Maxime Şi Cugetări Despre Bani. Foamea de Bani
3
http://www.ziarulromaniamare.ro/ HOME EDITORIAL ȘTIRI MICA ENCICLOPEDIE PE MERIDIANELE LUMII POLEMICI CONTROVERSE RĂZBOI CORUPȚIEI Nr. 1292, Anul XXVI, Vineri 22 mai 2015, pag. a 11-a (Ediția tipărită) MAXIME ŞI CUGETĂRI DESPRE BANI * O bogăţie de maxime frumoase este preferabilă unei grămezi de bogăţii. SOCRATE * Niciodată un bogat mi se bucură atît de sincer pe cît o poate face un sărac. MAXIM GORKI * Doar cerşetorii îşi pot număra bogăţiile. WILLIAM SHAKESPEARE * Eşti furat la bursă aşa cum eşti ucis în război: de către oameni pe care nu-i vezi. ALFRED CAPUS * Nimeni nu poate cîştiga 1 milion de dolari cinstit. WILLIAM BRYAN * Un milionar este un miliardar care tocmai şi-a plătit impozitele. JE AN RIGAUX * Două miliarde din impozite! Asta nu se mai numeşte buget de Stat, ci atac armat! MICHEL AUDIARD * Există un singur mod de a omorî capitalismul: impozite, impozite şi, din nou, impozite. KARL MARX * În fond, finanţiştii nu sînt decît nişte hoţi care au cumpărat de la Guvern dreptul de a fura. EDMOND şi JULES DE GONCOURT * Nimeni n-a fost vreodată spînzurat cu bani în buzunar. Proverb rus. * Zgîrciţii strîng de parcă ar trebui să trăiască etern, risipitorii cheltuiesc de parcă ar muri mîine. ARISTOTEL * Fraţii sînt fraţi, dar buzunarele lor nu sînt surori. Proverb german * Dacă vreţi să cumpăraţi, traversaţi bazarul uitîndu-vă şi cumpăraţi la întoarcere. Proverb arab * Dacă vrei să cumperi o vacă, asigurăte că şi coada e inclusă în preţ. Proverb indian * Nimic nu asigură atît de rapid prosperitatea unora decît greşelile altora. FRANCIS BACON * Oamenii generoşi sînt prosti comercianţi. HONORE DE BALZAC 1
description
Articole din ROMÂNIA MARE
Transcript of Maxime Şi Cugetări Despre Bani. Foamea de Bani
http://www.ziarulromaniamare.ro/
ADVANCE \d 2 Home Editorial tiri Mica enciclopedie Pe meridianele lumii Polemici controverse Rzboi corupieiNr. 1292, Anul XXVI, Vineri 22 mai 2015, pag. a 11-a (Ediia tiprit)
MAXIME I CUGETRI DESPRE BANI O bogie de maxime frumoase este preferabil unei grmezi de bogii. SOCRATE Niciodat un bogat mi se bucur att de sincer pe ct o poate face un srac. MAXIM GORKI Doar ceretorii i pot numra bogiile. WILLIAM SHAKESPEARE Eti furat la burs aa cum eti ucis n rzboi: de ctre oameni pe care nu-i vezi. ALFRED CAPUS Nimeni nu poate ctiga 1 milion de dolari cinstit. WILLIAM BRYAN Un milionar este un miliardar care tocmai i-a pltit impozitele. JE AN RIGAUX Dou miliarde din impozite! Asta nu se mai numete buget de Stat, ci atac armat! MICHEL AUDIARD Exist un singur mod de a omor capitalismul: impozite, impozite i, din nou, impozite. KARL MARX n fond, finanitii nu snt dect nite hoi care au cumprat de la Guvern dreptul de a fura. EDMOND i JULES DE GONCOURT Nimeni n-a fost vreodat spnzurat cu bani n buzunar. Proverb rus.
Zgrciii strng de parc ar trebui s triasc etern, risipitorii cheltuiesc de parc ar muri mine. ARISTOTEL Fraii snt frai, dar buzunarele lor nu snt surori. Proverb german Dac vrei s cumprai, traversai bazarul uitndu-v i cumprai la ntoarcere. Proverb arab Dac vrei s cumperi o vac, asigurte c i coada e inclus n pre. Proverb indian Nimic nu asigur att de rapid prosperitatea unora dect greelile altora. FRANCIS BACON* Oamenii generoi snt prosti comerciani. HONORE DE BALZAC Nu plti niciodat nainte, dac nu vrei s fii prost servit. DENIS DIDEROT mi plac mai mult banii murdari pe care-i am, dect banii curai pe care nu-i mai am. GEORGES FEYDEAU A conduce bine o ntreprindere nseamn a fi capabil s ari unor muncitori obinuii cum s fac munca unor muncitori calificai. JOHN ROCKEFELLER Defectul comerului este c te face prozaic. STENDHAL
Foamea de baniBalzac afirma: Zeul la care se nchin toi este banul. Ct dreptate avea! In goana noastr dup bani i putere, uitm s mai fim oameni. Societatea din zilele noastre ne transform, pare c trim vremuri n care banul a devenit cea mai de pre valoare. Am ajuns s ne uitm adevrata valoare i s contientizm mai puin importana noastr ca fiin. Ne vindem ideile, ne vindem trupurile, ne vindem pe noi. Pentru bani uitm s iubim, uitm s iertm, ne uitm proprii prini i, n cele din urm, ne pierdem pe un drum n care obiectivul nostru primordial este banul. Ignorm oamenii de lng noi, le ignorm ideile, le ucidem idealul, trecem nepstori unii pe lng alii, ns zeului suprem, banul, i facem plecciuni. Ne continum drumul slujindu-1 pe zeu, renunm la adevratele noastre pasiuni, la credinele nvate - doar pentru a aduna ct mai muli zei. Ne chinuim din rsputeri pentru a avea ct mai multe ctiguri materiale, ba mai mult, odat obinute, aceste ctiguri nu vor face dect s ne motiveze s vrem mai mult, i mai mult. Astfel c ne transformm n nite sraci spirituali, devenim insensibili, nu ne mai pas dect de obiectivul nostru, acumularea ctigurilor materiale. Ajungem s rezumm totul la bani, dorim s fim recompensai pentru orice: Eu ce ctig din asta?. Avem vile imense, dar nu i cu cine s locuim n ele, conducem maini ultimul rcnet, dar nu i n compania cuiva, tocmai acestea din urm snt momente ce ne vor face s simim un vid interior i, n acelai timp, srcia sufleteasc. Observ c tot mai multe persoane care au ajuns s-i ating situaia material dorit se ntorc ctre natur, ctre casa de la sat, ctre mncatul cu lingura din lemn i, nu n cele din urm, ctre adevratele valori, valori ce fuseser uitate n goana lor ctre realizare. Oare de ce aceste persoane se ntorc ctre ceea ce, odat, nu le mulumea? Oare au ajuns s contientizeze importana a ceea ce aveau sau, mai degrab, au contientizat c, n goana lor ctre realizare, au trntit ui n nas multora, nu au acordat posibiliti, temndu-se c, ntr-o zi, pot fi depite, au trecut cu vederea multe nedrepti, s-au vndut doar pentru a ajunge n vrful piramidei?
CLAUDIA GRIGORE
1
