Maternitatea-osho

8/6/2019 Maternitatea-osho

1/8

Capltolul 8MATERNITATEA

Wei s ii' .1 1e vorbesti despro respoassbihtatce de a iipdrinte, in' CaZlJ]unei Iemei?

Sa dcvii marna e ste una din ce]emai Inat~responsabilitati din Iume. Lumea este plina de nebuni, P " Cbancilepsihiatrilor, In spitalele de nebuni, sa n in afarespitalelor de nebuni. Daca Yet i patrunde adanc i'n nevrozeleumanitatii 0 veti descoperi intotdeauna pe marna, caci suntprea multe femei care doresc s a fie marne, darnu st iu cums a 0 faca. Daca relatia dintrc mamii ~i copil este gresita,intreaga viata a copilului va merge pe un curs gresit, caci eareprezinta primul sau contact C' U lurnca, prima sa relatie. Tot,ceea ce urrneaza se sprijina pe acest fundament, Daca primulpas cstegresit, tot restul va fi un continuu sir de greseli.o femeie ar trebui s a devina marna in cunostinta decauza, Nu exista responsabilitate mai mare decat statutul de

._.mama,Din aceasta perspectiva, barbatii sunt mai putin afectati,, ,

"W i ! I I ! A I _ -caci el nu 1~1 pot asuma responsabilitatea de a fi marne.Numai femeile 0 pot face, De aceea.xleveniti marne, dar nucadeti In iluzia ca puteti fi cu u~urinta 0' mama numai pentrueELsunteti femeie. Aceasta este cgreseala cumplita!134

,CARTE-J4ESPREEMEl-----~--Sa fiimarna csteo mare arta. si ea trebuie invjitata. D ie~ ~.rceea, incepeti s a invatati despre eal S unt cateva lucruri pie

rurc as dOT] s a vi le comunic si ell in aceasta directie:Mai intaide toate, nu-l tratatiniciodata pe copil ca si

rum v-ar apartine , ca si eU ID l-ati poseda, Ganditi-va ca:1Jumnezeu s-a folosit de dumneavoastra ca de un vehicul,ustfe l incat cop ilul a putut ven i pe lurne , dar el nu esteproprietatea dumneavoastra, Iubiti ..., d,ar nu-l posedat iniciodata. Daca 0 marna incepe sa-si posede copilul, ea 1idistruge viata. Copilul incepe s a se simta ca un prizonier,Mai mult, ea ii distrugepersonalitatea si caracterul, iltransforma intr-un obiect. N U 1 1 1 a i un obiect poate fi posedat:putet i poseda 0 casa, dar nu op!ersoana. Asadar, aceastaeste prima lectie, ~itrebuie s a fiti pregatita pentru ea. Atuncicand copilul vine pe lume, trebuie s a . il puteti saluta ca pieo fiinta independenta, cape 0 persoana ell drepturi depline,nu ca pe un copil care v a apartine.

In al doilea rand, tratati intotdeauna copilul ca si cumar fi un om mare. < N 1 I - l tratati niciodatii capeu.n copil.Aratati-i eel mai profund respect, Dumnezeuv-a ales sa-i fitigazda. El a intrat In fiin ta dum neavoastra In calitate deoaspete. Copilul este foarte fragil, neajutorat. Este foartegreu s a respectati LIncopil .Este 1 1 1 schimb foarte usor sii . . .umiliti ..Umilirea lui deriva din faptul c a fiind ncajutorat, elnu poate face jiimic impotriva dUlnneav'o'astra,nupoatereactiona .

Tratati copilul ell celmai mare respect, ca pe un adult.Daca 11 Ye t i resp .cta,nu veti mai incerca sa-i i rnpunet i~. , ~Apropriile dumneavoastra idei, In general, nu trebuie s a . . .jirnpuneti nimic. Acordati ..i toata libertatea, indeoscbilibertatea de a explora lumea exterioara. Ajutati-l s a devinadill ce in cemai p utcrn ic 'In explorarea acestei Iumivdar

135


2/8

OSHOnu-i dati directive. Damiti-i energie, protectie securi tanimpliniti-i nevoile, dar ajutati-l s a pIece to t ~ai depart~ ddumneavoastra si s a exploreze lumea exterioara ..

Evident. atunci cand vorbirn de' lib.e. 'ta tc a ce : - .li.' .J . . . - " .. ~ I. ... ..... : I.. .- I a - ' c e a ' ~1 I. . . : , ' " ' ' ' 'i~c!ude si ~e~tu: de a gresi, Este foarte greu pentru 0 man 'Isa inteleaga ca libcrtatea acordata copiluluinu trebuie s , a ~ )r e Z U l T I e n u m a i la li be rt a t e a de a f a C e b I "n -e'. E 1 .- .' . . . .: . .- .r,. . . . 11 .... I ... are neVOle SIde libe rtatea de a face prostii de a gresi Pen t r u ' ca sa"": ..'" I,.. - ._, .. . ._ ."1 '.. 1 , 1 _ 1 . ' , . . 1 . . . . ' . . . leVIn"1e on ~tie ~t, in t:lig en t, n u tre buie sa-i dati c op ilu lu i p oru nc i; 1 1~ond,. nnnem nu Ie respecta, dar eopilul va invata sa firlpoen.I. ~~ accea, dad! va iubiti cu a de va ra t co pilu l, nu-lfortati nIclO d.ata, in nici un fe l, s a devina un ipocrit.. . In al treilea rand, nu va luati dupa moralitatea oficialadupa religie, dupa cultura, ascultati numai de glasul naturii,

Tot ce e ste natural este bun, chiar daca uneori v i se parfoarte greu s a acceptati acest lucuu Si v a ~ 1 es te atat d - .... ,. ... "...... y. . '- .".. a I e greus a acceptati tocmai pentru ea dumneavoastra~u at i io~tcrescuta dupa principiile naturale. Parintii dumnea;oasttanu v-au crescut eu iub ire , e li arta, Ati crescut Gum atiapucat. ~u repetati aceeasi greseala. Asadar, va va fi demulte on greu s a acceptati anumite lucruri ...~ S ~re exemplu, orie e copil mie incepe la un moment datsa se ~oace eu organele sale sexuale. Tendinta naturala amamei e ste sa-l impiedice, caci a fost invatata ca acest lucrues te . gre~I.I.t" hiar daca sirn te c a nimic nu este 0. .re'-!it in a stsdaca de fat . b "f _..-. a,, aca d~ fata mai este cine va prezent e a se .simte stanjenita.Nvavet ! dedit sa v a simtit i stanjenital Aceasta este problemadu.mneavoastra. Cop..lul nu are nici 0 v in a ': ".C hi s d .._aa: - f_ _ , . . , . , . . . . _ I _ _ ' . . 1 , ! J . . a r aca a r . ]~ava pie~deti respectabilitatea in societate, pierdeti-o, dar numterfer~tl eu naturaletea copilului. L asati n atura sa -si urm ezecursul fire sc R olu '1 'd um n '-a .' . stra . . t . '. .. 1:. de -,._ . _ . . . . . . ! '~e , v oa s., a es:e eXCJ.USlv'e a facilita136

~ ~ CARTE /tDESPRE FE~MEI ~-~~-~~--~--I 1 , I I I U l naturii, in nici un eaz de a directiona natura,uillneavoastra aveti rostul de a fi de ajutor,Acestea sunt ce le tre i aspe cte asupra carora am dorit s a

II ' ist. Meditati asupra lor. Inainte de naste rea copilului,IIl,tlitati cat de mult puteti asupra acestor lucruri.

Atata vreme c a t copilul se an a in pantecul dumnea-illastra, orice ati fa ce , v ib ra ti a d um ne av oa stra it va afecta.Ih c a suntet i manioasa, stornacul dumneavoastdi va tncepe

, I'~iemitti p o e vibratia maniei; copilul va simti imediat. Daca. 'suntet i trista, stomacul dumncavoastra va emana 0 vibratie'r ista; copilu.l se va deprima si el.C opilul depinde in totalitate de dumne avo astra. Starcal u i este tot una cu stare a dumneavoastdi de spirit,I )eocamdata, e l nu are nici ce a mai mica independcnle .Atitudinea dtlmneavoastr ;a este atitudinea lui. De aceea,incetat i certurile, 11 U mai fiti In.anioasa., Tocmai de ace1ea, .spuneam ca sa fii 0 mama este cea mai mare r esponsab i li ta t eintre toate, Este nevoie de tllulte sacrificii.I n tim pul lunilor de sarcina tre buie sa fiti foarte, foartea te n ta . C o p ilu l dumneavoastra este rn ai im po rta nt d eca t oricealtceva. Dadi cineva v a insulta. acceptat i insulta, dar nu vainfunat i . Mai bine spuneti-va illsinea d um ne a vo astra.': nSunt, ~in s a r c inata, iar copilul meu este rnai important dedit s a r n ainfurii pe tine. Acest episod va trece, ia r dupa cateva zilenici rnacar nu-mi voi mai am inti cine rn -a insultat si ce amIacut In schimb , cop ilul meu va trai 'in aceasta lume e e lputin 70-80 de ani. El este un proiect eu adevarat important",Daca va ajuta, p ute ti n ota aceste lueruri intr-un jumal. Dupace copilul se va naste, v a yeti putea infuria, dar nu acum.Deocamdata, repetati-va tot tirnpul in minto: "Sun tinsarcinata, nu pot sa ma enerve z; acest lucru nu im i estepermis". Este ceea ce eu numesc intelegcre senzoriala,

137


3/8

OSHO --Gata eu tristetea, eu ura, cu certurile eu partencrul d-

cupiu. Am an doi tre bu ie s a va ganditi la copil , Dad a aparutun copil, n ici unul din tre VOl nu mai con te aza ata t de mult;el c ap a ta i n ta ie t at e , Cac] se va naste 0 noua viata , , . . ~i e a vafi fructul produs de voi,

D aca m ania, ura, conflicte le patrun d In r ni n te a cop il ul uiinca de la inceput, ii vet i face d in v ia tii un iad, un infern. El. . A .va suferi intens, In acest caz, ar fi mai bine s a nu aduceti pe

lume copii. D e ce s a aduce! i pe cineva in tr-o Iume asufer intei? $i asa exists mult prea multa sufer inta in aceas taIume...

Mai inta! de reate, aduce re a pe lume a unui copilesteo afacere extrem de riscanta . D ar daca doriti eu adevarat s ava asurnati acest lucru .. eel putin aduceti P .- lume un copil' "', . --complet diferit de restul lurnii, care s a nu se simta d in s ta rt;m ize ra bil, ca re , dimpotriva, sa ajute ace asta lume sa sebucure p.utin rnai muir, s a devina Putin mai buna, Dati. . , ,na$te re unui copil care sa-: daruiasca lu mii rasu l sa u, iub ire alui" 0 viata Irumoasa.

De ace ea, In toata perioada c a t s un te ti i ns arc in a ta ,adop...ati 0 atitudinede sarbatoare. Dansat i , cantati ascultati

' " ., ,m uzica, m edita ti, iub it i . F it] ca t mai b landa, N u face ti n im icin pripa, in te nsiune . Ince tin it i com ple t ritm ul. I n casadumneavoastra va vcn i un mare oaspe te , asa cil. pregaJi t i -vasa-l ln ta lnpinati cum se cuv ine -"

Cum sa fae ss-mi indeplinesc cat msi bine Iadstoririlede mauui?Nu va gandit: la sta tutul de mama ca la 0 Indatorire,

M ai devreme sau mai tarziu, orice feme ie are tendinta de a,---~--.----

25 Binele nu este de vanzare, Cap. 6.]3 8

--- CA .R :TE i! D .ESPRE FElvlEl ----- di Ca'"'. 0 . d.ato..rie.., d ar atunci di sp . .a re e e va de 0e gaU I are .i

irnensa valoare, Relatia s-a rupt, Ganditi-va la statutu1 demama ca 1a 0 sarb atoare . C opilul e ste un cadou de laD umnezeu, R espcctat i-va cop ilul, nu va lim itat i doa~ ~aafectiune. Daca nu..exista respect, iubirea devine posesrva .D ad~ e xists Insa respect, cum l~ati mai putea r:osed~~ .

N imen i nu poate poseda ceva ce re spects. Insas! ldee~de p ose siu ne e ste ire ve re ntio asa, u ra ta : A poseda ~ persoan~aiuse amna a 0 reduce Ia statutul de obiect. T ar d ac a u nc op l!devine posesiunea durnncavoastra, atunci el s e t r~ n~ ~o r~ ain tr-o p ov ara , intr-o indatorire c are tr,e b uie ~?h~lt~, tarmama 1 1 va teror iza toata viata p ie copil spunandu-i cat demulte a facut e a pen tru e l. . ~o marna adevarata nu va vorbiniciodata despre cat demulte a facut e a pe ntru copilul e i; rnai m ult, e a n ,ici l~acarnu va sim ti c a face ce va . P en tru ea , ingrijirca copilului e steo bucurie, si Ii es t e chiar recunoscatoare pentru acest lucru __Asa cum spuneam , odata eu naste rea copilului se na .;;te ~1

Pe de 0 parte putem vorbi de 0 nasterc a copllulu.l,D1111 '8 . ... . (: .... , .. -.. ... _ .... .. ....., "pe de alta parte , de nasterea une i cali ta~i no i:, a~ee ~ d~mam a, C o pilu l 0 tra nsfo rm a e no rm pe fe rn eie . Elii danlle$t~ceva prin chiar nasterea lui . Femeia nu mai este aceea~lodata ce a nascut, Exista 0 im e ns a d ife re nta intre o femeiesi 0 marna,, D e aceea, f it i p li na de iubire. plina de respect, s i a ju tat i- va c op ilu l s a c~easdi r a r a s a de ven iti un ob staco l in cale ~dezvoWirii l ui . T re bu ie s a fiti constienta de importantaacestui1 . - inca......e la inceput Nu repetati g . ' r e s e l i l e parintilor1e-fU ] n o ' " ' . . . . . ' I ., ...' .. . ~ ... .. . _, """ < . j . .d .m ne av oastra n um ai pe ntru c a asa at i invatatde la m arn amnea . : r _ " . . . . . ( . . . . _ _ , . P , _ . dum ne av oastra . Este foarte usor s a re pe ta ti a ce le asi g re $~ h~pentru ca singura sursa de la care ali inv~tat .cum , s a Iitimama. a fost chiar marna dumneavoastra, ~i vet) avea

139


4/8

~---~-----~-. OSHOtendin ta de a-i repe ta com portam entul. N u 0 f ac e ti , U i t at i ta l., .ce ati invatatde la marna dumneavcastra. Fiti absolutoriginals ..Ascultati denevoile copilului ~i raspundeti-i ell 0viziune noua, nu eu prejudecati,

Daruiti-i iubire, dar n u-l c on st ra ng et i la 0 anumitas tr uc tu ra p re s tab i li ta , Da ru it i-i i ub ire , dar nu si un caracter. .Daruiti-i iubire, d.:'lf lara sa-i afectati in vreun fel libertatea.Nimeni nu pare s a se gandeasca la faptul c a un copilas atatde mic are totusi dreptul la libertatedaca nu 0 faceti acum,cand a Y e ti face ? Maine va fi inca prea mic, poirnaine .....?Die fapt , majoritatea rnamelor nu credniciodata c a pruncullor este suficient de mare pentru a fi complet liber. Absolutniciodata.Ciici distanta dintre ele si copilul lor ramaneintotdeauna aceeai...Dacal~au facut la varsta de 20 de ani,orice varsta ar atinge copilul, diferenta dintre el s i mama vaf in to tde aun a ,d e 20 de ani. D e ace ea, urm ariti sa-i acordat icopilului dumneavoastra chiar din acest momen t libertate~si respectul pie care le rnerita.

. Chiar dacii plange uneori, nu trebuie s a v a ingrijorati.Lasati-I s . a planga put in , s a vada eUID. este. Nu trebuie sa vare pe ziti im edia t si s a-l ridic ati in b rate , la fe l cum nu treb uiesa-l rasfatati si sa-i faceti orice pe plac, Aceasta atitudine derasllit este frecvent confundata ell iubirea, dar de [apt eainterfereaza cu. libertatea copilului ..Este posibil ca el s a nuaibanevoie d.e lapte; uneori, copiii plang pur si simplu, Lorle p lace s a . planga, caci deocamdata e stc singura cale princare se pot exprima, Ei nu au inca un alt limbaj dedit peacesta: plansul, Lasati ..is a planga, nu este .nimic rau in asta ...Plansul este maniera prin care ei incearca s a stabilcasca 0punte de cornunicare ell lumea exterioara. Nu incercatiimediat sa-i consolati, sa-i alaptati. In cazul in care copilul~inu...ieste foame, alaptatul este ca un fel de drog pentru el,140 - -

~ __ ~.~-~ CARTEADESPRE FElV lE IMamele se f o lo s e sc ade seo ri de sanii lor ca de undrog.

Mm? CopilulYflcepe s a suga, uita de plans s i adoarme. Pareconfortabil, da r i-ati ludi:lcat in acest fel teritoriul. Dad!vedeti ca nu vrea lapte,ca nu-i este foame, lasati-l in pace,,nu insistati. In aces t fel, mai tarziu e l uu va av ea nevoic de,o terapie primala Adultii care apeleaza la terapia primalasunt cei care nu au fost lasati s a planga atunci cand erau

I ' ! I I ' . . ! I !COpl1 micr.Permiteti-i totul cooilului si l@'tsati- lsasilntacaesteel~ . . 1 1 . . . . . \1-insusi. Interveniti din ce in ce mat putm peste e . ~1 !asati-s a devine din cc in ce mai mult e l insu~i. Ajutati-I, hraniti- l ,dar lasati-l s a creasca singur. Chiar daca simtiti cit gre~e~te,nu sunteti dumneavoastra ce a chemata sa-l judece. Asta esteopinia mea. Cine stie, poate ca nu gre~e~te decat in viziunea,d uln ne a vo as tr a p li na de prejudeca~i.Copilul I1 U se naste in aceasta lume pentru a urmaopiniile dumneavoastra. S i este foarte usor sa-i impunet iaceste opinii, cad el este neajutorat. Supravietuirea luidepinde de dLlmneavoastri ' i ; e l este nevoit s a va asculte,Daca ii spuneti: "Nu fii asta", el va trebui s a se opreasca,chiar daca s imtea c a nu facea ceva ra u ~i chiar daca ii- _ , .places ceca ce facea, did at fi prea riscant pentru cl s a se

opuna,o mama adcvarats iipermite copilului e i atat de multalibertate incat chiar daca el doreste s a tread. peste parcreaei,..ea Ii p.ermite acest lucru. Este suficient daca ii explicati:

l '"U" i t e , aceasta e ste pa re re a mea; nu este bine ce faci, darpot i s a faci ceea oe vrei!" Lasati-l s a invetc di n propria sa._ . I ~experienta. Nurnai in aces! fel se va putca matunza; m cazcontrar, el v a ram an e copilaros, asa cum sunt atatia adultiastazi. Ei cresc ca varsta, dar nu si in planul constiintei. Eipot ajunge la varsta de 50 de ani, dar mintea lo r ramane la141


5/8

(JSHO

stadiul de 10-11 ani. Varsta rnentala rnedie a celor mai 'lHIIdintre oameni cste de 13 an]. Cresterea lor se opreste Iaceasta varsta, si s a nu uitam c a aceasta este doar 0 In IIponderata, care ii include In . calcnlul ei si pe cei ca. Albc: tEinstein, Iisus, Buddha. Rezulta c a exists foarte multi oarnci Jcare TIll depasesc varste mentale de 7~8 ani. Asemenoameni nu mai cresc niciodata, ei nu sunt in stare deer Isa-i urrneze pe altii .

Daruiti-le copiilor iubirea dumneavoastra, impartasit i-hexperie nta durnneavoastra , dar nu le impune ti niciodata

I \ ., ..nimic. In acest feI, ei vor creste si se vor tran sfo rm a in a dult:frumo si " .

Cind 81n'tuiscut primul meu copil, Bin simtit elipsrcm-as fj' tuiscut din uou. Ce ne pot: spunc desprc nesteresun e j 1118111e?

Ori de ~'ate ori se naste un copil, odata ell e l se naste~i 0 marna. Inainte ea nu era decat 0 femeie obisnuitavprinnastere, ea a devenit 0 m arna . pie de 0 parte se naste copilul,pie de alta parte se naste marna. Tar 0 marna este cevacomplet diferit de 0 femeie.Exista intre ele 0 deosebire,in treaga lor existents capata a calita te diferita. Inainte,ferneia a fast 0 sotie, 0 iubita, dar dintr ... data, acest lucru.n~ rnai este deloc important. Dupa ce a nascut un copil, Invia ta e i a illtrat c.eva nou. Ea a devenit 0 lna"lna., .

A~a se explica de ce atat-ia b',arbati se t,em de copi,), Lornu, le plac copiii, ca.ci odata CU , ei in relatia lor de eupluapare un al treilea elelnent; eillu num.ai c a , apare, dar devinerapidelementul ce ntraL D up a ce na~te, fe -me ia numai estelliciodata la fel ca l'nainte,. cea pe care 0 ~tia; devine cinevadiferit.Daca Ii mai dore~te iubirea, b a rb 'a tu l t re b ui ,e sa devina26 Nu privi Inainte de a face saJt~Lc C ap. 30 .142 ..

_~,~_~.~ CARTEADESPRE FElv1ElI I ca un fiu p cn tru ea, caci femeia care ~ d~venit . ;nama

l poate 1 " ' 1 " n ic " 1 " 0 ' data. femeia de d l n . ainte. Ea s - a . _~ nut '. 1 , I. '.' .' -- - - . - " 1 -. .,. . .. .. . faci S : '" n g"UI~U 1ucru 'p'e care .1'lormatnu Inal a1ce sa-l tact. ' .-".' ; ~ '-U I. ._, . . .' .... ..'"" ., - . ""'( : '1 de flU Este!I,d po ate face barbatul este sa-l.devllla un te ... ~.;" . . . . . " ' .. _ . " , - 1 : "" a"l 'p lo ate c ap ta iubirea cactu ,ura Inanlera ln care e 11 lTI< ' - - .., ,,)7.asta este orientate acum numai catre coptlul er" ,A - - . . .. . " . . , . ': ". d 0.. temcie d e v i n e mama, in v . i a ~ a e i . . .s .etunC 1 can ' " '. .. -- . .. . - . .I I I I :nnpla ceva de 0 semnificatie cavar~itoare.P~ntru e a, e ste_ _ . ' . : . ' . " ' 1 - - ' - - , renasterc. Daca llll are 0~~a aproape S Im I ar .eu 0 ~. - " Y . . . . . . _ ~ ' - ' " ''. .' b '" lui A" . t - pl'~O" a 'pe l I' np .oslb li sarina tie fo ' a ' . r t e v ie . .ba~ r-atUUJ 11este a I . . '- - . - f -.... '-."nuagin.a:, ' v . . - . ... ,. .'-. .'.. '._ . ..... - , . 'j '. -'.' .. .._.... t . . El 'i~l poate face 0 Idee vaga numalutteleaga ce se?,e re~e . _ '. _ ' -. ' . .,"ctura salt altceva,' l"lea a creat el InSU~lceva, 0 poezlle, .0 pi . '. ' ."_ ..'J._. ' ~ ':",. p . a - e . I n ' ' ' p . : o .e . tu l d e v i n e s u b i t f o a r t e f..r l c . l t . - . , .

~)upa ce creeaza un ." ", . - . -'" ' .. . .' '.' .' ~..-? . ..... ' ,.. m ..... , 1' " inev, de c 'a~t'l nu poate lntelege ce s-a 111tal.nplat.Nimem a .tctneva " '.'." . . .' . . .'. , " . ' . t . '1 " ' a " " ' . - .. d .' e .' e re a .'t i e Pentru el, p o e l n . l l l nu e s t e u . .nprrn ac U ' S I, '. - '-' ;" ., '. . . .... . '.. " .. ," ..-. _. . .1 o oe i - .. E..' . a, nascut dupa 0 mare a'g"ltat1e Interloata"StOlP u poem. '. s-a ,.'v ' ' - : 1 . . . ' , . . ' J

:j i a pus la punet multe Iucrun 'in mtenorul1m . ... . . . . . . ." . ., ~."t ,~-"... un P oem nu inseaml13 a p . fo al) . e . .. 1 1 m . l i . C . ' . ' . ' prmyl OlU~L, '. . . -~ .. - " . Dil1".-.~'.e C . . . U . . n a . 's t e .re . a U ' .nui c o p i l de catre 0 femeie.compala'le I ~"f' -' ". . . .'. ..' -. .. '"aceasta perspectiva, paemul este doar un poerr_:. ?u~~ cc. . """sct t ... ta . a.'murit A t a " t a ' vrem .e ca t s - a aflat In 111teIlorul. .s-a nascu , ga . ".. '. .,1 r-~ ,~ I- ~ ....... . '.' .-. " . . e 'hl..u '1 " e . . ; . . . l . - f o s t viu: i n lTIOmetltll11n c a r e . e x p r e s la s a a .. . .Iu.atp 'o ' .l.'U ., .'. 1 " . . - - ' , . . . . . . ' " . ,.....n- . _- . ."."1d.....'.,..- . '.' .m. 0 " p.i esa de mabilier. Il p o t l atamaforma, e' ,Iev'lne precu .' ". ,.',- '_ '. .','d e . - . . t . . 1 ' ' ' ' . 1 ''. O - t l I" . u n . ' l e a " ' , I - a - gu.nol s a u p o tl f a c e a r lc e e ue un p.ere e .' ,'- .. - .,." ~ , ..,e t, cae i ,e lnu mai traie~te. .' ..... ~c' :-Cand femeia da insa na~tere unUl eO~11, e~ da n~~tere

. . . . " . . ' ~ . . . . . . ' . A . t u . n ' -l" . c a " . n d - p . r l , \ l e c ; ; ; : . t e I I I o c h i i c o p l l l l l u l , . e a 'prlve'~. e ounel \TleL ., .._-' . .,.. -'-(.' .. ...In;raprla e i fiinta . Cand capilul incepe sa creasdi, ea cre~te, w 1 1 1 8l" lnpreuna.cu. e ,- .- -----. -~-:. 1 1 ',,. . . . . r e l . " e t a t a " despre U sus C a p . . ' 1 8.27 s " " '- .' . ~ . l~'a. Co- mu'~tar" E . . .ang_ ]e lel D1ca p ,1' .i . ' . . - _ , _ , ... anlaI"I~". bo ' -f .. .. . '. - 28 lesiti d e pe calea pe care 111ergeti, Cap. 3.

'j ., _ 143


6/8

OSHO.Of, a~~st msraton nebun, dulce, complet solicitant ~'I

epuizant din punct del vedere tizic, dar Incsntstor totusi,numit mstemitste .... De cend scest foe de urtiiicii 8' venstprintrc ~oi ~ scum apl~oapedol ani - nu am i mai avut per:de 0 SljlgUl~ nosptc de somn neintrerupt, aici truicsr desingurii zj de odihrui. Nimic nu mi se pare msi impor tantdecal sa fill prezeuti pentru e~. desi uneori SU11t alat deneindetruinsticd, ~j totul este atilt de tensional si de obositor:Cc gas/Ii amuzsut in acest Iucru? Afutor!

Sa dai nastere unui copil este una, si s a fi i a marna esteeu totul altceva. Orice femeie poate da nastere unui copil;fenomenul este de stu1 de simplu, Dar s a fii marna este 0mare arta este ceva care necesita o mare intelegere.

Dainastere unei fiinte umane: iata cel ma i maret act Ide. 'creatie intre toate!. Femeia trece prin cele noua luni de agonie si extaz.

Cand .scapa de sarcina, munca ei nu s-a tenninat! De fapt,ea a~la a inceput; abia dupa ce copilul se naste incepeadevaratul efort, Cand se naste, orice copil este un OInprimitiv, un barbar; el este un animal, 0 salbaticiune. Marnaeste cea chemata sa-l civilizeze, sa-i ofere cultura, 0 educatiesa-l invete cum s a traiasca, cum sa devina un om adevarat,Aceasta este intr-adevar 0 mare opera.

Nu uitati asadar c a munca dumneavoastra nu s...aincheiat. odata eu nasterea, ci dimpotriva, abia a inceput.Bucurati-val Ati creat ceva de 0 imensa valoare, ati dat-nastere unei vieti, acum trebuie s a oproteja~L Nici unsacrificiu nu este suficientdlema.re pentru 0 asemeneaopera,

""In al doilea rand, nu va luati rolul de marna prea inserios, caci puteti distruge copilul, Seriozitatea dumnea-voastra poate fi distructiva ...Considerati totul un joe ..Aceasta14 4 ., .

, -------" --" ---- CARTEA DE S P RE F.ElvlEI1 1 . . 1 va dirninueaza cu nimic responsabilitatea, dar ea .~utrebuie s a se nansforme in rigiditate. Jucati-va cu copiluldumneavoastra ca si cum ati canta la un instrument muzical.Respectati partitura eu toata seriozitatea, dar lasat~-vaImbataHi de muzidi. Nu uitati de partea personala ainterpretarii. Dad. devenili prea serioasa, copil~l ~a.fi afectatde seriozitatea dumneavoastra si va devem rigid, va fischilodit. Nu-l impovarati prea tare; nu va ganditi s a facetidin e 1 un om maret. Atunci cand spun c a re a li za ti 0 mareopera, r n a refer la dumneavoastra, nu la copil. ~jutan~copilul s a crcasca frumos, s a devina un buddha.' veti de~e01dumneavoastra in:,?ivamama unui buddha. Copllul nu va va

.y A i Vdatora nirnic, dar va Yeti face dumneavoastra lTIf$1Va marebucurie. Prin intermediul copilului, viata dumneavoastdi vacapata un parfum alltln1e. .' ... . .' .'~Copilul este 0 sansa pentru dumneavoastra, 0 sansadata d e D um n,e ze u,.Cele doua capeane in care puteti cade a sunturmatoarele: fie s a neglijati copiIul, obosita de el, fie s a valuati rolul prea in serios, s a plasati asupra lui 0 povara p:eamare, sa-i creati 0 obligatie Ambele variante sunt gre~lt~.Ajutati copilul, dar pentru propria dumneavoastra bucurI:sufleteasdi. S i nu va g2'mditi niciodata di el va datoreazaceva. Dimpotriva, fiti recunosditoare ca .el v-a ales p :dumneavoastdi sa-i fi t i mama. Ulsati spiritul dumneavoastramatern sa infloreasca prin el. .Daca spiritul matem va inflori in dumneavoastdi. IiYetifi de-a pururi recunosditoare copilului. . .Evident, vor fi sacrificii, dar ele trebuie Iacute;," cuseninatate. Numai atunci se poate vorbi de sacrificiu. In cazcontrar, nu poate fi yorba de nici un sacrificiu. Cuvan~l"sacrificiu" provine de la "sacru". Cand un act este caillis145


7/8


8/8

,OSHOel se sirnte frustrat. S i CUlTI ar mai putea s a faca dragoste csotia sa?

Un baiat care a fost intr-adevar dominat de IDBmCl sa ,care a fast redus la 0 obedienta totala, nu vaputea fac ~niciodata dragoste eu 0 femeie, caci de indata ce se v aapropia de ea, va deveni impotent din punet de vede ipsihologic, Cum ai putea face dragoste cu marna ta? Est-imposibil,

Asa se explica de ce a ta tia barbati devin impotenti fata'j ~, -.de sotiile lor, dar nurnai f a t a de ele. Alaturi de prostituate e inu se simt deloc impotenti, Pare ciudat: de ce TIU se simt ,e iimpotenti si fatade prostituatev Pentru simplul motiv cal ejnu se pot gandi la marna lor ca la 0 prostituata; acest lucreeste imposibil. Mama lor, 0' prostituata? Prostitutia este

- ." "lume aparte. In schimb ei isi proiecteaza mama asuprasotiilor lor . Soria devine astfel doar un ecran. Ei ar vrea casotia sa aiba grija de ei ca de un copilas, iar daca ea refuza,se simt ofensati.~

;0In lume exists mii de oameni nevrotici si psihopati dincauza mamelor lor.

Iar Buddha spunea, "C,e dulce e s a fi i marna". Probabilc a se referea la altceva, I n nici un caz nu putca avea I I Ivedere 0 mama evreical Desigur, nu se referea n ici lasimplul act al nasterii, caci prin el 0 femeie nu devineautomat a . mama dulce. Spiritul matern este un fencmencomplet diferit. EI estc ceva absolut uman, care transcendetotal animalitatea, El nu are nimic de-a face ell biologia.,E_1este iubire, iubire pura, iubire neconditionata,,Atunci cand 0 mama iubeste neconditionat ~-si numaio mama poate iubi neconditionat - copilul invata fericirea

" ;de a fi iubit neconditionat, EI devine astfel capabil s a148

..

CARTEA DESPRE F EM E / - --~ ~-~ ~iube asca e l insusi neconditionat. Iar a iubi neconditionatmseamna a fi religios.

Pentru 0 feme i e , acest lucru este eel mai usor lucru dinIurne pentru c 'a ea este pregatita in m od natural pentru cl .II Jev,enind mama, ea se afla la limita transcenderii biologiei.l 'oti fi 0 m ama chiar si tara s , a dai nastere unui copil, Poti

i\.Ii u mama pentru toata lumea . Iti poti manifesta spiritulmatern fa!a de un copac, f a t l a de un animal . El este 0 calitateinnascuta (dar potentiala) a femeii,

Spiritul matern inseamna s a fii capabil s a iubestiuecondit ionat , s , a , . iub esti pe - cineva pentru simpla bucurie aiubiri i , s a ajuti p 'e c in ev a s a creascapentru simpla fe ricire d ea sti c . a l-ai ajutat S , a L creases.De pilda, un t e rapeut autentic este 0 marna. Daca nudispune de spirit matern, atunci nu este un terapeut adevarat,ci doar un profesionist care exploateaza oamenii, profitandde sufe rin ta lor" U n terapeut a ute ntic e ste 0 mama . El e steca un pantec pent ru pacientul sau. Salvandu ..., e l ii of e r aacestuia 0 noua nastere , 0 noua fila, curata, pe care acestals i poate rescrie viata de la in ce pu t.

Asta inteleg eu atunci cand vorbesc despre ".psihologiaunui buddha" .. Aceasta este adevarata terapie. Un :maestrueste un terapeut adevarat; insasi prezenta lui este terapeutica,El te incon jcara cu. iubirea ~i cu . sfaturile lui intelepte la felca 0 marna. El este ca un nor care te inconjoara depretutindeni, din toate partile, In toate dimensiunile, la fel cao marna".

30 Dammapadba: Calea lui Buddha: Vol. 9, Cap. 7.149

Maternitatea-osho

Documents

Transcript of Maternitatea-osho