MATERIALE DENTARE

CURS 2

MATERIALE PENTRU OBTURATII CORONARE (RESTAURARI CORONARE)

Totalitatea materialelor utilizate pentru restaurarea leziunilor odontale.Se urmareste suprimarea durerii, tratamentul plagii dentinare si restaurarea coronara.

CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE– criterii:1) starea de plasticitate:

a) plastice ;b) neplastice (incrustatii).

Cele plastice pot fi: fizionomice: cimenturi silicat au origine

cimenturi silico-fosfat; mineralarasini acrilice simple au originerasini epoxidice; organicamateriale organominerale(mixte):rasini cu armatura (semiinterpenetrate)

rasini compozite ; compomeri

nefizionomice(metalice) – amalgame.2)dupa perioada de timp de utilizare in stomatologie: Clasice: cimenturi silicat

cimenturi silico-fosfaticeamalgameaurul precipitat.

Moderne: rasini acrilice armate ;rasini compozite ;cimenturi ionomere de sticla (C.I.S.) ;compomeri ;ormoceri

Proprietatile generale ale materialelor de obturatie coronara

Plasticitatea - starea in care materialul pentru obturatie coronara poate fi introdus in cavitate.Materialul trebuie sa prezinte o faza plastica de adaptare (initiala) si o faza plastica de lucru (sculptare).

Stabilitatea chimico-volumetrica sa nu se dilate sau sa se contractesa nu se dizolve in mediul bucal

Aderenta: sa adere in regiunile marginale ale cavitatii; ideal ar fi aderenta chimica (rasinile armate sunt mentinute mecanic, ormocerii nu prezinta aderenta chimica pura)

Conductivitatea termica: sa prezinte valori scazute, apropiate tesuturilor dure dentare pentru a opri transferul de caldura catre organul pulpar.

Culoarea : identica sau apropiata de cea a dintilor naturali .

Proprietati secundare ale materialelor de obturatie coronara

Timpul de priza:sa se inscrie in normele ISO( 3-5 minute). Ablatia :sa se realizeze cat mai usor. Prepararea, aplicarea, finisarea :sa se realizeza cat mai usor.

CIMENTURI SILICAT

Elaborate la inceputul mileniului doi, au dominat aproape 100 ani pana in anii ’80.

Forma de prezentare   : a) sistemul bicomponent(conventional) : pulbere/lichid (flacoanele din material

plastic, sticla inchisa la culoare). Culoarea si denumirea se afla pe flacon, nuante intre 16-18.

b) sistemul predozat (capsulat).Partile reactante (P+L) sunt aplicate intr-un microrecipient (capsula) fiind separate de o membrana din staniol.

Denumiri comerciale:a) FRITEX ;(Spofa)

FOSPHATZEMENT (Bayer)FIXODONT (Detrey)

b) PHOSPHOCAP predozateSILICAP (Vivadent)

Compozitie   : pulberea : -cuart (bioxid de siliciu):31,5-41,6%

-alumina (oxid de aluminiu) :27,2-29,1% ;-fluoruri :13,3-22% ;-oxizi de calciu :7,7-9% ;-oxizi de sodiu :7,7-11,3% ;-oxizi de zinc :0,1-2,9% ;-pentaoxid de fosfor :3,5-5,3%.

lichidul : -acid fosforic :48,8-55,5% ;-neutralizanti: alumuniu:1,5-2%

zinc:4,2-9,1%.Dozarea /Prepararea:Dozarea: a)extemporanee:1,6 g pulbere/0,4 ml lichid.

b)industriala: in capsule.a) dozarea se face cu lingurite din plastic (pulberea) ; pentru lichid flacoanele sunt prevazute cu picurator.Se aplica pe o placuta de sticla.

Lichidul se aplica ultimul pe placuta deoarece exista riscul evaporarii.Se recomanda partea lucioasa a placutei pentru a nu fi contaminat amestecul de alte

impuritati ce exista pe partea mata a placutei.b) capsulele contin cele doua componente. Intre ele exista o membrana sau un disc ce sunt perforate astfel ele intra in reactie.

Prepararea   :

2

a) clasic(manuala);b) cu mixere speciale (cu mixerele);

a) se inglobeaza in lichid ½ din pulbere cu o spatula din inox sau din material plastic sau agat.Cantitatea ramasa de pulbere se introduce treptat in lichid rezultand o pasta vascoasa cu aspect mat.Timpul de spatulare pana la 1 minut.

Aplicarea in cavitate   : - ideal :cand suprafata este mata si la ridicarea pe verticala se formeaza un con care tinde sa revina la forma initiala.

b) cu mixere speciale (Silamat, Duomat, Cap vibrator). Se introduc capsulele dupa prealabila perforare a membranei din interiorul capsulei. Timp de preparare : 10-20 secunde.

Avantajele metodei moderne : se evita erorile dozarii extemporanee ; se scurteaza timpul de lucru, dar si de priza ; se obtine o buna omogenizare.

Dezavantajele metodei moderne : pentru incepatori este necesar un timp de priza mai lung ; cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara ; metoda este scumpa.

Tehnica de lucru: dupa o prealabila conditionare si tratare a plagii dentinare (liner ca baza primara si cimenturi

(FOZ, CIS) ca baza secundara) ;  !!!!!Este obligatorie protectia plagii dentinare in cazul cimenturilor silicat fiind cele mai toxice (sunt situate la limita inferioara a biocompatibilitatii). Se infiltreaza cohorta microbiana si ajunge la pulpa prin tubulii dentinari.

aplicarea se realizeaza din profunzime in exterioriul cavitatii, usor in exces. Se mentine in cavitati cu benzi de celuloid 2-3 minute = priza primara (conformatoare de celuloid tip coroane pe care le adaptam) ;

finisare, prelucrare. Se indeparteaza excesul, prelucrarea primara la 10 minute de la priza primara) Indicat ar fi ca finisarea sa aiba loc la 24 ore.

Reactia de priza   : reactie acido-bazica.I) particulele (pulberea) sunt dizolvate superficial in lichid astfel incat cam

20% din pulbere participa la reactie rezultand un silicagel hidratat.II) reactia acid-baza se intensifica, ionii metalici migreaza la suprafata

particulelor de sticla si precipita ca fosfati, fluoruri rezultand un gel silicic (ce contine partile de sticla)

III) cimentul are structura stratificata :1) particule de sticla ;2) particule acoperite  de gelul silice ;3) particule in gelul amorf ;4) fosfatul de aluminiu.

3

Timpul de priza : (3-5 minute) este dependent de : temperatura mediului ambiant ; marimea particulelor ; proportia pulbere-lichid ; timpul de preparare.

Proprietati   : fizionomia: initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator

smaltului, ce se datoreaza aluminosilicatului. Se deterioreaza in timp scurt, devin opace in contact cu mediul bucal, respiratia orala, la persoanele ce consuma citrice.

stabilitatea volumetrica: coeficientul de dilatare este mic; ele se contracta datorita reactiei exoterme (pierde apa). Contractia lineara :0,15-0,3% si contractia volumetrica :3-3,5%. Apare fenomenul de separatie marginala.

rezistenta mecanica : este asemanatoare dentinei, inferioara amalgamelor.Au rezistenta mecanica buna la compresiune asemanatoare cimenturilor fosfatice.

aderenta : se mentine datorita factorului mecanic, nu adera chimic. stabilitatea coloristica :se modifica in timp, in zonele abrazate, la nivelul marginilor

rezultand infiltratie marginala. biologic : au efect carioprofilactic :datorita fluorurilor din compozitie.Sunt

pulpotoxice(lichidul in exces).Se dizolva in mediul bucal (igiena precara, PH acid). conductivitate termica: are valori mici ceea ce contracareaza transmiterea variatiilor termice

catre pulpa.

Indicatii: obturatii clasa III; obturatii clasa I pe fetele orale ale dintilor frontali ; obturatii clasa V (azi contraindicate)

Contraindicatii   : cavitati clasa IV ; cavitati clasa I, II zona laterala.Azi s-au inlocuit cu cimenturile ionomere ; marii consumatori de citrice.

Recomandari practice   : alegerea culorii sa se efectueze la lumina naturala ; dozarea /prepararea dupa fabrica producatoare (prepararea la 20OC); aplicarea sa se realizeze dupa tratamentul plagii dentinare( aplicarea de lineri si a obturatiei

de baza); se contraindica aplicarea silicatului, rasinilor acrilice, compozitelor peste baza de

eugenat de zinc (eugenolul le modifica culoarea si le plastifiaza ) ; prelucrarea/finisarea :a) grosiera :dupa 10 minute ;

b) ideala :la 24 ore. protectia obturatiei coronare cu lacuri dentare si varnishuri .

4

CIMENTURI SILICO-FOSFATICE

Pentru a imbunatati proprietatile cimenturilor silicat si pentru a elimina dezavantajele cimenturilor silicat aceste materiale sunt o combinatie intre cimentul silicat si cimentul fosfat de zinc).Cu toate acestea prezinta :Dezavantaje:

contractia volumetrica:3-3,5%; rezistenta mecanica ; solubilitatea ; opacitatea.

Compozitie   : ciment fosfat de zinc - substanta de baza oxizi de aluminiu, fier pentru proprietati optice.

Aceste cimenturi sunt mai dure, au o solubilitate mai mica si o transluciditate acceptabila.

Denumiri comerciale   : TRANSLIT (Mertz)ARISTOS (Spofa);INFANTID (Spofa) ;FELSERIT (Spofa)

Etapele :prepararea, aplicarea sunt asemanatoare cu cimenturile silicat.Indicatii   : Obturatii provizorii la dintii definitivi ;Obturatii definitive la dintii temporari ;Turnare modele (caracter istoric);Fixarea coroanelor integral ceramice(caracter istoric).

AMALGAME DENTARE

Combinatia dintre un metal (Hg) cu unul sau mai multe metale.Utilizare   : restaurari coronare in zonele posterioare ale arcadelor dentareDin punct de vedere mecanic sunt materiale superioare tuturor celorlalte materiale.

Dezavantaje: Culoarea metalului; Procese fizico-chimice; Transmit usor variatiile termice; Infiltreaza tesuturile dure si le modifica coloristic; Coroaziune masiva (argintul este cel mai putin stabil in mediul oral)

Clasificarea amalgamelor dentare :

5

1. Dupa procentul de cupru (dupa Craig ) A. aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) : pilitura

particule sferice.B. aliaje cu continut mare de cupru (mai mare de 6% 13%) : pilitura aliaj bifazic

particule sferice ;Pot fi si aliaje unifazice –particule sferice.

2. Dupa numarul metalelor   : binare: mercur+cupru; ternare:mercur+argint+staniu; cuaternare: mercur+argint+staniu+zinc. cu 5-6 elemente.

3. Dupa generatie: conventionale (continut scazut de cupru) ; cu faza dispersata (bifazice) ; amalgame cu continut crescut de cupru. moderne.

Forma de prezentare   : pulberea : pilitura :particule cu forma neregulata, sferice sau lamele ce se obtin prin

frezare industriala (argint-staniu) dupa ce s-au tratat in prealabil.particule sferice : se obtin prin atomizare, lingoul de argint-staniu este introdus

intr-o camera ce contine gaz inert in care este topit, se obtin picaturi care in prezenta gazului inert se transforma in particule sferice(2-43)

lichidul : mercurul, se solidifica la –38,90C. Fierbe la 356º C. Se aliaza relativ usor cu metale ca aurul, argintul, cuprul, staniul, zincul. Nu se poate alia cu :nichelul, cromul, cobaltul, fierul.

Dozarea:a)extemporanee – partile reactante se aplica in mojar/pistilb)industriala – in capsule, se masoara greutatea foarte exact; componentele sunt separate de

un disc din staniol sau material plastic; capsulele se introduc in mixere.

Prepararea:a)manuala: in mojar; dozarea se face functie de cavitate. Se impregneaza pilitura se amalgameaza rezultand o pasta cu o plasticitate de adaptare si de lucru necesare obturarii coronare.b) mecanica : Avantaje: dozare exacta ;

nu se contamineaza partile reactante;nu ne contaminam ;plasticitatea este cea indicata.

Dezavantaje : metoda manuala :dozare incorecta ;plasticitate crescuta datorita mercurului crescut ; proportia ideala mercur/pilitura este de 40-45% mercur restul fiind pulbere.

Mecanismul de priza   : a) dizolvarea particulelor datorita mercurului ;

6

b) impregnare ;c) amalgamare ;d) cristalizare (priza).

Amalgame conventionale   : 1) Ag3Sn4 +Hg Ag2Hg3 +Sn7-8Hg+Ag3Sn (nereactionat)(faza ) (faza 1) (faza2)2) miezul amalgam +Hg 1+2+3) 1+2 matrice de care se leaga nereactionat ;4) rezistenta la coroziune 12Faza 2 este cea mai sensibila la coroziune.Cu cat 1 si2 este mai mica cu atat rezistenta mecanica si parametrii amalgamelor sunt superioare.Aliajele de cupru au un continut final de 2 foarte redus.

Timpul de priza finala :la 24 ore.Este dependenta de :

faza aliajului. Sunt amalgame faza - priza lentafaza,-priza rapida.

proportia pilitura /Hg ; Hg priza ; dimensiunea particulelor :particulele sferice determina o priza scurta. presiunea de condensare

7