InfoBLEJOI

InfoBLEJOI

Bule n informa v editat de Primăria BlejoiAnul XI Nr. 124 Mar e 2017

Sumar:Sumar:INVESTIŢII 5

Guvernul poate da peste1 milion de euro

pentru Blejoi

MAXIMA LUNII“Esenţa ispitei e chemarea de a trăi independent de Dumnezeu. ”

(Neil Anderson)

12 SPORTCAMPIONII din scaunul cu ro le

6/7 EVENIMENTRadu Tudoran - un fes val la el acasă şi ... la şcoală!

PROFIL 8/9Un profesor de … viaţă,

RODICA HORNARU

27 Mar e - o nouă zi 27 Mar e - o nouă zi de sărbătoare naţionalăde sărbătoare naţionalăPreşedintele ţării a promulgat legea privind de-

clararea zilei de 27 mar e - Ziua Unirii Basarabiei cu România - ca zi de sărbătoare naţională, după ce Camera Deputaţilor a adoptat, cu 260 de voturi “pentru” şi un vot “împotrivă”, proiectul de lege.

O zi despre care mulţi dintre români nu ş u fo-arte multe (Iorga spunea că un popor care nu-şi cunoaşte istoria este ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii), dar despre care puteţi ci în pagina 10.

Învierea Domnului să-ţi aducă în sufl et Învierea Domnului să-ţi aducă în sufl et bucurie şi iubire. bucurie şi iubire. PAŞTE FERICITPAŞTE FERICIT!!

Consiliul Local şi Consiliul Local şi Primăria BlejoiPrimăria Blejoi

BUGET VOTAT ÎN UNANIMITATEBUGET VOTAT ÎN UNANIMITATE

Aleşii locali au votat în unanimitate bugetul pentru anul 2017,Aleşii locali au votat în unanimitate bugetul pentru anul 2017, consilierii apreciind că proiectul prezentat în şedinţă de primarul Adrian Dumitru este unul realist, care va permite o dezvoltare echilibrată în toate cele trei sate ale comunei. Pentru anul în curs sunt es mate venituri totale în valoare de 25 de milioane de lei, suma de 20 milioane fi ind prevăzută la capitolul dezvoltare şi inves ţii.

[...] În temeiul art. 36 şi art. 45 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală,

Consiliul Local Blejoiadoptă prezenta hotărâre

Art. 1 Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Comunei Blejoi pe anul 2017, conform anexei nr. 1, care face parte din hotărâre.

Art. 2 Se aprobă Programul anual de inves ţii cu fi nanţare din bugetul propriu pentru anul 2017, conform anexei nr. 2, care face parte din hotărâre.

Art. 3 Primarul Comunei Blejoi va duce la înde-plinire prezenta hotărâre.

Preşedinte de şedinţă ContrasemneazăViorel PREDESCU Sorin LUPU

administraţie

2 InfoBLEJOI

Primăria Blejoi, prin Compar- mentul Impozite şi taxe locale,

informează contribuabilii, atât persoane fi zice, cât și persoane juridice, că scadența termenului de plată a primei tranșe din anul 2017 pentru principalele obligaţii fi scale la bugetul local (impozit pe clădiri, impozit pe teren, impozit

pe mijloacele de transport etc.) a expirat în data de 31 mar e 2017.

Neplata până la acest ter-men a obligațiilor scadente va atrage după sine, în-cepând cu data de 1 aprilie, majorări de întârziere și obligă organul fi scal la declanșarea e-

xecutării și aplicarea măsurilor efec ve de executare, în confor-mitate cu legislația în vigoare.

De la 1 aprilie, impozitele au “intrat” în penalităţi

Agenda legislativă a Consiliului Local HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului local pe anul 2017

PROGRAMUL ANUAL DE INVESTIŢII PROPUS PENTRU ANUL 2017Alimentare cu energie electrică stație epurare ape uzate 200.000 leiAlimentare cu energie electrică stație pompare SP1 Țânțăreni 50.000 leiAlimentare cu energie electrică stație pompare SP2 Țânțăreni 50.000 leiProiectare și execuție ex ndere rețea apă De 15/270 şi str. Frânculeş 100.000 leiProiectare și execuție ex ndere rețea apă str. Tufănelelor 70.000 leiProiectare şi execuție ex ndere rețea apă Parc Blejoi şi str. Şcolii 90.000 leiEx ndere reţea gaze naturale drum local Blejoi paralel cu DN 1A 50.000 leiEx ndere reţea gaze naturale Car er Unita 60.000 leiProiectare şi execuţie reţea iluminat public De 107 şi De 107A 250.000 leiExecuţie canalizare Comuna Blejoi (Etapa I) 4.156.600 leiExecuţie reţea canalizare ape pluviale Ţânţăreni (Etapa I) 2.600.000 leiProiectare/execuție rețea canalizare menajeră şi pluvială str. Tufănelelor 180.000 leiExecuție pistă biciclete DN 1A - Şoseaua Ploieș -Văleni 900.000 leiSF realizare sistem supraveghere video Comuna Blejoi (Etapa I) 25.000 leiPT, DTAD clădire anexă Şcoală Ploieş ori 5.000 leiSF, DTAC clădire anexă P+1 Şcoală Ploieş ori 15.000 leiDesfi inţare parţială parter şi ex ndere cu P+1 Şcoala „Radu Tudoran” 1.000.000 leiSF, DTAC construire centru medical P+1 Ploieş ori 50.000 leiExecuţie amenajare Parc Blejoi 500.000 leiSF, PT realizare 5 terenuri fotbal-tenis 25.000 lei

Din “lipsă de mp” sau descurajaţi că “oricum în câteva zile se vor găsi “binevoitori” care să arunce din nou gunoaie” pe marginea drumului, mulţi din-tre noi au renunţat să facă ceva. Dacă vom lua a tu-dine faţă de cei care confundă strada cu ghena (sau chiar cu fosa!) şi dacă iniţia va nerilor strânşi în jurul lui Cornel Tincă va fi urmată de mai mulţi din-tre noi, avem şansa să schimbăm lucrurile în bine. Curăţenia făcută acum de ei poate fi păstrată doar cu spirit civic. Cu atât mai de neînţeles este gestul incalifi cabil al celui care a pus sănătatea unei între-gi comunităţi în pericol prin inconş enţa şi lipsa de

bun simţ. Pentru un as el de gest, a dat respectul vecinilor pe... mizeria de pe obrazul său.

mediu

3InfoBLEJOI

InfoBLEJOI

Administraţia: Blejoi, Str. Ploieş - Văleni nr. 1003 Tel./Fax 0244 410 445, www.primariablejoi.ro

Editarea, tehnoredactarea şi parul se fac sub îngrijireaSC DYAPRINT MEDIA SRL Ploieş

Tel. 0744 374 201

AGENDA CONSILIULUI LOCALpoate fi consultată şi pe site-ul

www.primariablejoi.ro

APRILIE - luna împăduririiPrimăria Blejoi şi Agrisol Internaţional, prin dl

Laoun Charbel - patronul companiei, şi-au dat mâna într-un parteneriat “eco” care vizează plantarea de arbori şi amenajarea peisagis că în zona fermelor de pui de la intrarea în comună.

“Reabilitarea” vegetaţiei în perimetrul obiec -vului economic se va face prin plantarea de arbori şi arbuş decora vi (în special tuia) pe perimetru societăţii. “Perdeaua verde” va crea un impact es-te c deosebit în special pe latura care dă spre DN 1B, arteră intens circulată.

Omul de afaceri, libanez la origine, dar cu “bule- n” de Blejoi, este un exemplu de implicare în viaţa

comunităţii locale, acest p de iniţia vă putând

deveni un catalizator pentru as el de acţiuni în comună.

Curat, murdar, Coane Gomoiule!Mai mulţi neri

din Ţânţăreni s-au oferit voluntari

pentru a face curăţeniepe terenul de lângă drumul

care uneşte satul de Ploieş , prin spatele Rafi năriei Vega;

În “replică”, un cetăţean din Blejoi a înţeles să facă curăţenie doar în... fosa familiei,

deşertând rahatul peste gard. Crezând că poate şterge urmele, dl Gomoiu

a “lucrat” pe mp de ploaie. L-a trădat însă mirosul...

4 InfoBLEJOI

actualitate

Pentru mulți dintre cei care descoperă arta de a fotografi a, acest lucru devine molipsitor. Odată prins în mrejele acestei pasiuni și stând o vreme alături de ea, refuzi să o abandonezi.

De acest lucru s-au convins şi membrii fami-liei Mertoiu. Daniel a fost primul: “Ne place să călătorim, să facem circuite prin ţară. Din fi ecare călătorie am rămas cu câte o fotografi e-amin re.” De acest “microb” s-au molipsit atât soţia - Georgi-ana, cât şi fi ul - Viorel. “Ne-am corupt unii pe alţii”

- spune Daniel. O fotografi e captează un moment şi îl prelungeş-

te, iar mpul îngheaţă. Te duce cu gândul la ne-murire. Adăugaţi talent, splendoare şi măreţia naturii, ori sufl etul omului, şi aveţi artă. Arta de a picta cu... lumină.

Expusă în moduri atât de diferite, privită de oa-meni diferiți, fotografi a oferă totodată înțelesuri variate. “Fiecare cu s lul lui: eu natură sta că, soţia cu reportajele şi Viorel cu peisajele”. Şi aparatul de fotografi at - un Nikon DSLR - este de familie. “Nu ne batem pe el, apăsăm pe buton doar când avem inspiraţie”- spune în glumă Daniel.

Pasiunea pentru fotografi e a dat naştere şi la capodopere. 50 de fotografi i, alb-negru şi color, in-stantanee surprinse de-a lungul ul milor ani, sunt expuse la Palatul Culturii din Ploieş - Sala Orion până în luna mai, într-o primă expoziţie de familie, al cărei vernisaj a avut loc cu prilejul fes valului ar-telor “Nichita la Echinocţiu”. Fiecare fotografi e cu povestea ei. Pentru că fotografi ile sunt fragmente din viaţă şi au viaţa lor...

Clubul fotografi lor în... familie!

În primele zile de primăvară, elevii de la Şcoala “Radu Tudoran” au “colindat” prin sat oferind mă-micilor fl ori şi mărţişoare lucrate de ei. Periplul lor s-a încheiat la Primărie, unde copiii şi-au emo-ţionat asistenţa - angajaţii ins tuţiei publice, dar şi persoane venite cu treburi - într-un moment liric desfăşurat chiar în Sala de consiliu.

Ofi cialii i-au cuprins pe toţi elevii într-o mare îmbrăţişare şi le-au urat o primăvară frumoasă, mulţumindu-le totodată pentru expoziţia de măr-ţişoare şi felicitări organizată în sediul ins tuţiei.

Flori de mărţişor

prezentat la SPCLEP pentru eliberarea unui nou act de iden tate după inaugurarea serviciului.

Dosarul pentru eliberarea actului de iden tate diferă de la caz la caz (împlinirea vârstei de 14 ani, expirarea valabilităţii, pierdere sau furt, schimbare nume sau domiciliu), în toate situaţiile fi ind însă o-bligatorii documentele cu care se face dovada nu-melui, prenumelui, cetăţeniei şi a domiciliului (a-ceste acte se prezintă în original şi copie), dovada adresei de domiciliu (adeverinţă ROL eliberată de Primăria Blejoi, declaraţie de primire în spaţiu) şi chitanţa de 7 lei (se plăteşte tot la primărie), prin care se face dovada achitării contravalorii actului de iden tate.

Programul serviciu-lui este între 830 şi 1600 în fi ecare zi de luni şi miercuri, marţi de la ora 800 la 1730, iar vineri de la 830 la 1400. Pentru informaţii, puteţi suna şi la numărul de tele-fon 0244 410 511.

5InfoBLEJOI

inves ţii

După cum precizam în numă-rul din februarie al InfoBLEJOI, întâlnirile pe care primarii din Prahova le-au avut cu Guvernul Grindeanu ar putea avea rezul-tate în planul fi nanţării comune-lor membre ACoR prin bugetul de stat. “Ministrul Dezvoltării Regionale - dna Sevil Shhaideh - a promis că ne va spijini demer-surile - a declarat primarul Adrian Dumitru. În acest sens, pot să vă spun că în aceste zile am depus la Bucureş documentaţia pen-tru obţinerea unei cofi nanţări

la două obiec- ve de inves ţii:

reţeaua de ca-nalizare şi staţia de epurare a apelor uzate, res-pec v, drumul de legătură între DN 1B şi DJ 156 din zona Auchan.”

Valoarea co-fi nanţării pentru aceste proiecte depăşeşte suma un milion de euro, banii urmând să fi e viraţi în contul Primăriei

Blejoi de la bugetul de stat, prin Programul Naţional de Dezvol-tare Locală.

Guvernul poate da peste1 milion de euro pentru Blejoi

În prezenţa ofi cialilor de la judeţ, autorităţile lo-cale au inaugurat pe 15 mar e Serviciul Public Co-munitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP) Blejoi. Noul serviciu va deservi atât cetăţenii din co-muna noastră, cât şi din comuna vecină - Păuleş . Aceş a nu se vor mai deplasa la Ploieş , unde erau arondați, pentru depunerea documentelor și ridi-carea actelor de iden tate.

Biroul a fost dotat cu echipamente performan-te şi benefi ciază de un spațiu decent care asigu-ră condiţii civilizate pentru buna desfășurare a ac vității. De aceste lucruri avea să se convingă şi dl Ion Stancu, primul cetăţean din Blejoi care s-a

Din 15 mar e, actele de iden tate se păresc la Blejoi

Primul “bule n” eliberat a fost al dlui Ion Stanciu

În fi ecare an, luna mărţişorului aduce în sufl e-tul blejoienilor nu numai primăvara, ci şi Fes valul “Radu Tudoran”. Evenimentul, dedicat celui mai de seamă reprezentant al comunităţii locale, s-a bucurat şi acum de o excelentă audienţă. Specta-torii, care au umplut până la refuz sala Căminului Cultural, au avut ocazia să asiste la un recital de

poezie, dans şi teatru, în care principalii eroi au fost elevii de la şcolile din comună şi Alexandra Ioniţă, “pro-motorul” fes valului.

Spectacolul - care dă iden tate şi legi mează prin tradiţie mica noastră localitate în plan cul-tural - a întâmpinat doamnele şi domnişoarele la fel de galant cum a făcut-o în viaţă Radu Tudoran: oferind fl ori şi mărţişoare dulci.

Frumuseţe, culoare şi mişcare au adus pe sce-nă trupele de dans modern. Concursul Miss Ad-nana a fost câş gat cu sprijinul publicului prin barometrul aplauzelor, de către Mihaela Voicu (pe podiumul frumuseţii au mai urcat Elena Dinu şi Gabriela Matei), premiile literare au mers către Larisa Dogan (locul 1),Denisa Anghel şi Eliza Vasile la concursul de proză şi Alexandru Dobrică (locul întâi), Adelina Manea şi Cris an Tincă la concur-

sul de poCel m

însă piesadin Ploie culozita

“actori” cprovocaroperă a laduce mcunoscut

Şi a rtru nouaManole, Tănase, Edor, DanIoana ZaMarian MAndriesemenţiunecu mult hau “băutpublic!

6 InfoBLEJOI

eveniment

Radu Tudoran - un fes val la el acasă şi ... la şcoală!Radu Tudoran - un fes val la

oezie. ai aşteptat moment al fes valului a fost a de teatru (mulţumiri Teatrului “Ancuţa” ş pentru recuzită!). Cu răbdare, cu me-

ate, cu atenţie, Alexandra Ioniţă a căutat cu care să rezoneze şi care să primească rea de a recons tui o frântură din vasta lui Radu Tudoran. A căutat metode de a ai aproape de spectatori viaţa mai puţin tă a marelui scriitor. reuşit deplin. Felicitări Alexandrei pen-a reuşită regizorală, dar şi elevilor Diana

Gabriela Apostol, Mihai Niculae, Maria Elena Andrei, Alexia Nicolae, Cătălin Tu-

niel Voicu, Teodora Mare, David Ioniţă, mfi r, Andreea Curelea, Eduard Stroescu, Mihalache, Ana Maria Tudor şi Bianca

ei pentru că au dat viaţă rolurilor. Cu o e specială pentru sceneta interpretată har de Daniel Voicu şi Mihai Niculae, care t” pentru Blejoi, Ploieş ori, Ţânţăreni şi

eveniment

7InfoBLEJOI

Pe 7 mar e, Şcoala gimnazială din satul Blejoi a îmbrăcat haine de sărbătoare. Elevi şi profe-sori au marcat “Ziua şcolii” aniversându-l pe Radu Tu-doran, scriitor al cărui nu-me îl poartă cu mândrie, începând cu anul 2010.

Din dorinţa de a arăta că face parte din şcolile care fac cinste patronului spiri-tual, fi ecare clasă a încer-cat să marcheze momentul aşa cum a considerat de cuviinţă. Elevii de gimnaziu au luat parte la concursuri spor ve (băieţii la fotbal, fetele la handbal) lângă colegii lor de la Şcoala Plo-ieş ori, pauzele de joc fi ind “animate” de frumoasele majorete, în mp ce elevii din clasele primare, dar şi copiii de la grădiniţă s-au întrecut în dansuri country, vals şi tango. Un spectacol de gală care, completat cu rezultatele obţinute în educaţie, demonstrează că “Radu Tudoran” este mai mult decât o şcoală.

Radu Tudoran - un fes val la el acasă şi ... la şcoală!el acasă şi ... la şcoală!

8

profi l

InfoBLEJOI

La început, mi-a fost greu. Am lăsat în urmă 17 ani şi am luat-o de la zero. Dar cred că în viaţă este important să mergi înainte indiferent de situaţie. Sunt perioade mai grele, când deznădejdea creşte, dar nu tre-buie să te laşi doborât. Atunci, era nevoie să fi u un suport pen-tru familia mea...

Hotărârea aceasta a fost baza. Apoi, încet, lucrurile s-au aşezat. Astăzi, Rodica Hornaru spune că Acesta a fost des nul! Mi-a plăcut întotdeauna să lucrez cu copiii, şi probabil meseria de dascăl m-a ales pe mine. Mai târziu poate, dar... la mp!

La Blejoi, a venit prima dată ca să vadă şcoala şi să cunoască vi-itorii colegi. Am coborât la staţia peco, am întrebat de şcoală şi am luat-o pe jos. Era în iulie, cald... Pe drum, oamenii m-au salutat, deşi nu mă cunoşteau, copiii mi-au zâmbit. Mi-a plăcut comuna, casele, curţile, oamenii deschişi şi prietenoşi. La şcoală, am cunoscut-o pe doamna Doi-na Vasilescu, atunci director.

M-a întâmpinat ca şi cum ne cunoşteam deja şi am stat de vorbă câteva ore. Când am ie-şit din şcoală, am ş ut că aici e locul meu.

De atunci, au trecut 19 ani...La Şcoala Ploieş ori, prima

oră am avut-o la clasa a cincea. Copiii erau emoţionaţi, pentru că era prima lor săptămână la gimnaziu, şi a fost bine, pentru că nu s-a văzut emoţia mea.

Atunci, şi de atunci la fi ecare oră, am încercat să-i atrag către

materiile predate, să vină cu drag la cursuri, să nu fi e moraţi. Aşa mici cum sunt, nişte omuleţi cu personalitate, au problemele lor, specifi ce vârstei. Pentru fi e-care este important să-i înţelegi trăirile, să-l respecţi, să nu-l de-zamăgeş . Dacă ai câş gat în-crederea lor, restul vine de la sine.

Profi lul tehnic al materiilor predate nu este întotdeauna uşor de asimilat de cei mici. Poate tocmai de aceea, doamna a ş ut

Un profesor de … viaţă,RODICA HORNARU

A terminat facultatea la Timişoara. A primit repar ţie (atunci aşa seproceda!) la ELECTROARGEŞ, societate producătoare de aparate electro-casnice, aparate de uz gospodăresc şi aparate profesionale industriale. LaCurtea de Argeş şi-a cunoscut viitorul soţ, inginer şi el. S-au căsătorit, şi-aucumpărat o locuinţă, şi-au construit viaţa împreună cu cei doi copii.

În 1998, când Rodica Hornaru avea 41 de ani, viaţa a adus-o în Praho-va. Altă localitate, alte şcoli pentru copii şi alt domeniu în care să lucreze.Când alţii se gândesc deja la anii de pensie, după 17 ani de experienţă înproducţie, Rodica Hornaru a luat viaţa de la capăt. Şi-a completat studiile laUnversitatea de Petrol şi Gaze din Ploieş şi a intrat în învăţământ. Ca profe-sor de Educaţie tehnologică şi, mai târziu, după alte cursuri postuniversitarela Universitatea Bucureş , şi ca profesor de Informa că.

profi l

InfoBLEJOI 9

să găsească mereu aplicaţii ale teoriei. Într-o lume în care este modern să schimbăm, să înlo-cuim, nu să reparăm, uneori este difi cil să-i atragi pe elevi în lumea “meşteritului”. De fapt, iniţierea în pregă rea tehnico-prac că urmăreşte cunoaşterea materi-ilor prime şi a materialelor, dez-voltarea capacităţii de a ci un desen tehnic, cunoaşterea ope-raţiilor necesare prelucrării ma-terialelor, în vederea realizării unor produse necesare omului, iniţierea în u lizarea unor unel-te, cunoaşterea principiilor de funcţionare, a unor defecţiuni posibile şi a modului de depa-nare, cunoaşterea modului de organizare a unor întreprinderi, a proceselor de fabricaţie, es -marea costurilor, cheltuielilor, preţurilor unor produse.

Pe scurt, un mini-îndrumar al micului meşter. În viaţă, cu siguranţă, fi ecare dintre cei a-fl aţi azi în bănci, va trebui să schimbe o priză, un întrerupător, să calculeze câtă gresie trebuie să cumpere pentru o cameră, câţi elemenţi trebuie să aibă un calorifer sau să explice copilului modul de funcţionare al unei tur-bine... Toate le învaţă azi de la “profa de Tehno”: Informaţiile seci le punem în prac că, con-struim machete, reparăm obiec-

te electrocasnice simple. Prac ca îi ajută să se evolueze armonios, le dezvoltă capacităţi şi ta-lente na ve.

De calculator, elevii de astăzi sunt îndrăgos ţi. Îl folosesc când fac proiecte pentru şcoală, când se joacă sau caută informaţii pe internet. Puţini sunt însă cei care folosesc cu adevărat calculatorul la capacitatea lui reală. Şi chiar mai puţini sunt cei care conş en zează capcanele inter-netului. Şi aici intervine “profa de Info”: E important să le arăţi ce pot face cu calculatorul, dar să îi aver zezi şi asupra pericolelor la care se expun. Realitatea virtuală ascunde, din păcate, şi multe pericole. În ul mele zile ş rile referitoare la cazuri ale unor copii care au căzut vic me ale unor “jocuri” on-line sunt în-fricoşătoare.

La ore, Rodica Hornaru le vorbeşte elevilor ca propriilor co-pii. Are aşteptări mari de la fi e-care dintre ei, dar nu este un pro-fesor aspru. O notă nu-l defi neşte pe copil. Se poate să fi e un elev bun, dar să aibă o zi mai proastă. Este important să plece de la oră cu un bagaj de cunoş nţe pe care să-l folosească în viaţă,

nu să înveţe noţiuni pe care să le uite până luna viitoare.

Metodele sale de pre-dat au dat roade. Con-cursurile la care par cipă elevii săi, rezultatele obţinute la olimpiadele şcolare sunt răsplata de moment. Locul întâi pe ţară obţinut acum doi ani este o dovadă. Dar cea mai mare răsplată este

faptul că peste ani, Ionuţ, Ana, George, David sau Alexandra - elevii de azi - vor folosi acasă sau la serviciu abilităţi deprinse acum de la Rodica Hornaru. Este o generaţie frumoasă, în care am încredere. Sunt copii isteţi care pot ajunge departe, dacă ş m cum să-i îndrumăm.

Pentru a lucra în învăţământ, e nevoie sa iubeş copiii, să fi i acolo cu ei din dorinţa de a-i aju-ta să crească, să se dezvolte fru-mos, să evolueze. Un copil care se simte iubit de profesorul lui se deschide spre materia predată.

În cuvintele “doamnei de Teh-no” e multă blândeţe şi o a tudi-ne părintească. Vorbeşte despre copii din toate generaţiile care i-au trecut “prin mână”, despre situaţii grele, unele drama ce, cu care elevii domniei sale s-au confruntat, dar le-au depăşit. Faptul că niciodată nu-i ceartă în faţa clasei, că preferă să-i mus-tre când greşesc doar între patru ochi, că le ş e frământările arată că dincolo de rolul de dascăl şi-a dorit să fi e prietenă cu elevii săi. Recompensa primită sunt vor-bele şi afecţiunea lor: “Doamna, sunteţi ca şi mama mea!”

Pentru Rodica Hornaru asta înseamnă că lasă ceva în urmă, că e împăcată cu ce a făcut...

10 InfoBLEJOI

fi le de istorie

Dezmembrarea Imperiului ţarist după revoluţia din februarie 1917 a însemnat momentul crucial în care popoarele imperiului au accelerat lupta pen-tru afi rmarea iden tăţii naţionale şi pentru propria organizare în state naţionale. Basarabia, care fuse-se ruptă din Moldova în 1812, se găsea în situaţia unică de a se putea desprinde defi ni v de Rusia.

La Chişinău, Par dul Național Moldovenesc, cu toată împotrivirea guvernului revoluţionar rus, de-cide să convoace un congres unde să se hotărască care va fi viitorul țării

ÎNFIINŢAREA SFATULUI ŢĂRIILa Congres au par cipat 989 delegaţi şi cir-

ca 200.000 de ostaşi, în marea lor majoritate ţărani basarabeni veniţi de pe front. Adunarea, reprezenta vă pentru întreaga Basarabie, şi-a luat dreptul de a proclama autonomia poli că şi administra vă a ţării, în baza principiului auto-determinării şi a considerentelor de naţionalitate şi istorie proprie.

În cadrul alegerilor pentru reprezentanţii care urmau să formeze Sfatul Ţării au fost aleşi 150 de deputaţi (în procente, circa 70% erau moldoveni şi 30 la sută reprezentanţi ai minorităţilor).

DECLARAREA AUTONOMIEI REPUBLICIISfatul Ţării a proclamat autonomia Basarabiei,

sub denumirea de Republica Democra că Moldo-venească. Pentru că în Rusia puterea era preluată de bolşevici, basarabenii au fost nevoiţi să ia o de-cizie radicală şi, la 24 ianuarie 1918, la scurt mp după ce Ucraina se rupea de Rusia, tânăra republică şi-a declarat şi ea independenţa. Preşedintele re-publicii a fost ales Ion Inculeţ, iar şeful guvernului, doctorul Daniel Ciugureanu.

INTRAREA ARMATEI ROMÂNE ÎN BASARABIAÎn iarna anului 1917, starea de anarhie din Ba-

sarabia s-a înrăutăţit. Prizonierii ruşi întorşi din Ger-mania, dar şi prizonierii germani în drum spre ţara lor, se dedau la acte de vandalism, crime şi distru-geri, care au destabilizat complet ordinea. Consiliul Directorilor era incapabil să facă faţă situaţiei, cu atât mai mult cu cât avea de înfruntat şi rezistenţa violentă a bolşevicilor ins gaţi de Moscova.

În condiţiile dezordinii de nestăpânit, Consiliul decide să ceară ajutorul armatei române. După mai multe apeluri primite cu prudenţă, Guvernul Bră anu a decis să trimită peste Prut două divizii de infanterie şi două de cavalerie, pentru restabili-rea ordinii, protejarea populaţiei şi apărarea căilor de comunicaţie, cu menţiunea că armata română fusese chemată prin comandamentul militar rus.

La 13/26 ianuarie 1918, ostaşii români, sub con-ducerea generalului Broşteanu, au intrat în Chi-şinău şi au restabilit ordinea. Puterea sovie că, ignorând principiul autodeterminării, pe care apa-rent îl susţinuse până atunci, a considerat acţiunea drept un act de agresiune şi a confi scat tezaurul României afl at atunci la Moscova.

UNIREA CU BASARABIAÎn acest context, curentul care cerea unirea de-

venise de nestăvilit. Factorii poli ci şi presa erau tot mai ferme, ziare precum “Cuvânt Moldove-nesc”, “Ardealul” ori “România Mare” nu conte-neau să scrie pe seama unirii.

Aşa încep discuţiile legate de modalitatea de realizare a Unirii. S-a decis soluţia deliberării în Sfatul Ţării. În ziua de 27 mar e 1918, s-a deschis şedinţa Sfatului Ţării. Au luat cuvântul preşedintele

Ion Inculeţ şi prim-minis-trul român Alexandru Mar-ghiloman. După aceasta, reprezentanţii români s-au retras pentru a permite desfăşurarea nes ngherită a lucrărilor. După expri-marea părerilor din partea grupurilor poli ce şi a mi-noritarilor, s-a trecut la vot. Unirea a fost aprobată cu 86 de voturi pentru, 3 contra şi 36 abţineri.

Unirea Basarabiei cu România

InfoBLEJOI 11

lumină din lumină

Paradoxul vremurilor noastre în istorie este că avem: clădiri mai mari, dar sufl ete mai mici; autostrăzi mai largi, dar minţi mai înguste.

Cheltuim mai mult, dar avem mai puţin; cumpărăm mai mult, dar ne bucurăm mai puţin.

Avem case mai mari, dar fami-lii mai mici, avem mai multe ac-cesorii, dar mai puţin mp; avem mai multe funcţii, dar mai puţină minte, mai multe cunoş nţe, dar mai puţină judecată; mai mulţi experţi şi totuşi mai multe pro-bleme, mai multă medicină, dar mai puţină sănătate.

Bem prea mult, fumăm prea mult, cheltuim prea nesăbuit, râ-dem prea puţin, conducem prea repede, ne enervăm prea tare, ne culcăm prea târziu, ne sculăm prea obosiţi, ci m prea puţin, ne uităm prea mult la televizor şi ne rugăm prea rar.

Ne-am mul plicat averile, dar ne-am redus valorile. Vorbim prea mult, iubim prea rar şi urâm prea des.

Am învăţat cum să ne câş găm existenţa, dar nu cum să ne fa-cem o viaţă, am adăugat ani vieţii şi nu viaţă anilor. Am ajuns până la lună şi înapoi, dar avem pro-bleme când trebuie să traversăm

strada să fa-cem cunoş nţă cu un vecin. Am cucerit spaţiul cosmic, dar nu şi pe cel interior.

Am făcut lucruri mai mari, dar nu şi mai bune. Am curăţat aerul, dar am poluat solul. Am cucerit atomul, dar nu şi prejudecăţile noastre.

Scriem mai mult, dar învăţăm mai puţin. Plănuim mai multe, dar realizăm mai puţine. Am învăţat să ne grăbim, dar nu şi să aşteptăm. Am construit mai multe calculatoare: să deţină mai multe informaţii, să producă mai multe copii ca niciodată, dar comunicăm din ce în ce mai puţin.

Acestea sunt vremurile fast-food-urilor şi diges ei încete, oamenilor mari şi caracterelor meschine, profi turilor rapide şi relaţiilor superfi ciale.

Acestea sunt vremurile în care avem două venituri, dar mai multe divorţuri, case mai fru-moase, dar cămine destrămate. Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide, scutece de unică folosinţă, moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte, corpuri supraponderale şi pas le care îţi induc orice stare, de la bucurie, la linişte şi la moarte.

SCRISOARE CĂTRE SUFLETNe mai despart doar câteva zile până la Sfi ntele Paş . Suntem încă în post, dar oare am început curăţenia sufl etului?Ne respectăm tradiţiile, mai trăim emoţia sărbătorii, bucuria şi iluminarea Învierii?În “Paradoxul zilelor noastre”, cuvinte pline de adevăr ros te de unul dintre marii contemporani - Octavian Paler, veţi găsi câteva îndemnuri pentru a fi un om mai bun, mai fericit. Pentru a fi Omul lui Dumnezeu.

Sunt nişte vremuri în care sunt prea multe vitrine, dar nimic în interior. Vremuri în care tehno-logia îţi poate aduce această scrisoare şi în care poţi decide fi e să împărtăşeş acest punct de vedere, fi e să ştergi aceste rân-duri.

Aminteşte-ţi să-ţi petreci mp cu persoanele iubite, pentru că nu vor fi lângă ne o eternitate.

Aminteşte-ţi să spui o vorbă bună copilului care te venerează, pentru că acel copil va creşte curând şi va pleca de lângă ne.

Aminteşte-ţi să-l îmbrăţişezi cu dragoste pe cel de lângă ne pentru că aceasta este singura comoară pe care o poţi oferi cu inima şi nu te costă nimic. Aminteşte-ţi să spui “TE IUBESC” partenerului şi persoanelor pe care le îndrăgeş , dar mai ales să o spui din inimă. O sărutare şi o îmbrăţişare vor alina durerea atunci când sunt sincere.

Aminteşte-ţi să-i ţii pe cei dra-gi de mână şi să preţuieş acel moment pentru că într-o zi acea persoană nu va mai fi lângă ne.

Fă-ţi mp să iubeş , fă-ţi mp să vorbeş , fă-ţi mp să

împărtăşeş gândurile preţioase pe care le ai.

CAMPIONII din scaunul cu ro leȚintuiți pe viață

în scaunul cu ro le,luptându-se cu obstacole fi zice

pentru a ajunge la magazin, farmacie şi înapoi acasă, dar şi cu prejudecăţile oamenilor,unii semeni de-ai noştri luptă

pentru a trece peste handicap şi simt că trăiesc cu adevărat

jucând baschet...

Baschetbaliş i veniţi la Blejoi (trei echipe din Braşov, Ilfov şi Prahova) au predat o adevărată lec-ţie de viaţă. Prin voinţă şi un psihic de învingător, cei 20 de oameni ţintuiţi în scaunul cu ro le au “aler-gat” după fi ecare minge, susţinuţi tot mpul de un public extraordinar (felicitări cadrelor didac ce din comună pentru iniţia vă), în aplauzele copiilor (tri-buna a scandat pe rând numele fi ecărei formaţii) şi s-au bucurat ca nişte copii la coşurile marcate.

Ei sunt campioni nu numai în sport, ci şi în viaţa de zi cu zi. Nu ne putem închipui viaţa acestor oa-meni. Poate doar cei care au avut vreun picior în gips să realizeze ce înseamnă imobilizarea într-un căruţ cu ro le. Şi doar pentru câteva săptămâni...

Ei bine, aceş oameni au avut puterea să se “ridice” şi să trăiască normal. Şase bărbaţi din echi-pa Prahovei conduc maşini, doi sunt studenţi la UPG, unul lucrează la UZTEL, iar un coleg de echipă este salariat la Direcţia de Asistenţă Socială din Tîrgovişte!

La fel de important, aceş semeni de-ai noştri nu sunt singuri. Au lângă ei Fundaţia Mo va on România, care îi sprijină în recuperarea medicală, îi instruiesc pentru o viaţă independentă şi îi ajută

să-şi găsească un loc de muncă. Cupa ABILITĂŢILE CONTEAZĂ, eveniment organi-

zat la Sala Polivalentă Blejoi, a fost un alt mod prin care Fundaţia, având de data aceasta ca partener Primăria Blejoi, prin inspectorul Ileana Ştefan - responsabilul cu Asistenţa Socială în comună, un vechi prieten al asociaţiei, le-a redat libertatea de mişcare şi speranţa într-o viaţă împlinită acestor oameni. S-au simţit extraordinar şi înconjuraţi cu căldură - Niciodată nu am jucat în faţa unui public atât de numeros şi de cald - ne-a declarat Dragoş Marin (echipa de la Ilfov).

La fel de emoţionantă a fost şi reacţia unui puş de la Şcoala “Radu Tudoran” care nu şi-a putut stăpâni plânsul pe toată durată compe ţiei...

/ColorImageDict > /JPEG2000ColorACSImageDict > /JPEG2000ColorImageDict > /AntiAliasGrayImages false /CropGrayImages true /GrayImageMinResolution 300 /GrayImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleGrayImages true /GrayImageDownsampleType /Bicubic /GrayImageResolution 300 /GrayImageDepth -1 /GrayImageMinDownsampleDepth 2 /GrayImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeGrayImages true /GrayImageFilter /DCTEncode /AutoFilterGrayImages true /GrayImageAutoFilterStrategy /JPEG /GrayACSImageDict > /GrayImageDict > /JPEG2000GrayACSImageDict > /JPEG2000GrayImageDict > /AntiAliasMonoImages false /CropMonoImages true /MonoImageMinResolution 1200 /MonoImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleMonoImages true /MonoImageDownsampleType /Bicubic /MonoImageResolution 1200 /MonoImageDepth -1 /MonoImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeMonoImages true /MonoImageFilter /CCITTFaxEncode /MonoImageDict > /AllowPSXObjects false /CheckCompliance [ /None ] /PDFX1aCheck false /PDFX3Check false /PDFXCompliantPDFOnly false /PDFXNoTrimBoxError true /PDFXTrimBoxToMediaBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXSetBleedBoxToMediaBox true /PDFXBleedBoxToTrimBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXOutputIntentProfile () /PDFXOutputConditionIdentifier () /PDFXOutputCondition () /PDFXRegistryName () /PDFXTrapped /False

/CreateJDFFile false /Description > /Namespace [ (Adobe) (Common) (1.0) ] /OtherNamespaces [ > /FormElements false /GenerateStructure false /IncludeBookmarks false /IncludeHyperlinks false /IncludeInteractive false /IncludeLayers false /IncludeProfiles false /MultimediaHandling /UseObjectSettings /Namespace [ (Adobe) (CreativeSuite) (2.0) ] /PDFXOutputIntentProfileSelector /DocumentCMYK /PreserveEditing true /UntaggedCMYKHandling /LeaveUntagged /UntaggedRGBHandling /UseDocumentProfile /UseDocumentBleed false >> ]>> setdistillerparams> setpagedevice