesea oil cu apl fiera, cAldicia, cuajutorul unul mic clistir, care s se curetebine Inainte de a se intrebuint. B6la trebuecAutat de medic, pentru ca bolnavul s nusurdscg, si pentru ca coptura inchisA In oss4 nu-0 sape drum spre creed si s nu pri-cinuiascS m6rtea. DacA durerile in os suntmarl din causa copturil ivite In lluntru osulul,medicul deschide partea bolnav a osulul, pen-tru ca coptura sl p6a iesi.

Bade de ochi lipicidse. Unele b6le de ocMsunt lipici6se si forte primejdi6se, b6la se ieaprin coptura care se scurge din ochl, de-aceeasl nu se sterga ochiul sAnAtos cu aceeasl cfirpcu care a fost sters cel bolnav, sl nu se sin-jscl nimeni de asternutul pe care a dormitbolnavul, maT ales de perna luT, sI nu se spelein lighnul lul. Cu coptura din ochiul bolnavse pOte mAnji mana bolnavulul si de la easA se molipsscA alte lucruri, alti OmenT. Ase-

www.digibuc.ro

67

menea bolnavi trebue s pazsca mare cu-ratenie, s6 se duca indata la spital inainte dea fi tardiii, pentru ca O. se vindece si pentruca O. nu umple cu b6la pe cei-lalti din casa.

Riia este o b6la urita a 6menilor necuratl,produs de nisce animale forte mid, adapos-tite in piele, maT ales a mnilor, de undese intind peste corpul intreg ; 6menil 1.114suler de mancarime, jupuiturT, bube. Rlia oiea un orn de la altul si de la dobitce carTsufer de dinsa. Riia se preintlinpina numalprin marea curatenie a corpulul, a vestmin-telor, asternuturilor si se vindeca prin fre-carea corpulul intreg cu alifie de puci6s1 side sapun verde (sapun mole de la farmacie),cu petrol (gaz) si apo/ prin sp61area corpuluiintreg, prin. baT ; iar pentru ca dupa vinde-care bOla s nu se int6rca, sa se curete bineasternutul, hainele si rufele prin oparire cuapa fierbinte.

8.

BOlele din aer stricat.burerea de cap este adesea-orT cel d'intaiii

semn al imbolnaviriT din aerul stricat din lo-

www.digibuc.ro

68

cuinta. Nu este de ajuns ca sg avem casabine zidita, 1nap6t6re, cu pereti uscati, cuferestre marT, cu tavan inalt, cu pardosei decandurT, i trebue sa o si intretinern curat,

sc6tem dintr'insa regulat t6te necurgteniile,sa ingrijim ca aerul din cas s se preme-nsca, sa se improspteze de maT multe orlpe cji. Aerul pe care 11 sc6tem din piept, careiese prin nas i prin gurg din plamanT, esteotiavitor ; aerul din odaie se mai stria, dacausam pe soba obielele murdare cu care aminv6lit piciOrele, arpele murdare ale copiilor

rufe1 6 sp6late, hainele udate de plOie,daa nu sc6tem regulat din odaie necurate-niile copiilor ; dacafisoba nu trage bine, dacaare cr6pAturi prin cad fumul intr in camera,daa din lipsa de lemne facem foc cu tesic,cu baliga de vite uscata, daca facem sralumina cu lampa prOsta fara sticl, cu gazor-nita prosta, cu petrol (gaz) prost care umpleodaia cu fum i cu funingine ; daa la ma-turarea case!, in loc ca s maturam cu ma-tura putin udata, orT dupa ce am stropit pejos cu putina ap curata, intrebuintam ma-tura uscat si ridicam in aer tot praful de

sa

nrficT,

www.digibuc.ro

69

jos. La maturare si la stergerea prafului dupalucrurile din casa, trebue s se deschida usasi ferestrele. Asemenea sa se mai deschidaferestrele de 2---3 ori- pe di, pentru ale -ojumatate de ora si In vremea de &n, chiardna avem bolnav ln casa, pe care-I acope-rim cu 161e mai gr6se, cu plapam ori patur,cat timp ferstra st deschis. Cu grea se tineaerul curat in bordeiti, si un bun gospodar,care p6rta grija de sanatatea copiilor se, nu-0face bordeiii, ci casa, putin ridicata deasuprastradet si curtit, Incapt6re, uscata, lumincisa,cu ferestre mar! earl se pot deschide. Durereade cap produsa de aerul stricat se vindecafara doctoril, prin pazirea de curatenie si prinaer curat.

Scrofidaf Scrofulosa, este o MA lunga maiales a copiilor, cart pot umbla cu dinsa multavreme fail ca sa fie aruncatt pe pat. Pe langaaerul stricat din casele murdare, umede (igra-si6se), Intunec6se, pe iane rZul trait'', mai ajutala ivirea acestei bole mostenirea, slbiciuneaInascut de la parintil slab! si bolnavi. Copi-ilor bolnavi de scraule le ies gale! la gat,la suptiori si In aka parte, carl cresc, cOce,

www.digibuc.ro

70

se deschid, se -inchide iar dui:A ce a cursputina coptthl din ele, spre a se deschide dinnoii dupa 6re-care vreme. CopiiY sQrofulosisunt slabi, ail obrazul buhaiat, adesea-ori a-coperit cu bube, pielea alba, paha, Iipsitade sange, carnurile molatice, buzele grose, ochiIadesea rosii aprinsi, din urechl le curge ate-odata coptura. Scrofulosa se p6te ivi si laOse (viermele la 6se), la incheeturi call cocsi sparg, la pantece. BOla cu umflarea pante-celuT, pe care o numesc t6ranii tcaderea inb6l,, este scrofula ghindelor (a glandelorlimfatice) aflate in jurul matelot.. Scrofulosase preintimpina prin curatenia corpuluT, a lo-cuintel, a aerului, prin hrana buna, si se yin-deca tot prin curtenie, prin aer curat, prinmancaff hranitOre, mal ales prin mancareade lapte, carne, ou6, pas6ri, pesce, branda.Copiilor bolnavi de scrofulos O. se dea tOtarna ate dou6 linguri marl de untura de pescepe di.

imputinarea seingeluf, sangele suptire, A-nemia, pe care o vom descrie in partea a douala Miele provenite din hrana neindestulatOre,se ivesce asemenea din lipsa de aer curat,

www.digibuc.ro

71

din sederea necontenita in aerul stricat dincas. Obrazul pierde fata rumena, pielea de-vine alba ori galbuie ca cra, buzele palide,tot corpul este lipsit de putere; fetelor bolnavede lipsa de sange nu le vine regulat sorocul(periodul), ele sufera de ametela, urechile levajie, ele ostenesc curand dupa putina urn-blare, dupa lucrare us6r1 li se bate inima tare.Acsta 136l se vindeca prin hrana bunaprin aer curat, prin esirea ds din cas, prinmancarea de lapte, came, pesce, ou6, psri,branga; in dilele de post de fasole, de ma-zare btuta cu ulei, linte, cartoff, paine, ma-maliga bund.

9

Miele din necuratenie.

Durerea de &up', Dintit stricatt. Daca nutinem gura f6rte curata, daca nu curatim din-Or in t6te gilele, remsitele bucatelor i altenecuratenii din gura, acresc i acsta acrlarOde dinta, le face gaunosi, le strica, producedureri; umflatura gingiilor cu coptura.. Dini

si

www.digibuc.ro

72

stricatT, molipsesc pe dintil vecinT pe ma-selile vecine cu el. Nucurtenia guril maTaduce un alt rti, mirosul urIt care se simte,cand omul cu gura murdara 9..deschide sprea vorbI. Pentru a preveni stricarea dintilormirosul din gura, trebue s splam dintix simaselile de dou6 orl pe di, diminta i sra,frecndu-le pine pe t6te fetele, nu numaT pecea dinainte, cu o cirpa ud uns bine cusapun, si clatindu-ne apoT in gull de mal multeorT cu apa. Maseltle stricate i diniI stricatTcarl produc durere, trebue sa se scOt dinvreme. Omenil cu dare de :liana din orase,ail de obste ding frumosT, fiind-ca din copi-larie se deprind ca diminta i sra spelegura, s curete dintiT cu o periuta i s seduel din cnd In cand la doctorul de ding,ca s cerceteze dintil i maselile lor, sa vadadaca nu s'a stricat un dinte, o masea, si lacea ,maT mica stricaciune, el curata dintelebolnav, departeza-partea bolnava cu nisce cu-tite si pile forte mid si astupa gaunositateacuratata cu tin fel de ciment orl cu aur. Ma-selile i dintil trebue s se pastreze sanatoslnu numal pentru fuumusete, ci i fiind-ca sunt

si

si

sail

www.digibuc.ro

7a

trebuinciost pentru mestecarea bucatelor, pen-tru macinarea lor In gur si amestecarea lorcu scuipatul, rara de care nu se mistue bine.

Rube (a cap cu chelie. La Omenit necuratt,mat ales la copiit neingrijitt, cator nu se spaIXregulat capul cu spauts, nu sepiptnA p6ru1si cart trAesc in case murdare, cresc pc capnisce ciuperct forte mid, cart nict nu se vclOra oFhian, dirt cart unele distrug radacinelep6ru1ui, in cat r6man pe cap pete albe lip-site de IA-, iar altele dail nascere la bubulitet u coptura, cad se usuca si se acoper, ici,colo, cu cOja grdsa. Bolnavilor sa se taie p6-rul capulur scurt de tot, alaturt cu pielea, ci-jele sa se mOie prin ungere cu unt-de lemnort cu alta grasime curata, sa _se scota dincap cu pieptenul si apol capuI sA se ungA cucatran, cu titeiii, ort cd o alifie facutA clinteoamestecatura de catran si de sapun. mOle isa-pun verde, sapun de potasA) si sl se spelebine la 2-3 clile si apol s se tide cu acidfenic (acid carbolic) 3 part! In 100 part! apA,sail sublimat 2 3 partl in 1.000 part! apa.Sublimatul des1 este otrAvitor, se gasesce inunele farmacil ale Primarillor rurale. Cate

www.digibuc.ro

-74

odath este de trebuinta ca perul bolnav sse sc6th en cimbistra, maT ales olaca s'a im-bolnhvit mustata si barba.

Spurcaciunea, Bubele dula,Ofiptul, bAsicutemid carT ies mal ales pe pielea obrazuluT co-piilor, ele lAcrimzh, si zma esith din ele in-thrindu-se, face nisce coji. Acsth MK pecare am descris-o deja la b6lele copiilor, sevindec h. numal grin curatenie. Cope, pentrua se muia si deprth, sh se ungh cu unt pros-pet orT cu unt.de-lemn si sh se spele parteabolnavh a pieleT cu acid fenic (acid carbolic)slab, 2 phrtl la 100 pArtT apA. Medicif pre-scriii si spelaturl cu pitra iaduluT (nitrat deargint) 2 phn la 3 prtl la 100 phrti aph.MaT de rare orT spurchciunea se ivesce si lacopiil bine ingrijitT, tinutT curat, earl Tug s'atinAscut din phrintl bolnavi.

Oparda, Opdritura copiilor, rosta pielet cuspuz611, maT ales printre vintre, provenith diniutla udAturiT isi a esiril afarl, precurt si. pela subtiorl si duph urechT, din suclOre, bOlhpe care am descris-o deja. /titre bOlele copii-lor, se vindech prin curatenie, prin spelareacu acid fenic slab, 2 la 100, precum si prin

www.digibuc.ro

76

oblojirea cu vat de bumbac curata, muiataIn acid fenic 2 la 100, ori prin ungerea 'cuutit Tordspt de maT multe oil pe cji, dupa sp6-1Atura cu acid fenic 2 la 100.

Pecinjwa se numesc felurite bole ale pie-leT, la OmenT call de rare oil fac baT, ivitecu mancarime, ate odata cu rosta, cu peteacoperite cu un fel de tate uscate, Carl sedesfac de piele. Unele pecingenT se nasc dinnecuratenia, se vindeca lesne prin spnaturfcu apa si cu sapun verde (sapun mOle, sapunde potas de la farmacie), sari cu acid ienic2-3 la 100, oil prin ungere cu catran orlcu petrol (cu titeifi, cu pacura); alte pecingenTmaT rele sunt mostenite de la OHO bolnavT,si se vindeca maT anevoe ; de obste, acestedin urm pecingeni se cauta maT bine la spi-tal, unde bolnavul gasesce MT si alte mijlocepentru vindecarea lor.

Scrofulele, desl se ivesc de multe orT lacopiiI ril hranitT, nscutl din parintI bolnavT,ele provin obicinuit din necuratenia casel, aaeruluT din casa, a asternutuluT, la copiiT cres-cutT In case lipsite de lumina', neaerate, la co-pill* carT de rare orT sunt splatl peste tot corpul

www.digibuc.ro

76

cu spun. Scrofulosa nu constl numaT in gal-cile earl apar la gat, la subtiorT si In alt parte,cart cresc, cce, se deschid, se inchide pentrua se maT deschide din noil, ci la dmenii scro-fulosi este bolnav singele si tot corpul, Amdescris scrofulosa la blele call se nasc dinaerul stricat, ea se vindeca prin curatenie, prinaer curat, prin hrana buns, mat ales de lapturl

prin untura de pesce, din care copiii maimarket; de la 5 aril In sus, vor lua cate 2linguri marl pe qi.

Frigurile maid, Febra puerperall, desprecare am vorbit deja in trcSt in capit. 5 desprenascere, se ivesc In 1 pana la 5 dile duplfacere orT dupg lep6darei Incep cu fort defrig, eu cldurl, cu durere la pantece, cuumflarea lui ; daca In cMdura cate odat bol-nava are -vrsturT, scurgerea luzel se impu,putinza, orT Incetz, orl are un miros uritde putrigaiti, bolnava rsufi greti, aiurdzA ;fmulte Arne bolnave de frigurile luzieT rnor,altele zac mult vreme si r6man teltS vita be-tege i sterpe ; putine numaTAin bolnave scapsi se ingnatosesc cu desavirsire. Frigurile l-uzel provin din necurtenie, din ottivirea san-

www.digibuc.ro

77

geluT In timpul nasceril orl curAnd dui:A nas-cere prin murdAriile intrate in mitrA (in match),oil in micile rad, rupturl, jupuiturl, carT s'a5ivit la nascere in pArtile prin care a trecutcopilul, murdAriT provenite de la mAinile babe'care face pe mds, si care nu si-a curAtatbratele, mAlnile, unghiile inainte de a cercethsi de a ajuth pe femeia nAscendA, de la hai-nele iel dacA n'a pus sort curat, de la aster-nutul murdar al luzeT, de la rufele eT murdare,de la alte necurateniT aflate In casA, de laaerul stricat din casa neaeratA, de la scursrealuzel putrec,litA, dacA baba care mosesce pefemeie n'a curatat duph nascere prtile dejos ale trupulul ferneieT cad ail fost mAnjite,si n'a sciut s oprscl prin mare curAtenieintrarea de necurateniT in mitrA (In match),in rAnile, rupturile si si jupuiturile din afarA,A. ferscA pe Mug de molipsirea sAngelul dela acele ,rAnT neingrijite orl ral cAutate. Ba-bele carT mosesc pe femeile din sate, calln'au Inv6tat la scdla de mse mestesugul mo-situld, carT nu sunt deprinse cu curAtenia,cart aclesea sunt r65 nrvite, nu sciii cumse pot preintAmpin frigurile luzeT ; numal

www.digibuc.ro

78

mOsa cu 1nv6tAtura cundsce bine rostul mo-siriT, a ingrijiril femeiel luze, precum si acopiluluT noti-ngscut. De aceea sh se chemela faced si la lep6dAturT numaT mOse cu in-v6tAturg, esite din scOla de mOse, maT alescele numite Si plAtite de stAphnire, pentru cash mosesch pe femeile plugarilor. Este fold-sitor ca msa sl cerceteze pe femeia Tusk-cinath deja inainte de a incepe facerea, pentruca sh-I dea povete despre preghtirea celortrebuincise, despre curgtirea casei si a patuluTltizeT. Femeia nAscenclA trebue sg fie Ingri-jitg cu cea maT mare curAtenie, mdsa sh-s1spele bratele si mnile In maT multe rindurl,mg Intaiii cu shpun prost, apoT cu shpunmole, verde (shpun de potash) de la farma-cie si in urmA cu spirt, sh curete unghi-ile in timpul sp6lAriT mnilor cu peria, shpuie sort curat, lnainte de a cerceth pefemeia care va nasce si Inainte de a-T daajutor la facere, sh spele Inaintea nascerilsi indath duph nascere partile de jos alefemeiT prin care trece copilul, nu lush mitra,cu acid fenic 2 la 100 si cu apa firth cal-dicich; sh InlAture cu cunoscinth si cu bg-

www.digibuc.ro

79

gare de stria totul ce ar put inlesni intra-rea de necuratenil in mitra si In rAni1e si ju.puiturile din afara. M67a trebue sa.-st deastna de tspunderea ce are, cacT daca nuva lucrh cu destoinicia, daca femeia va muridin frigurile leuziel, m6sa va fi de villa. lardaca din nenorocire s'a ivit acestd bola, sase chieme in graba un medic. Phna la veni-rea lul s se tie bolnava curath, sa se spelepe jos cu acid fenic 2 la 100, daca n'a esitla scaun sa i se dea 2 lingua mart de unt-de-ricin, dna. are caldura mare sa i se deabuturT r6corit6re, lapte batut, zrna de varza(de curechiti), bors Mat cu apa, daca are du-rere de cap, dac aiurza, s i se puie pe capservete muiate In apa rece carT se vor schimbhadesea-orl. I se mat p6te da chinina.

Riia, care provine din necuratenie, a lostdejh descris la Miele lipici6se, ea se preln-timpina nurnaT prin cuthtenie, si dupa ce s'avindecat, ea se ivesce din nal daca nu s'ailcuratat forte bine vestmintele si asternutulbolnavulul prin oparirea lor cu lesie flerbinte.

Pdduchit produc o mancarime nesuferita siate ()data bube la cap, el se Imultesc f6rte

www.digibuc.ro

80

repede si trec lesne de la un om la altul, deaceea dmenil curatI fug de ceT carl au pAduchtpe vesmintele si pe corpul bor. Numal prinmare curAtenie scapA de paduchT acela carei-a cApAtat ; la bAetif umpluti cu pAduchl slse taie mic prul capuluT, la bAell si la fetesl se spele capul de 2 ori pe cii cu sApun si culesie fAcuth din cenuse, sA se pieptene perulcu pieptene forte des, apoT sA se ungA binecapul $ i prul cu unt-de-lemn; tot corpul sse spele bine cu sApun sail sl se facA obaie cu puci6s5 de baie topitA hi ap caldA,iar hainele sl se curete prin op6rire cu apfierbinte orl cu lesie fierbinte, sad prin afu-mare cu fumul de puciOsa. CAciulele sI seafume tot cu pucidsA. PAduchil latY, ivitT pep6ru1 trupulul deasupra pArtilor genitale,omrA prin ungerea prului cu petrol (cu gazde lampA) In mai multe rindurl, oni prin spa-larea cu sublimat 3--4 pArtI la 1.000 part!apA, orl prin frecarea cu alifie de argint viil.

Se

www.digibuc.ro

81

10.

1361ele colarilor.

urerea de cap. Legea Indatoresce pe pA-rint ca O. trimtA copiii la sc6lA cAnd ailImplinit virsta de 7 anT, ffind-cA numai putinicopil \sunt deja la 6 aril destul -de coptl laminte, \pentru ca sA pdtA InMa totul ce secere In IntAia clasA, si chiar dupl ce el ailajuns la virsta de 7 anl, Ind. nedeprin0 cusederea iinititA, cu ascultarea neincetatA Sicu bagarea de smA la vorbele invetatorulul,el numai cu incetul devin bunI scolari. SA nuse crA dar copilului, care abIA a intrat Inqc6lA, ca eke o jumtate orl sad chiar oorl IntregA fAri, intrerupere sl asculte, sA in-telega, sA tinA In minte totul ce a gis inv6-tAtorul,. si dacA de la Inceput silim copilul casA lucreze cu capul eke o jumAtate . de csfArA a se odihnl, II obosirn creeril si copiii sebolnAvesc de durere de cap. Dui:4 ce, malales in cele d'intAl 3-4 lunI ale anuluT sco-lar, copiil din clasa IntAia ail invtat unsfert de orA, trebue sA-I lase Inv4Atorul sl-sIodihndscA mintile cAte-vA minute, qi dupA

Mcdicvl PoporuluT.Dr, I. F4.17www.digibuc.ro

82

acst intrerupere a InvOturir s'a nu se In-tdrcI la lectia de mar nainte, ci sa o schimbe,sl trc la alt materie, cad creeril ostenescmar curand daca Indeplinesc mar multa vremeaceeasl lucrare, obosesc mar dacd dincand In cand schimbAm soiul inv6tturl, sprepild dup socot61g orl du0 inv6taturabece-darulul, s nu vina indata iar aritmetic si abe-cedarul, ci istoria sfint orl alt lecW plcutcopiilor. Copiir mar mricer, din .clasa 3-a sia 4-a, pot Invath cite un cs intreg farl In-trerupere. De durerea de cap sitter i unilcopil mar marl, din clasele mar inaintate, earlse silesc niult la Invatatura, carr invata mult

afarl din scdl acasa. Durerea de cap semar ivesce si din fria, din sperietura, dacainvtatorul chiar de la Inceput este aspru cucopiir, IT dojenesce cu vorbe urite, U pedep-sesce chiar /n cele d'intar 4ile dupa intra-rea In scdl, in Ioc ca s fie bland cu er,ca s-r indemne la ascultare si la inv6tX-tura cu vorbe duld, farl ca sa-r ameninte,ca s fac s fie iubit de el. Nu se sperienumal copiir cad a fost pedepsitT sever, ci

cer-lalti, earl se tern ca qi Ion le va vent

tarciiii

ti

ci

www.digibuc.ro

83

rIndul ca s aibg aceeast srtg ca conscola-rul lor care a flcut o greselg. De durereade cap sufer mat ales unit copit mat slabt laminte, cart in zadar se silesc ca sg nu r6-mAie inapol. and un copil se vaitg adesea-ort de durere de cap, pgrintil trebue sg in-sciinteze pe Invtator; si el va tine strigde acsta. Un asemenea copil sg nu sadamult vreme Inchis In casg, ci sg se preum-ble mai adesea ort in aer curat, pgrintit singrijescg ca In t6te dilele sg-I sc6t afarg.la scaun, si dacg gste incuiat sg-t dea dincnd In cand o curgtenie, s-1 hrgnscl bine,mat ales cu lapturt.

Scurgerea de seinge din nas insotesce cateo data durerea de cap a scolarilor i cola-relor, provenitg din munca nepotrivit a cre-erilor, ea se nasce tns si din sedere rea, clacgcopilul se aplcg pr mult cu corpul In nainte,dacg tine necontenit capul aplecat, fiind-cabanca este pr mmHg pentru mrimea copi-lulu! i mult depgrtatg de masg, iar masa prj6sa. In fie-care sc6l1 bncile si mesele tre-bue sX aibg felurite Inaltimb, si de a--3 ortpe an Invtgtorul trebue sg asede copiil pe

www.digibuc.ro

84

bancile potrivite pentru fie-care din ey, pe cetmid pe bncile mai jose cu masa mal putinlnalta, pe cel marl pe bancile rnal Mahe cumesele mal inalte, iar departarea ?titre bancasi masa s fie cat se 'Ate de mica. Pentru ase oprl scurgerea sangeluT din nas copilul va.ridich manile pe cap si va sta ca Un patrarde ora cu bratele i manile ridicate in sus,orT i se va astuph cu vata curata, cu bumbaccurat, narea din care pica sangele, i se vaoblojl capul cu servete muiate In ap rece sischimbate la cate un patrar de oil ; la nevoemare, dac scurgerea sangelul nu 1ncetdza,boinavul va trage In nas ap mestecata cu oa decea parte de Perchlorid de fer, apa decoldre galben Inchis ca berea