Materii Prime Si Materiale

7/22/2019 Materii Prime Si Materiale

1/11

MATERII PRIME IMATERIALE


2/11

M

A

T

E

RI

A

L

E

ME

T

A

L

I

C

E

F

E

R

O

A

SE

N

E

F

E

R

O

A

S

E

Metale

Aliaje

Metale

Aliaje

FIER

OTEL

FONTA

Pe baza de cupru: alama (Cu-Zn),bronz (Cu-Sn), nichelina (Cu-Ni)

Pe baza de staniu si plumb: aliaje de lipit,aliaje tipografice, aliaje pentru invelisuri

Pe baza de aluminiuduraluminiu (Al-Cu-Mg), siluminiu (Al-Si)

Pe baza de nichel si cromnicrom, invar, platinit

Cupru, zinc, plumb, aluminiu,aur, argint etc.

Pe baza de zinczamak-uri

CLASIFICARE


3/11

FONTA

Este un aliaj al fierului cu carbonul (2,14-6,67%) ce contine si nemetale, precum: siliciu,

mangan, sulf, fosfor. Se obine n furnal din amestecul de minereu, cocs, calcar (drept

fondant) introduse mpreun n straturi succesive. Fonta topit se toarn n forme speciale

numite lingotiere.

CLASIFICARE

Fonte brute (de prima topire)

- Fonte nealiate (pentru obtinerea otelului sau retopire si turnare in piese);

- Fonte aliate (ca adaos pentru obtinerea otelurilor speciale).

Fonte turnate in piese (de a doua topire)

- Fonte albe, folosite la fabricarea pieselor rezistente la uzura;

-Fonte cenusii, utilizate pentru piese turnate;

-Fonte maleabile, folosite pentru obtinerea pieselor mici sau cu pereti subtiri


4/11

OTELUL

Este aliajul ce se obtine din fonta bruta prin reducerea continutului de carbon la

0,04-2,14%. Retopirea fontei brute se face in cuptoare elctrice sau in convertizoare.

CLASIFICARE

- dupa compozitia chimica:

- dupa destinatie:

- dupa forma de livrare

-oteluri aliate (elemente de aliere: crom, nichel, wolfram etc.)

- oteluri nealiate (oteluri carbon)

-oteluri pentru constructii metalice sau de masini

-oteluri cu destinatie speciala

-oteluri pentru scule aschietoare

-oteluri inoxidabile si anticorozive

-oteluri deformabile

-oteluri turnate in piese

-oteluri laminate

Proprietile materialelor metalice

Proprietati mecanice

duritatea

elasticitatea

plasticitatea

rezistenta la rupere

rezistenta la oboseala

Proprietati fizico-chimice

culoarea

luciul metalic

densitatea

fuzibilitatea

dilatarea termic

conductibilitatea termicaconductibilitatea electrica

rezistena la coroziune

magnetismul

Proprietati tehnologice

capacitatea de turnare

forjabilitatea

prelucrabilitate prin achiere

maleabilitatea

Ductibilitatea

sudabilitatea


5/11

MATERII PRIME SI MATERIALE PLASTICE

Materialul plastic a fost inventat n 1860 de un englez (Alexander Parkes) i a

constituit un nlocuitor sintetic al sticlei. El a ajutat la descoperirea celuloidului.

Celuloidul este un material plastic durabil, fabricat in Statele Unite in 1870, fiindutilizat pentru a nlocui fildeul bilelor de biliard.

Materialele plastice sunt substane sintetice de origine organic obinute din polimeri.

Polimer = Substanta macromoleculara a carei molecula este formata prin

unirea in lant a doua sau mai multe molecule de monomer

Materia prim pentru obinerea materialelorplastice

Liantul (masa de baza) reprezentata de:

* hidrocarburi obtinute prin distilarea petrolului;

* rini (substante solide cu aspect sticlos).

Umplutura (determina proprietatile mecanice ale materialului plastic) poate fi formata din

substante organice (faina de lemn, tesaturi din bumbac, tesaturi din fibre sintetice) sau anorganice

(azbest, sticla, mica, talc etc.)

Plastifianti (au rolul de mari plasticitatea la cald)

Stabilizatori (asigura mentinerea in timp a proprietatilor materialelor plastice)

Coloranti

Materiale de armare (fibre, fulgi din sticla)

Fungicide si insecticide -cresc rezistenta materialelor plastice la actiunea microorganismelor

Agenti de odorizare (corecteaza mirosul)

Agenti de ignifugare (cresc rezistenta la foc a materialelor plastice)


6/11

CLASIFICAREA MATERIALELOR PLASTICE

Dupa modul de comportare la aciunea cldurii, materialele plastice pot fi:

-termoplasticesunt acele materiale plastice care la cldur devin plastice iar prin rcire se

ntresc. Procesul este reversibil.

Exemplepolietilena (PE) - filme, folii, pahare, castroane,jucriietc.

polistirenul (PS) - carcase tv, radio, telefon, pixuri, stilouri, pahare, castroane,jucriietc.

policlorura de vinil (PVC)piese pentru instalatii de apa sau electrice etc.

poliesteri tip PET- tastatura, mouse, techere,carcase, sticle, acoperiurietc.

plexiglas - lentile, industria automobilelor, si aeronautic, medicina (lentile de contact) etc.

teflon -medicina (produse ortopedice, instrumente medicale), electrotehnica (stechere, soclu),

ndustria chimica (aparate de laborator) etc.

Poliamida PA (nailon)- industria auto, materiale sportive (patine cu rotile, clapari de schi)

- termorigidesunt casante la rece si se ntrescla caldura. La o nourenclzire, acestea

nu se mai deformeaz. Procesul este ireversibil.

Exemple.

melamina - industria electrotehnic,fabricarea mobilei etc.

bachelita - carcase, mnere tigi, produse ornamentale si de podoaba etc.

poliuretan (PU) - ca spumizolatoare, perne, saltele, bureide baie sau de terstabla etc.

poliesteri


7/11

Proprietile materialelor plastice:

densitatea 0,91,8 g/cm3;

dilatarea termic(de cteva ori mai mare dect la metale ialiaje);

conductibilitatea termic (de cteva ori mai mic dect la metale i

aliaje);

conductibilitatea electric (sczut, sunt rele conductoare de

electricitate);

rezistenala rupere (depinde de rezistenamaterialului de umplere sau

de armare);

rezistena la oc (bun folosite pentru ochelari i cti de protecieetc.);

prelucrabilitatea prin achiere (foarte bunse pot tia,strunji, freza,

gurietc.)

stabilitatea chimic(bunpot fi utilizate pentru transportul uleiurilor, a

unor acizi etc.);biodegradarea (bununele pot fi atacate de anumite bacterii, ciuperci,

insecte).

n urma arderii materialelor plastice rezult cantiti mari de cldur

(900010000 Kcal/Kg, comparativ cu lemnul 38004000 Kcal/Kg).


8/11

MATERII PRIME SI MATERIALE DIN CAUCIUC

Cauciucul este un produs natural de origine vegetala sau sintetic obtinut prin

reactii de polimerizare

Cauciucul natural se extrage din seva (latex) arborelui de cauciuc din tinuturile

tropicale ori din sucul unor plante care cresc in zona temperata. Latexul contine 35%

cauciuc, 60% apa si alte substante (substante minerale, zaharuri, proteine etc.)

Latex Evaporareaapei Vulcanizare

Cauciuc brut

(crep)masa elasticagalben-bruna

Cauciucvulcanizat

Pentru obinerea unor produse fabricate din cauciuc (i n funcie i de destinaia acestora)se mai pot utiliza:

plastifianiau rol n mrirea plasticitii i prelucrabilitii ;

materiale de umpluturpentru mbuntirea proprietilor mecanice

(oxizi metalici, azbest, argil, talc)confer noului produs rezisten

negrul de fumeste utilizat pentru fabricarea anvelopelor

colorani

ageni de vulcanizaresulf, seleniu;

acceleratori de vulcanizarereduc durata i temperatura operaiei de vulcanizare

antioxidanireduc fenomenul de mbtrnire a cauciucului


9/11

CAUCIUCUL SINTETIC

Cauciucul sinteticse obine din unele hidrocarburi gazoase (ex. gazele de

rafinrie).

n stare brut, cauciucurile sintetice au proprieti sczute ns pot fi folosite

diverse materiale de adaos pentru mbuntirea acestora (negru de fum,

plastifiani, ageni de vulcanizare, acceleratori).

Cauciucul regeneratrezult prin transformarea produselor uzate din cauciuc n

materiale cu plasticitate bun, care se pot apoi prelucra.

PROPRIETATI

elasticitatea (cauciucul vulcanizat are elasticitate mare);

plasticitatea (cuciucul brut este plastic)

rezistena la rupere si frecare (variaza cu temperatura si starea de prelucrare:

brut sau vulcanizat);mbtrnirea (apare dup o expunere indelungata la aer, cauciucul

transformandu-se intr-o masa lipicioasa sau sfaramicioasa).

densitatea (0,91- 0,94g/cm)

material dielectric (folosit ca izolator)


10/11

M TERII PRIME I M TERI LE DIN STICLSticlaeste un material obinut prin rcirea rapid a unei topituri pnla

solidificare.Materiile prime principale folosite la fabricarea sticlei sunt:

1. Nisipul cuarosse gsete n natur sub formde zcminte.

Principalul component este dioxidul de siliciu (cuarul). Mrimea granulelor trebuie

s fie cuprins ntre 0,1-0,5 mm, iar forma lor se consider mai bun cnd este

neregulat i coluroas.

2. Sodcalcinatse introduce n amestecul de materii prime sub form granular

cu scopul de a reduce temperatura de topire a nisipului

3. Calcarul (sau piatra de var) - foarte rspndit nnatur, are culoarea alb cunuane de roz. Are rolul de a face sticla rezistent la ap i la alte substane chimice

4. Alte materii prime

Afinaniicur masa de sticl de bulele de gaz, n timpul topirii, avnd rol de

limpezire.

Decoloraniinltur culoarea galben-verzuie dat de oxizii de fier, obinndu-se o

sticl transparent.

Coloranii confer sticlei culoarea dorit.

Cioburile de sticl determin importante economii.


11/11

Sticla pentru ambalaj i articole de menaj (borcane, pahare, cni,

vaze, farfurii). Din aceast categorie face parte i sticla de cristal care conine

minim 9% oxid de plumb

Sticla pentru construcii; sticl pentrugeamuri, elemente de zidrie

(crmizi, igle, plci)

Sticla pentru laborator; pentru aparatur special de laborator, fiole

pentru medicamente, articole rezistente la foc.

Sticla optic, din care se fabric lentile pentru ochelari sau pentru

aparatura medical i tiinific

Fibrele de sticl se obin din sticl topit trecut prin orificii foarte mici

(nur, pnz, vat)

Sticla de acoperire se aplic produselor de ceramic (glazura)si metal

(email)

PROPRIETI

Densitatea2,2-6,5 g/cm3,cea mai grea fiind sticla de cristal cu peste 50 % oxid de plumb;

Rezistena mecaniceste ridicat, sticla de ambalaj rezista la manipulri i transport; sticla de

geamuri rezist la ocuri, sticla optic se zgrie greu etc.

Duritateaeste bun cu excepia sticlei de cristal.

Rezistena chimic i termicsunt ridicate.

Transparenadetermin utilizarea sticlei n industria optic
http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.bizoo.ro/img/Oala-din-fonta-emailata--039-039-cocotte-039-039--26-cm/img180/sale/62736_1193124083.jpg&imgrefurl=http://www.bizoo.ro/firma/Artgastro/vanzare/20884/Oala-din-fonta-emailata--039-039-cocotte-039-039--26-cm&usg=__PMQIOmXTW6q2PhJQme2s3PzpUlA=&h=180&w=180&sz=5&hl=ro&start=8&um=1&tbnid=JzJ19BA6PJx_YM:&tbnh=101&tbnw=101&prev=/images%3Fq%3Doale%2Bemailate%26hl%3Dro%26rlz%3D1R2GGLL_en%26sa%3DG%26um%3D1http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.greencitysrl.ro/images/articole/vata%2520de%2520sticla%2520URSA.jpg&imgrefurl=http://www.greencitysrl.ro/Materiale_de_constructii_/Vata_bazaltica_placi/vata-bazaltica-isover-a17.html&usg=__H-aYSH3S95QxR9432nek4y-hCKM=&h=381&w=425&sz=93&hl=ro&start=9&um=1&tbnid=JDAjtP7ywSs5XM:&tbnh=113&tbnw=126&prev=/images%3Fq%3Dvata%2Bde%2Bsticla%26hl%3Dro%26rlz%3D1R2GGLL_en%26sa%3DG%26um%3D1http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.munposan.ro/pictures/BMCR02.jpg&imgrefurl=http://www.munposan.ro/laborator_anatomie_patologica.php&usg=__aigyghyHgJA3ZCtqhGUC0MviMNw=&h=578&w=463&sz=48&hl=ro&start=4&um=1&tbnid=nC_U9uLrRcfu9M:&tbnh=134&tbnw=107&prev=/images%3Fq%3Dmicroscop%26hl%3Dro%26rlz%3D1R2GGLL_en%26um%3D1http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://i0.data.avantaje.ro/26A44F8A4064B82BD677F5C5E53C4D431/w-fiole-gerovital-plant-3.jpg&imgrefurl=http://www.avantaje.ro/Frumusete-moda/Noutati-cosmetice-Shopping/Fiolele-Gerovital-Plant-Tratament.html%3Fa%3D5792/970053&usg=__RaDxwQ-2ViP7tATKAC7VAOZnzEw=&h=414&w=350&sz=18&hl=ro&start=16&um=1&tbnid=2UHbH5bDyXJc7M:&tbnh=125&tbnw=106&prev=/images%3Fq%3Dfiole%26ndsp%3D20%26hl%3Dro%26rlz%3D1R2GGLL_en%26sa%3DN%26um%3D1http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.infoconstruct.ro/clienti/poze/48752009-06-30_sticla-semineu-geam-semineu_15_39494.jpg&imgrefurl=http://www.infoconstruct.ro/anunt_24039-Sticla%2Bsemineu,%2Bgeam%2Bsemineu,%2Bsticla%2Btermorezistenta,%2Bgeam%2Btermorezistent,%2Bsticla%2Bgeamuri%2Bseminee.html&usg=__F2IFoh-Zi7KJOBY6jShFSDalVUE=&h=600&w=621&sz=168&hl=ro&start=1&um=1&tbnid=2rliGi2EQDLUFM:&tbnh=131&tbnw=136&prev=/images%3Fq%3Dsticla%2Bpentru%2Bgeamuri%26hl%3Dro%26rlz%3D1R2GGLL_en%26sa%3DG%26um%3D1http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://farm4.static.flickr.com/3127/2724756196_dcbe5f158c.jpg&imgrefurl=http://www.ideigeniale.ro/personal/coca-cola-la-sticla-de-aluminiu&usg=__JPRtrwohswjR-B6anlwZOEqaoUI=&h=500&w=375&sz=90&hl=ro&start=9&um=1&tbnid=8x1YkHdveJeldM:&tbnh=130&tbnw=98&prev=/images%3Fq%3DSticl%25C4%2583%2Bpt%2Bambalaj%26ndsp%3D20%26hl%3Dro%26rlz%3D1R2GGLL_en%26sa%3DN%26um%3D1http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.bizoo.ro/img/Oala-din-fonta-emailata--039-039-cocotte-039-039--26-cm/img180/sale/62736_1193124083.jpg&imgrefurl=http://www.bizoo.ro/firma/Artgastro/vanzare/20884/Oala-din-fonta-emailata--039-039-cocotte-039-039--26-cm&usg=__PMQIOmXTW6q2PhJQme2s3PzpUlA=&h=180&w=180&sz=5&hl=ro&start=8&um=1&tbnid=JzJ19BA6PJx_YM:&tbnh=101&tbnw=101&prev=/images%3Fq%3Doale%2Bemailate%26hl%3Dro%26rlz%3D1R2GGLL_en%26sa%3DG%26um%3D1

Materii Prime Si Materiale

Documents

Transcript of Materii Prime Si Materiale