1

RODICA CONSTANIN ST NESCU ST NESCU

MATERIALE I SUBSTAN E CHIMICE FAVORABILE

MEDIULUI ÎNCONJUR TOR

Editura Universit ii din Pite ti, 2009

ISBN: 978-973-690-949-8

2

Copyright © 2009 – Editura Universit ii din Pite ti

Toate drepturile asupra acestei edi ii sunt rezervate Editurii Universit ii din Pite ti.

Nici o parte din acest volum nu poate fi reprodus sub orice form , f permisiunea scris a autorilor.

Editor: lector univ. dr. Sorin FIANU

Referen i tiin ifici:

- prof. univ. dr. Ion Iorga Sim n - conf. univ. dr. Dumitru Chirle an

Lucrarea are la baz materiale realizate de autori în cadrul proiectului SOCRATES/Grundtvig cu num rul de referin 101067-CP-1-2002-1-UK-

GRUNDTVIG-G1 finan at de c tre Comisia European . Materialele respective reflect doar opiniile autorului, iar Comisia nu poate fi

considerat responsabil pentru nicio utilizare a informa iei con inute de aceasta

ISBN: 978-973-690-949-8

Editura Universit ii din Pitesti

Str. Târgu din Vale, nr.1, 110040, Pite ti, jud. Arge

tel/fax: 40248 21.64.48

3

CUPRINS

Introducere ................................................................................................... 5

1. Materiale i substan e chimice moderne utilizate de oamenii obi nui i .. 7

1.1. Materiale ........................................................................................ 7

1.1.1. Materiale de construc ie moderne ............................................ 7

1.1.2. Materiale incluse în structura aparaturii casnice ..................... 21

1.1.3. Materiale pentru îmbr minte .............................................. 25

1.1.4. Materiale pentru ambalaje ..................................................... 34

1.2. Substan e chimice ......................................................................... 43

1.2.1. Substan e chimice în hran .................................................... 44

1.2.2. Substan e chimice în medicamente i cosmetice .................... 48

1.2.3. Substan e chimice pentru uzul casnic ..................................... 51

1.2.4. Substan e chimice pentru gr din rit ....................................... 54

1.2.5. Substan e chimice în de euri casnice ..................................... 55

2. Materiale i substan e chimice în casa modern – beneficii i poten ial

negativ........................................................................................................ 61

2.1. Materiale i substan e cu grad de risc ridicat ................................. 63

2.2. Materiale plastice ......................................................................... 71

2.3. Aditivi în alimente, medicamente i produse cosmetice ................ 76

2.4. Clasele de risc pentru materiale i substan e chimice .................... 89

2.5. Cele mai periculoase substan e chimice casnice ............................ 90

3. Alternativa: materiale i substan e chimice ecologice .......................... 94

3.1. Materii prime refolosibile pentru ob inerea materialelor plastice ... 97

3.2. Alternative la substan e chimice casnice ....................................... 99

4. Ce putem face? ................................................................................. 104

4.1. Criterii i sugestii pentru construc ia mai s toas a unei case... 110

4

4.2. Solu ii simple i ieftine, pentru reducerea, sau eliminarea multor

poluan i ................................................................................................ 111

4.3. Utilizarea în siguran a substan elor chimice casnice ................. 111

4.4. Utilizarea pesticidelor ................................................................. 113

4.5. Eliminarea selectiv a de eurilor ................................................ 116

4.6. Reducerea materialelor periculoase în cas ................................. 119

4.7. 20 pa i simpli pentru a reduce înc lzirea global ........................ 125

ANEXE .................................................................................................... 129

ANEXA 1 ............................................................................................. 129

ANEXA 2 ............................................................................................. 132

ANEXA 3 ............................................................................................. 134

ANEXA 4 ............................................................................................. 136

ANEXA 5 ............................................................................................. 143

Bibliografie .............................................................................................. 148

5

Introducere Istoria cercet rii asupra materialelor în decursul mai multor secole

este plin de remarcabile descoperiri i inova ii. Într-o prim etap ,

cercet torii s-au concentrat asupra identific rii propriet ilor materialelor cu

care oamenii erau obi nui i în via a de toate zilele. Mai târziu, cercet torii s-

au concentrat asupra dezvolt rii de noi materiale cu noi propriet i, în scopul

îmbun irii vie ii oamenilor. Finalmente, în zilele noastre, cercetarea este

dedicat controlului propriet ilor materialelor la scar atomic i molecular .

sura în care se poate exercita un astfel de control depinde foarte mult de

tehnologiile i de echipamentul folosite.

Datorit preocup rilor în cre tere asupra mediului înconjur tor i

nevoilor pentru dezvoltarea durabil din ultimii ani, s-au efectuat cercet ri

semnificative pentru a dezvolta materiale lipsite de risc.

Datorit obliga iilor ferme pentru men inerea unui mediu înconjur tor

curat, multe companii au dezvoltat diferite materiale ecologice i lucreaz

continuu pentru a minimiza impactul asupra mediului înconjur tor al

diferitelor materiale i produse finite, odat cu maximizarea calit ii

produselor.

În anii recen i, o mare cantitate de capital, know-how, i eforturi au

fost cheltuite pentru perfec ionarea tehnologiilor de produc ie ecologice. De

aici, multe procese de fabricare se bazeaz acum mai pu in pe energie i ap .

Ast zi, un num r din ce în ce mai mare de companii încearc s reduc

de eurile toxice. Totu i, inova ia ecologic aproape întotdeauna se poticne te

de ceva. Prea multe produse con in substan e nocive, care afecteaz mediul

înconjur tor într-un fel sau altul. Inevitabil, produse învechite ca: ma ini,

telefoane celulare, televizoare, ma ini de sp lat etc. sunt concasate,

incinerate, sau aruncate la gunoi. Reciclabilitatea este o promisiune rar inut .

6

Desigur, noi strategii pentru proiectarea produselor i dezvoltare

trebuie s fie interconectate pentru a schimbare pozitiv a defini iei

materialelor i tehnicilor utilizate în fabrica ie. Produsele ne-toxice nu pot

una mediului înconjur tor, dac aceste produse utilizeaz materiale care

sunt proiectate pentru sisteme biologice sau tehnice potrivite.

Instala iile de filtrare cele de eliminare a de eurilor, foarte

costisitoare, vor deveni de prisos dac produsele viitoare vor fi f cute din

materiale favorabile mediului - i produse cu substan e chimice care sunt

compatibile cu sisteme biologice. Produc ia ar deveni mult mai simpl i mai

ieftin , aducând beneficii firmelor ca i economiei în întregul ei. Materialele

ecologice, sau m car cele care implic pu ine probleme, sunt acelea care

trebuie selectate în viitor. Produsele vor fi mai pu in complexe. Pân acum,

stabilizatorii toxici i alte produse nereciclabile, mai ales când nu au fost

utilizate corespunz tor, au determinat mari probleme de eliminare a

de eurilor.

Prin materiale favorabile mediului înconjur tor se în eleg acele

materiale care când sunt utilizate/reutilizate, reciclate, sau eliminate în mediu

nu sunt nocive pentru mediul înconjur tor.

7

1. Materiale i substan e chimice moderne utilizate de oamenii obi nui i

1.1. Materiale

1.1.1. Materiale de construc ie moderne

De i construc ia a devenit foarte sofisticat , acest complex aparat se

bazeaz pe tradi ii preindustriale. Nevoile tehnice ale construc iilor r mân

unele elementare – excluderea du manilor, delimitarea unui spa iu i evitarea

disconfortului cauzat de excesul de c ldur sau frig, de ploaie, vânt sau

un tori.

Utilitatea materialelor adecvate a perfec ionat me te ugul utiliz rii lor

i a influen at formele cl dirilor. Mari suprafe e erau odat împ durite i

locuitorii lor au dezvoltat dulgheria. De i a devenit relativ rar, lemnul r mâne

un important material de construc ie.

Multe feluri de piatr sunt folosite i ele în construc ii. Piatra i

marmura erau alese pentru construc ii deoarece sunt neinflamabile i

rezistente. Utilizarea pietrei a sc zut totu i, datorit unui num r de alte

materiale care sunt mai potrivite utiliz rii industriale i asambl rii.

Unele regiuni duc lips atât de lemn, cât i de piatr ; oamenii acelor

locuri au utilizat chiar p mântul, b tând mixturi în pere i sau formând

mizi uscate la soare. Mai târziu, l-au ars în cuptoare, producând c mizi

i igle cu o rezisten mai mare.

Construc ia cu pietre sau c mizi este numit zid rie. Elementele se

leag prin ac iunea gravita iei sau prin utilizarea mortarului, compus din var

i nisip.

8

La începutul secolului al XIX-lea s-a dezvoltat cimentul impermeabil,

ingredientul cheie al betonului modern.

Tot în secolul al XIX-lea, o elul devenea abundent; laminoarele

produceau forme care asigurau cadre structurale mai rezistente decât cele

tradi ionale din lemn. Mai mult, barele de o el pot fi pozi ionate în betonul

ud, îmbun ind foarte mult versatilitatea acestui material i dând un avânt

uria construc iilor începutului de secol XX, cu noi forme facilitate de

betonul armat. Abunden a ulterioar a aluminiului i acoperirile anodice ale

acestuia au asigurat materialul de acoperire u or i virtual f nevoie de

între inere. Sticla era cunoscut înc din preistorie, dar calitatea i

disponibilitatea sa s-au îmbun it enorm odat cu procesarea industrial ,

care a revolu ionat exploatarea luminii naturale i transparen a.

În cl dirile moderne se utilizeaz unele materiale, ca:

1. betonul – un amestec de ciment, nisip, pietri sau piatr concasat i ap ,

care când este plasat într-un cofraj, se înt re te ca piatra. Betonul a atins

statutul unui material de construc ie major pentru c el poate fi rapid

turnat în forme structurale durabile de diferite m rimi i forme, practic

un efort considerabil i este posibil s i se controleze propriet ile

într-un domeniu larg prin utilizarea unor ingredien i potrivi i.

9

2. Gipsul este unul dintre cele mai importante i extensiv utilizate materiale.

Mineral de gips

Printre produsele de gips, ipsosul i pl cile de ipsos î i g sesc aplica iile

maxime în construc ie. Ipsosul necesit mici propor ii de nisip i alte

agregate, cu efect de mici modific ri în volum i contractare neglijabil la

uscare. El este practic neafectat de bacterii i este u or, deci ideal pentru

utilizarea în cl diri multietajate. Cum se usuc rapid, stratul de finisare poate

fi aplicat imediat. Ipsosul prezint de asemenea o bun adeziune de

materialele fibroase. Tenta ia cea mai mare de utilizare a gipsului în

construc ii este calitatea sa de a rezista la foc. Ipsosul rezist la atacul focului

în virtutea con inutului s u de 20,9% ap . În timpul atacului, acest con inut se

evapor în forma vaporilor care se condenseaz în zonele mai reci i

temperatura nu poate dep i 100 C pân când toat apa este eliminat în

exterior. Astfel, apare o barier foarte eficient între c ldur i materialul

combustibil. Ipsosul este larg utilizat ca material izolator pentru protec ia

coloanelor i bârnelor de lemn sau metal. Un ipsos poros este un excelent

10

material absorbant sonor, în timp ce ipsosul dens i greu este un eficient

reflector sonor, reflectând pân la 97% din energia sonor incident la

suprafa a sa. Pl cile de ipsos sunt utilizate curent pentru plafoane în

construc ie, pentru c ptu irea interioar a pere ilor i pentru pere i

desp itori. Ele sunt economice, u oare i manevrabile, ignifuge i nu se

dilat sau contract la modificarea temperaturii i umidit ii. Suport orice fel

de vopsele sau tapet, pot fi utilizate f finisare i pot fi de asemenea cuplate

cu u urin .

Pl ci de gips-carton, utilizate în onstruc ii

3. Azbestul este o substan mineral fibroas natural , cu unele propriet i

semnificative: în suprafa a sa pot fi date g uri i pot fi fixate uruburi,

poate fi t iat în buc i, este un excelent izolator pentru c ldur i

electricitate, este ignifug i rezistent la acizi, este flexibil, moale i

neporos, posed o rezisten mecanic foarte mare în lungul fibrelor.

11

Pl ci de azbociment, utilizate în construc ii, la acoperi uri

4. Bitumul este un material liant, care este prezent în asfalt. Este ob inut

prin distilarea frec ionat a petrolului i este insolubil în ap .

Bitumul este utilizat în mixturile asfaltice

5. Cenu a de termocentral este ob inut ca de eu în centralele termice

moderne unde este ars un amestec aer i c rbune pudr . Cenu a care

12

rezult din combustie seam ca aspect cu cimentul Portland. Acest

material este utilizat în industria de construc ie ca înlocuitor par ial pentru

ciment sau ca aditiv la ciment iar cenu a de termocentral sinterizat este

utilizat ca agregat u or pentru betonul structural i unit ile de zid rie.

Cenu a de termocentral este de asemenea utilizat pentru prepararea

betonului celular.

mizi fabricate din cenu de termocentral

6. Tarul este un lichid negru închis cu viscozitate ridicat . Dup

sursa de ob inere, tarul este clasificat în urm toarele trei categorii: tar de

rbune, tar mineral i tar de lemn. Tarul de c rbune este utilizat pentru

construc ia drumurilor de macadam, economisirea lemnului etc. Tarul

mineral este ob inut prin distilarea isturilor bituminoase. El con ine mai

pu in substan volatil . Tarul de lemn este ob inut prin distilarea

lemnului de pin i a altor esen e similare r inoase. Con ine ulei de

creozot i, ca urmare, posed puternice propriet i de conservare.

13

Tar de c rbune

7. Materialele termoizolante sunt necesare pentru a asigura protec ia la

ldur i frig. Aceste materiale sunt în general poroase, dar propriet ile

lor sunt determinate nu numai de porozitate, dar i de natura porilor,

distribu ia lor, m rime i dac sunt deschi i sau închi i. Materialele cu un

num r mai mare de pori, mai fini, închi i i umplu i cu aer sunt materiale

mai bune termoizolante. Dac materialele termoizolante sunt utilizate

corespunz tor în construc ie, ele reduc foarte mult pierderile de c ldur în

mediul înconjur tor prin structurile de pere i i, ca rezultat al acestui fapt,

14

consumul de combustibil este redus. Astfel, eficien a economic a izol rii

termice este foarte înalt i investi iile f cute în materialele termoizolante

pot fi amortizate în timp. Materialul termoizolant trebuie s fie ignifug,

neabsorbant de umezeal , capabil s reziste atacului unor mici insecte i

nu fie pasibil de a suferi deform ri. Materialele termoizolante uzuale

sunt fibra de azbest, lâna de zgur , pl cile fibroase, covoarele flexibile,

rumegu ul, tala ul, pl cile de plut , pl cile de vat mineral , foliile de

aluminiu, produse din beton cu agregate u oare, pl cile de ghips, pl cile

aglomerate din lemn, sticla spongioas , spume din materiale plastice etc.

Vat mineral fabricat din materii prime reciclate

8. Materiale fonoabsorbante. Conform naturii sunetului absorbit,

materialele fonoabsorbante pot fi clasificate astfel: materiale poroase

(beton u or cu agregate poroase, sticl spongioas etc.), materiale poroase

elastice (materiale poroase cu o c ptu eal elastic ), materiale deflectoare

(panouri sub iri din furnir, pl ci rigide din fibre lemnoase, carton solid

etc.) i materiale perforate (panouri i pl ci perforate). În continuare sunt

prezentate unele tipuri comune de materiale fonoabsorbante: pâsla, gipsul

acustic (cunoscut i sub numele de gips fibros), care include material

granulat de izolare amestecat cu ciment, pl ci acustice, pre pan, mucava,

15

pl ci fibroase comprimate, pl ci comprimate din lemn, placaj, pl ci de

lemn, vat etc.

Material fonoabsorbant - bitoplast

9. Aliaje de lipit sunt aliaje utilizate pentru îmbinarea a dou buc i de

metal.

16

Aliaje de lipit ecologice, f plumb (pe baz de Sn, Ag, Cu)

10. Adezivul este o substan care este utilizat pentru îmbinarea a dou p i

de material ca s formeze o singur unitate. Aplicarea adezivului are

urm toarele avantaje fa de metodele conven ionale de fixare cu

uruburi, nituire i sudare: sunt posibile o larg varietate de combina ii de

îmbinare; aplicarea adezivului poate fi utilizat pentru lipirea suprafe elor

de sticl , metal, plastic i lemn; creeaz un efect masiv; este posibil s

previn coroziunea între diferite metale unite de adeziv; produce o

rezisten adecvat ; o îmbinare permeabil poate fi f cut impermeabil

pentru ap i gaz prin aplicarea unor adezivi; procesul aplic rii adezivului

este u or, economic i rapid. Cleiul este un termen general, care este

utilizat pentru a indica o substan adeziv . Iat diferite tipuri de adezivi:

clei de albumin , clei de protein animal , clei din r ini naturale, clei din

ini sintetice (melamin , r ini fenolice, resorcin , uree), clei

nitrocelulozic, clei de cauciuc, clei vegetal etc.

17

Clei de oase

11. Abrazivii sunt substan e care sunt utilizate pentru îndep rtarea

materialului în exces prin t iere. Abrazivul lustruie te materialul i îi d

un aspect pl cut. Abrazivii sunt materialele cele mai dure. Ele sunt

utilizate în scop ingineresc în urm toarele forme: hârtie sau pânz

abraziv , pietre abrazive, paste de rodat cu ulei, polizoare etc. Abrazivii

se pot împ i în urm toarele dou categorii: abrazivi naturali i abrazivi

artificiali. Abrazivii naturali se întâlnesc în natur . Cei mai utiliza i

abrazivi naturali sunt diamantul, granatul, cremenea, emeri, corindonul,

carbonado i gresia. Cei mai utiliza i abrazivi sintetici sunt carburile de

aluminiu, acid boric i siliciu.

18

Discuri, benzi i bure i abrazivi

12. Materialele electrice, care se pot împ i în urm toarele dou categorii:

conductori (metale i solu ii ale s rurilor în ap ; firele confec ionate din

cupru, aluminiu etc. sunt utilizate drept conductori), i izolatori. Nu exist

substan care s poat fi considerat ca un izolator perfect, dar sticla,

parafina, sulful, materialele plastice, cauciucul, azbestul i cuar ul topit

sunt suficient de buni izolatori pentru toate scopurile practice. Petrolul,

uleiul etc. sunt importan i izolatori lichizi. Propriet ile unui bun izolator

electric sunt: stabilitate chimic , rigiditate dielectric mare, rezisten

electric mare, rezisten la umezeal mare, rezisten termic mare,

constant dielectric mic etc.

19

Conductori electrici cu izola ie din PVC

13. Materiale pentru protec ia, repararea i finisarea betonului armat i

structurilor din beton: mortar, tencuieli i izola ii, materiale de injec ie,

sisteme de dilatare i etan are;

Mortar pentru zid rie

14. Aditivi pentru beton i mortar i alte accesorii de formare utiliza i în

fabrica ia tuturor tipurilor de beton, beton armat i componente;

20

15. Materiale de dilatare i izolare i sisteme pentru racorduri active i de

dilatare, îmbin ri, etan ri de instala ii i conducte etc.

16. Tencuieli i hidroizola ii pentru fa ade i protec ia suprafe elor din beton

etc.

17. ptu eli pentru toate tipurile de pardoseli

18. Inhibitori de coroziune i sisteme pentru protec ie anticoroziv i

repararea construc iilor din o el i beton

19. Materiale izolatoare: fibra de sticl este cel mai popular material datorit

versatilit ii sale, costului redus i instal rii u oare. Este utilizat în

mansarde, pere i i podele, atât pentru reten ia de c ldur , cât i pentru

controlul sonor; alte materiale sunt: celuloza, polistirenul (utilizate la

exterior i funda ii i izolarea acoperi urilor), policien (o spum spray

izolatoare f formaldehid , CFC sau HCFC).

Pl ci de polistiren expandat, utilizate la termoizoarea construc iilor

21

1.1.2. Materiale incluse în structura aparaturii casnice

În categoria aparatelor casnice majore sunt incluse urm toarele: plite

electrice, ma ini de g tit cu gaz, frigidere, congelatoare, ma ini de sp lat

vase, cuptoare cu microunde, ma ini de sp lat rufe, usc toare de rufe,

aparate de aer condi ionat etc., iar în categoria aparatelor casnice mici sunt

incluse: mixere i robo i de buc rie, deschiz toare de conserve electrice,

pr jitoare de pâine, friteuze, fiare de c lcat etc.

Aproape toate aceste aparate casnice sunt confec ionate în principal

din metale (o el, aluminiu, cupru etc.), plastic i materiale compozite.

O utilizare larg pentru diferite aplica ii în aparatele casnice moderne,

ca frigidere, aragazuri, ma ini de sp lat, aparate de aer condi ionat etc. o au

pl cile de o el cu diferite acoperiri. Acest produs se potrive te bine în mediul

înconjur tor, ca urmare a calit ilor sale remarcabile anticorozive i

excelentei rezisten e la intemperii.

De asemenea, aparatele casnice pot con ine p i f cute din aluminiu

sau alte metale i aliaje.

22

Clasificarea materialelor metalice

Propriet i ale materialelor metalice:

A) Propriet i fizico-chimice

culoarea

luciul

densitatea

fuzibilitatea

dilatarea termic

conductibilitatea termic i electric

rezisten a la coroziune

magnetismul

B) Propriet i mecanice

duritatea

23

elasticitatea

plasticitatea

rezisten a la rupere

rezisten a la oboseal

C) Propriet i tehnologice

capacitatea de turnare

forjabilitatea

prelucrabilitatea prin a chiere

maleabilitatea

ductibilitatea

sudabilitatea

O alt clas de materiale larg utilizate în aparatele casnice sunt

plasticele sau materialele compozite, ca poliesterul, poliesterul siliconat,

solu ia acrilic , PVC, polistirenul i al i polimeri.

În general, materialele plastice utilizate în aparatura casnic sunt de

fapt amestecuri omogene de mai multe substan e, adic sunt materiale

compozite. Acestea au în componen a lor urm toarele materii prime:

• Liant (masa de baz ), reprezentat de hidrocarburi ob inute prin

distilarea petrolului, sau r ini;

• Umplutur (filer), care determin propriet ile mecanice ale

materialului plastic i poate fi format din substan e organice (f in

de lemn, es turi din bumbac, es turi din fibre sintetice), sau

anorganice (azbest, sticl , mic , talc, fibr de sticl etc.)

• Plastifian i, care au rolul de a m ri plasticitatea la cald

• Stabilizatori, care asigur men inerea în timp a propriet ilor

materialului

• Coloranti

24

• Fungicide i insecticide, care cresc rezisten a la ac iunea unor factori

biologici

• Agen i de odorizare (corecteaz mirosul)

• Agen i de ignifugare, care cresc rezisten a la foc

Carcase din matriale plastice provenite din tehnica de calcul

Dup modul de comportare la ac iunea c ldurii, materialele plastice

pot fi:

termoplastice - materiale care prin înc lzire devin plastice, iar prin

cire se înt resc, procesul fiind reversibil: polietilen (PE), polistiren

(PS), policlorur de vinil (PVC), poliesteri tip PET, plexiglas, teflon,

poliamide (PA) (nailon)

termorigide – materiale care sunt casante la rece i se înt resc la

înc lzire, iar la o nou înc lzire nu se mai deformeaz , procesul fiind

ireversibil: melamin , bachelit , poliuretan (PU), poliesteri

25

1.1.3. Materiale pentru îmbr minte

Dezvoltarea materialelor pentru utilizarea ca îmbr minte a jucat un

rol major în istoria of îmbr mintei. Domeniul materialelor pentru

îmbr minte era îngust, oamenii utilizând la început numai piei animale

pentru a se îmbr ca. Numai odat cu dezvoltarea tehnologiei textile, o mai

mare varietate de haine a devenit accesibil .

Produc ia textil necesit prelucrarea fibrelor, toarcerea lor i

confec ionarea îmbr mintei, într-o varietate de moduri, cum ar fi

înnodarea, tricotarea i împletirea, dar majoritatea îmbr mintei este f cut

din es turi. Multe diferite tipuri de fibre naturale, din plante sau p r animal

au fost utilizate pentru a ob ine materiale textile: in, lân , m tase, bumbac. În

prezent, sunt i o a larg gam de fibre artificial: viscoz , nailon, poliester

etc.

Lâna a fost probabil prima fibr animal folosit în îmbr minte. Ea

poate fi esut , dar i se poate bate în împletituri numite fetru. Lâna poate fi

utilizat i pentru a face covoare. Lâna are avantaje evidente ca materie prim

pentru îmbr minte deoarece este c lduroas , chiar i când este ud i

accept cu u urin o larg gam de coloran i.

26

Logo-ul woolmark, pentru lân , folosit în industria confec iilor

tasea a fost utilizat mai întâi de chinezi, pentru ob inerea firelor

i pânzei. Vechii chinezi au „domesticit” viermii de m tase, hr nindu-i cu

frunze de dud i desf urând firul gogo ilor de m tase pentru a produce

fascicule de fibre de m tase. M tasea este lucioas , moale i u oar , dar

lduroas i poate fi vopsit cu u urin .

Bumbacul a fost utilizat ca material textil mai întâi în vechea Indie.

În prezent este un alt important material textil, ca i inul.

Logo-ul pentru bumbac cu amprent reds asupra mediului înconjur tor, folosit în

industria confec iilor

Materialele sintetice, produse din compu i chimici, s-au dovedit

substituen i mai pu in costisitori ai materialelor naturale. Aceste materiale pot

fi de asemenea superioare fibrelor naturale i în rezisten i durabilitate.

Celofibra, o substan glutinoas , similar fluidului secretat de viermele de

tase, este un substituent timpuriu pentru m tase. Celofibra se împarte în

dou categorii distincte, viscoza i acetatul. Nailonul, o fibr sintetic

27

introdus în anii 1930, a fost un alt substituent pentru m tase, mai rezistent

decât aceasta. Poliesterul, o form de plastic, a fost introdus în industria

textil la începutul anilor 1950. Mai sunt i alte materiale sintetice, ca

polivinilul, polietilena, polipropilena, acrila ii i olefinele.

Materialele textile prezint anumite propriet i comune fizico-

chimice, structurale i de compozi ie, care le fac apte de a fi prelucrate în

bunuri de larg consum. Materialele utilizate în confec iile textile i din piele

se împart în urm toarele grupe:

- materiale de baz ;

- materiale secundare;

- materiale auxiliare.

Materialele de baz folosite la confec ionarea îmbr mintei

constituie fa a produsului. Din categoria materialelor de baz fac parte

es turile, tricoturile. textilele ne esute, pielea, bl nurile naturale i imita iile

de blan .

es turile sunt produse textile ob inute prin încruci area

perpendicular a dou sisteme de fire (un sistem de fire a ezate pe orizontal ,

respectiv pe l imea es turii, constituie b tura, iar firele a ezate pe

vertical , respectiv pe lungimea es turii formeaz urzeala). es turile

prezint o bun stabilitate dimensional i rezisten la purtare.

Clasificarea es turilor:

A. Dup destina ie

es turi pentru lenjerie

es turi pentru îmbr minte sub ire

es turi pentru costume u oare

es turi pentru costume i pardesiuri

es turi pentru paltoane i jachete

es turi pentru îmbr minte de protec ie.

28

B. Dup tipul firelor

es turi din bumbac i tip bumbac (cu l imi de 120-140 cm);

es turi din in i cânep ;

es turi din lân i tip lân (cu l imi de 80-150 cm);

es turi din m tase natural ;

es turi sintetice (din fibre ob inute pe cale chimic ).

es turile din bumbac sunt es turi u oare, au o bun higroscopicitate,

se produc în culori pastel i imprimate (cele sub iri) i uni, în dungi sau

carouri (cele semigroase). Se folosesc la confec ionarea lenjeriei,

îmbr mintei sub iri, a îmbr mintei de protec ie.

es turile din in se produc în culori uni sau înflorate i pot fi utilizate la

confec ionarea îmbr mintei (rochii, fuste, costume pentru b rba i i femei)

i pentru ob inerea decora iunilor interioare (tapiserii de mobil , draperii,

huse pentru mobil ).

es turile din lân se produc în culori uni, cu dungi, în carouri, sau cu

ambele fe e utilizabile ( es turi cu dou fe e) i sunt utilizate la

confec ionarea fustelor, rochiilor, costumelor, paltoanelor pentru femei,

rba i sau copii.

es turile din mas sunt materiale textile ob inute prin încruci area

firelor de m tase cu m tase natural sau cu alte fire. es turile care con in

numai fire din m tase se numesc es turi din m tase natural , iar cele care

con in i alte fire se numesc es turi tip m tase sau m tase în amestec.

es turile din m tase se produc pe l ime de 100 cm în culori uni, cu

imprimeuri florale sau cu dungi i carouri. Principalele produse vestimentare

la care se utilizeaz es turile din m tase sunt lenjeria de corp, rochii, bluze,

i, fuste, c i pentru b rba i i cravate, c ptu eli.

es turile din fibre ob inute pe cale chimic au o suprafa neted i

sunt mai rezistente la frecare fa de firele naturale, dar au o higroscopicitate

29

mic . Ele sunt folosite la confec ionarea îmbr mintei sub iri, la produse ca

rochii, bluze, fuste, jachete, pardesiuri, paltoane i îmbr minte pentru

sportivi.

Structura unei es turi

Tricoturile sunt produse textile alc tuite dintr-o înl uire de ochiuri

ob inute prin buclarea succesiv sau simultan a unui fir sau a mai multor

sisteme de fire.

Structura unui tricot simplu

30

Tricotul format prin buclarea succesiv a unui fir, se nume te tricot

simplu sau din b tur , iar cel format prin buclarea simultan a unui sistem

de fire se nume te tricot din urzeal . Cele mai importante propriet i ale

tricoturilor sunt elasticitatea i extensibilitatea. Tricoturile se produc din fire

de bumbac, lân , m tase, fire sintetice sau fire în amestec, sub form de

metraj, sub form tubular sau ca semifesanate. Tricoturile destinate

îmbr mintei exterioare sunt mai groase decât cele pentru lenjerie i cu un

grad mai ridicat la rezisten i stabilitate. Culorile sub care se produc aceste

es turi sunt diversificate, ele putând i în culori uni i cu desene în relief sau

în culori.

Textilele ne esute sunt materiale ob inute prin procedee diferite fa de

cele clasice de esere sau tricotare. Ele se ob in prin consolidarea mecanic

sau chimic a unui suport textil constituit din straturi fibroase sau combina ii

de strat fibros i fire, es turi i fire, es turi sau tricoturi i fibre.

Textile ne esute

Bl nurile naturale i imita iile de blan sunt destinate de regul

confec ion rii îmbr mintei pentru iarn . Bl nurile prezint înalte

31

propriet i de termoizolare, sunt higroscopice i permeabile la vapori ceea ce

le confer propriet i igienice bune.

Materialele secundare depind de materialele de baz i se situeaz în al

doilea plan din punct de vedere al importan ei i func iilor în produs. inând

seama de utilizarea lor în produs, materialele secundare se clasific în:

- materiale pentru c ptu eli;

- materiale pentru înt rituri.

Materialele pentru c ptu eli au rolul de a dubla detaliile produsului,

rindu-le rezisten a la purtare, la ifonare i p strarea formei în timp,

ducând totodat la îmbun irea valorii de prezentare a produselor finite, cât

i a parametrilor de confort ale acestora.

Materialele folosite pentru c ptu irea îmbr mintei trebuie s fie

lucioase, pentru ca produsele s alunece u or i s permit mularea cu

urin pe corpul purt torului. Ca materiale pentru c ptu eli se utilizeaz

diferite es turi de bumbac, m tase viscoz , cupo, acetat sau es turi din fire

sintetice. Ele sunt cunoscute sub denumirea de: serj, atlas, satin, c ptu eal

de mâneci.

Materialele pentru înt rituri dubleaz unele detalii ale îmbr mintei

i au rolul de a cre te rezisten a la purtare, la ifonare, ducând la

îmbun irea valorii de prezentarea a produselor finite, a parametrilor de

confort i modelarea imbr mintei pe conforma ia corpului. Cele mai

cunoscute denumiri de înt rituri sunt: pânza vatir, pânza volvatir, canafasul i

rosharul.

Materialele auxiliare se folosesc la confec ionarea produselor de

îmbr minte al turi de materialele de baz i materialele secundare i

reprezint elemente de completare a produsului finit.

Materialele auxiliare cuprind:

- a de cusut;

32

- furnituri;

- garnituri;

- auxiliare pentru încheiat;

a de cusut reprezint cel mai important material auxiliar folosit la

confec inarea îmbr mintei În procesul de confec ionare a a de cusut se

alege în func ie de materialele care se confec ioneaz i felul opera iei. De i

un produs de mic valoare, a a influen eaz în mod hot râtor productivitatea

unit ilor prelucr toare, calitatea produselor i valoarea lor de întrebuin are.

de cusut

Furniturile folosite în procesul de confec ionare a îmbr mintei sunt:

moleschinul, banda pentru confec ii, band pentru protec ie, rejansa,

elasticul, vatelina, perni e pentru umeri etc.

Garniturile se aplic la produse în scop util sau ornamental.

Materialele folosite drept garnituri sunt: benzi ripsate, col ori, dantel etc.

Materialele auxiliare pentru încheiat sunt: nasturii, cataramele, butonii,

agrafele, copcile, fermoarele etc. Acestea se aplic la produsele de

33

imbr minte în func ie de linia modei, cerin ele clientului i de tehnologia

de fabrica ie.

Pentru realizarea confec iilor, materialele trebuie s aib o serie de

propriet i impuse de tehnologia de fabrica ie precum i de condi iile de

purtare. Propriet ile materialelor reprezint însu iri proprii datorate

reac iunii acestora în condi ii de mediu, prelucrare i întrebuin are.

În ansamblul func iilor produselor vestimentare sunt incluse patru

grupe de indicatori de calitate i anume:

- indicatori fiziologici;

- indicatori ce caracterizeaz valoarea de prezentare;

- indicatori specifici comport rii la purtare;

- indicatori specifici comport rii la între inere;

În grupa indicatorilor fiziologici sunt incluse urm toarele caracteristici:

permeabilitatea la aer;

permeabilitatea la vapori;

capacitatea de izolare termic :

impermeabilitatea la ap ;

masa produsului;

hidrofilie, higroscopicitate, hidrofobie i impermeabilizare;

gradul de nocivitate al produsului;

înc rcarea elecrostatic ;

ac iunea alergic a produsului;

comportarea la transpira ie.

În grupa indicatorilor ce caracterizeaz valoarea de prezentare, pot fi

incluse urm toarele caracteristici:

stabilitatea dimensional la purtare;

revenirea din ifonare;

încadrarea în gama dimensional impus ;

34

încadrarea în limitele impuse ale indicatorilor estetici privind:

aspectul interior i exterior conform modelului, luciu,

flexibilitate-rigiditate-drapaj, desen, culoare, elasticitate, tu eu.

Indicatorii specifici comport rii la purtare includ:

rezisten a la frecare;

rezisten a la îndoiri repetate;

rezisten a la ac iunea microorganismelor;

rezisten a la murd rie;

rezisten a culorii, desenelor i imprimeurilor;

efectul pilling în procesul purt rii.

În grupa indicatorilor privind propriet ile de între inere intr :

func ia de sorb ie-desorb ie i timpul de uscare minim;

rezisten a la sp ri i cur ri repetate, a tratamentelor de

antistatizare, ne ifonabilitate, a stabilit ii dimensionale i a

culorii;

comportarea la ac iunea solven ilor specifici cur rii chimice.

În afar de aceste propriet i, pentru industria de confec ii are foarte

mare importan cunoa terea caracteristicilor geometrice ale es turii cum

sunt: l ime, lungime, grosime, precum i propriet ile termice; rezisten a la

lcat, la aburire, la termofixare etc.

1.1.4. Materiale pentru ambalaje

Ambalajele cuprind toate produsele f cute din orice materiale, de

orice natur , pentru a fi utilizate pentru a con ine, a proteja, a manipula, a

livra i a prezenta bunuri, de la materii prime la produse fabricate, de la

fabricant la utilizator sau consumator.

Ambalajul este una din cele mai importante p i ale lan ului de

transport de bunuri. El este strâns legat de logistica de transport, depozitare i

35

bunurile ambalate înse i. Cum ambalajul este a parte a sistemului foarte

diferen iat al logisticii pentru distribuirea produselor de la locul de produc ie

la client prin diferite puncte de tratare i vânz ri, sistemul nu este u or de

optimizat pentru a ob ine o eficien economic optim general i în acela i

timp s se men in o balan ecologic general durabil .

Mul i „actori”, cum sunt fabrican ii, ambalatorii, transportatorii,

vânz torii en gros, vânz torii cu am nuntul i, în fine, dar nu în ultimul rând,

consumatorii influen eaz acest sistem i, ca urmare, procesul de optimizare

nu poate fi considerat doar o problem tehnic , ci i una social .

Principalele grupe de materiale pentru ambalaj sunt: hârtia i

cartonul, sticla, metalele (aluminiu, o el etc.), i plasticul (polietilen

tereftalat – PET, polietilena de înalt densitate – HDPE, policlorura de vinil –

PVC, polistirenul expandat etc.

Ambalaje din carton

36

Toate aceste materiale au acela i deziderat: reducerea dimensiunilor

odat cu men inerea sau îmbun irea caracteristicilor de rezisten i

barier .

Ambalaje din stic

Principala problem pentru ambalaj este eliminarea substan elor

nocive, reducerea în volum i con inut, reciclabilitatea, siguran a i separarea

oar a materialelor, utilizarea resurselor reciclate, capacitatea de reutilizare,

marcarea privitor la materialele din ambalaj i precau iile de manipulare.

În ultimul timp ambalajele s-au diversificat mult, atât din punct de

vedere al materialelor din care acestea sunt f cute, cât i din punct de vedere

func ional.

Ambalajele se pot clasifica în func ie de diferite criterii:

A. dup materialul folosit în confec ionarea ambalajelor:

ambalaje din hârtie i carton;

ambalaje din sticl ;

ambalaje din metal;

37

ambalaje din materiale plastice;

ambalaje din lemn, înlocuitori din lemn i împletituri;

ambalaje din materiale textile;

ambalaje din materiale complexe.

Ambalaje din metal

B. dup sistemul de confec ionare:

ambalaje fixe;

ambalaje demontabile;

ambalaje pliabile.

C. dup tip:

plicuri;

pungi;

plase;

zi;

cutii;

flacoane;

38

borcane etc.

D. dup domeniul de utilizare:

ambalaje de transport;

ambalaje de desfacere i prezentare.

Ambalaje din plastic

E. dup specificul produsului ambalat:

ambalaje pentru produse alimentare;

ambalaje pentru produse nealimentare;

ambalaje pentru produse electrocasnice;

ambalaje pentru produse periculoase;

F. dup modul de grupare a produselor ambalate:

ambalaje individuale;

ambalaje colective.

G. dup gradul de rigiditate:

39

ambalaje rigide;

ambalaje semirigide;

ambalaje suple.

H. dup modul de circula ie a ambalajului:

ambalaje refolosibile;

ambalaje nerefolosibile.

I. dup sistemul de circula ie:

sistem de restituire a ambalajelor;

sistem de vânzare – cump rare a ambalajelor.

J. dup modul de transport:

ambalaje pentru transport terestru;

ambalaje pentru transport fluvial-maritim;

ambalaje pentru transport aerian.

Ambalajele din materiale celulozice de in ponderea principal în

totalul ambalajelor. În func ie de perioade i de ri, se înregistreaz sensibile

fluctua ii, existând tendin a înlocuirii lor cu materiale plastice.

Pentru ca un ambalaj s îndeplineasc în mod corespunz tor func iile

pentru care a fost conceput, la proiectarea sa trebuie s se in cont de

anumite aspecte:

A. propriet ile produsului care trebuie ambalat

• natura, gabaritul i forma produsului, num rul produselor ambulate

împreun ;

• interac iunile de ordin fizic i chimic ce pot ap rea între produs i

ambalaj, precum i eventualele incompatibilit i dintre acestea;

• fragilitatea produsului, sensibilitatea la factori mecanici i de mediu

(agen i chimici, olfactivi, umiditate);

40

• importan a i valoarea produsului, care ot necesita m suri de siguran

suplimentare.

B. condi iile de transport, manipulare i depozitare

• num rul opera iilor de înc rcare-desc rcare;

• tipul mijloacelor de transport folosite: auto, feroviar, naval;

• durata opera iilor de manipulare;

• durata stoc rii;

• configura ia locului vânz rii.

C. metoda de ambalare, tipul i func iile ambalajelor

• modul de vânzare: autoservire sau servire de c tre personal

specializat;

• scopul ambal rii: pentru transport sau desfacere;

• modul de închidere;

• modalitatea i tipul inscrip ion rii.

• materialul de ambalaj folosit (caracteristici, propriet i);

• rezisten la ocuri termice;

• rezisten la presiuni mari;

• posibilitatea de protejare contra prafului.

D. valorificarea economic a ambalajului

• costul ambalajului;

• existen a posibilit ii de recuperare a ambalajului i eventual

refolosire;

• valoarea de recuperare.

Materialele auxiliare pentru producerea ambalajelor sunt cele pentru

inscrip ionare i decorare: coloran i, pigmen i, cerneluri, adezivi etc. Ele

influen eaz calitatea ambalajelor, atribuindu-le calit i estetice i

func ionale.

41

Alte materiale auxiliare sunt folosite pentru cre terea rezisten ei

ambalajelor, sub forma unor benzi de balotare.

O alt grup o constituie materialele pentru amortizare i protec ie

împotriva ocurilor. Aceste materiale protejeaz împotriva ocurilor, a

frec rilor i în unele cazuri asigur rigidizarea ambalajelor. Dintre materialele

noi de amortizare putem aminti: cartonul ondulat, vata mineral , materialele

expandate i cele cu bule de aer.

O ultim grup de materiale auxiliare o constituie lacurile i

vopselele. Acestea contribuie la cre terea rezisten ei ambalajelor la ac iunea

factorilor externi, m resc rezisten a la coroziune, la razele solare, la

schimb rile de temperatur etc.

Ambalarea se poate face pe linii semiautomate sau automate de mare

productivitate, ce pot realiza formarea ambalajelor, desfacerea lor, umplerea

i închiderea lor.

Ambalajul i produsul formeaz un sistem, de aceea metodele de

ambalare trebuie s in seama de rela iile de interdependen ce se stabilesc

între elementele componente ale sistemului. Tendin ele actuale remarcate în

concep ia ambalajelor i a metodelor de ambalare sunt:

• reducerea consumului de materii prime, materiale i energie;

• cre terea duratei de conservare a produselor;

• sporirea performan elor ambalajelor prin combinarea materialelor de

confec ionare;

• asigurarea recicl rii sau facilitarea reintegr rii în mediu a ambalajelor

în etapa post-consum.

Pot exista i opera ii secundare: imprimarea codului produsului,

introducerea de hârtii cu indica ii legate de produs sau obiecte de reclam etc.

care se realizeaz pe parcursul procesului de ambalare.

42

Proiectarea unei linii de ambalare trebuie s in seama de mai multe

aspecte, printre care:

• utilajul folosit la ambalare;

• produc ia care trebuie realizat ;

• dimensiunea ambalajelor ce trebuie formate;

• frecven a schimb rilor ambalajului;

• spa iul necesar mont rii liniei.

Modific rile probabile ale produsului influen eaz alegerea materialului

de ambalare folosit (de exemplu, anumite produse trebuie ambalate în

materiale cu bune propriet i de barier la arome, gr simi etc.).

Pentru asigurarea calit ilor ecologice ale unui material de ambalare

trebuie s se in cont de o serie de criterii:

• consum minim de material;

• reducerea volumului ambalajului dup utilizare;

• posibilitatea de distugere a ambalajului dup utilizare;

• lipsa de nocivitate prin distrugerea materialului;

• posibilitatea de reutilizare a materialului;

• posibilitatea de reutilizare a ambalajului.

Pentru în elegerea obiectiv a impactului asupra mediului înconjur tor

trebuie s se identifice principalii parametri ecologici. Ace tia sunt:

• procesul de înc lzire global i modific rile climatice;

• deprecierea stratului de ozon;

• poluarea aerului, inclusiv fenomenul de ploaie acid ;

• poluarea apei;

• tipuri de de euri solide i eliminarea lor.

Degradarea natural se poate realiza prin biodegradare, care const în

distrugerea materialului de c tre microorganisme prezente în sol. Exprimarea

43

numeric a capacit ii unui material de a se degrada natural este numit modul

de degradabilitate natural a materialului.

Capacitatea de distructibilitate a materialelor de ambalare se apreciaz

în func ie de metoda de eliminare a de eurilor: îngropare, incinerare,

recuperare i reciclare.

1.2. Substan e chimice

„Substan chimic ” este un termen larg, dar este de obicei în eles cu

sensul de element sau compus, inclusiv produ ii reac iilor complex. Multe

substan e chimice se g sesc în natur , dar de obicei substan ele chimice sunt

produse prin procese de extrac ie sau fabricare.

Substan ele chimice sunt prezente în toate aspectele vie ii de zi cu zi –

mâncarea pe care o mânc m, hainele pe care le îmbr m, medicamentele pe

care le lu m, produsele de consum pe care le cump m i utiliz m. Aceast

situa ie reflect beneficiile pe care substan ele chimice le-au asigurat

omenirii.

Substan ele chimice continu s joace un rol major în via a uman

pentru viitor apropiat. Totu i capacitatea substan elor chimice de a asigura

semnificative beneficii poart cu ea un poten ial d un tor dac acestea nu

sunt utilizate i administrate cu grij .

44

1.2.1. Substan e chimice în hran

Hrana este plin de substan e chimice. Majoritatea acestor substan e

chimice constitute un component integral al hranei i sunt importante pentru

men inerea proceselor biologice. Exemple sunt proteine, carbohidra i, gr simi

i oligoelemente. Totu i, unele substan e chimice naturale prezente în hran ,

cum sunt glicozidele cianogenice, g site în multe specii de plante, solaninele

în cartofi, s-au dovedit a avea propriet i toxice. În plus, poluan ii industriali,

ca mercurul i plumbul, metalele grele (cadmiu) i micotoxinele (aflatoxina,

fusarioza, tricotecena) i alte toxine sunt prezente în cantit i diferite în

sursele de hran .

Aditivii din hran sunt substan e care în mod obi nuit nu sunt

consumate ca hran i care în mod obi nuit nu sunt utilizate ca ingrediente în

hran , dar care sunt inten ionat ad ugate la hran pentru a ob ine func ii

tehnice, ca înt ritor de culoare sau arom , conservant, stabilizator sau

emulsificator pentru hran . Aditivii din alimente sunt interzi i dac nu sunt în

mod expres permi i.

Adesea ne gândim la aditivii alimentari ca produse din substan e

chimice complexe de c tre societatea modern . Totu i, utilizarea aditivilor

alimentari dateaz din timpuri str vechi. La început oamenii au utilizat sarea

45

pentru a conserva carnea i pe tele, legumele, pentru hrana de sezon, zah rul

pentru a conserva fructele i o etul pentru a mura legumele.

Ast zi fabrican ii de produse alimentare utilizeaz aproximativ 3000

aditivi alimentari direc i. Unii dintre ace ti aditivi sun familiar, ca sarea,

zah rul, drojdia i vanilia. Al ii au nume tiin ifice complicate, care pot suna

neobi nuit, ca acidul ascorbic, hidroxianisol butilat (BHA), benzoat de sodiu,

eritorbat de sodiu etc. Familiari sau nu, to i aditivii alimentari îndeplinesc o

func ie util .

Aditivul alimentar devine parte a produsului alimentar fie direct, fie

indirect într-o faz oarecare de procesare, depozitare sau ambalare. Aditivii

pot fi deriva i din materiale naturale sau sintetice. Aditivii direc i sunt

ad uga i în hran în foarte mici cantit i ca rezultat al cre terii, proces rii sau

ambal rii. Aditivii alimentari pot fi utiliza i numai pentru scopuri specifice.

Ei trebuie s îndeplineasc o func ie util . Fabrican ilor nu le este permis s

foloseasc aditivi pentru a în ela consumatorul prin deghizarea proces rii

defectuoase sau acoperirea alter rii, nici dac practicile de fabricare

alternative, sigure i economice, sunt disponibile.

Aditivii alimentari joac un num r de func ii în hran . În general, ei se

pot împ i în cinci categorii:

Conservan ii ajut la p strarea hranei proaspete i previn alterarea prin

controlul bacteriilor, ciupercilor, drojdiilor sau modific rile chimice.

Nutrien ii men in sau amelioreaz calitatea nutri ional a hranei. De

exemplu, vitaminele i mineralele sunt ad ugate în multe alimente obi nuite

ca lapte, f in , cereale i margarin pentru a compensa ceea ce lipse te în

dieta unei persoane sau pierderile în procesarea hranei.

Auxiliarii de procesare fac produsele mai pl cute prin cre terea

consisten ei, ad ugarea de mas , de stabilitate, u urarea amestecului de ulei i

ap , re inerea umezelii etc..

46

Complementele de arome m resc sau modific gustul i aroma hranei.

Acestea pot include condimente, înt ritori de arom , arome i îndulcitori

naturali i sintetici.

Coloran ii dau hranei o culoare dorit , apetisant sau caracteristic .

Utilizarea aditivilor alimentari permite fabrican ilor s produc i s

distribuie alimente convenabile cu stabilitate la depozitare sporit i de euri

reduse. Stabilizatorii i conservan ii fac posibil transportul unei largi variet i

de hran în toat lumea. Aditivii i suplimentele nutritive, cum este iodul

ad ugat s rii de buc rie, permit îmbun irea statutului nutri ional pentru

aceia care nu ar putea ob ine altfel anumite substan e nutritive. Aditivii

alimentari cresc utilitatea, calitatea i siguran a hranei, p strând totodat

costul redus.

La nivelurile de utilizare obi nuite, aditivii alimentari sunt siguri

pentru marea majoritate a oamenilor. Totu i, unii oameni sunt alergici la

unele alimente, cum sunt ou le, sau grâul; un mic procent de popula ie poate

avea o reac ie alergic la anumi i aditivi alimentari.

Din p cate, din necunoa tere, din lips de informa ie, din comoditate,

în con inutul multor produse alimentare, începând cu pâinea i continuând cu

preparatele concentrate, mezelurile, produsele din carne, b uturile alcoolice i

mai ales cele r coritoare, conservele de tot felul, plantele, fructele, cerealele

i legumele modificate genetic i încheind cu banala gum de mestecat, se

pot reg si substan e poten ial nocive i care pot atenta la s tatea i chiar la

via a oamnilor.

În con inutul tuturor produselor alimentare, începând cu pâinea i

continuând cu preparatele concentrate, mezelurile, produsele din carne,

uturile alcoolice i mai ales cele r coritoare, conservele de tot felul,

plantele, fructele, cerealele i legumele modificate genetic i încheind cu

47

banala gum de mestecat, se reg sesc substan e care atenteaz la s tatea i

chiar la via a noastr .

De multe ori, companiile produc toare fie nu au reglement ri c rora

se supun , fie dep esc concentra iile admise de substan e nocive în

produsele alimentare. Astfel, dac unele substan e sunt absolut interzise în

alimentele i b uturile din majoritatea statelor Uniunii Europene, SUA, în

România acestea sunt produse, comercializate i utilizate f nici o restric ie.

În timp ce principalele ri din Uniunea European limiteaz pe cât este

posibil aditivii din mâncare i b utur , în România se face foarte pu in

împotriva acestui atentat la s tatea consumatorilor.

În acela i timp, în România nu exist laboratoare specializate,

acreditate i dotate cu aparatura necesar control rii cantit ii de aditivi din

alimente i b uturi i, de aceea, aditivii alimentari pot fi folosi i haotic de

produc torii autohtoni iar produsele importate nu sunt verificate.

Dup unele studii de specialitate, un locuitor dintr-o ar civilizat

consum circa 4,5 kg de aditivi alimentari pe an. Alimentele cu cele mai

multe i mai nocive adaosuri de acest gen sunt margarina vegetal , mezelurile

i b uturile r coritoare. Consumul acestor produse pe perioade mari de timp

distruge sistemul imunitar i favorizeaz apari ia unor boli grave.

Potrivit rapoartelor organiza iilor interna ionale, mortalitatea cauzat

de consumul alimentelor îmbog ite cu substan e artificiale se afl pe locul al

III-lea la nivelul întregului glob, dup consumul de droguri i medicamente i

dup accidentele de circula ie.

48

1.2.2. Substan e chimice în medicamente i cosmetice

Prin „bunuri terapeutice” se în eleg anumite produse care includ

medicamente i dispozitive medicale pentru utilizare împreun cu primele,

pentru prevenirea, diagnosticarea, tratamentul sau ameliorarea unei maladii,

dureri,sau leziuni la oameni.

Unii compu i medicinali sunt:

Antipiretic: medicament utilizat pentru sc derea febrei sau

temperaturii corpului prin transpira ie; exemple: aspirina,

paracetamolul.

Antiseptic - substan care lupt împotriva infec iilor prin inhibarea

sau distrugerea microorganismelor. Nu este nociv esuturilor umane;

exemple: alcool (spirt medicinal) , acid boric, HgCl2, Cl2, iodoform.

Dezinfectant – substan care distruge microorganismele dar nu i

sporii bacterieni. Este nociv esuturilor umane; exemple: fenol.

Tranchilizant – medicament utilizat pentru u urarea stresului mental;

exemple: rezerpin , echinil, acid barbituric i deriva ii acestuia

Antibiotic –inhibitor chimic al cre terii organismelor produs de un

microorganism; el este antibacterian sau antifungic; exemple:

cloromicetin, clorofenicol, tetraciclin etc.

49

Germicid – agent care distruge microorganisme, în special germeni ai

unor boli; exemple: DDT, mercurofenol.

Antidepresiv – medicament care vindec depresia mental ; exemple:

tofranil

Narcotic – medicament care produce insensibilitate complet sau

formeaz deprinderea de somn; exemple: LSD

Analgezic – medicament care reduce durerea f a produce pierderea

cuno tin ei; exemple: aspirin , paracetamol

Anestezic – medicament care determin pierderea sim urilor într-o

parte anumit a corpului sau insensibilitate general ; exemple:

cloroform, cocain , oxid de azot

De asemenea, cosmeticele cuprind unele substan e chimice ca:

Alchilfenoli (nonilfenol, octilfenol i deriva ii lor) utiliza i drept

componente ale unor produse de îngrijire personal ;

Ftalat-esteri utiliza i drept ingrediente în cosmetice i parfumuri;

ace tia se bioacumuleaz i testele pe animale sugereaz c pot

provoca malforma ii la na tere i afec iuni ale ficatului.

Compu i organotinici: tri-butiltin (TBT) utilizat ca tratament

împotriva moliilor;

50

Mosc artificial - utilizat ca odorizant în parfumuri, cosmetice i

odorizante casnice. Unele tipuri s-a constatat c genereaz cancer în

experien ele pe oareci.

Agentia Na ional a Medicamentului din România verific toate

medicamentele care intr pe pia a româneasc , fie prin import, fie prin

industria autohton , pentru ca ele s nu con in aditivi neaproba i, sau

ad uga i în cantit i prea mari. Se fac teste farmacotoxicologice pentru

determinarea toxicit ii la produsele autohtone, iar la cele str ine se solicit

toat documenta ia (autoriza ii în ara de origine i testele

farmacotoxicologice i chimice). În plus, prospectele produselor trebuie s

aib înscrise toate reac iile adverse i substan ele folosite la excipien i.

Periodic, se iau probe chiar din flacoanele de pe rafturile farmaciilor iar

produc torii în i au obliga ia s trimit anual rapoarte privind reac iile

adverse nou ap rute la anumite medicamente.

Un produs cosmetic este orice substan sau amestec de substan e

destinat a fi aplicat extern pe diferite p i ale corpului uman (piele, ochi,

unghii, buze, organe genitale externe, p r de pe cap sau corp etc.), sau pe

din i i mucoasa bucal , având ca scop principal sau exclusiv igienizarea,

odorizarea, îmbun irea aspectului, protec ia i men inerea lor în bun stare.

51

Produsele cosmetice i de igien personal trebuie s fie sigure i s nu

cauzeze îmboln viri, în condi ii normale de folosire.

Dup deschiderea ambalajului, produsul cosmetic trebuie s fie

strat cu capacul bine înfiletat, în locuri r coroase i uscate, fiind utilizat

doar în intervalul de timp recomandat pe ambalaj, pentru c multe din

substan ele con inute se pot degrada sub ac iunea aerului, sau a luminii.

1.2.3. Substan e chimice pentru uzul casnic

Principalele produse casnic sunt substan ele chimice pentru cur at,

sp lat, lustruit etc. Cea mai important este categoria detergen ilor, care sunt

utiliza i în foarte mari cantit i în gospod riile moderne.

Materiale i substan e chimice pentru cur at

Detergen ii sunt produ i de sintez , având o structur asem toare

cu cea a s punurilor, dar au o putere de sp lare superioar acestora. Ei sunt

agen i de sp lare, pentru c modific tensiunea superficial a apei.

52

Ca materie prim pentru ob inerea detergen ilor se folosesc substan e

de origine petrochimic : arene, alchilarene, amine etc.

Dup structura lor, detergen ii pot fi:

• anionici;

• cationici;

• neionici.

Detergen ii anionici i cationici prezint un mare dezavantaj, nefiind

biodegradabili. Ajun i în apele reziduale, ace tia nu se descompun sub

influen a microorganismelor din ap în substan e netoxice i astfel, aceste

dou tipuri de detergen au o puternic ac iune poluant . Spre deosebire de

primele dou categorii, detergen ii neionici sunt biodegradabili, deci

ecologici.

Unele re ete de cur at recomand utilizarea fosfatului trisodic (pe

scurt, TSP). Este un ieftin i puternic cur itor cu multe utiliz ri. TSP este

foarte alcalin, ceea ce îl face ideal pentru sc derea tensiunii superficiale a

apei i emulsificarea gr simii. Poate fi amestecat f nici un risc cu în lbitor

i ap . Deoarece se combin cu plumbul, este recomandat pentru cur atul

prafului de plumb dup vopsirea cu vopsele pe baz de plumb. Este utilizat

pentru cur area pere ilor înainte de revopsire deoarece nu numai c înl tur

i cur gr simea, dar i neteze te suprafa a vopsit i o prepar pentru

revopsire. Dar, deoarece fosfatul din detergen i poate determina cre terea

algelor în lacuri i râuri, detergen ii f fosfat au înlocuit fosfatul trisodic.

Substituen ii f fosfat sunt buni detergen i, dar le lipsesc unele propriet i

ale fosfatului trisodic, cum este cea privind cur area prafului de plumb. Unii

substituen i con in metasilicat de sodiu, determinând alcalinitatea solu iei.

Toate aceste produse sunt detergen i puternici i trebuie manipulate cu grij .

Surfactan ii i solven ii sintetici, pe baz de petrol, au început s fie

utiliza i în anii 1950. Ace ti agen i erau mai versatili decât s punurile

53

tradi ionale bazate pe vegetale i au început s domine rapid pia a

detergen ilor casnici.

Agen ii activi de suprafa , sau, pe scurt, surfactan ii, sunt substan e

chimice care, în solu ii, se concentreaz la suprafa a de separare i

solubilizeaz materiale care au o mic afinitate unele fa de altele.

Acumulându-se pe suprafe ele de separare, surfactan ii sunt capabili s

modifice puternic, chiar în concentra ii foarte mici, propriet ile superficiale

ale lichidelor în care se dizolv .

În prezent se pune un mare accent pe dezvoltarea produselor care au

un impact minim asupra mediului înconjurator i siguran maxim în

utilizare.Surfactan ii nu se consum în timpul folosirii lor, constituind astfel o

problem poten ial în privin a reziduurilor care se formeaz . Fiind solubili,

ei se scurg i se dilueaz nedefinit în apee uzate. Dac procesele naturale din

apele curg toare, sau procesele accelerate artificial în instala iile de tratare a

apelor reziduale îi transform în produ i finali inofensivi, nu exist problem

privind reziduurile. A a stau lucrurile cu s punul, pe care bacteriile îl

degradeaz biochimic. În mod asem tor, bacteriile degradeaz biochimic

mul i al i surfactan i sintetici. Din nefericire, unii surfactan i sintetici care se

fabric în cantitati mari, cum este alchibenzen-sulfonatul de sodiu, nu sunt de

acest tip. Rezisten i la biodegradare, ei persist i spumeaz în instalatiile de

tratare i chiar în râuri, oriunde se gasesc în cantit i suficiente. O consecin

nedorit a folosirii surfactan ilor nebiodegradabili este c ei nu pot fi u or

îndep rta i din apele de suprafa (lacuri, râuri). Produc spum la concentra ii

foarte mici, care nu permite aerarea apelor. Apele f oxigen sunt moarte din

punct de vedere biologic. În evaluarea ecologic a surfactan ilor trebuie s se

in seama de doi parametri:

biodegradabilitatea

toxicitatea fa de mediul biologic acvatic

54

Biodegradabilitatea surfactan ilor constituie o problem deosebit , ce

este legat direct de cre terea consumului de surfactant, care atrage dup sine

i cre terea concentra iei lor în apele reziduale. Una din posibilit ile de

evitare a acumul rii surfactan ilor în apele reziduale este folosirea unor

produse u or biodegradabile sub actiunea microorganismelor.

Iat de ce, în fabricarea i utilizarea surfactan ilor, trebuie avute în

vedere toate efectele posibile asupra omului i mediului ambiant.

Ace ti noi agen i de cur at, totu i, s-au dovedit a fi o semnificativ

surs de poluare. Detergen ii reprezint volumul cel mai mare de substan e

periculoase într-o gospod rie tipic .

1.2.4. Substan e chimice pentru gr din rit

Pesticidele includ substan e naturale i artificiale, cum sunt

insecticide, erbicide, fungicide, dezinfectan i i rodenticide (deratizan i). Ele

sunt utilizate pentru controlul, distrugerea sau combaterea parazi ilor

distrug tori ca insecte, buruieni, organisme generatoare de boli ale plantelor,

germeni i roz toare. Pesticidele pot cre te calitatea i cantitatea surselor de

hran , previn bolile i cresc confortul i estetica mediului înconjur tor.

Pesticidele utilizate corespunz tor de gr dinari sunt o valoroas

unealt de control al parazi ilor, putând proteja plantele împotriva bolilor,

buruienilor i parazi ilor. Utilizate necorespunz tor, pesticidele reprezint

totu i un serios risc pentru s tatea public i mediul înconjur tor.

55

Produse chimice pentru gr din rit

Cele mai utilizate pesticide sunt insecticidele (pentru controlul

insectelor), fungicidele (pentru controlul ciupercilor) i erbicidele (pentru

controlul buruienilor). Utilizarea prudent a pesticidelor a jucat un rol vital în

hr nirea popula iei în cre tere prin cre terea dramatic a recoltelor.

1.2.5. Substan e chimice în de euri casnice

Termenul „de euri casnice periculoase” este definit ca fiind acele

de euri care ar putea cre te propriet ile periculoase ale de eurilor solide

municipale când sunt depozitate, incinerate sau compostate.

Substan e chimice în de euri casnice periculoase:

Din buc rie: tuburi cu aerosol (goale sau nu), spray-uri contra

insectelor, detergen i pentru conducte de evacuare, produse de între inere

a pardoselii, substan e de lustruit mobila, substan e de lustruit metale,

detergen i pentru cuptoare, detergen i pentru geamuri.

56

Din baie: lo iuni pe baz de alcool (aftershave, parfumuri etc.), detergen i

de baie, depilatori, dezinfectan i, termometre cu mercur, oj de unghii

(solidificat ), lo iuni pentru p r, substan e farmaceutice (expirate),

detergen i pentru toalet .

Din garaj: antigel, lichid de transmisie automat , produse de între inere a

caroseriei cu solven i, acid pentru acumulator (sau acumulatori), lichid de

frân , , substan e degresante, combustibili auto, uleiuri, gazolin , filtre de

ulei, cauciucuri

57

Din atelier: tuburi cu aerosol (goale sau nu), clei (pe baz de solvent sau

ap ), cur itor pentru perii de vopsit cu solvent, vopsea pe baz de latex,

vopsea pe baz de ulei, tiner, cur itor de rugin (cu acid fosforic),

terebentin , lacuri,produse de protec ie pentru lemn

Din gr din : fertilizan i, fungicide, erbicide, insecticide/pesticide, otrav

pentru obolani

Alt surse: toate tipurile de baterii, solven i pentru cur at, r ini,

extinctoare, tuburi fluorescente, de euri medicale, mercur, tuburi cu

propan sau butan, crem de înc minte, substan e chimice pentru piscin

Sunt i alte locuri în gospod riile moderne care pot con ine substan e

clasificate ca poluan i:

compu i organici volatili (COV), g si i în covoare, vopsele, es turi

mucegai, g sit în dispozitivele de aer condi ionat, umidificatoare,

conducte de c ldur

dioxid de azot, g sit în emineuri i fumul degajat din acestea

58

formaldehid , g sit în pl cile pe baz de r ini, dulapuri, covoare,

es turi

radon, g sit în fisurile i sp rturile din funda ii

particule în suspensie, g site în covoare, conducte

Mii de surfactan i pe baz de petrol, solven i, i alte substan e chimice

sunt prezente în produsele care se g sesc în gospod riile moderne. Unele sunt

intens toxice. Altele nu sunt biodegradabile, dar se acumuleaz în ecosisteme

i pot atinge niveluri letale în pe ti i alte organisme. Unele sunt cunoscute ca

fiind carcinogene. Altele au ac iune asupra sistemului endocrin, sau sunt

legate de bolile reproductive. Unele emit largi doze de compu i organici

volatili (VOC) i contribuie la smog. Riscurile multora sunt relativ

necunoscute.

59

In praful casnic sunt prezente multe substan e chimice periculoase

care apar ca o consecin a largii utiliz ri în produsele de consum zilnic în

gospod rie. Principalele substan e chimice periculoase prezente în praful

casnic sunt:

Alchilfenoli (nonilfenol, octilfenol i deriva ii lor) – utiliza i în primul

rând ca surfactan i ne-ionici în detergen ii industriali, dar i în

tratamentele de finisare a textilelor i pielii, în vopsele pe baz de ap i

ca componente ale unor produse de îngrijire personal ;

Produse de ignifugare brominate (difenil eteri polibromina i sau PBDE,

hexabromociclododecan sau HBCD i tetrabromobisfenol-A sau TBBP-

A) – utiliza i în textile i încorpora i în plastice, spume i componente

electrice pentru prevenirea sau întârzierea împr tierii focului;

Compu i organotinici (butiltin, octiltin), mono- i di-butiltin, utilizat ca

stabilizator în plastice, în special PVC, i tri-butiltin (TBT) utilizat ca

tratament împotriva moliilor i înglobat în unele covoare i pavimente din

PVC;

Ftalat-esteri utiliza i ca plastifian i în produse flexibile din PVC i

ingrediente în cosmetice i parfumuri;

Parafine clorinate – mai pu in utilizate în prezent, dar r mânând utilizate

în unele plastice, cauciucuri, vopsele i substan e de etan are i care

mân un major contaminant din trecut.

Fiecare din aceste grupuri este chimic distinct i prezint propriet i

foarte diferite. Totu i, ele au un num r e caracteristici comune care justific

preocup rile în cre tere cu privire la utilizarea lor:

– toate sunt toxice unuia sau mai multor organisme, ac ionând printr-o

diversitate de mecanisme;

– nu sunt transformate u or în produse f risc, adic tind s persiste în

mediul înconjur tor;

60

– toate sunt capabile s ias din, sau s fie eliminate din produsele de consum

în timpul utiliz rii normale i/sau uzurii normale;

– toate au fost raportate drept contaminan i în organismul uman, într-o larg

gam de concentra ii.

Riscurile prezentate de aceste substan e chimice sau grup ri chimice

sunt ferm stabilite. De exemplu:

• parafinele clorinate sunt clasificate în legisla ia EU ca fiind „foarte toxice

pentru organismele acvatice” i ca prezentând un „posibil risc de efecte

ireversibile” ca o consecin a propriet ilor carcinogenice;

• compusul organotin TBT este clasificat ca „nociv în contact cu pielea, toxic

dac este înghi it, iritant pentru ochi i piele” i ca prezentând „pericol de

deteriorare serioas a s ii prin expunerea prelungit prin inhalare sau

dac este înghi it”;

• ftala ii DEHP i DBP (dibutil ftalat) sunt clasifica i ca „toxici pentru

reproducere”.

61

2. Materiale i substan e chimice în casa modern – beneficii i poten ial negativ

De i beneficiile substan elor chimice sunt incalculabile, nu putem,

totu i, ignora faptul c multe din aceste substan e chimice, în special când

sunt utilizate sau manipulate gre it, pot d una s ii i otr vi mediul

înconjur tor.

Substan ele chimice au devenit o parte a vie ii noastre zilnice.

Utilizarea substan elor chimice este hot râtoare în prevenirea i controlul

bolilor, în cre terea productivit ii agricole i în depozitarea i p strarea

hranei. Se estimeaz c sunt aproximativ 100.000 substan e chimice utilizate

zilnic i c peste 40.000 din acestea sunt utilizate în cantit i comerciale

semnificative.

Cre terea num rului de substan e noi, cre terea produc iei, depozit rii,

manipul rii, transportului, utiliz rii i evacu rii de substan e chimice, toate

acestea duc la cre terea poten ialului nociv pentru om i mediul înconjur tor.

Siguran a chimic , care const în controlul riscurilor chimice, este

critic dac cre terea utiliz rii substan elor chimice este benefic i nu

catastrofal pentru fiin ele umane i mediul înconjur tor. Promovarea

siguran ei chimice pentru salvgardarea s ii umane este o aspira ie

complex . Ea necesit interac iunea coordonat i cooperarea dintre un mare

num r de organisme i agen ii, sectorul privat, organiza ii neguvernamentale

i altele pentru a administra efectiv variatele fa ete ale substan elor chimice.

Aceasta, evident, necesit parteneriate concertate la diferite niveluri pentru a

asigura c substan ele chimice sunt sigure i benefice dezvolt rii umane.

Ast zi, aproape fiecare produs care face via a mai s toas , mai

sigur i mai agreabil beneficiaz într-un mod oarecare de utilizarea

substan elor chimice. Fie c face ap sigur de b ut, ajut la dezvoltarea unor

62

noi medicamente, la cre terea i protec ia surselor de hran , sau la eradicarea

unor boli, utilizarea responsabil a substan elor chimice ofer zilnic

nenum rate beneficii milioanelor de oameni. Dar odat cu aceste numeroase

beneficii vine i o uria responsabilitate – responsabilitatea de a fi siguri c

substan ele chimice sunt administrate într-un mod care protejeaz s tatea

uman i mediul înconjur tor. Adesea, acelea i propriet i care aduc un

beneficiu chimic pot s i devin periculoase dac substan ele nu sunt

administrate corespunz tor. Prin identificarea, în elegerea i reducerea

sistematic a riscurilor asociate cu utilizarea substan elor chimice, industria

chimic global lucreaz împreun cu diferitele organisme din lume pentru a

maximiza beneficiile i a minimiza riscurile care vin din utilizarea

substan elor chimice i produselor chimice.

Apa pe care o bem, hrana pe care o mânc m, hainele pe care le

îmbr m i toate materialele de care depindem, constau din substan e

chimice. Multe din aceste substan e chimice sunt benefice sau chiar, în cazul

substan elor nutritive, esen iale pentru men inerea vie ii. Totu i, unele

substan e chimice sunt periculoase dac sunt utilizate incorect sau în mari

cantit i pe o lung perioad de timp.

Când se face o analiz risc-beneficii pentru o substan chimic ,

nivelul expunerii este adesea cel mai important factor de luat în considerare.

De exemplu, ne putem a tepta s g sim cianura de sodiu pe lista otr vurilor

dar nu i clorura de sodiu (sarea de buc rie). Totu i, o doz de 100 grame

de clorur de sodiu este probabil letal pentru un adult mediu s tos, în timp

ce acela i adult ar supravie ui probabil unei doze de 1 miligram de cianur de

sodiu.

Exist o cantitate de cuno tin e în cre tere cu privire la impactul

poten ial pentru diferite substan e chimice asupra mediului înconjur tor, i cu

privire la rela iile dintre calitatea mediului înconjur tor i s tatea uman .

63

Multe substan e chimice au fost utilizate în mod regulat în timp f a cauza

daune aparente. Totu i, în unele cazuri, efectele sunt subtile i daunele aduse

mediului înconjur tor i s ii umane au fost descoperite dup ce mari

cantit i de substan e chimice au fost utilizate.

2.1. Materiale i substan e cu grad de risc ridicat

Unele din efectele negative ale substan elor chimice au fost foarte

bine investigate, de exemplu:

- azbestul, cunoscut a cauza boli de pl mâni fatale;

- expunerea la benzen, care poate cauza leucemie;

- impactul toxic al substan elor persistente i bioacumulative, ca PCB i

dioxina;

- utilizarea DDT i a altor pesticide, cu impact asupra capacit ilor

reproduc toare ale organismelor.

Azbestul este o una dintre substan ele de risc. Materialul este un

excelent izolator i este rezistent la foc. Totu i, poate cauza probleme severe

de s tate pentru unii oameni, chiar cancer, când este inhalat. Când este

deranjat, mici particule de azbest pot sta suspendate în aer timp de câteva ore.

Aceste particule abrazive sunt u or inhalate i lezeaz esutul pulmonar.

Azbestul a fost un material popular pentru construc ii, foarte utilizat

în izola ii termice, pardoseli, pere i i plafoane false, pl ci de azbociment,

compus de îmbin ri sau mortar. Cea mai bun solu ie pentru lucrul cu azbest

este de a-l l sa nederanjat.

Benzenul (cunoscut i sub denumirea mai pu in frecvent de benzol)

este o hidrocarbur cu un nucleu aromatic, care are formula chimic C6H6.

Este întâlnit în c rbuni, petrol i se ob ine în mod natural prin arderea

incomplet a compu ilor boga i în carbon. Este un lichid incolor, extrem de

inflamabil i volatil, avand un miros puternic caracteristic.

64

Înainte de anii 1920, benzenul era utilizat frecvent ca solvent

industrial, mai ales pentru degresarea metalelor îns din cauza toxicitatii sale

ridicate a fost înlocuit cu al i solven i. Principala sa întrebuin are este cea de

reactiv intermediar pentru sinteza altor compu i chimici. Deriva ii benzenului

care se produc în cantit i importante sunt stirenul, utilizat în fabricarea

polimerilor i a materialelor plastice, fenol, din care se prepar ini i

adezivi, ciclohexanul, folosit pentru preparareanylonului. Cantit i mai mici

de benzen sunt utilizate la fabricarea pneurilor, lubrifian ilor, coloran ilor,

detergen ilor, medicamentelor, explozibililor sau pesticidelor. În anii 1980,

principalul compus ob inut din benzen era etilbenzenul, în proces folosindu-

se 48% benzen, 18% cumen, 15% ciclohexan i7% nitrobenzen.

Ca aditiv al benzinei, benzenul îi m re te cifra octanic i reduce

detona ia. Ca urmare, benzina con inea adesea benzen în cantit i importante

înainte de anii 1950, când s-a introdus tetraetilul de plumb ca antidetonator.

În ultimii ani, ca urmare a sc derii produc iei de benzin cu plumb, s-a

reintrodus benzenul ca aditiv. În Statele Unite, din cauza efectului negativ

asupra s ii i pentru diminuarea riscului polu rii pânzei freatice cu

aceast substan , s-a impus o emisie maxim admisibil de aproximativ 1%

de benzen. Acelea i valori sunt stabilite i în standardele Uniunii Europene.

Benzenul poate fi inhalat, ingerat sau poate p trunde prin piele. Odat

intrat în organism, se concentreaz în gr simi i în m duva osoas , pentru

care este toxic, blocând formarea globulelor ro ii în aceasta. Benzenul irit

ochii, pielea i c ile respiratorii. Înghi irea lichidului poate afecta mucoasei

digestive, iar aspirarea sa în pl mâni, duce la apari ia unor pneumonii

chimice. Benzenul poate afecta i sistemul nervos central, provocând ame eli,

prin excitarea i apoi deprimarea lui.

Expunerea peste un anumit nivel poate duce la pierderea cuno tin ei i

la moarte. Benzenul poate afecta sistemul imunitar, provocând sc derea

65

num rului de elemente figurate ale sângelui, urmat de trombocitopenie. Este

dovedit efectul puternic cancerigen, motiv pentru cae este inclus pe lista

substan elor cancerigene de grupa 1 (rezervat pentru cel mai ridicat grad de

risc), putând provoca leucemie.

Fumul de igar con ine o cantitate mare de acest compus, în present

fumatul fiind unul din principalii responsabili pentru expunerea la aceast

toxin .

Substan e toxice con inute în fumul de igar

S-a dovedit c benzenul se afl în concentra ii prea mari în peste 230

de tipuri de b uturi r coritoare, motiv pentru care s-a impus stabilirea uei

anumite limite a compusului în sucuri.

66

Sursele emisiilor i expunerii la benzen

Termenul “dioxin ” desemneaz o familie de compu i chimici, în

acest moment fiind cunoscute peste 400 de tipuri de dioxin . Dintre acestea,

30 sunt considerate ca având o toxicitate semnificativ . Dintre toate

substan ele din categoria “dioxine”, 2,3,7,8-tetrachloro-dibenzo-para-dioxina

(TCDD) este considerat cea mai toxic . În general, atunci cand se vorbeste

de “dioxin ”, cu privire la toxicitatea sa, se face referire la TCDD.

Dioxina se g se te peste tot, în mediul înconjur tor, cea mai mare

concentra ie fiind în sol i mai pu in în aer, ap , sau plante. R spândirea sa

este datorat polu rii cronice, dar i stabilit ii chimice deosebite, degradarea

sa în mediu, sub ac iunea factorilor biologici, fizici, sau chimici fiind extrem

de lent .

67

Sursele de dioxin sunt naturale (erup ii vulcanice, incendii

forestiere), sau artificial (activitatea uman care implic utilizarea clorului:

arderi în prezen a clorului, albirea hârtiei, produc ia de mase plastice tip

policlorur de vinil (PVC), ierbicide, pesticide etc.

Contribu ia diferitelor alimente la absorb ia medie zilnic de dioxin i PCB în

organismul uman (sursa: http://www.bmu.de/english/food_safety/consumer_protection_eu/doc/print/41969.php)

Odat ajuns în organismul animalelor, dioxina se depune în esutul

adipos (pentru care are afinitate deosebit ) i în ficat, aceast depunere fiind

cumulativ , deoarece eliminarea sa este foarte lent . Cea mai rapid

acumulare de dioxin a fost constatat în cazul pe tilor care tr iesc în ape

poluate cu astfel de substan e.

68

În tabelul urm tor sunt prezentate cele mai frecvente efecte ale

dioxinei.

Efecte ale dioxinei asupra oranismului uman

Dermatolgice Hiperpigmentare, cloracnee Gastrointestinale Dureri abdominale, grea , v rsturi, sc dere în

greutate, modificarea testelor hepatice, afectarea splinei

Metabolice Cre terea concentra iei lipidelor sanguine, ateroscleroz

Endocrine Diabet zaharat tip II, hipotiroidie Nervoase Funic turi la nivelul membrelor Imunologice Depresia ap rii imune cu cre terea riscului de

infec ie Reproducere Endometrioz , sc derea fertilit ii, avorturi

spontane, atrofia testiculelor, hipospermie, sc derea nivelului de testesteron

Teratogene Malforma ii ale nou-n scu ilor Carcinogene Cancere de sân, uter, testicul, prostat , piele Generale Atrofierea mu chilor, oboseal cronic De cre tere

i dezvoltare Întârziere în cre tere, dificult i de înv are, probleme de adaptare, dezvoltare deficitar a din ilor

Sursa: http://sanatate.acasa.ro/articole/839-ce-este-dioxina.html

Intoxica ia la om apare în peste 95% din cazuri pe cale alimentar ,

prin consumul de carne, dar mai ales de gr sime animal , ou , lapte, sau alte

alimente de origine animal . In afar de alimente, contaminarea uman se

poate face prin ap , sol, inhalare de praf contaminat, fum de igar , sau chiar

absorb ie prin piele, iar la sugar prin intermediul laptelui matern.

Tr tura caracteristic a intoxica iei acute cu dioxin este apari ia

acneei (cloracnee). Eruptia dispare progresiv, pe m sura sc derii

concentra iei dioxinei în sânge. Intoxica ia cronic are efecte mult mai

numeroase, de i mai pu in evidente, cel mai frecvent afectate fiind sistemul

69

endocrin i cel reproductiv. Nu exist un tratament specific pentru intoxicatia

cu dioxin .

Bifenilii policlorura i (PCB) reprezint un grup de substan e chimice

industriale, foarte toxice, con inute în material destinate lubrifierii/r cirii în

echipamente electrice, cum sunt transformatoarele. Aceste substan e sunt

rezistente la foc, au o volatilitate redus i sunt relativ stabile. Ele sunt

folosite de mai mult de 75 de ani, iar primele date privind toxicitatea lor au

aparut în 1966. Ca urmare a acestor date, în prezent, bifenilii policlorura i nu

se mai fabric i nu se mai import în multe ri, îns cantit i importante

continu s existe în transformatoare vechi i în alte echipamente electrice.

Din 1991, Romania s-a alaturat semnatarelor Conven iei de la Basel,

cu privire la de eurile toxice, explozive, corozive, inflamabile, infec ioase i

eco-toxice. Printre obiectivele conven iei sunt minimalizarea producerii de

de euri periculoare (cantitativ i ca grad de toxicitate), eliminarea celor

existente i reducerea mi rii acestor tipuri de de euri.

În 2004, a intrat in vigoare Conven ia de la Stockholm, care interzice

fabricarea i utilizarea unora dintre cele mai toxice substante pentru oameni.

Dintre toate substan ele eliberate în natur în fiecare an, cele din clasa POP

(poluan i organici persisten i), din care fac parte i cele de tip PCB, figureaz

între cele mai periculoase.

În 2008 Comisia European pentru Regulamente a adoptat

Regulamentul nr. 565/2008, care amendeaz Regulamentul nr.1881/2006, ce

stabile te nivelurile maxime pentru unii contaminan i în alimente, în privin a

nivelului maxim de dioxine i PCB-uri în ficatul de pe te. Acest Regulament

a fost promulgat în Official Journal of the European Communities i se aplic

din 9 iulie 2008.

Diclor-Difenil-Tricloretanul, pe scurt, DDT (Neocide, Dicophane,

Clorofenaton, Trix, Lucex etc.) este un insecticid care a fost folosit înc din

70

anii ‘40 ca un toxic de contact. Se prezint sub foma unei pulberi cristaline,

alb-cenu ie, greu solubile în ap i u or solubile în solven i organici. Datorit

eficien ei în combaterea insectelor, toxicit ii reduse fa de mamifere i

costului relativ redus de fabricare, a fost folosit pe scar larg timp

îndelungat. Dezavantajele DDT-ului sunt stabilitatea chimic , remanen a i

efectul de acumulare în sol, alimente i corpul uman. De-a lungul perioadei

de utilzare, s-a constat c unele derivate chimice rezultate prin

descompunerea lui cauzeaz tulbur ri endocrine, b nuindu-se i un efect

cancerigen. Aceste observa ii au dus în anii ‘70 la interzicerea utiliz rii DDT-

ului în rile avansate, iar din anul 2004, prin Conven ia de la Stockholm, s-a

interzis complet folosirea lui.

DDT-ul se absoarbe lent pe cale gastro-intestinal , concentrându-se,

ca i dioxina, în esuturile grase. Ac iunea principal a sa este de excitare a

sistemului nervos central.

Intoxica ia acut se manifest prin tulbur ri gastro-intestinale

(varsaturi, colici abdominale, diaree). Apar apoi tulbur ri nervoase (fibrila ii

musculare, parestezii, hiperestezii cutanate, insomnie, hipoacuzie).

Manifestarile generale constau în tuse, dureri faringiene, bron it , cefalee,

vertij, oboseal . Pot ap rea i manifestari cutanate: eritem, dermatite buloase

sau exfoliative, edem angioneurotic. Rinichiul i ficatul pot fi si ele afectate

(albuminurie, hematurie, cilindrurie, alerarea testelor de disproteinemie). În

forma grav apar convulsii, edem pulmonar acut, paralizii respiratorii,

moarte. Nu exist un tratament sau antidot specific.

Noi metode de testare s-au dezvoltat, pe m sur ce noi substan e

chimice erau introduse în mediul înconjur tor. În ultimii câ iva ani, aceste noi

metode i studii au permis oamenilor de tiin s detecteze niveluri mai

sc zute de contaminare chimic în organismele umane i s confirme

71

poten ialul pentru impact advers chiar i la doze mici, amestecuri chimice i

ingrediente inactive.

Mediul înconjur tor este calea major pentru impactul chimic asupra

resurselor naturale, biodiversitate i s tatea uman . Pe m sur ce mai mult

informa ie vine s l mureasc modul în care ac ioneaz substan ele chimice

i care poate fi impactul lor, guvernele i comunitatea sunt preocupate din ce

în ce mai mult pentru asigurarea unei bune informa ii disponibile cu privire la

care sunt substan ele chimice nocive i la impactul lor pentru a minimiza

riscurile poten iale asupra oamenilor i mediului înconjur tor.

2.2. Materiale plastice

Un important procent de materiale sunt materiale plastice. Ca urmare

a preocup rilor asupra mediului înconjur tor, plasticul a devenit materialul

alternativ pentru fabrican ii care vor s înlocuiasc produsele tradi ionale din

lemn, hârtie, metal i sticl . Dezvoltarea de noi utiliz ri pentru produsele din

plastic reciclat (în special în materialele de construc ie) va continua de

asemenea s duc la cre tere i inova ii în industria materialelor plastice.

Noi tehnologii de procesare a materialelor plastice au deschis drumul

pentru plastice în sectoare tradi ional neutilizatoare de materiale plastice. De

exemplu, materialele compozite din polimeri arma i cu fibr (FRP) au

deschis ocazia utiliz rii materialelor plastice în proiectele de construc ie de

infrastructur grea, cum este cazul podurilor. La alt extrem , LED-urile

organice se dezvolt pentru utilizarea la ecrane mici. Aceste noi r ini, cu

propriet i mecanice mult îmbun ite i claritate optic mai mare, vor

deschide o întreag nou pia de fabricare pentru materialele plastice.

72

Ecranele cu LED-uri organice sunt constituite din straturi de polimeri organic. Ele

au avantajul c sunt foarte sub iri, pot fi flexate i îndoite i sunt foarte luminoase.

Deocamdat sunt înc scumpe i nu pot fi construite decât la dimensiuni mici.

Perfec ion ri majore în s tate i industria medicamentelor creeaz

utiliz ri noi pentru produsele din plastic. Industriile alimentar i

farmaceutic sunt constant preocupate de controlul bolilor, sanita ie i

sterilizare. Unele calit i ale plasticului (disponibilitate, mas redus i

durabilitate) fac din acestea cele mai bune materiale de utilizat pentru

produsele alimentare i medicale i care trebuie s fie sterile, sau s conserve

prospe imea con inutului. Astfel, preocup rile de s tate în industriile

alimentar i medical joac un rol crucial în crearea de noi utiliz ri pentru

produsele plastice.

73

Beneficii ale materialelor plastice pentru mediul înconjur tor

Sacii de plastic necesit la fabricare cu aproximativ o treime mai

pu in energie i creeaz cu pân la 80% mai pu ine de euri decât

sacii de hârtie.

Containerele din polistiren expandat consum la fabricare cu 30% mai

pu in energie decât containerele din carton.

rezisten a la coroziune a plasticelor, via a unor aparate

importante s-ar reduce cu 40%.

Dar materialele plastice sunt fabricate din combustibili fosili (petrol i

rbune), o resurs natural ne-regenerabil . Ele de obicei persist pentru un

lung timp în mediul înconjur tor. Unele materiale plastice pot fi reciclate (de

exemplu, PET) totu i, majoritatea nu sunt u or de recuperat. De exemplu,

plasticul utilizat pentru ambalajele alimentare este ales tocmai pentru

durabilitatea i stabilitatea sa în timp. Acest lucru este convenabil atât timp

cât ambalajul este în uz, totu i dup utilizare, plasticul r mâne rezistent i

stabil, deci greu reciclabil sau biodegradabil.

Efectele negative ale sacilor de plastic

- Un sac de plastic are nevoie de între 20 i 1000 de ani pentru a se

degrada;

- în timpul arderii, lor, se emit gaze toxice;

- din punct de vedere al protectiei mediului, sacii de plastic sunt o

problem , reprezentând o surs important de de euri pentru

comunit i;

- sacii de plastic reprezint un pericol pentru via a acvatic . Diferite

specii animale acvatice sufer fie din cauza înghi irii lor, fie din cauza

bloc rii între ei.

- efecte negative se constat i asupra animalelor terestre; sacii de

plastic pot sufoca sau întrerupe digestia animalelor care le consum ;

74

se estimeaz c pungile de plastic ucid cel putin 100.000 de p ri,

balene, pesc ru i i broaste estoase, în fiecare an;

- poluarea vizual produs de ambalajele de plastic aruncate în mediul

înconjur tor este semnificativ ;

- ambalajele de plastic formeaz “b i”, în care se pot dezvolta

microrganisme periculoase, inclusiv insecte ce pot transmite malaria;

- ambalajele de plastic înfund canalizarea oraselor;

- producerea pungilor de plastic utilizeaza 37 000 tone de polimeri de

plastic ce provin din resurse non-regenerabile;

- de i ambalajele de plastic pot fi reciclate, doar o mic parte sunt

colectate i reprocesate;

- studiile arat c o pung de plastic este folosit de cump tor circa

20 de minute, fa de alte ambalaje, care au o durat de folosire de

pt mâni, luni, sau chiar ani;

- din calculele efectuate, la ora actual, un român folose te în medie pe

an circa 250 de pungi (de plastic, sau, mai recent, din alte materiale,

care au înlocuit par ial materialele plastice în confec ionarea acestor

ambalaje.

Un înlocuitor ideal pentru ambalajul din plastic ar trebui s fie:

cut dintr-o resurs regenerabil

durabil i stabil pe parcursul perioadei de utilizare

biodegradabil pe termen lung

Materialul înlocuitor trebuie de asemenea s poat fi fabricat în folii

sub iri, a a cum sunt utilizate toate materialele pentru ambalaj (inclusiv

ambalajul pe baz de hârtie), pentru economia de material ( i astfel pentru

reducerea de eurilor i a costurilor). O posibil alternativ par s fie polimerii

naturali, cum este amidonul, pentru înlocuirea plasticului în ambalaje.

75

Saci de plastic i alternativa lor, sacul biodegradabil

Un foarte cunoscut i utilizat plastic este PVC. Ca substan chimic

toxic , policlorura de vinil (PVC) poate cauza maladii cronice. Pe lâng

faptul c este un cunoscut carcinogen, policlorura de vinil a fost g sit ca

fiind cauza unui num r de alte boli, incluzând aici sindromul Raynaud,

scleroderma, angiosarcomul, i acroosteoliza. Cele mai multe produse din

vinil se consider a fi ned un toare când sunt utilizate corespunz tor. Totu i,

unii aditivi i plastifian i se scurg din unele produse din vinil. Studiile au

ar tat c ace ti aditivi se scurg chiar i din juc riile pentru copii. Sacii din

vinil IV utiliza i în unit ile de îngrijire intensiv neo-natal s-au dovedit a

avea scurgeri de DEHP, un aditiv ftalat. În Europa, aditivii ftala i în juc riile

de PVC pentru copii sub vârsta de trei ani au fost interzi i, iar în USA, multe

companii au oprit voluntar fabricarea de juc rii din PVC pentru acest grup de

vârst sau au eliminat ftala ii. i alte produse de vinil, ca interioarele de

automobile, perdelele de du i acoperirile de pardoseli, elimin ini ial gaze

chimice în aer.

Trecerea de la utilizarea materialelor din clorur de vinil, care este

considerat o surs major de dioxin , la materiale f clorur de vinil, cum

este polipropilena poate fi o solu ie pentru viitor.

76

2.3. Aditivi în alimente, medicamente i produse

cosmetice

O alt problem important este cea aditivilor din alimente,

medicamente i produse cosmetice.

Sistemul de codificare a aditivilor alimentari este un mod de

organizare, control i verificare a utiliz rii acestora. Faptul c un aditiv are

atribuit un cod „E” înseamn c acest aditiv a fost testat i aprobat de EFSA

(Autoritatea European pentru Siguran a Alimentelor).

Nu este de-ajuns ca pe etichet s fie trecut numele aditivului, ci

trebuie s apar i concentra ia maxim admis , astfel încât consumatorul s

tie la ce riscuri se expune.

În func ie de gradul de nocivitate, aditivii alimentari pot fi împ i în

patru categorii: adaosuri cancerigene (cele mai periculoase, cu efecte

ireparabile asupra s ii); adaosuri periculoase (pot duce la diferite tumori

sau alergii); adaosuri poten ial toxice i adaosuri suspecte (care înc se

testeaz pe animale).

În categoria aditivilor cancerigeni se situeaz urm torii aditivi

alimentari folosi i în prepararea alimentelor i b uturilor:

• E 123 (amaranth) - colorant,

• E127 (eritrozin ) - colorant ro u pentru compoturi i alte alimente;

provoac muta ii genetice

• E 131 albastru 5 sau bleu patent - colorant,

• E 142 Verde S - colorant,

• E 211 (acid benzoic) - conservant foarte nociv, interzis în SUA, dar

permis în România

• E 213 (benzoat de calciu) - conservant

• E 214 (hidrobenzoat de etil) - conservant

77

• E 215 (hidrobenzoat de etil sodic) - conservant

• E 216 (hidrobenzoat de propel) - conservant

• E 217 (sarea de sodiu a hidrobenzoatului de propel) – conservant

folosit în unele b uturi r coritoare

• E 239 (hexametilen tetramin ) – conservant

• E 251 (nitrat de sodiu) – conservant

• E 252 (nitrat de potasiu) – conservant

• E 330 (acid citric) – acidifiant, sare de l mâie

• E621 (glutamat de sodiu) - poten iator de arome, prezent în sosuri, în

supele concentrate i în produsele tip Delikat/Vegeta

În România, glutamatul de sodiu E 621 este folosit la scar

industrial , cu acordul autorit ilor sanitare. Se utilizeaz în fabricarea

supelor instant concentrate, a mezelurilor, unele condimente i conservarea

laptelui, brânzeturilor i ciupercilor. Are efecte neurotoxice, provocând

migrene i crampe. Se vinde sub form de cristale deschise la culoare, f

gust, motiv pentru care trebuie combinat cu al i aditivi chimici aromatizan i.

Ministerul Agriculturii din SUA i-a informat public cet enii c glutamatul

de sodiu este unul dintre principalii factori de risc în apari ia bolilor

Alzheimer i Parkinson.

În privin a folosirii benzoatului de sodiu, E 211, în producerea

uturilor r coritoare, o concentra ie prea mare îngurgitat provoac

leucemie i diverse forme de cancer al sângelui. Fatal , dup p rerea

speciali tilor, este mai ales folosirea benzoatului de sodiu, E 211 în

combina ie cu acidul ascorbic, E 300. Pân în anul 2002, marii produc tori au

renun at la aceast combina ie uciga , îns de atunci au mai fost lansate pe

pie e peste 1500 de noi m rci de b uturi r coritoare.

78

E 330, acid citric/sare de l mâie, E 621 glutamat monosodic i

conservantul E 211 benzoat de sodium sunt toate interzise în SUA i Europa

occidental , nu i în România.

Adaosuri periculoase

• E102 sau tartrazin (colorant galben, extrem de nociv, se g se te în

uturi, mu tar i gem, poate genera tumori tiroidiene sau crize de

astm bron ic, altereaz percep ia i comportamentul producând st ri

de confuzie, inhib metabolismul zincului i interfer cu enzimele

digestive),

• E 104 - galben de chinolein ,

• E110 sau Sunset Yellow (colorant galben, cancerigen, se g se te în

dulciuri, pr jituri, budinci, diverse sucuri, poate provoca astm, alergii,

congestie nazal , astm, bronhoconstric ie, distrugeri cromozomiale,

dureri gastrice, blocarea enzimelor digestive),

• E120 – acid carminic (colorant, provoac alergii),

• E 122 azorubina sau camroizin , (colorant azoic ro u, foarte solubil în

ap , poate crea intoleran la persoanele intolerante la salicila i. Este

un eliberator de histamin , i poate intensifica simptomele astmului.

Poate provoca urticarie i edem persoanelor sensibile. În combina ie

cu benzoa ii, este asociat cu sindromul ADHD (hiperactivitate i

deficien de concentrare),

• E124 ro u ponceau 4R (colorant ro u, toxic interzis în SUA, produce

tumori pe glanda tiroid i se g se te în mezeluri),

• E129 - ro u allura (poate provoca alergii i are poten ial cancerigen).

• E132 - indigotina (colorant duce la apari ia alergiilor, grea , vom ,

hipertensiune, tumori cerebrale),

• E 133 (albastru brilliant FCF),

• E 171 (dioxid de titan)

79

Unele E-uri considerate periculoase se g sesc chiar i în pâine i

produsele de panifica ie. Este vorba despre emulsifian i semisintetici (agen i

de prospe ime E 471 mono i digliceride ale agen ilor gra i), înt ritori de

gluten - stabilizatori (E 472 esteri ai mono i digliceridelor i E 482 lactat de

calciu) i agen i de oxido-reducere (acizii alimentari E 300 acid ascorbic i E

Adaosuri poten ial toxice

- produc boli intestinale: E220 (dioxid de sulf), E221 (sulfit de sodiu),

E222, E223, E224 (metabisulfit de potasiu), E226 (sulfit de calciu)

(sulfi i – conservan i) produc boli intestinale i alergii, se g sesc în

carnea de hamburgeri, cartofi deshidrata i, fructe confiate, pr jituri,

bere, vin, o et de vin.

- afecteaz tubul digestiv: E338 (acid fosforic - acidifiant), se g se te în

produsele cu gust acru sau acid ridicat, E339, E340 (ortofosfat de

potasiu), E341 (s ruri de topire - brânza topit ) afecteaz tubul

digestive, E407 (gelifiant), E450 (emulsificator), E461

(metilceluloza), E463 (hidroxipropil celuloz ), E465, E466

(carboximetil), E 470 s ruri ale acizilor gra i) (agen i de înc rcare)

- produc boli de piele: E230 - bifenil (conservant, interzis în Australia,

dar permis la noi, poate produce boli de piele; se g se te în sucurile

de citrice), E231 - ortofenilfenol (conservant, posibil i cancerigen,

interzis în SUA i Australia, produce boli de piele), E232 -

ortofenilfenol de sodiu (conservant, poate produce boli de piele),

E233 (tiabendazol)

- suprim din organism vitamina B12: E200 (conservant) extrem de

toxic i periculos deoarece suprim din organism vitamina B12

- cresc colesterolul: E320 - butil-hidroxi-anisol, BHA (conservant,

posibil i cancerigen se g seste în cartofi deshidratati, uleiuri

vegetale, supe concentrate, sosuri, gum de mestecat), E 321 - butil-

80

hidroxi-toluenul (BHT) (antioxidant, posibil i cancerigen, cre te

nivelul colesterolului, produce alergii, are efecte estrogenice i

provoac st ri de somnolen . Ca i coloran ii azoici, induce

sindromul de hiperactivitate i deficien de contrare. Se g se te în

margarin )

- atac sistemul nervos: E311 - octal galat, E312 - dodecil galat

(antioxidant)

- produc boli ale aparatului bucal: E330 (acidul citric sau sarea de

mâie - cel mai periculos adaos cancerigen recunoscut care produce

boli ale aparatului bucal)

Unii produc tori nu mai men ioneaz pe ambalaj indicativul exact al

aditivilor folosi i, rezumându-se s inscrip ioneze doar "afânatori", în locul

denumirii chimice, "arome identic naturale" i "conservan i".

Margarina este, poate, unul dintre cele mai nocive alimente, deoarece

nu con ine substan e naturale, fiind produs în exclusivitate din elemente de

origine sintetic . Organismul uman o recunoa te cu greutate i depune un

efort imens pentru metabolizare. Se ob ine din ulei rafinat în combina ie cu o

pudr de nichel, înc lzite la o temperatur de circa 400 de grade Celsius, bine

agitate i apoi tratate cu hidrogen industrial. Dup 10 - 20 de ore rezult

produsul numit margarin , solid la temperatura camerei i con inând gr simi

saturate comparabile cu cele de porc. Pentru ameliorarea calit ilor

organoleptice, în procesul de fabrica ie a acestui aliment sintetic se adaug

vitamina A, clorur de potasiu, antioxidan i, acizi i alcali, arome i coloran i

sintetici, vitamina D, emulsifian i, lecitina, izopropyl ori stearyl i diacetyl.

Reclamele agresive au f cut ca margarina s fie consumat în cantit i foarte

mari, atât în rile civilizate cât i în cele s race.

Guma de mestecat, destinat în special copiilor, con ine câ iva aditivi

alimentari considera i cancerigeni sau poten ial toxici: E171, E320, E330,

81

E420, E421, E422, E950, E951, E967. Ace tia pot produce cre terea

colesterolului (E320), boli ale aparatului bucal (E330) i cancer (E950,

E951).

Adaosuri suspecte

Conservan i: E 270 (acid lactic) i E 296 (acid malic) – considera i de

unii speciali ti inofensivi, dar cu interdic ia de a fi folosi i în produsele

destinate nou-n scu ilor i copiilor mici.

Antioxidan i: E 325 (lactat de sodiu) – periculozitate medie, E 330

(acid citric) i E 331 (citrat de sodiu), considera i inofensivi.

Emulgatori, stabilizatori, antiaglomeran i, agen i de viscozitate,

ruri de topire i acidifian i: E 420 (sorbitol) i E 421 (manitol) – al c ror

consum zilnic nu trebuie s fie mai mare de 50 g; E 471: mono i digliceride

ale acizilor gra i – se folosesc ca amelioratori pentru f in , precum i ca o

pelicul protectoare pentru medicamente i alimente.

Indulcitori artificiali (edulcoloran i) E 950 (acesulfam K) – nu este

recomandat în curele de sl bire, nici copiilor, nici femeilor îns rcinate, fiind

posibil cancerigen. Consumul frecvent nu este recomandat. E 951 (aspartam)

– este unul dintre cei mai controversa i aditivi, cercet torii i medicii

stabilind c multe dintre suferin ele pacien ilor pot avea la origine consumul

excesiv de produse care con in aspartam, de tipul b uturilor r coritoare

acidulate, gumei, cerealelor pentru micul dejun, budincilor, produselor

lactate. E 965 (maltitol) – consumul frecvent nu este recomandat. E 967

(xilitol) – este utilizat în alimente pentru diabetici i în preven ia cariei

dentare i nu trebuie consumat în cantit i mai mari de 50 g/zi deoarece

produce balon ri i diaree. Nu se recomand consumul frecvent i nici

dep irea dozei recomandate.

Zaharina a fost descoperit i fabricat în anul 1879, pornindu-se de la

toluen, pentru a reduce consumul de zahar. SUA au interzis-o în 1997, îns

82

dup o vreme au readmis-o, cu condi ia ca pe ambalaje s se inscrip ioneze c

administrat animalelor este cancerigen . Ulterior, Congresul american a

renun at i la acest avertisment, în urma protestelor exercitate de industria

alimentar i în ciuda organiza iilor de protec ie a animalelor.

Aspartamul, E 951, a fost creat tot ca o alternativ la zah r, de

americani în anul 1965, ast zi fiind comercializat în peste 50 de ri. La ora

actual se consider c aspartamul este mult mai nociv decât zah rul.

Provoac cefalee, vertij, spasme cerebrale, coronariene i musculare, gre uri,

erup ii, depresie, astenie, iritabilitate, insomnie, tulbur ri de vedere i auz,

palpita ii, senza ia lipsei de aer, atacuri de panic , pierderea gustului,

tulbur ri de memorie, dureri articulare etc. De asemenea, aspartamul

contribuie la apari ia tumorilor cerebrale, sclerozei multiple, epilepsiei, bolii

Alzheimer, retardului mintal, limfoamelor, malforma iilor i diabetului.

Studii ale Organiza iei Mondiale a S ii men ioneaz folosirea

îngr mintelor chimice, insecticidelor i erbicidelor, a aditivilor alimentari

în produsele finite, a organismelor modificate genetic, a alimentelor rafinate,

a abuzului de carne i gr simi, a metodelor nenaturale de conservare drept

cauze pentru afec iuni grave ca: hipertensiunea arterial i cardiopatia

ischemic , diabet i hiperinsulinemie, cancer, obezitate, ateroscleroz , boli

imune, dislipidemie.

Nu to i aditivii alimentari sunt considera i periculo i pentru s tate, cu

predilec ie cei naturali.

E-uri bune

• E306 - tocoferol, sau Vitamina E, este un antioxidant natural care

ajuta la regenerarea celulelor Se g se te în uleiuri i gr simi animale

i vegetale (ficat, ou , pe te i soia), brânzeturi, supe etc. doz

maxim zilnic 2 mg/kg.

83

• E300 - Acid ascorbic sau Vitamina C este folosit ca antioxidant în

diverse alimente i ameliorator pentru pâine. Doz maxim zilnic

nelimitat

• E140, Clorofila, prezent în toate plantele i în alge, este folosit

drept colorant natural verde. Varianta comercial se extrage din

urzici, iarba i alfalfa. Colorantul natural, solubil în ap , este folosit în

cofet rii, la colorarea pastelor de din i i a produselor cosmetic. Doz

maxim zilnic nelimitat .

• E322 - lecitina, un antioxidant natural intalnit i în ciocolata, este

folosit ca emulgator, stabilizator pentru amestecurile apa-ulei

(gr sime) Lecitina este izolat comercial (mai ales) din boabe de soia

sau g lbenu de ou. Lecitina este un component natural al pere ilor

celulelor organismului i este degradat i folosit de acesta f a

avea efecte secundare. Doz maxim zilnic nelimitat

• E440 – pectina este folosit ca agent de îngro are, emulgator,

stabilizator

• E162, Ro u sfecla, betanina este folosit drept colorant natural

preparat comercial din sfecl ro ie. Doz maxim zilnic nelimitat

• E101 - riboflavina sau lactovlavina sau Vitamina B12 este folosit

drept colorant. Ribovlavina este insolubil în ulei, dar solubil în

alcool etilic. Este un colorant sub form de pulbere de culoare galben-

oranj, natural, care se ob ine din germeni de grâu, ou , drojdie, ficat,

dar i artificial prin sinteza chimic .

• E902 - Ceara de Candilla sau ceara de candelilla este un agent

natural de separare i glazurare.

• E296 - Acid malic este un acid natural prezent în majoritatea

fructelor i multe legume. În scopuri comerciale este ob inut prin

sintez . Este parte din metabolismul fiec rei celule vii. Utilizat ca

84

acidifiant, compus de aroma, i stabilizator în sucul de mere i de

grape-fruit.

• E570 sau acizi gra i sunt emulgatori, glazura i, antiaglomeran i,

naturali. Se pot ob ine din animale, plante (inclusiv soia modificat

genetic, porumb).

• E262, acetat de sodiu (sarea de sodiu a acidului acetic) este folosit

drept conservant, acidifiant, produs prin fermenta ie bacterian a

zah rului, melasei sau alcoolului i astfel prezent în toate produsele

fermentate sau prin sintez chimic din acetaldehid .

Chiar i aerul pe care îl respir m este constituit în majoritate din trei

E-uri: azotul 78% (E 941), oxigenul 21% (E 948) i argonul 0.9 % (E 938).

Patru din zece medicamente destinate copiilor con in aditivi

responsabili cu declan area comportamentului hiperactiv, arat un studiu al

cercet torilor britanici de la Universitatea Southampton. Chiar i

medicamentele indicate copiilor sub trei ani con in un num r mare de aditivi

periculo i pentru s tate.

Dintre antibiotice, trei din cinci medicamente cu amoxicilin sau

eritromicin con ineau aditivi alimentari. În septembrie 2007, în urma mai

multor studii de specialitate, s-a confirmat faptul c amestecul de coloran i

artificiali i de conservan i alimentari poate duce la cre terea cazurilor de

comportament hiperactiv în cazul copiilor. Cu toate acestea, aditivii nu au

fost exclu i din lista de ingrediente a produselor medicale sau din produsele

alimentare destinate copiilor.

Lista aditivilor care nu ar trebui s fac parte din lista de ingrediente a

produselor farmaceutice pentru copii cuprinde:

• Tartrazin (E102),

• Quinoline Yellow (E104),

• Sunset Yellow (E110),

85

• Carmoisine (E122),

• Ponceau 4R (E124),

• Allura Red (E129)

• Benzoat de sodiu (E211).

Studii efectuate de speciali ti au ar tat c felul în care copiii se

comport este afectat de combinarea acestor aditivi din compozi ia

medicamentelor. S-a observat c micu ii cu vârste între trei i nou ani

întâmpin , în urma administr rii unor medicamente care con in un num r

mare de aditivi, dificult i în a sta lini ti i i a se concentra, devenind

gio i i impulsivi. Consumul de produse care con in aditivii ace tia se

repercuteaz , în primul rând, la nivel comportamental: copii care nu se pot

integra social, nu se pot concentra, nu pot s stea într-un singur loc mai mult

timp, nu pot asculta o poveste, nu pot s citeasc etc. Alte efecte negative pe

care le prezint ace ti aditivi vizeaz tulbur ri de memorie, de vedere,

incapacitatea de a înv a etc. Aditivii din categoria E-urilor afecteaz

consumatorul i ulterior dep irii vârstei copil riei i în adolescen i chiar

la maturitate.

Tartrazinul - E102, un colorant artificial galben, în combina ie cu

conservan ii, duce la apari ia comportamentului hiperactiv la copii. Acest

aditiv, în alimente, produce irita ii, dermatite, astm i rinite alergice i de

aceea, atât alimentele, cât i medicamentele care con in aditivul ar trebui s

aib un semn de avertizare a consumatorului.

Depistarea aditivilor nu este u oar , ace tia sunt prezen i pe listele de

ingrediente, îns , de cele mai multe ori, informa iile sunt scrise folosindu-se

litere foarte mici sau denumirea tiin ific a aditivului.

Orice stat membru al Uniunii Europene are dreptul de a introduce în legisla ia

proprie reglement ri mai restrictive în leg tur cu aditivii din categoria E-

urilor.

86

a cum nu pot exista mezeluri f conservan i, sau brânzeturi f

emulgatori, nici substan a activ din medicamente nu ar lua forma unor

comprimate, drajeuri colorate i dulci, unguente etc. f a a-zisii excipien i,

în care se adaug i E-uri. Aditivii din medicamente se folosesc în limitele

unor legi. Reprezentan ii Agen iei Na ionale a Medicamentului (ANM) din

România au aprobat pentru produsele farmaceutice autohtone sau importate o

list cu acelea i E-uri permise în Uniunea European .

Industria farmaceutic folose te aditivii la excipien i, adic la acele

compozi ii care constituie suport pentru substan a activ i care fac ca

medicamentele s se prezinte sub form de comprimate, gelule, capsule,

creme, drajeuri etc. La excipien i se mai adaug coloran i, aromatizan i,

edulcoran i i conservan i. Companiile farmaceutice folosesc la medicamente

numai aditivi admi i prin lege. Aceasta nu înseamn c aditivii respectivi

sunt i inofensivi.

Unii dintre cei mai nocivi aditivi care apar în excipien ii din

medicamente sunt acidul benzoic i benzoa ii (E 210-213). Industria

alimentar folose te cu generozitate ace ti conservan i, în special la

brânzeturi, la b uturi r coritoare, la conserve i la produsele ambalate în plic.

Acidul benzoic i s rurile lui provoac astm bron ic, irita ii ale pielii, ochilor

i mucoaselor, iar în urma test rilor pe animale de laborator a generat chiar i

cancer. În clasamentul E-urilor multirisc aflate în compozi ia medicamentelor

urmeaz acidul sorbic i s rurile lui (E 200-203), conservan i care pot

provoca urticarii de contact i alte alergii. Apoi, aspartamul, E 951,

îndulcitorul r spunz tor pentru tulburari digestive, diaree, dureri de cap i

fenilcetonurie (la pacien ii cu gu endemic ). Un alt îndulcitor pe care-l pot

con ine medicamentele (de regul drajeurile) este sorbitolul (E 420),

încriminat c ar provoca irita ii gastrice. Cele mai multe E-uri ad ugate în

excipien i fac parte din categoria coloran ilor. Galbenul de chinolin (E 104)

87

poate provoca alergii de contact pân la reac ii severe de urticarie.

Autorit ile din Statele Unite ale Americii i Australia l-au interzis în

industria alimentar i farmaceutic . La sfâr itul anului 2002, Departamentul

ii din SUA a introdus chinolina pe lista substan elor cancerigene.

Eritrozina (E 127), tartrazina (E 102), albastrul patent (E 131), ro ul de

Cosenila (E 124), indigotina (E 132) sunt al i coloran i toxici care apar în

medicamente. To i ace tia produc alergii ba chiar, tartrazina induce i tumori

tiroidiene, conform speciali tilor americani, iar în urma experien elor de

laborator a dovedit c poate provoca distrugeri cromozomiale.

Excipien ii folosi i sunt studia i de mult vreme, li se cunoa te nivelul

de siguran i sunt aproba i a fi folosi i în anumite cantit i. Oricum,

substan ele auxiliare din categoria E-urilor se adaug în medicamente în

cantit i mult mai mici decât în alimente. Produsele farmaceutice pot deveni

adev rate "otr vuri" prin îns i substan a activ pe care o con in. i

substan ele active i cele auxiliare pot provoca reac ii adverse, în special la

persoanele cu intoleran la anumite substan e.

Referitor la toxicitatea medicamentelor pe lista substan elor

cancerigene a SUA actualizat din doi în doi ani, au ap rut, recent, estrogenii

recomanda i în tratamente hormonale, anumite pilule contraceptive,

antibioticul "cloramfenicol" i chinolina. Studiile a trei grupuri separate de

exper i au stabilit c acestea sunt "suspecte" de a procova tumori. Pentru

prima dat , toat seria de estrogeni steroidici, folosi i în tratamente

hormonale la menopauz , au fost trecu i în categoria "substan e cancerigene

dovedite". Studiile au demonstrat leg tura între tratamentul cu ace ti

estrogeni i frecven a crescut de îmboln viri de cancer uterin la femei. În

ceea ce prive te contraceptivele, studiile sugereaz "o leg tur posibil cu

riscul crescut de cancer la sân", dar tot aceste pilulele pot "oferi protec ie

împotriva cancerului ovarian", potrivit Departamentului S ii din SUA.

88

Uniunea European nu s-a alarmat pân acum în privin a riscului acestor

medicamente, pentru c nu are înc studii clare care s demonstreze ceea ce

spun speciali tii americani. Ace tia au descoperit i utilizat de mai mult timp

hormonii ca terapie sau mijloc de contracep ie, au cazuistic bogat i pot

face studii i statistici.

De asemenea, cosmeticele cuprind unele substan e chimice care au

efecte negative asupra s ii mai ales în urma utiliz rii repetate i

îndelungate.

Un produs cosmetic este orice substan sau amestec de substan e

destinat a fi aplicat extern pe diferite p i ale corpului uman (piele, ochi,

unghii, buze, organe genitale externe, p r de pe cap sau corp etc.), sau pe

din i i mucoasa bucal , având ca scop principal sau exclusiv igienizarea,

odorizarea, îmbun irea aspectului i/sau corectarea mirosului acestora,

i/sau protejându-le sau men inându-le în bun stare. Produsele cosmetice i

de igien personal trebuie s fie sigure i s nu cauzeze îmboln viri, în

condi ii normale de folosire.

Dup deschiderea ambalajului, produsul cosmetic trebuie s fie

strat cu capacul bine înfiletat, în locuri r coroase i uscate, fiind utilizat

doar în intervalul de timp recomandat pe ambalaj.

Cu to ii, femei, b rba i, copii, folosim zilnic produse de îngrijire: s punuri,

deodorante, past de din i, geluri de du , ampoane, creme. Solven ii din

unele s punuri, ampoane, geluri de du distrug bariera protectoare a pielii,

degreseaz puternic pielea i favorizeaz p trunderea substan elor toxice.

Odat p trunse în piele, acestea ajung în microcapilarele sanguine, în vasele

limfatice i apoi în fluxul sanguin, care le r spânde te peste tot: în creier,

ficat, rinichi, mu chi.

89

2.4. Clasele de risc pentru materiale i substan e

chimice

Clasa A: gaz comprimat - orice material periculos care este con inut sub

presiune, incluzând gazul comprimat, gazul dizolvat, sau gazul lichefiat

Clasa B: material inflamabil i combustibil: gaze inflamabile, lichide

inflamabile i combustibile, solide inflamabile, aerosoli inflamabili,

material reactiv inflamabil

Clasa C: material oxidant - orice material periculos care cauzeaz sau

contribuie la combustia altui material prin furnizarea de oxigen sau a altei

substan e oxidante, combustibil sau nu.

Clasa D1: materiale otr vitoare i infec ioase - material care cauzeaz

efecte toxice imediate i serioase; materiale care sunt poten ial fatale sau

pot cauza leziuni permanente dac sunt inhalate, înghi ite, sau absorbite

prin piele, sau pot arde pielea sau ochii prin contact

Clasa D2: materiale otr vitoare i infec ioase - materiale care cauzeaz

efecte cronice sau pe termen lung; materiale care pot caza moartea sau

leziuni permanente c rezultat al expunerii repetate pe o perioad extins

de timp; poate fi un iritant pentru piele, ochi, sau sistemul respirator;

poate cauza cancer, malforma ii la na tere, sau sterilitate.

Clasa D3: materiale otr vitoare i infec ioase –materiale bio-periculoase

i infec ioase; materiale care pot cauza boli la oameni i animale, cum

sunt viru i, bacterii i fungi; poate de asemenea include culturi i

specimene de diagnostic cum este sângele, urina i esutul biologic.

Clasa E: materiale corozive - materiale care pot coroda aluminiul i o elul

sau esutul uman; materiale care sunt gaze corozive anhidre

Clasa F: materiale reactive periculoase - materiale care sufer

polimerizare, descompunere, sau condensare puternic ; materiale care

90

devin auto-reactive în condi ii de oc, sau temperatur ridicat , sau

presiune ridicat ; materiale care reac ioneaz puternic cu apa, producând

un foarte toxic gaz

Propriet i toxicologice:

- iritan a produsului

- efecte ale expunerii acute

- eviden a carcinogenicit ii, toxicitatea reproductiv , teratogenicitatea

sau mutagenicitatea

2.5. Cele mai periculoase substan e chimice casnice

DEODORANTE DE AER: Cele mai multe astfel de substan e interfer

cu abilitatea de a mirosi prin acoperirea pasajelor nazale cu un strat de

ulei, sau prin eliberarea unui agent de amor ire a nervului. Substan e

chimice toxice cunoscute, g site în an împrospe itoarele de aer sunt:

formaldehid : toxic puternic, cunoscut carcinogen. fenol: când fenolul

atinge pielea, poate cauza umflarea, arsuri, erup ii i jupuirea. Poate cauza

transpira ii reci, convulsii, colaps circulator, com i chiar moarte.

AMONIAC: Este un produs chimic foarte volatil; este foarte lezant

pentru ochi, tractul respirator i piele.

ÎN LBITORI: puternic corozivi. Irit sau ard pielea, ochii i tractul

respirator. Pot cauza edem pulmonar sau vom i com dac sunt

ingerate. Nu se amestec în lbitori cu amoniac; se poate degaja fum

mortal.

AMPON PENTRU COVOARE I TAPI ERIE: cele mai multe

formule utilizeaz substan e foarte toxice. Unele dintre ele includ:

perclorethilen : cunoscut carcinogen, degradarea ficatului, rinichilor i

sistemului nervos. Hidroxid de amoniu: coroziv, extrem de iritant pentru

ochi, piele i tractul respirator.

91

DETERGEN I PENTRU MA INI DE SP LAT VASE: majoritatea

produselor con in clorin într-o form uscat care este foarte concentrat .

Poate cauza otr viri la copii.

CUR ITORI PENTRU CONDUCTE: majoritatea con in le ie, acid

clorhidric sau tricloroetan. le ie: caustic , arde pielea i ochii, dac este

ingerat lezeaz esofagul i stomacul; acid clorhidric: coroziv, iritant

pentru ochi i piele, afecteaz rinichii, ficatul i tractul digestiv;

tricloroetan: iritant pentru ochi i piele, depresiv al sistemului nervos;

afecteaz ficatul i rinichii.

LUSTRUITORI PENTRU MOBIL : Distilate din petrol: puternic

inflamabile, pot cauza cancer de piele i pl mâni. Fenol. Nitrobenzen:

or absorbit prin piele, extrem de toxic.

CUR ITORI DE MUCEGAIURI I CIUPERCI: substan e chimice

con inând: hipoclorit de sodiu: corosiv, irit sau arde pielea i ochii,

cauzeaz fluide în pl mâni care pot duce la com sau moarte.

Formaldehid : foarte toxic, cunoscut carcinogen; iritant pentru ochi, nas,

gât i piele. Poate cauza grea , dureri de cap, sânger ri ale nasului,

ame eal , pierderi de memorie.

CUR ITOARE PENTRU CUPTOARE: Hidroxid de sodiu (Le ie):

caustic, puternic iritant, arde pielea i ochii. Inhib reflexele, cauzeaz

severe leziuni ale esuturilor dac este înghi it.

CUR ITORI ANTIBACTERIENI S: pot con ine: Triclosan: este

absorbit prin piele i poate leza ficatul.

PRODUSE DE CUR AT RUFE: hipoclorit de sodiu sau calciu:

puternic corosiv, irit sau arde pielea, ochii sau tractul respirator;

Tripolifosfat de sodiu: irit pielea i mucoasele, cauzeaz voma. Este u or

absorbit prin piele din es turi.

92

CUR ITORI PENTRU TOALET : Acid clorhidric: puternic

coroziv, iritant pentru piele i ochi. Lezeaz rinichii i ficatul. Hipoclorit

(în lbitor): corosiv, irit sau ochii, pielea i tractul respirator. Poate cauza

edem pulmonar, vom sau com dac este ingerat. Contactul cu alte

substan e chimice poate degaja gaz de clor care poate fi fatal.

Alte materiale i substan e chimice periculoase care sunt în

gospod rie

PESTICIDE: Majoritatea pesticidelor au ingrediente care afecteaz

sistemul nervos al insectelor. Dimpilat: mai cunoscut ca Diazinon, extrem

de toxic. Deterioreaz sistemul nervos central. Hidrocarburi clorinate:

suspectate ca fiind carcinogene i mutagene. Se acumuleaz în hran i în

esuturi grase. Atac sistemul nervos. Organofosfa i: toxici i otr vitori.

Mirosindu-i, sunt absorbi i în pl mâni.

PRAFURI CONTRA PURICILOR: Carbaril: foarte toxic, cauzeaz

leziuni ale pielii, sistemului respirator i cardiovascular. Clordan: se

acumuleaz în hran , poate leza ochii, pl mânii, ficatul, rinichii i pielea.

Diclorofen: irita ia pielii: Poate leza ficatul, rinichii, splina i sistemul

nervos central.

SUBSTAN E CONTRA P DUCHILOR: in special sunt vulnerabili

copiii. Lindan: inhalarea, ingestia, sau absorb ia prin piele cauzeaz

vom , diaree, convulsii i colaps circulator. Pot cauza leziuni ale ficatului,

malforma ii congenitale i cancer.

DETERGEN I I LUSTRUITORI PENTRU AUTOMOBILE:

Distilate din petrol: asociate cancerul de cu piele i pl mâni, iritante

pentru piele, ochi, nas i pl mâni. Intrate în pl mâni pot cauza edem

pulmonar fatal.

INSECTICIDE: Con in xilen i distilate din petrol.

93

În orice cas exist vopsele pe baz de plumb care devine periculos

când este eliminat sau se transform în praf. Poate cauza efecte secundare

permanente când este inhalat sau înghi it, care pot ajunge pân la diminuarea

inteligen ei. Constituie un mare risc, în special pentru copii mici i femei

gravide. Efectele adverse includ dizabilit i de citit i auz, hiperactivitate i

sterilitate.

94

3. Alternativa: materiale i substan e chimice ecologice

Pentru a p stra locuibil planeta noastr în urm torul mileniu,

omenirea este for at s g seasc c i favorabile mediului înconjur tor în

rezolvarea problemelor de zi cu zi. Printre altele, tehnologiile de producere i

uz al substan elor chimice, absolut necesare pentru men inerea unei vie i

confortabile, trebuie s fie modificate, în unele cazuri fundamental, acum, sau

în viitorul foarte apropiat.

Dezvoltarea produselor favorabile mediului înconjur tor are ca scop

reducerea impactului asupra mediului înconjur tor. Realizarea unei societ i

con tiente de problemele mediului înconjur tor se va ob ine în acord cu

urm toarele concepte de baz :

Dezvoltarea unor produse cu impact redus asupra mediului înconjur tor.

Este esen ial ca produsele s nu creeze probleme în mediul înconjur tor

când ele sunt utilizate, dar ele nu trebuie s fie nici surse de produse

toxice când sunt în final eliminate prin incinerare sau prin depozitare.

Dezvoltarea produselor care contribuie la prevenirea degrad rii stratului

de ozon.

Dezvoltarea de produse care contribuie la reducerea de eurilor i

formarea unei societ i orientate spre reciclare. De eurile nu numai c

determin poluarea mediului înconjur tor, dar reduce i rezerva limitat

95

de resurse naturale. Societatea trebuie s dezvolte produse care

reutilizeaz de eurile materiale, produse care faciliteaz reciclarea i

produse care sunt biodegradabile i astfel nu las de euri reziduale.

Dezvoltarea de produse care contribuie la prevenirea înc lzirii globale.

Cel mai important pas spre un regim preventiv, unul care are cu

adev rat drept nucleu protec ia s ii umane i a mediului înconjur tor,

este de a da un loc central în legisla ia substan elor chimice Principiului

Substitu iei.

Acesta poate fi definit foarte simplu astfel:

Substitu ia substan elor periculoase prin substan e mai pu in periculoase

sau, de preferat, ne-periculoase, acolo unde astfel de alternative sunt

disponibile.

Acest lucru înseamn c dac un produs care utilizeaz o substan

chimic periculoas poate fi fabricat utilizând o alternativ mai sigur , la un

cost rezonabil, substan a periculoas nu va mai fi permis pentru aceast

utilizare.

Dat fiind un anumit produs natural care necesit o alternativ , cum

trebuie industria s ac ioneze în acest sens? Sunt dou c i primare de

înlocuire a resurselor naturale utilizate în produsele industriale i de consum.

Prima este g sirea de noi moduri de a sintetiza acela i material:

sirea altei c i de ob inerea a aceluia i produs. Acest lucru este foarte

comun ast zi în sinteza medicamentelor. Adesea noi medicamente sunt

dezvoltate din produse natural dar fie pentru a înt ri eficacitatea sau pentru a

ura presiunea asupra speciilor de plante din care este ob inut

medicamentul, acesta este ob inut pe c i noi i analogi ai medicamentului

sunt dezvolta i.

A doua cale de înlocuire a produselor naturale este de a dezvolta noi

materiale care de i nu sunt identice chimic, au acelea i propriet i.

96

Materialele i tehnologiile alese pentru construc ii trebuie, în plus fa

de eficien a func ional , s îndeplineasc unele dintre urm toarele criterii,

pentru un mediu înconjur tor durabil i de calitate mai bun :

nu pericliteze bio-rezervele i s nu fie poluant;

se autoîntre in i s promoveze independen a

recicleze de eurile poluante în materiale utilizabile

utilizeze materiale disponibile local

utilizeze posibilit ile, personalul i sistemele de management

locale

aduc beneficii economiei locale prin generarea de profit

utilizeze surse de energie refolosibile

fie accesibile oamenilor

nu fie scumpe

Materialele biodegradabile pot fi biologice, din materii prime

refolosibile i din materii prime fosile ne-regenerabile. Tradi ional,

materialele plastice sunt fabricate din petrol, care este un produs din petrol

(combustibil fosil ne-regenerabil); rezervele de petrol globale cunoscute sunt

de a teptat s dureze pentru numai aproximativ înc 80 ani. Un alt dezavantaj

este c plasticul tradi ional nu este inerent biodegradabil.

Polimerii de origine biologic au început s fie utiliza i ca materii

prime pentru plastice. Aceste materiale bioplastice sunt o nou genera ie de

materiale plastice care sunt mai favorabile mediului înconjur tor decât cele

cute din petrol.

Multe biomateriale plastice pot fi procesate cu echipamentul

conven ional de injectat plastic i transformate în ambalaje sau alte produse.

O problem este aceea c noile materiale plastice sunt de obicei mai scumpe

decât cele tradi ionale, pe baz de petrol. Progresele recente în tehnologia de

97

produc ie au permis reducerea costului unor r ini degradabile, dar mai sunt

multe de f cut în acest sens.

3.1. Materii prime refolosibile pentru ob inerea

materialelor plastice

Printre materiile prime refolosibile explorate pentru ob inerea

materialelor plastice sunt:

Amidonul este un polimer carbohidrat degradabil refolosibil care poate fi

purificat din diverse surse. Se g se te în mari cantit i în plante cum sunt

porumbul, cartofii i grâul. Amidonul în sine are o limitare sever prin

faptul c este solubil în ap i articolele f cute din amidon se umfl i se

deformeaz prin expunerea la umezeal . De aceea, amidonul este

modificat chimic sau amestecat cu polimeri hidrofobi sintetici, care

adesea nu sunt biodegradabili. Au fost produse i materiale plastice numai

din amidon. Acestea sunt foarte indicate pentru ambalarea produselor

electrice, sau unde ambalajul este men inut uscat. In fapt, amidonul presat

este utilizat din ce în ce mai mult pentru ambalarea echipamentelor hi-fi i

a altor echipamente electronic în locul polistirenului inert conven ional.

Noua legisla ie va încuraja utilizarea amidonului pentru ambalaje.

Acidul polilactic (PLA) este ob inut prin fermentarea amidonului din

produse agricole, cum ar fi cartofii sau porumbul (poate fi ob inut din

in umed de porumb sau din resturi). PLA este cristalin i dur (duritate

similar cu a plasticului acrilic) i costurile de produc ie sunt în sc dere.

Celuloza i lignina din lemn, i celuloza din bumbac. Celuloza este

principalul constituent al pere ilor celulari ai plantelor superioare i poate

fi utilizat în forma original sau modificat în acetat de celuloz , butirat

de celuloz , sau nitrat de celuloz (foarte inflamabil).

98

Polihidroxialcanoa i (PHA). Sunt aproape 100 polihidroxialcanoa i

diferi i (polihidroxivalerat, polihidroxibutirat etc.). Ace tia sunt poliesteri

biologici care sunt produ i de microorganisme, i pot fi, de asemenea

biodegrada i de un mare num r de diferite microorganisme. Polimerii sunt

produ i printr-un proces de fermenta ie care implic alimentarea cu zah r

i microorganisme. O variant alternativ elegant de ob inere a acestor

materiale plastice este de a le produce direct în plante (în prezent se fac

cercet ri intense în acest sens).

Pululanul este un produs microbian polizaharid; acest glucan extracelular

neutru solubil în ap este sintetizat de o ciuperc . Când pululanul este

procesat mai departe sunt necesari plastifian i.

Citosan este chitin deacetilat , care este o polizaharid natural similar

cu celuloza atât ca structur , cât i ca func ie. Este derivat primar din

scheletul exterior de exemplu al crabului.

Trigliceride, alt materie prim promi toare pentru producerea

materialelor plastice. Ele reprezint o mare parte a depozitelor de lipide în

organismele animale i celulele plantelor (de exemplu soia, in, rapi ).

Astfel de materiale sunt biodegradabile i compostabile.

Biodegradarea este degradarea materialului organic, cauzat de

activitatea biologic – în principal ac iunea enzimatic a microorganismelor.

Aceasta determin o modificare semnificativ a structurii chimice a

materialului. Produsele finale sunt dioxidul de carbon, o nou biomas , i ap

(în prezen a oxigenului) sau metan (când oxigenul este absent). Dioxidul de

carbon este utilizat de plante în fotosintez i metanul este un biogaz care

poate fi utilizat, de exemplu, drept combustibil pentru autobuze.

Pentru compostabilitatea unui material trebuie ca acesta s fie capabil

se biodegradeze i s se dezintegreze complet în timpul ciclului de

compostare. Trebuie impuse anumite criterii de calitate: nu se accept nici un

99

fel de toxicitate i nici un fel de reziduuri evidente remarcate în compostul

produs. Când produsul a fost certificat la standarde normale, el poate fi trimis

pentru utilizarea în agricultur sau horticultur .

Legisla ia recent din EU impune recuperarea de eurilor din ambalaje

prin reciclare, compostare sau recuperarea energiei. Industria trebuie s se

pun în acord legisla ia mai sever , pe lâng alte modific ri, cum sunt noua

tehnologie, schimbarea lan urilor resurselor i cererile mai sofisticate ale

consumatorilor i vânz torilor cu am nuntul.

3.2. Alternative la substan e chimice casnice

Multe produse casnice sunt materiale periculoase. De exemplu,

vopseaua i solven ii pentru vopsea, substan ele de cur at cuptoare i

conducte, insecticidele, substan ele de lustruit parchet i mobil , antigelul,

substan ele de cur at covoare i tapiserie, pesticidele etc.. Exist alternative

organice pentru multe produse casnice toxice. Tabelul urm tor prezint unele

alternative la produsele casnice periculoase.

În loc de Utiliza i

substan e de cur at pe baz de

amoniac

bicarbonat de sodiu i ap

substan e de cur at abrazive o jum tate de l mâie în borax

substan e de lustruit parchet i mobil 1 parte l mâie la 2 p i ulei de

sline

substan e de cur at argint ap clocotit , bicarbonat de sodiu,

sare i o buc ic de aluminiu

substan e de cur at toaleta bicarbonat de sodiu i o perie de

toalet

100

dezinfectan i 1/2 cea borax în 2-3 l de ap

substan e de cur at (drenat) conducte 1/2 cea bicarbonat de sodiu i 1/4

cea de o et în ap clocotit

substan e de cur at covoare i

tapiseria

amidon de porumb uscat

insecticid contra moliilor buc ele de cedru, flori de lavand

vopsele pe baz de ulei vopsele pe baz de latex sau ap

insecticide pentru plantele de cas ap simpl sau cu un pic de s pun

Mul umit progreselor în chimia carbohidra ilor, o varietate de

surfactan i i solven i deriva i din plante sunt acum disponibili pe pia .

Studii independente i feedback-ul de la consumatori arat c aceste produse

lucreaz la fel de bine i uneori chiar mai bine decât corespondentele lor pe

baz de petrol. Ele sunt substan ial mai sigure pentru mediul înconjur tor.

Substan ele de cur at pe baz de plante sunt f cute din resurse refolosibile i

sunt în general netoxice, biodegradabile i au un con inut sc zut de COV.

Alte alternative pentru substan ele chimice casnice periculoase sunt:

Vopsele

Lacuri i vopsele pe baz de ulei - inflamabile i toxice

Alternativ : vopsele pe baz de latex sau ap

Vopsele pe baz de latex sau ap – toxice

Alternativ : var sau vopsele pe baz de cazein , vopsele reciclate

Pesticide

Fungicide – toxice

Alternativ : nu se ud peste m sur , se p streaz locul curat i uscat

Pesticide sintetice – toxice

101

Alternativ : pesticide botanice (deriva i naturali): piretrum, rotenon ,

sabadilla, nicotin

Pesticide botanice (deriva i naturali) – toxice

Alternativ : s pun insecticid, care distruge acoperirea protectoare a

insectelor

Insecticide pentru plantele de cas – toxice

Alternativ : amestec de s pun i ap sau stropirea cu ap simpl i

tergere.

Spray antipurici – toxic

Alternativ : extracte de plante (eucalipt sau rozmarin) sau drojdie de

bere în dieta animalelor de cas

Insecticide contra gândacilor i furnicilor – toxice

Alternativ : pentru gândaci: amestec de bicarbonat de sodiu i zah r

pudr ; pentru furnici: pudr de ardei iute pentru blocarea intr rilor; ap

clocotit pe mu uroi

Otrav de oareci i obolani – toxic

Alternativ : capcane, eliminarea surselor de hran .

Produse de cur at Substan e de cur at cuptorul - corozive i toxice

Alternativ : bicarbonat de sodiu, ap i burete de sârm

Substan e de cur at toaleta - corozive, toxice, iritante

Alternativ : perii de toalet i bicarbonat de sodiu; detergent slab

Dezinfectan i - corozivi i toxici

Alternativ : 1/4 - 1/2 cea cu borax în 2-3 l ap cald

Substan e de cur at conductele de scurgere - corozive i toxice

Alternativ : sonde de desfundat conducte; sp lare cu ap fierbinte, 1/4

cea bicarbonat de sodiu, i 2 cl o et

Amoniac i detergen i universali - corozivi, toxici, iritan i

102

Alternativ : pentru suprafe e: amestec de o et, sare i ap ; pentru baie:

bicarbonat de sodiu i ap sau 1/2 cea de borax, 1/2 linguri s pun

lichid, 2 linguri e TSP (un mineral) în 5 l de ap

Substan e de cur at covoare i tapi erie - corozive i toxice

Alternativ : bicarbonat de sodiu împr tiat pe covor i apoi aspirat

Substan e de lustruit parchet i mobil - inflamabile i toxice

Alternativ : 1 parte suc de l mâie i 2 p i ulei vegetal (a se agita bine

înainte de aplicare)

În lbitor de rufe - coroziv i toxic

Alternativ : 1/2 cea cu o et, bicarbonat de sodiu sau borax

Insecticid contra moliilor – toxic

Alternativ : buc i de cedru, ziare, flori de lavand

Substan e de lustruit metale – toxice

Alternativ : pentru alam i cupru: l mâie sau sare de l mâie i

bicarbonat de sodiu; pentru crom: o et de mere; pentru argint: past de

carbonat de calciu (o pudr disponibil în farmacii) i ulei de m sline – se

usuc înainte de lustruit cu o cârp alb , moale.

103

Floarea european se aplic pe produsele alimentare, textile, hârtie,

detergen i, vopsele, produse electrocasnice i electronice etc. Semnifica ia

rcii este impactul redus al produsului sau ambalajului acestuia asupra

mediului, începând cu faza de proiectare i pân la faza postconsum.

Emblema a fost creat în 1993. Perioada pentru care este atribuit este de 3

ani, dup care produc torul trebuie s î i reînnoiasc cererea. Marcarea

ecologic face obiectul standardelor ISO 14.000.

104

4. Ce putem face? În prezent este o preocupare crescând cu privire la impactul

expunerilor chimice asupra s ii, în special asupra grupurilor sensibile

din comunitate incluzând copiii. Aceasta este reflectat în chemarea pentru

un mai bun acces la informa ia cu privire la propriet ile chimice i dorin a

pentru o mai bun informare despre cum i unde sunt utilizate substan ele

chimice i o supraveghere mai larg asupra s ii. Rezultatele substan elor

chimice sunt complexe. A tept rile comunit ii se îndreapt spre asigurarea

informa iei despre care substan e chimice sunt accesibile, pentru a permite

membrilor comunit ii utilizarea sau evitarea anumitor substan e chimice i

participarea la luarea deciziilor privind substan ele chimice care afecteaz

comunitatea.

Încrederea comunit ii în industria chimic pare a fi sc zut ; de

exemplu, se constat o rezisten în a accepta test rile i monitoriz rile

sponsorizate de industrie. Aceasta indic o nevoie pentru industrie de a cre te

preocup rile sale pentru participarea la informa ie i demonstrarea implic rii

în protec ia mediului înconjur tor.

Crearea unui mediu înconjur tor liber de efecte adverse ale

substan elor toxic trebuie s se bazeze pe în elegerea modului în care toate

substan ele chimice din comer ( i cele produse accidental) intr i circul

prin mediul înconjur tor. Trebuie controlat sau evitat eliminarea

substan elor chimice în mediul înconjur tor deoarece odat eliberate, este

dincolo de posibilit ile noastre controlul asupra lor.

Cre terea informa iilor despre substan ele chimice i reducerea

riscului este disponibil prin organismele guvernamentale, industrie i

grupuri comunitare. A face disponibil informa ia relevant publicului într-un

mod util r mâne o provocare. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru:

105

asigurarea utiliz rii informa iei atât la nivel general cât i specific, astfel

ca expunerile publice s poat fi evitate unde este necesar;

managementul fluxului de informa ie tehnic i asigurarea unui mai u or

acces la ea;

cre terea accesului la informa ia comercial relevant f compromiterea

competitivit ii;

cre terea în elegerii publicului cu privire la natura poten ialului de risc al

expunerilor chimice (atât ocupa ionale, cât i neocupa ionale) i cum pot

fi administrate aceste riscuri;

sus inerea mai activ a particip rii publicului informat în managementul

deciziilor cu privire la substan ele chimice.

Concomitent cu cre terea preocup rilor comunit ii cu privire la

modul general al necesit ii de a fi aten i cu utilizarea substan elor chimice,

exist i o nevoie pentru în elegerea mai u oar a informa iei care permite

comunit ii s fac alegeri în cuno tin de cauz privind reducerea

expunerilor i riscurilor chimice. Educa ia trebuie s se axeze în primul rând

pe posibilitatea comunit ii de a ti care sunt regulile i cum lucreaz

sistemul. Exist de asemenea nevoia de programe active pentru asigurarea

informa iei despre utilizarea substan elor chimice atât la nivelul local cât i

na ional prin institu ii educa ionale i de campanii educa ionale publice.

Industria de asemenea a exprimat nevoia pentru o informa ie mai bun cu

privire la aplicarea reglement rilor, pentru încurajarea i suportul conform rii

cu acestea. Agen iile pentru mediul înconjur tor ar putea s exploreze

oportunit ile de coordonare i/sau completare a campaniilor de educa ie

public relative la utilizarea substan elor chimice.

mâne o preocupare privind faptul c publicul nu este suficient de

preocupat de aceste oportunit i i nu este suficient de bine informat pentru a

ob ine maximul de avantaje din acestea. Ar putea fi explorate strategii pentru

106

sus inerea unei particip ri mai active a unui public mai bine informat. Aceste

strategii vor trebui s se raporteze la costurile necesare pentru grupurile de

interes din comunitate în ob inerea informa iei cu privire la substan ele

chimice i participarea la forumuri, comitete i grupuri de lucru.

Substan ele i produsele periculoase pot determina afectarea mediului

înconjur tor i lezarea s ii umane. Multe substan e chimice sunt

periculoase atât pentru s tate, cât i pentru mediul înconjur tor i ele

constituie una dintre cele mai serioase amenin ri asupra bazei vie ii pentru

genera iile viitoare.

În ultimii 20 de ani, emisiile de substan e chimice periculoase din

procesele de produc ie industriale s-au redus substan ial i aten ia s-a

îndreptat de aceea asupra modului în care produsele contribuie la problemele

mediului înconjur tor. Emisiile de substan e chimice periculoase dintr-un

produs pot avea loc pe parcursul ciclului de via al acestuia: pe parcursul

extrac iei materiei prime, al produc iei, transportului, utiliz rii, dar i dup ce

acesta a sfâr it la de euri.

Principiul substitu iei este o strategie preventiv general , în scopul

reducerii riscurilor asociate cu utilizarea substan elor chimice. Necesitatea

aplic rii principiului substitu iei înseamn c substan ele periculoase trebuie

fie înlocuite de alternative mai pu in periculoase oricând aceasta este

posibil i este o aplicare practic a cerin elor generale de eliminare a

riscurilor. Întreprinderile trebuie s identifice pericolele i problemele, s

aprecieze riscurile asociate cu activit ile lor i s întocmeasc planuri i

suri pentru a reduce aceste riscuri. Toate întreprinderile care utilizeaz

substan e care pot fi periculoase pentru s tate sau mediul înconjur tor sunt

chemate s aplice principiul substitu iei. Oricine utilizeaz astfel de substan e

pentru scopuri ocupa ionale trebuie de asemenea s evalueze substan ele

chimice pe care le utilizeaz în scopul reducerii riscurilor inutile. Acest lucru

107

se aplic la to i utilizatorii în sectoarele privat i public, în fabricare i

servicii. Oricine fabric un produs care poate con ine substan e chimice

periculoase trebuie s estimeze când este un risc de emisii de astfel de

substan e pe parcursul procesului de produc ie i când produsul final con ine

substan e care pot fi periculoase în utilizarea normal sau când a fost dus la

de euri. Cu alte cuvinte, în fabricare trebuie evaluate riscurile asociate cu

substan ele chimice utilizate pe parcursul func ion rii fabricii, în procesul de

produc ie i drept constituen i ai produselor.

Aceast cerin se aplic la: substan e chimice care sunt utilizate ca

materie prim ; materiale de intrare sau materiale auxiliar; preparatori, cum

sunt detergen i, agen i de degresare, cerneluri de imprimare, vopsea, lacuri,

agen i de impregnare, agen i de absorb ie, preparate de acoperiri, adezivi etc.;

produse care nu sunt clasificate ca substan e chimice dar care con in o

substan periculoas , cum este lemnul impregnat, bateriile reînc rcabile

con inând metale grele, produse plastice con inând substan e antiinflamabile,

stabilizatori i coloran i.

Fiecare întreprindere trebuie s porneasc prin a revedea utilizarea

substan elor chimice. Acest lucru se aplic la toate substan ele chimice

utilizate în opera iile din întreprindere, în procesele de produc ie sau pe

parcursul aprovizion rii i drept componente în produsele finale.

Întreprinderea trebuie estimeze când un produs poate, prin substan ele

chimice pe care le con ine, s constituie un risc pentru s tate sau mediul

înconjur tor, în timpul produc iei (de exemplu, emisii de poluan i), în timpul

utiliz rii normale sau când a fost desc rcat la de euri. Apoi, întreprinderea

trebuie s considere dac sunt substan e chimice alternative sau metode care

pot fi utilizate în acela i scop i care implic riscuri mai mici pentru s tate

sau mediul înconjur tor. Trebuie luat în considera ie uzul unor substan e

chimice mai pu in periculoase, dar este posibil de asemenea utilizarea altor

108

procese de produc ie. Dac sunt alese substan e chimice sau metode

substituente, ele trebuie s determine un risc mai mic pentru s tate i

mediul înconjur tor. Alternativele trebuie de aceea s fie evaluate în acela i

mod ca i substan ele chimice care sunt de înlocuit.

Ca o regul general , necesitatea de aplicare a principiului substitu iei

se aplic la toate substan ele cu propriet i care pot atrage riscuri pentru

mediul înconjur tor sau s tate. Autorit ile de mediu stabilit i recomandat

criterii pentru propriet i nedorite. O aten ie special este necesar dac

substan ele chimice au astfel de propriet i.

Legisla ia Comunit ii Europene asigur faptul c orice substan e

chimice noi sunt evaluate pentru a identifica orice risc poten ial pentru

tate sau mediul înconjur tor. Ea impune acela i lucru i pentru

substan ele chimice existente, dar marele num r al acestora face ca s fie

necesari mul i ani de acum încolo pentru evaluarea chiar i a acelora produse

în cele mai mari cantit i.

Exist unele substan e chimice care determin probleme de poluare

regional sau global datorit persisten ei i tendin ei lor de a fi transportate

pe lungi distan e în aer sau ap – PCB, CFC i pesticide organoclorine sunt

astfel de exemple. Acestea sunt reglementate prin acorduri interna ionale cum

este Protocolul de la Montreal i recentul Protocol UNECE asupra poluan ilor

organici persisten i.

Conform Directivei EC 79/831 care a intrat în aplicare în 1981, nici o

nou substan chimic nu poate fi plasat pe pia f ca fabricantul sau

importatorul s prezinte o notificare unei autorit i competente. Notificarea

include rezultatele testelor de evaluare a posibilelor efecte nocive asupra

oamenilor i mediului înconjur tor i o apreciere a riscurilor. Fabrican ii i

importatorii de substan e chimice trebuie fac propria lor evaluare de risc

109

ocupa ional, de consumator i de mediu înconjur tor înainte de punerea pe

pia .

Reglementarea EC 793/93, intrat în vigoare în 1993, a introdus o

schem de evaluare a substan elor chimice existente. Dat fiind c sunt peste

100.000 de substan e chimice listate, schema implic unele priorit i i

împ irea evalu rii de risc între statele membre. Fabrican ii i importatorii

care produc sau import peste cantit ile specificate de substan e existente

trebuie s trimit datele disponibile relevante pentru o evaluare a riscului la

Comisia European . Aceste date sunt utilizate pentru a schi a liste de

prioritate pentru substan ele care trebuie examinate mai detaliat.

Cum utiliz m o substan chimic poate fi adesea la fel de important

ca i cât de mult o utiliz m. Înainte de a utiliza un produs, trebuie s citim

instruc iunile i orice etichete de avertizare. De exemplu, dac produse

casnice de cur at con inând amoniac sunt amestecate accidental cu în lbitor,

este produs gaz de cloramin . Avertismentele pot recomanda utilizarea unui

produs numai când sunt deschise ferestrele, sau ca acesta s fie depozitat într-

un loc r coros, sau s fie ferit de razele soarelui. Pot fi instruc iuni pentru

eliminarea în siguran a oric rui reziduu.

Majoritatea pesticidelor încep s se descompun sub ac iunea razelor

solare, ploii i a altor elemente imediat dup ce au fost aplicate. Totu i,

pentru a asigura o m sur de siguran suplimentar , consumatorii pot urma

aceste etape de bun sim : selectarea produselor care nu sunt murdare, care nu

prezint t ieturi, g uri produse de insecte sau alte semne de stric ciuni;

sp larea produsului în jet de ap (nu cu s pun); cur area cojii; mâncarea unei

variet i de hran .

Consumatorii trebuie s ia m suri de precau ie astfel ca activit ile de

gr din rit s nu contribuie la cre terea polu rii aerului. Gr dinarii trebuie s -

i aminteasc c aerul i solul care înconjoar casa ajung frecvent în untru i

110

substan ele chimice de gr din rit pot aduce prejudicii calit ii aerului. Este în

particular important pentru gr dinari s fie aten i unde p streaz pesticidele i

fertilizatorii i alte materiale poten ial periculoase. Aceste materiale trebuie

strate într-o zon separat de casa îns i. Dac garajul este ata at de cas ,

el trebuie considerat a parte a acesteia. Gr dinarii trebuie de asemenea s

încerce s cumpere numai cantitatea de substan e de care au nevoie pentru un

sezon i, pe cât posibil, s evite depozitarea substan elor chimice pentru lungi

perioade. Când substan ele chimice de gr din rit sunt împr tiate în gr din

i pe frunzi ul de lâng cas , trebuie asigurat c ferestrele sunt închise, astfel

ca substan ele chimice s nu intre în cas .

4.1. Criterii i sugestii pentru construc ia mai

toas a unei case

Utilizarea unui sistem de funda ie impermeabil

Instalarea unei bariere continue de vapori

Instalarea unui ventilator pentru a asigura aer proasp t

Utilizarea altor acoperiri de pardoseli decât covoare (lemn, vinil,

mizi) pentru evitarea acumul rii de praf i cur rii mai u oare

Utilizarea materialelor solide care nu emit toxine.

Utilizarea de vopsea cu niveluri sc zute de compu i organici volatili

Utilizarea pl cilor aglomerate din lemn în loc de lemn solid pentru a salva

copacii

Instalarea acoperi ului de metal pentru între inere u oar i longevitate

Cur area construc iei des pentru prevenirea depunerii de praf

Maximizarea izol rilor

111

4.2. Solu ii simple i ieftine, pentru reducerea, sau

eliminarea multor poluan i

Schimbarea filtrului de co odat pe lun

Utilizarea unui ventilator la baie pentru evitarea form rii mucegaiului

Cur area sistemului de aer condi ionat

Renun area la fumat

sarea noilor covoare, draperii, mobil „la aer” înainte de aducerea în

interior

strarea curat a tubulaturii de scurgere a apei pluviale pentru a evita

trunderea umezelii

Repararea fisurilor în funda ie

Cur area regulat a sobelor (sistemelor de înc lzire)

Unit i de combustie etan e previn intrarea în cas a gazelor periculoase.

4.3. Utilizarea în siguran a substan elor chimice

casnice

Trebuie tiut:

• Stocarea substan elor chimice vechi i inutile în atelier, sp torie, pivni

cre te riscurile otr virii în jurul casei.

• Punerea substan elor chimice în lada de gunoi pentru a fi eliminate la

groapa de gunoi cauzeaz probleme semnificative mediului înconjur tor.

• Aruncarea substan elor chimice la canalul de scurgere a apei pluviale

înseamn c în final acestea ajung în cursurile de ap , cauzând poluarea i

unând plantelor i animalelor.

• Punerea substan elor chimice în sistemul de canalizare prin turnarea în

chiuvet sau toalet este interzis .

112

Fie c se alege o substan chimic ce este clar indicat ca fiind

periculoas , fie c se alege o alternativ mai pu in periculoas , sunt necesare

metode de manipulare i utilizare de siguran .

Cump ra i produse care sunt clar etichetate i au instruc iuni complete

pentru utilizare i eliminare sigure.

Procura i numai atâta cantitate din produs, cât presupune i c ve i utiliza,

sau cump ra i la început numai o mic cantitate de produs, pentru a

determina dac v satisface nevoile. Planifica i cu prietenii, familia sau

vecinii s împ i un produs ce v prisose te. Acest lucru va reduce

ansa ca s v r mân un produs periculos care necesit depozitare sau

eliminare.

Înainte de a utiliza un produs, informa i-v cu privire la procedurile de

urgen în caz de iritare a pielii sau ochilor, ingerare accidental sau alte

probleme.

Utiliza i întotdeauna produsele conform cu indica iile de pe etichet ,

pentru scopul pentru care au fost fabricate, i la t ria sau concentra ia

recomandate.

Nu amesteca i niciodat produse decât când este specificat acest lucru.

Dac un produs con ine un solvent, utiliza i-l într-un spa iu bine ventilat

i departe de surse de c ldur i foc. Fi i aten i, de asemenea. care solven i

pot dizolva vopsele sau ataca fibre sintetice.

stra i containerul cu produsul utilizat departe de îndemâna copiilor.

Unde este recomandat, utiliza i echipament de protec ie: m nu i, ochelari

de protec ie, m ti, salopete.

Stoca i întotdeauna produsele în ambalajul original, cu etichetarea clar a

acestuia.

Stoca i produsele într-un loc sigur, departe de accesul copiilor i

animalelor i departe de surse de c ldur .

113

4.4. Utilizarea pesticidelor

Cump numai cât ai nevoie.

Fii un cump tor iste i protejeaz mediul înconjur tor. Cump i

utilizeaz numai cât ai nevoie s i faci treaba.

1. Identific d un torii care trebuie s fie controla i. Insectele folositoare nu

trebuie s fie confundate cu parazi ii.

2. Împerecheaz un pesticid cu d un torul identificat. Parazi ii sunt

enumera i pe eticheta pesticidului.

3. Calculeaz cantitatea de pesticid necesar înainte de a trece la lucru.

Aplic apoi cantitatea recomandat pe etichet ; nu folosi o cantitate mai mare

decât cea recomandat .

Amestecarea pesticidelor lichide

Alege un loc bine ventilat, pe iarb sau p mânt pentru a amesteca pesticide.

Nu le amesteca pe o suprafa dur sau beton.

1. Cite te întotdeauna eticheta înainte s începi s m sori.

2. Folose te echipament de protec ie potrivit înainte de a deschide

containerul. Folose te ochelari de protec ie, m nu i de cauciuc etc.

3. M soar cantitatea potrivit de produs. Nu utiliza mai mult!

4. Umple pulverizatorul cu 2/3 din cantitatea de ap necesar , apoi adaug

produsul pesticid m surat. Cl te te containerul de m surare i toarn apa de

cl tire în pulverizator. Umple-l cu cantitatea de ap necesar i pulverizeaz

pe planta sau în locul necesar.

Aplicarea pesticidelor

Aplicarea cu grij poate preveni intrarea pesticidelor în c ile de ap .

Aminte te- i s cite ti cu aten ie instruc iunile înainte de pulverizare i

dilueaz pesticidele cu ap numai dac este necesar.

1. Ai grij s împr tii lichidul sau granulele numai pe planta sau în locul

potrivit. Nu aplica pe c ri sau alte suprafe e dure.

114

2. Dac eticheta specific faptul c este necesar udarea produsului, aplic

numai atâta ap , pân ce pesticidul este încorporat în sol. Opre te udarea

când se produce afânarea.

3. Evit scurgerea pesticidelor din zona int . Acesta una din c ine cele mai

comune prin care pesticidele intr în c ile de ap i apele subterane. Nu

aplica pesticide dac este a teptat o ploaie într-un interval de 6 - 8 ore.

Stocarea pesticidelor neutilizate: în containerul original, într-o loca ie

coroas , sub cheie, f nici un risc pentru copii.

Eliminarea containerelor pentru pesticide

stra i pesticidele departe de scurgeri i locuri de depozitare a

gunoaielor! Urma i instruc iunile pentru containere goale de pesticide

lichide. Goli i ambalajele de pesticide uscate complet, apoi plia i i arunca i

la co ul de gunoi.

1. Goli i i utiliza i tot con inutul containerului. Cl ti i containerul de trei ori

cu ap i pune i apa de cl tire în pulverizator. Nu introduce i un furtun în

container.

2. Pulveriza i apa de cl tire pe planta sau în locul int . Nu o v rsa i în

canal!

3. Cur i pulverizatorul prin sp larea interiorului cu ap . Pulveriza i apa pe

planta sau în locul int . Repeta i.

4. Împacheta i containerul de pesticide în ziar i arunca i la gunoi. Nu se

recicleaz !

Accesul la locurile de eliminat de euri de pesticide aprobate este

limitat. Gr dinarii de cas pot fi tenta i s depoziteze pesticidele nedorite în

gunoi sau s le elimine în canal. Evit aceasta prin cump rarea numai a

cantit ii de pesticide de care ai nevoie. Dac r mân pesticide nedorite,

împarte-le cu un prieten de gr din rit care le poate utiliza corespunz tor sau

elimin -le într-un loc i mod aprobat legal. Aminte te- i, pesticidele plasate

115

în canale colectoare, de scurgere, sau în locurile de depozitare a gunoaielor

pot ajunge direct în sursele voastre de ap sau în lacuri i râuri din apropiere.

Alternativa la pesticide

Selecteaz plantele rezistente la insecte i boli.

Înl tur plantele moarte care ar putea purta insecte sau boli.

Înl tur buruienile înainte ca ele s înfloreasc .

Pentru a înl tura insectele f pesticide, încearc bariere fizice cum sunt

plasele. Înconjoar plantele în cre tere cu un man on de tabl pentru

protec ie împotriva insectelor.

Pulverizeaz plantele cu s punuri insecticide pentru distrugerea insectelor

moi ca afide, larve i viermi.

Încearc un insecticid natural ca Bacillus thuringiensis (Bt), care s-a

ar tat eficient împotriva omizilor i gândacilor f a avea efecte negative

asupra oamenilor sau animalelor.

Pune acid boric liber în zonele unde insectele intr de obicei în cas

pentru a distruge furnicile i gândacii. Acidul boric nu trebuie utilizat

unde se g sesc copii sau animale.

Planteaz o varietate de flori care înfloresc tot timpul sezonului (cum sunt

lbenelele) pentru a distruge unii parazi i.

Înl tur sursele de hran , ap i ad post pentru parazi i.

Utilizeaz plivirea, pentru a distruge buruienile care cresc pe c ri i alei.

Planteaz plante naturale, care necesit mai pu in ap , asigur ad posturi

pentru p ri i fluturi care necesit o între inere minim .

Consider acceptabile câteva buruieni în loc s te str duie ti s ob ii o

peluz „perfect ”. P diile sunt amuzante pentru copii, atrag insecte

utile i sunt chiar bune de mâncat.

Utilizeaz capre pentru cur area rugilor.

116

4.5. Eliminarea selectiv a de eurilor

În primul i cel mai important rând, nu arde niciodat i nu depozita în

gr mezi pe sol de euri periculoase.

Nu arunca materiale periculoase „la canal” decât dac e ti sigur c acest

lucru nu are nici un risc.

Evit îngroparea containerelor pentru substan e chimice.

Nu amesteca de euri periculoase i nu colecta containere i substan e

chimice pentru a le elimina împreun .

Solidific orice de euri lichide. Aceasta implic utilizarea unui material

absorbant (rumegu , tampoane de hârtie, zdren e) pentru absorb ia

materialului lichid periculos. Nu solidifica mai mult de o substan

chimic în acela i timp. Utilizeaz m nu i, cur sau elimin materialul

într-o pung de plastic i apoi înl tur -l cu alt gunoi casnic.

Utilizeaz acest procedeu pentru orice alt container gol, în afar de

containerele pentru aerosoli. Este adesea potrivit s deschizi un container

care nu con ine aerosoli cu foarfece sau deschiz toare de conserve i s îl

la i s se usuce la aer; poart m nu i, m tur interiorul înainte de a arunca

containerul. Arunc tampoanele de hârtie i zdren ele dup ce le-ai aerisit

afar .

117

Vopseaua pe baz de latex poate fi solidificat prin expunerea vopselei la

aer. Când este uscat , vopseaua i containerul pot fi aruncate cu gunoiul

casnic. Înf oar containerele goale în mai multe straturi de ziar înainte s

le arunci. Aceasta previne contaminarea mediului înconjur tor i

poten ialul reactiv.

La bidoanele de aerosol, r stoarn containerul i apas butonul de

pulverizare, cu duza spre hârtie absorbant , cârpe sau orice suprafa

absorbant . Când spray-ul a pierdut presiunea, înf oar bidonul în mai

multe straturi de ziar i arunc -l cu gunoiul menajer.

Unele substan e de cur at pot fi aruncate în canalizare. Dac ai o fos

septic , aruncarea la canal trebuie evitat în orice situa ie. Dac

substan ele de cur at sunt pentru utilizarea cu ap pentru c zi, du uri,

vase de toalet i tubulatur , materialul este probabil dispozabil la

canalizare. Toarn ap , cl te te containerul i vars încet apa/substan a

chimic în canal. Las apa s curg dup ce substan a chimic a fost

eliminat . Las containerul s se usuce la aer (sau cur -l cu un tampon

de hârtie), învele te-l în ziar i arunc -l la gunoiul menajer.

Antigelul poate fi aruncat la toalet dac aceasta este conectat la un

sistem de canalizare.

Pesticidele, erbicidele, vopseaua pe baz de ulei, substan ele de cur at

vopsea i ulei i fluidele de transmisie nu trebuie niciodat aruncate la

canal sau pe p mânt sau puse în gunoiul casnic.

Bateriile de automobile nu trebuie amestecate cu gunoiul menajer. Unele

comunit i au sisteme de colectare a de eurilor cu materiale periculoase.

În multe cazuri, eliminarea este dificil i solu ia de preferat este:

1. utilizarea unui material alternativ

2. reciclarea unde posibil (ulei i baterii) sau

118

3. utilizarea complet a materialului, apoi solidificarea reziduului i

eliminarea containerului a a cum s-a ar tat mai sus.

În societatea noastr , de eurile periculoase sunt întâlnite peste tot.

Utiliz m multe substan e chimice zilnic în cas , la serviciu i în locurile de

distrac ii. Cump rarea, utilizarea, depozitarea i eliminarea inteligent a

substan elor chimice necesare poate reduce foarte mult impactul negativ

asupra mediului înconjur tor al acestor substan e chimice. G sirea unor

alternative eficiente la utilizarea lor evit crearea de eurilor periculoase în

cas .

119

4.6. Reducerea materialelor periculoase în cas

Oamenii cheltuiesc foarte mul i bani anual pentru cur at, lustruit,

aspirat praful, sp lat, ceruit i dezinfectat casele i posesiunile lor. Dar, dac

sunt utilizate necorespunz tor, aceste produse utilizate în scopurile de mai

sus pot pune în pericol s tatea i calitatea aerului în casele noastre i

polueaz apa pe care o bem. Ce po i face pentru a reduce cantitatea de

produse poten ial periculoase în casa ta? Urmeaz aceste patru simple etape.

1. Selecteaz produsul disponibil cel mai pu in nociv

Orice produs care con ine substan e periculoase trebuie marcat

corespunz tor pe etichet . Eticheta fabricantului trebuie s includ o

avertizare, o descriere a riscului i instruc iuni de utilizare pentru evitarea

pericolelor i pentru manipularea în siguran . Trebuie amintit c majoritatea

substan elor chimice utilizate în produsele de cur at se g sesc în natur ; este

concentra ia i amestecul acestor substan e chimice în produse care le face

periculoase. Pentru a reduce pericolul în casa voastr , achizi iona i produse

care fie c nu au nevoie de avertizare, fie c sunt etichetate „aten ie” sau

„pruden ”. Aceste produse sunt mai pu in nocive decât cele etichetate cu

„pericol” sau „otrav ”.

2. Cite te i urmeaz instruc iunile de utilizare, depozitare i

eliminare de pe etichet

Cite te eticheta; fii sigur c produsul va lucra a a cum dore ti i c vei

fi în siguran utilizând acest produs. Dac ingredientele nu sunt listate, alege

alt marc , ce are ingredientele listate. Nu te l sa am git de expresia „non-

toxic”. Termenul nu a fost înc bine definit, de aceea el poate fi utilizat la

orice produs.

Utilizare corespunz toare – urmeaz instruc iunile de pe etichet

privitoare la manipularea în siguran pentru a evita riscuri poten iale (de

120

exemplu, „a se utiliza în înc peri bine ventilate). Îmbrac echipament de

protec ie când utilizezi produse poten ial periculoase.

Depozitare în siguran – urmeaz instruc iunile de pe etichet i

streaz întotdeauna produsul în ambalajul original cu eticheta original

ata at . Nu stoca niciodat un produs periculos în cutii pentru hran sau

utur , în ambalaje supuse coroziunii, sau în containere neetichetate.

Depoziteaz produsele incompatibile separat (de exemplu, substan e

inflamabile i produse corozive). P streaz produsele care produc vapori

i gaze în locuri bine ventilate. Niciodat nu stoca produse periculoase în

aceea i zon cu produse alimentare.

Preg tire pentru eliminare – încearc s utilizezi tot produsul p la

golirea ambalajului, conform instruc iunilor, sau împarte-l cu un prieten

sau vecun. Urmeaz instruc iunile de pe etichet pentru preg tirea

containerului gol pentru eliminarea în siguran . Dac este necesar,

streaz produsul pentru o zi de colectare.

3. Cump numai atât cât vei utiliza

Decide ce cantitate ai nevoie pentru scopul propus, sau cât vei utiliza

într-o perioad de timp scurt , apoi procur numai aceast cantitate.

Cump rând o cantitate mai mare (poate la un cost unitar mai mic) nu te face

economise ti bani dac materialele r mân neutilizate în cas .

4. Produse mai pu in toxice alternative sau preparate în cas

Un mod de a ob ine un produs de cur at mai sigur este de a-l prepara

singur. Produsele preparate în cas au unele avantaje clare, incluzând:

manipulare, uz i eliminare reduse pentru produsele periculoase

economie de bani

ingredientele pentru produsele preparate în cas se pot g si deja în cas .

Sunt i unele dezavantaje la utilizarea produselor preparate în cas :

pot necesita mai mult timp i munc pentru cur area efectiv

121

este posibil s trebuiasc s repe i de mai multe ori opera ia de cur are

fii atent ce substan e chimice utilizezi împreun când prepari în cas

produsele de cur are. De exemplu, în lbitorul cu clor i amoniacul

produc un gaz toxic dac sunt amestecate.

nu amesteca produse dac nu e ti sigur c o pu i face în siguran

nu prepara o cantitate mai mare decât cea necesar pentru o lun ;

substan ele chimice î i pot pierde eficacitatea în timp

amestec solu iile într-o zon bine ventilat ; p streaz toate solu iile de

cur at departe de îndemâna copiilor, în containere speciale, cu etichete

pe care s fie înscrise ingredientele i o descriere a utiliz rii

amestecului

unele alternative pot fi corozive sau incompatibile cu suprafe ele de

cur at.

Majoritatea substan elor de cur at sunt acide sau bazice. Acizii utiliza i

de obicei în cas includ o etul i zeama de l mâie. Majoritatea detergen ilor,

în lbitorilor i produselor pe baz de amoniu sunt baze. Când acizii i bazele

sunt utilizate împreun , ele tind s se neutralizeze i pot elibera gaze nocive.

Dac te-ai decis s încerci o alternativ la produsele comerciale de

cur at, urm toarea informa ie te poate ajuta s alegi o alternativ la

substan ele chimice casnice mai toxice disponibile de obicei.

5. Substan e de cur at alternative

Un stil de via ecologic trebuie s înceap în buc rie. i asta pentru

buc ria fiec ruia este, de cele mai multe ori, plin de produse chimice

care pot d una mediului. Po i sc pa u or de produse precum detergentul de

vase, de haine sau pentru podele, exist alternative naturale din bel ug. O etul

alb este o alternativ perfect pentru a cur a diverse suprafe e din cas :

blatul de la buc rie, faian a, gresia, dar i robotul de buc rie sau chiuveta.

Are i ac iune antifungic . Se poate folosi suc de l mâie pentru a sc pa de

122

punul înt rit de la baie i de urmele de ap dur , sau pentru a cur a obiecte

din alam . Pentru cur atul geamurilor sau al obiectelor de sticl se poate

folosi ap cu o et, iar bicarbonatul de sodiu cur foarte bine obiectele din

el. Pentru un dezinfectant de baie, se poate folosi spirtul, care se g se te în

orice farmacie i e mult mai ieftin. Detergentul de vase poate fi u or înlocuit

cu un amestec de dicarbonat de sodiu (datorit propriet ii abrazive), borax,

sare i acid citric, la care se pot ad uga uleiuri aromate. În locul sp atului

manual al vaselor, se poate folosi o ma in de sp lat vase, s-a demonstrat c

ea utilizeaz mai pu in ap decât sp latul manual. Dac nu, ar fi util

montarea la robinete a unor aeratoare pentru consum redus, care pot detrmina

o economie la ap cu pân la 50%, sunt ieftine i se g sesc u or pe pia .

Cine tr ie te într-o zon cu mult soare, î i poate sc dea factura la gaze

folosind un cuptor solar. Func ionarea lui nu cost nimic, este mic, poate fi cu

urin depozitat în buc rie i la el se pot g ti o varietate de mânc ruri, de

la legume fierte pân la friptur . Dezavantajul ar fi c dureaz mai mult timp

pân când mâncarea este preg tit .

Iat câteva substan e de cur at alternative:

Alcool: alcool izopropilic - este utilizat la dezinfectarea t ieturilor i

zgârieturilor; de asemenea dizolv gr simea i poate fi utilizat ca agent de

înl turare a petelor de pe unele es turi delicate (nu din acetat sau rayon);

nu se utilizeaz b uturi alcoolice ca dezinfectan i sau agen i de

îndep rtarea petelor; acestea con in zaharuri care pot p ta es turile.

Amoniu: hidroxidul de amoniu este o baz puternic i dizolv gr simea;

nu se utilizeaz niciodat într-o înc pere închis , deoarece gazele degajate

sunt toxice; diluat cu ap , constituie un bun cur itor pentru sticl sau

oglinzi; dac este amestecat cu detergent de rufe sau vase, înl tur ceara

din parchet.

123

Bicarbonat de sodiu: bicarbonatul de sodiu poate fi utilizat direct din

ambalaj ca un cur itor slab abraziv, care zgârie suprafe ele mult mai

pu in decât mul i cur itori comerciali; bicarbonatul de sodiu absoarbe

mirosurile cu u urin i este recomandat pentru uzul în frigider.

În lbitor: hipocloritul de sodiu sau în lbitorul lichid pe baz de clor

trebuie diluat cu ap pentru utilizarea în siguran . Elimin petele colorate

din textile i în acela i timp dezinfecteaz ; utilizarea repetat în

concentra ie prea puternic poate cauza îng lbenirea es turii i sl birea

fibrelor în es turile din bumbac i cânep .

Zeam de l mâie: acidul citric este utilizat ca în lbitor slab pentru fibre

din lân i celuloz ; poate scoate pete proaspete, slabe de rugin , dar este

ineficient pentru cele vechi.

Sare (clorur de sodiu): sarea poate fi utilizat ca abraziv pentru cur at,

dar poate zgâria unele metale i materiale plastice; sarea nu fixeaz

coloran ii pentru ace tia s nu ias din es tur în timpul procesului de

sp lare.

et (5% acid acetic): o etul neutralizeaz bazele con inute de

punurile alcaline, elimin peliculele de gr sime de pe suprafe e dar

teaz marmura; o etul alb este sigur pentru uzul la toate es turile,

altele decât bumbacul i inul.

6. Metode simple pentru a reduce de eurile

Pentru a reduce de eurile, f mai pu in gunoi.

Cump numai cât ai nevoie. Închiriaz , împrumut sau împarte

substan ele pe care nu le mai utilizezi.

Vinde sau doneaz bunurile în loc s le arunci.

Cump produsele disponibile non-toxice sau cele mai pu in toxice.

124

Cump produse care utilizeaz pu in ambalaj sau deloc. Cump

produse ambalate individual numai când nu este o alternativ

Cump produse reutilizabile, ca baterii reînc rcabile care nu trebuie s

fie reciclate dup o singur folosire

Cump produse fabricate din materiale reciclate.

Cump de preferat un detergent universal decât o varietate de produse

pentru scopuri diferite.

Utilizeaz tot produsul care con ine ingrediente toxice astfel încât s nu

mân de euri periculoase.

Când nu po i folosi ceva, g se te pe altcineva care are nevoie de el.

Doneaz vopseaua r mas i produsele de cur at sau gr din rit vecinilor

sau altora care le pot folosi.

Depune uleiul de motor utilizat, lichidul de frân i transmisie i antigelul

la sta iile de benzin pentru reciclare. Acela i lucru este valabil i pentru

cauciucurile uzate.

Sacii de hârtie i plastic pot fi p stra i. Ei pot fi utiliza i când face i

cur enie în jurul casei sau la urm torul drum la magazin. Sacii de hârtie

sunt foarte buni pentru împachetarea i expedierea prin po a coletelor.

Hârtia i plicurile pot fi reutilizate pentru a scrie noti e sau a face liste,

înainte de a fi reciclate. Cutiile i s cule ii de cadouri pot fi utilizate din

nou, ca i buc ile mari de hârtie de ambalaj, panglicile i fundele.

Ambalajul, hârtia colorat , cartoanele de ou i alte astfel de materiale pot

fi utilizate pentru proiecte de arte manuale la coal , la zile festive etc.

Ziarele i alte hârtii pot fi reutilizate pentru ambalarea coletelor.

Borcanele de sticl i plastic, paharele de unic folosin i alte feluri de

containere pot fi sp late i utilizate pentru a p stra nasturi, ace, cuie,

125

piuneze etc. Cutiile goale de metal sau plastic pot fi transformate în vase

pentru flori.

Lemnul poate fi utilizat pentru cu ti pentru p ri, c su e po tale, cutii de

compost, sau alte proiecte de lucru din lemn.

Bidoanele de ulei de motor sau containerele de pesticide nu pot fi

reutilizate deoarece con in reziduuri nocive. Ele trebuie s fie eliminate

conform instruc iunilor de pe eticheta fabricantului.

stra i containerele de reciclare în buc rie, astfel încât nimeni s nu

uite întâmpl tor i s arunce la gunoi ceva care ar putea fi reciclat. Sunt

reciclabile sticla, hârtia, aluminul i alte containere de metal.

Construie te o lad de compost în curte i utilizeaz-o pentru a recicla

iarba i resturile vegetale din gr din i adaug resturile de cafea, cojile

de i resturile vegetale din buc rie. Pe m sur ce de eurile se

degradeaz i se transform în compost, utilizeaz -l ca îngr mânt în

gr din .

Ori de câte ori tai iarba, las iarba t iat pe peluz în loc s o aduni i s o

pui în saci. Aceasta se nume te reciclarea ierbii i este util pentru peluz

deoarece iarba se descompune i toate substan ele nutritive din ea revin în

sol. Deoarece peluza prime te aceste substan e nutritive, ea nu are nevoie

de îngr minte chimice i nici de atât de mult ap .

4.7. 20 pa i simpli pentru a reduce înc lzirea global

Iat 20 de pa i simpli care pot ajuta la reducerea emisiilor de dioxid

de carbon de mii de ori.

APARATE CASNICE

1. Folose te ma ina de sp lat vase numai cu înc rc tur complet . Utilizeaz

setarea „energy-saving” pentru uscarea vaselor. reducere de dioxid de

carbon: 100 kg/an.

126

2. Spal rufele în ap rece sau c ldu , nu fierbinte. reducere de dioxid de

carbon: (pentru 2 înc rc turi/s pt mân ): pân la 200 kg/an.

3. Fixeaz termostatul sistemului de înc lzire la un nivel sc zut.. reducere

de dioxid de carbon: pân la 300 kg/an.

ÎNC LZIREA I R CIREA CASEI

4. Nu supraînc lzi sau suprar ci înc perile. Ajusteaz termostatul (mai

sc zut iarna, mai ridicat vara). reducere de dioxid de carbon: (pentru

fiecare 2 grade): aproximativ 200 kg/an.

5. Cur sau înlocuie te filtrele de aer a a cum este recomandat. Cur area

filtrului unui aparat de aer condi ionat poate economisi 5% din energia

utilizat . reducere de dioxid de carbon: aproximativ 100 kg/an.

MICI INVESTI II CARE MERIT F CUTE

1. Cump becuri i tuburi fluorescente economice pentru sursele de lumin

cele mai utilizate.

Reducere de dioxid de carbon: (prin înlocuirea unui bec utilizat frecvent):

aproximativ 200 kg an.

2. Îmbrac înc lzitorul de ap într-o îmbr minte izolatoare

Reducere de dioxid de carbon: pân la 500 kg an.

3. Instaleaz du uri cu debit mic, pentru a utiliza mai pu in ap cald .

Reducere de dioxid de carbon: pân la 150 kg/ an.

4. Monteaz chedere la u i i ferestre pentru a reduce scurgerile de aer

Reducere de dioxid de carbon: pân la 500 kg/an

5. un audit de energie casei tale pentru a afla unde este slab izolat sau

ineficient energetic.

Reducere de dioxid de carbon: Poten ial, mii de kg/an.

6. Ori de câte ori este posibil, mergi pe jos sau cu bicicleta, sau folose te

transportul în comun.

127

Reducere de dioxid de carbon: (pentru fiecare litru de benzin economisit):

2 kg.

7. Când cumperi o ma in , alege una cu consum redus.

Reducere de dioxid de carbon: (la o cre tere de 5 km/l): aproximativ 1000

kg/an.

REDUCE, REUTILIZEAZ , RECICLEAZ

1. Mic oreaz de eurile: cump produse cu ambalaj minimal; alege

produse reutilizabile; recicleaz .

Reducere de dioxid de carbon: (prin reducerea cu 25% a cantit ii de

gunoi): 500 kg/an.

Bucla lui Mobius a fost adoptat în UE ca marc ecologic pentru produse i

ambalaje reciclabile.

AMENAJAREA CASEI

1. Izoleaz pere ii i plafonul; aceasta poate reduce cheltuielile cu înc lzirea

cu pân la 25%

Reducere de dioxid de carbon: pân la 1000 kg/an.

128

2. Dac trebuie s înlocuie ti ferestrele, instaleaz cele mai eficiente modele

din punct de vedere energetic.

Reducere de dioxid de carbon: pân la 20000 kg/an.

3. Planteaz copaci al turi de cas i vopse te casa într-o culoare deschis

dac tr ie ti într-un climat cald, sau într-o culoare închis într-un climat

rece.

Reducere de dioxid de carbon: aproximativ 2000 kg/an.

4. La înlocuirea aparatelor casnice, selecteaz modelele cele mai eficiente

din punct de vedere energetic

Reducere de dioxid de carbon: (la înlocuirea unui frigider vechi cu unul

eficient): 1000 kg/an.

COAL , SERVICIU i COMUNIT I

1. Redu de eurile i promoveaz m suri de eficien energetic în coal sau

la serviciu. Lucreaz în comunitate pentru punerea la punct a unor

programe de reciclare.

Reducere de dioxid de carbon: (pentru fiecare kg de hârtie reciclat): 4 kg.

2. Fii informat în tot ceea ce prive te mediul înconjur tor.

129

ANEXE

ANEXA 1

1. Sistemul de identificare i marcare a ambalajelor din hîrtie i carton

PAP - Carton ondulat. Cod 20.

PAP - Carton neondulat. Cod 21.

PAP - Hîrtie. Cod 22.

2. Sistemul de identificare i marcare a ambalajelor din plastic

PET - Polietilen tereftalat: recipien i b uturi, ulei etc. Cod 1.

HDPE - Polietilen de mare densitate: recipien i produse chimice

ampoane, detergen i lichizi, clor, solu ii de cur at etc.). Cod 2.

130

PVC - Policlorura de vinil: dopuri, t vi, folie, evi, tuburi,

mobilier u or, carduri, autocolante etc. Cod 3.

LDPE - Polietilen de joas densitate: pungi, saci, folii. Cod 4.

PP - Polipropilen : cutii de margarin , pahare, diverse ambalaje

alimentare etc. Cod 5.

PS - Polistiren: t vi, pahare de unic folosin , cutii iaurt, carcase

casete i cd-uri etc. Cod 6.

Alte mase plastice: Cod 7-19.

3. Sistemul de identificare i marcare a ambalajelor din metal

FE - fier: conserve, capace de borcane, tuburi de spray, cutii cu lacuri

i vopsele etc. Cod 40.

ALU - aluminiu: doze b uturi, folii i ambalaje alimentare. Cod 41.

131

Alte metale: mai ales metale neferoase (cupru, alam , inox etc.) Cod

42-49.

132

ANEXA 2

Categorii de aditivi alimentari

1. Îndulcitori: substan e care dau un gust dulce produselor alimentare;

2. Coloran i: substan e care intensific sau redau culoarea produselor

alimentare;

3. Conservan i: substan e care prelungesc durata de p strare a produselor

alimentare;

4. Antioxidan i: protejeaz împotriva deterior rii cauzate de oxidare;

5. Substan ele suport: ad ugate în scopuri nutri ionale sau fiziologice;

6. Acidifian i: m resc aciditatea unui produs alimentar i/sau îi confer

un gust acru;

7. Corectori de aciditate: modific sau controleaz aciditatea sau

alcalinitatea;

8. Agen i antiaglomeran i: reduc tendin a particulelor individuale de a

adera una la alta;

9. Antispuman i: sunt substan e care previn sau reduc formarea spumei;

10. Agen i de înc rcare: cresc volumul f a modifica valoarea

energetic ;

11. Emulsifian i: asigur un amestec omogen între ap i gr simile

alimentare;

12. ruri de topire: determin distribu ia omogen a gr similor i a altor

componente;

13. Agen i de înt rire: refac sau men in esuturile fructelor sau legumelor;

14. Poten atori de arom : amelioreaz gustul i/sau mirosul existent;

15. Agen i de spumare: fac posibil formarea unei dispersii omogene a

fazei gazoase;

133

16. Agen i gelatinizan i: dau textur unui produs alimentar prin formarea

unui gel;

17. Agen i de glazurare: confer un aspect lucios sau ac ioneaz ca un

strat protector;

18. Agen i de umezire: împiedic uscarea produselor alimentare;

19. Amidonul modificat: ob inut prin tratamente chimice din amidon

comestibil;

20. Gaze de ambalare: sunt gazele introduse într-un container înainte, în

timpul sau dup plasarea unui produs alimentar în container;

21. Agen i de propulsare: sunt gazele care scot un produs alimentar dintr-

un container;

22. Agen i de afânare: elibereaz gaz, m rind astfel volumul aluatului sau

al cocii;

23. Agen i de sechestrare: formeaz complec i chimici cu ionii metalici;

24. Stabilizatori: men in starea fizico-chimic a produsului alimentar;

25. Agen i de îngro are: cresc viscozitatea unui produs alimentar;

26. Agen i de tratare a f inii: se adaug pentru a îmbun i calit ile

panificabile.

134

ANEXA 3

113 aditivi (alimentari i farmaceutici) considera i inofensivi la ora actual

E100, E101, E140, E141, E160-163, E170, E174, E175, E181, E201-203,

E260, E262, E263, E290, E300, E301, E303, E304, E306-309, E322, E331-

337, E400-406, E410, E422, E472, E473, E492, E500, E501, E504, E507,

E509, E511, E516, E518, E542, E552, E578, E636, E957, E965, E999,

E1100, E1400-1450, E1510.

Pentru bolnavii de cancer precau iile trebuie m rite, deoarece

organismul lor a pierdut o mare parte din capacitatea de-a se autoregla. De

aceea, se recomand utilizarea a numai 24 de aditivi, cu condi ia ca ei s fie

extracte naturale - nu produ i de sintez industrial :

• E100 - turmeric (cunoscut în România i ca "sofran indian") cu

propriet i anticancerigene

• E140 - clorofila i clorofilina - pigmentul verde din frunze

• E160(a) - caroten, substan a ce se g se te, de exemplu, în morcovi, cu

efect antioxidant, permi ând - printre altele -, mic orarea efectului

cancerigen al unor toxine alimentare

• E160(d) - licopen, g sit în tomate i în grapefruitul cu miezul ro u,

considerat c mic oreaz riscul de cancer

• E161 (b) i E161(g) - xantofile de origine vegetal i animal

• E162 - pigmentul ro u din sfecl

• E170 - carbonat de calciu

• E181 - acid tanic, g sit de obicei în ceai i în coaja de nuc

• E260 - acid acetic, o etul

• E300 - acidul ascorbic sau vitamina C, cu puternic efect antioxidant.

Poate fi consumat i dac este produs de sintez - adic vitamina C

comprimate

135

• E306 pân la E309 - tocoferoli sau vitamina E, cu puternic efect

antioxidant. Vitamina E poate fi consumat i dac este produs de

sintez - adic vitamina E capsule.

• E410 - "locust bean" (în traducere "bobul l custei"), extract vegetal

exotic ce se g se te chiar în unele produse alimentare preambalate i

care produce sc derea colesterolului.

• E504 - carbonat de magneziu. Poate fi consumat i produsul de

sintez - adic pulberea g sit în farmacii, cu rol laxativ

• E509 - clorura de calciu. Poate fi consumat i produsul de sintez din

farmacii

• E511 - clorura de magneziu. Poate fi consumat i produsul de sintez

din farmacii

• E516 - sulfat de calciu. Poate fi consumat i produs de sintez din

farmacii

• E516 - sulfat de magneziu. Poate fi consumat i produsul de sintez -

pulberea din farmacii, cu rol laxativ

• E542 - fosfa i extra i din oase

• E552 - silicat de calciu. Poate fi consumat i produsul de sintez -

pulberea din farmacii, cu rol antiacid (împotriva arsurilor la stomac)

• E636 - maltol, g sit în mal ul pr jit

136

ANEXA 4

Lista substan elor toxice folosite în industria cosmetic a a cum apar înscrise

pe etichete cu precizarea efectelor pe care le pot avea asupra organismului

uman

acrylamide este un cunoscut cancerigen. A avut un impact puternic în media

când a fost descoperit în mâncarea fast-food. Este folosit la unele creme de

fa sau mâini.

alcohol denat. (denatured alcohol) produs petrochimic ce poate cauza

eczem sistemic , dermatit de contact i sensibilit i chimice;

alkylphenol ethoxylates (nonylphenol sau octylphenol) utilizat în

ampoane, nuan atori de p r i în geluri de ras, ca i agent de umetificare

pentru a sc dea tensiunea de suprafa a lichidelor, astfel ca acestea s poat

face spum i s penetreze în solid. Sunt perturbatori hormonali i sunt

extrem de toxici pentru pe ti. Ar putea fi cancerigeni i d un tori pentru

sistemul nervos central. Pot cauza astm, eczeme i irita ii ale pielii. Se

dezvolt în gr simea din organism foarte repede. Mul i alkylphenoli sunt

înl tura i treptat la nivel mondial din compozi ia cosmeticelor.

Aluminum irit pielea, poate cauza Alzheimer i boli de pl mâni.

ammonium toxic, cangerigen.

Argireline poate accelera l sarea fe ei, deoarece neurotransmi torii pe care

acest compus îi inhib sunt cei ce men in fermitatea fe ei.

BHA (Butylated Hydroxyanisole), BHT (Butylated Hydroxytoluene)

cancerigen, stopeaz efectul vitaminei D, poate cauza cre terea nivelului

colesterolului i al lipidelor, perturbator endocrine.

cocamidopropyl betaine con ine un compus din petrol i poate cauza irita ii

ale ochilor i pielii, precum i reac ii alergice.

137

coloranti/vopsele sintetice (D & C i alte nuan e) folosite cu scopul de a

“înfrumuse a” aspectul compozi iei. Sunt inscrip ionate pe etichet ca FD$C

sau D$C urmate de o culoare i un num r. Cancerigene, iritan i topici, pot

cauza acnee i irita ii ale pielii, pot con ine aluminiu, au cauzat tumori la

cobia.

ingrediente cu DEA, MEA i TEA (de ex., cocamide-dea) DEA

(diethanolamine), MEA (monoethanolamine) i TEA (triethanolamine) –

deseori folosite în cosmetice pentru a ob ine un PH neutru. TEA provoac

reac ii alergice, incluzând probleme ale ochilor, uscarea pielii i a p rului,

poate fi toxic dac este absorbit de piele o perioad lung de timp. DEA

re te riscul de cancer la ficat i rinichi. În Europa este interzis.

Dimethicone suspectat cancerigen. A cauzat tumori i muta ii la animalele de

laborator.

dioxane (ingrediente cu termina iile myreth, oleth, laureth, ceteareth)

puternic perturbator hormonal legat de cancer, tulbur tor al sistemului

nervos, poate cauza pierderi de sarcin i diformit i la nastere. Con inut în

sulfa i ce produc spum ; se g se te într-un mare num r de produse de

îngrijire a pielii: s punuri, lo iuni de corp, geluri de du etc. A fost remarcat

în produse cu eticheta “natural”.

DMAE-dimethylaminoethanol, vândut ca “lifting facial” – de fapt,

paralizeaz temporar micii mu chi ai fe ei, dând impresia c ridurile sunt mai

pu in vizibile. Înc nu se cunosc rezultate ale aplic rii îndelungate.

Ethylhexylglycerin este un conservant legat de reac ii alergice i irita ii.

Multe produse ce se pretind “f conservan i” folosesc acest conservant.

formaldehyde, formal sau methyl aldehyde este folosit ca dezinfectant,

germicid, fungicid, solvent i conservant în deodorante, ampoane, s punuri

lichide, gel de du i oje/lacuri de unghii. Este o substan suspect a fi

cancerigen pentru organismul uman – s-a dovedit cauzatoare de cancer de

138

pl mâni la cobai – i poate cauza astm i migrene. Irit ochii, tractul

respirator superior i membranele mucoase. Poate altera ADN-ul, iar oamenii

pot manifesta sensibilitate la acest compus chimic dup expunere repetat .

Provoac alergii, dermatite, dureri de cap, oboseal cronic . E interzis în

Suedia i Japonia. Folosirea substan ei este restric ionat în cosmetice

deoarece poate fi iritant . E un conservant eficient în substan e cum sunt

înt ritoarele de unghii i produsele în care este utilizat sunt etichetate a

con ine formaldehyde. Se mai folose te pentru conservarea organismelor

moarte.

ftala i (phthalates) cum ar fi DBP (dibutyl pthalate), DEP (diethyl

phthalate), DEHP (di-(2-ethylhexyl) phthalate sau Bis (2-ethylhexyl)

phthalate), BzBP (benzylbutyl phthalate), DMP (dimethyl phthalate) toxine

ce pot provoca infertilitate la femei, pot reduce nivelul testosteronului i pot

afecta organele genitale masculine, sunt cancerigene, agen i de muta ie,

ad postit în celulele grase. Sunt substan e cu ac iune perturbatoare a

hormonilor, ducând la dezvoltarea prematur a bustului la fetele tinere i

interfereaz în dezvoltarea reproductiv la fetu ii masculi. Cauzeaz alergii

ca astmul, d uneaz ficatului i rinichilor. Ftala ii se g sesc în multe produse

obi nuite, incluzand cosmetice (parfumuri, lacuri de unghii, ampoane),

juc rii, linoleum de podea. Se folosesc pentru a p stra culoarea i mirosul

cosmeticelor i a face materialele plastice flexibile. Din cauza gravelor

probleme generate de ftala i, ace tia au fost interzi i în UE i SUA. Adesea

nici nu sunt men iona i pe etichete.

Glycerin calificativul “vegetal ” de obicei înseamn petrochimic.

Hexane solvent foarte toxic utilizat pentru extrac ia de uleiuri esen iale;

Hydroquinone toxic, iritant, interzis în Europa, poate cauza hiper-

pigmentare.

139

hydroxymethyl glycinate emite formaldehyde, un cunoscut agent

cancerigen.

Idebenone este o copie sintetic a coenzimei Q10.

imidazolidinyl urea i diazolidinyl urea sunt între cele mai frecvente

substan e conservante folosite, dup parabeni. Academia American de

Dermatologie le-a etichetat drept principala cauz care determin apari ia

dermatitei. Aceste dou substan e sunt cunoscute i sub denumirea: Germall

11 (diazolidinyl urea) i Germall 115 (imidazolidinyl urea). Niciuna dintre

ele nu are un efect antifungic i este necesara combinarea lor cu alte

substan e conservante. Aceste substan e chimice sunt toxice pentru organism,

iritant puternice, emit formaldehyde.

isopropyl alcohol altereaz structura pielii, permi ând altor chimicale i

bacterii s intre mai adânc în epiderm , crescând astfel nivelul celor care

ajung în sânge. Provoac irita ii precum dermatite i eczeme, are efect

deshidratant, poate produce pete maronii i îmb trânirea prematur a pielii.

Se g se te i în antigelul pentru ma ini.

lanolina este un emolient ob inut din lâna oilor. Este folosit în compozi ia

rujurilor i a cremelor i poate provoca forme grave de acnee. De obicei,

lanolina folosit în industria cosmetic este contaminat cu pesticide i

insecticide folosite în fermele neecologice.

familia laureth (ingrediente cu extensiile laureth sau lauryl) – cel mai

utilizat e Sodium lauryl Sulfate (SLS) substan e sintetice folosite în

majoritatea ampoanelor, gelurilor de du , spumantelor de baie i s punurilor

deoarece este ieftin. Este coroziv. Cauzeaz irita ii ale ochilor, ale pielii,

derea p rului i alte reac ii alergice, pot fi chiar provocatoare de eczem .

Sunt adesea “deghizate” în substan e pseudo-naturale, prin explica ia c

“provin din nuca de cocos”. Interac ionând cu alte substan e (pot fi

contaminate cu mari cantit i de toxine în procesul de fabrica ie) formeaz

140

nitra i, care sunt recunoscu i ca substan e cancerigene. Pot provoca acnee.

SLS este agent de spumare dur, de aceea se g se te în mod frecvent în

ampoane i geluri de du . SLS se mai g se te i în detergen i de podele de

garaje industriale, degresan i de motor i este folosit i la teste clinice pentru

a provoca irita ii pielii;

matrixyl este o nou polipeptid , cel pu in la fel de eficient împotriva

ridurilor ca i retinolul. Acesta func ioneaz prin “relaxarea tensiunii faciale”,

similar cu botox-ul. Se consider îns c paralizarea repetat a mu chilor

poate submina fermitatea lor înn scut .

methyl(chloro)isothiazolinone agent antimicrobian ce inhib dezvoltarea

structurilor neuronale esen iale pentru transmiterea semnalelor între celule.

un tor pentru dezvoltarea sistemului nervos.

octyl stearate cauzator de acnee, dermatit de contact, reac ii alergice.

paba poate cauza fotosensibilitate, fiind studiate implica iile-i cancerigene.

parabeni – methyl/propyl/butyl/ethyl/isobutyl paraben compu i sintetici

ob inu i din petrol, inclu i în aproape toate categoriile de produse cosmetice.

Sunt cancerigeni, alergeni, toxici, pot produce probleme de fertilitate i afecta

dezvoltarea fetusului i a copiilor mici. Folosi i pentru a inhiba dezvoltarea

bacteriilor i pentru a prelungi valabilitatea produsului cosmetic. Pe lâng

reac iile alergice i irita ii ale pielii, parabeni se întâlnesc în esuturile

tumorale ale femeilor care se confrunt cu cancerul mamar. A adar, absorb ia

lor în organism i acumularea în timp pot cauza cancer; perturb hormonii

(mimeaz estrogenul).

Paraphenylenediamine folosit ca vopsea neagr pentru p r – e singurul

compus chimic ce produce adev rata culoare neagr pentru p r. Este un

puternic alergen ce poate cauza o reac ie sever a scalpului. Are gradul de

risc 10 (cel mai înalt) în ghidul Skin Deep.

141

parfum (fragrance, perfume) foarte alergen. Pot avea peste 200 de

ingrediente în compozi ia lor. 95% din chimicalele folosite în parfumurile din

cosmetice sunt compu i sintetici deriva i din petrol. Deoarece parfumurile au

greutate molecular sc zut , pot penetra foarte u or pielea. 26 dintre aceste

chimicale sunt pe o list neagr în UE, incluzând isoeugenol (compus cu

arom floral utilizat în multe m rci de renume) i oak moss (un lichen ce

cre te pe scoar a copacilor). Companiile nu pot lista toate aceste ingrediente

pe o cutie. “F parfum” înseamn c unele chimicale au fost ad ugate în

produs pentru a masca aromele naturale ale ingredientelor. Adesea,

men iunea “parfum” este un acoperi pentru ftala ii folosi i la produsul

cosmetic. Câteva dintre problemele pe care le cauzeaz aceste parfumuri

sunt: afect ri ale sistemului nervos, migrenele, ame eal , irita ii ale pielii,

hiperpigmentare, tuse violent , vom .

ingrediente PEG (de scris care: propylene glycol, poliethylene glycol)

propylene glycol – este un element standard pentru majoritatea extraselor din

plante. Este sintetic i a fost legat, în mod repetat, de un num r mare de

alergii i reac ii toxice. Aceste ingrediente sunt cancerigene, cauzatoare de

acnee i dermatit de contact.

petroleum, petrolatum, ulei mineral (mineral oil), vaselina, parafina

(paraffinum liquidum) sunt produse sintetice ale petrolului procesat chimic.

Pot însuma 10% din produsul cosmetic i sunt considerabil folosite pentru

pre ul lor sc zut, o mare stabilitate i o u oar integrare în orice formul .

Când sunt folosite în cosmetice, ele blocheaz porii i inhib func iile

naturale ale pielii. Celulele care nu pot respira sau func iona normal, mor sau

sufer muta ii. Pot produce acnee, pot fi cancerigene, cauzeaz usc ciunea pe

termen îndelungat a pielii. Frecvent folosite în creme, uleiuri i produse

pentru copii!

142

phenol/carbolic acid se g se te în cremele de corp. Poate cauza colaps

circulator, paralizie, convulsii, com i chiar moarte de la insuficien

respiratorie!

Phenoxyethanol conservant sintetic, poate cauza dermatit .

p-phenylenediamine ingredient folosit în vopselele de p r negre. Foarte

toxic i puternic allergen.

Pvp polimer sintetic folosit pe scara larga, cancerigen.

sodium dehydroacetate conservant nou. Studiile arat c e o cauz de

îngrijorare pentru muta ii în domeniile reproductiv, endocrin, neurologic.

stearalkonium chloride ingredient în balsamul de p r i în diferite creme.

Este toxic i cauzeaz reac ii alergice. Se sus ine c ar avea propriet i de

hidratare i este mult mai ieftin i u or de folosit în compozi ia balsamurilor

de p r decât proteinele i extractele din plante.

Talc numeroase studii tiin ifice au descoperit ca o aplicare frecventa a

pudrei de talc în zona genitala este asociata cu o cre tere a riscului de aparitie

a cancerului ovarian.

Toluen otr vitor, foarte toxic, provoac irita ii ale pielii i ale sistemului

respirator. Inhalat poate fi chiar fatal. Contactul prelungit poate provoca

dermatite, deshidratare grav .

Triclosan sau triclocarban Existent în deodorante, past de din i, geluri de

igien intim , s punuri lichide i ape de gur . E un agent anti-bacterian.

Poate deranja func ionarea bacteriilor bune care men in organismul s tos

(mare aten ie la gelurile i solu iile pentru sp turi vaginale interne sau

externe!). Ajuta la protejarea împotriva bolilor de gingii când este inclus în

pastele de din i.

xylene (xytol sau dimethylbenzene) se g se te în lacuri i oje de unghii.

Folosit ca solvent. Irit pielea i tractul respirator. Poate d una ficatului, iar

concentra iile mari au efect narcotic.

143

ANEXA 5

Metode fitoterapeutice pentru prevenirea i combaterea bolilor i d un torilor

culturilor de tomate i de ardei cultivate în ser i produse ob inute din

extracte de plante utilizate pentru combaterea biologic a organismelor

patogene acceptate de organismele de certificare

Numele plantei sau al produsului, mod de

extragere

Re eta

Epoca

Utilizare

Ac iune Loc Concentra ie

1 2 3 4 5 6 COADA CALULUI: (Equisetum arvense) - macerat - infuzie - fierbere

Toat planta f cin :

- 1kg/10 l ap (plant proasp ); - 150g/10 l ap (plant uscat ) plus: - 0,3 % s pun; - macerat de urzici 30 min.; - 1-2 % silicat de sodiu,

Tot anul Tot anul Tot anul Vara i prim vara

Pe plant Pe sol Pe sol Pe plant i sol

Diluat de 5 ori

Afide, acarieni (p ianjenul ro u) pentru fortificarea plantei

URZICA (Urtica dioica i urtica ureas)

Toat planta f cin :

cca. 1kg/10 l ap (plant proasp ) ;

200 g/10 l ap (plant uscat )

Tot anul Pe plant la încol ire ; Pe teren

Diluat de 20 ori Diluat de 10 ori

Tracheomicoze (fuzarioz ) ; Favorizeaz cre terea, udarea plantelor, îmb ierea

cinilor i semin elor.

MACERAT FERMENTAT AMESTEC de urzici cu coada calului

Pentru 1 l de macerat ½ l infuzie de coada calului

Înainte de formarea frunzelor i înflorire. Tot anul

La încol ire Pe frunze La încol ire Pe frunze

Diluat Nediluat Nediluat

Contra afidelor

VETRICE (Tenacetum vulgare) - infuzie - decoct

Frunze i flori : 300 g/10 l ap (plant

proasp ); 30 g /10 l ap (plant

uscat )

Iarna Pulverizare dup înflorire Toamna

Pe plant Pe plant Pe plant

Concentrat Diluat de 2 ori i 1,5 ori

Contra acarienilor, ruginii, f inarii Contra unor boli pe frunze la tomate

144

FERIGA VULTURULUI (Pteridium aquilum) FERIGA DE

DURE (Dryopteris filis-mas)

1kg plant proaspata la 10 l ap ;

100 g plant uscat la 10 l ap , macerat.

5 g pulbere mare, ½ap de ploaie, extract

Sfâr it de iarn Tot anul Tot anul

Pe plant i sol Pe trunchi

Diluat 1:10 Concentrat

Afide, melci limac i, efect repelent în compost Contra

duchilor lâno i (pieirea coloniilor de pe trunchi)

REVENT (Rhubarba)

Limbul frunzei 500g- 3 l ap

Pe plant Tenii la praz; Contra afidelor la fasole

TOMATE (Lycopersicum aesculentum)

2 pumni de frunze run ite i frecate bine

în 2 l ap , infuzate la rece 2 ore

În epoca zborului

Concentrat Contra fluturelui verde

PELIN (Artemisia absinthium) macerat infuzie decoct

Frunze i flori 300 g/10 l ap (plant

proasp ); 30 g/10 l ap (plant

uscat ); Se adaug eventual 1% silicat de sodiu.

Prim vara iunie/iulie

Pe plant Pe plant

Diluat de 3 ori

Contra furnicilor, larvelor, afidelor, ruginii la coac z

ALAUN

Se dizolv 40 g alaun în ap fiart ; se dilueaz cu 10 l ap rece; nu se recomand pentru verde uri.

Tot anul

Pe teren Pe plant

Concentrat 3 luni înainte de recoltare

Infestare puternic de melci, limac i, contra afidelor, larvelor

CRI (Rumex angustifolia) (Rumex crispus)

150 g /10 l ap (r cin proasp )

Tot timpul pe plant , concentrat

Previne inarea la

castrave i CHAMOMILLA-MU EL (Matricaria chamomilla)

Flori 50 g uscate/10 l ap

Vara

Pe plant i pe sol

Dilu ie 1/1 Concentrat

Dezinfec ia semin elor, prevenirea îmboln virii

sadurilor, fortificarea plantelor; favorizeaz cre terea; se adaug la compost

DIE (Taraxacum officinale)

2 kg plant proasp sau uscat , frunze,

cini/10 l ap

Prim vara Pe plant Concentrat Idem

145

USTUROI I CEAP

infuzie

75 g bulbili zdrobi i în 10 l ap

100 g bulbi zdrobi i/1 l ap

În mai de 3 ori; Se repet dup recoltare

Pe plant i pe sol

Nediluat Contra acarienilor la

un i castrave i, i a fungilor

PREPARATE PE BAZ DE USTUROI

150 g usturoi zdrobit, cu 2 linguri e de parafin se las la macerat 24 ore; se dizolv 100 g s pun past în 10 l ap , se amestec bine i se filtreaz ; se p streaz în vase.

În caz de infestare

Pe plant i pe r cini

Nediluat Contra unor boli bacteriene, insecte

LEMN DE CVASIA (Quassia amara) plant tropical bogat în substan e tanante cu ac iune insecticid

150 g de cvasia/2 l ap + 2 l infuzie de coada calului, la care se adaug 250 g de s pun past , diluat în 10 l ap + s pun de K i alcohol 2 %; se înmoaie a chiile peste noapte în 1 l ap i se fierbe;

Din prim var pân în toamn

Pe plant Nediluat Contra afidelor i altor insecte;

toxic, ac ioneaz prin ingestie i prin contact la toate la toate insectele (chiar i cele utile)

Contra duchilor

esto i i lâno i CEAP , USTUROI, COAC Z NEGRU

Frunze (proaspete sau uscate), cca 500 g /10 l ap (plant proasp sau 200 g 10 l ap (plant uscat )

În caz de infestare

Pe sol sub coroana pomilor

Diluat de 10 ori

Fortificare; contra bolilor criptogamice la cartof i

un HREAN (extract)

100 g r cin + 1 l ap . Preparat pentru tratarea semin elor.

Înainte de sem nat

Semin e Nediluat Combaterea unor boli criptogamice

SULFAT DE ALUMINIU SOLU IA LUI THEOBALD

200 g sulfat de aluminiu se dizolv în 9 l ap , cu o

tur de nuiele. 500 g sare potasic dizolvat în 4 l ap + 1 kg var stins în 4 l ap + silicat de sodiu 100 ml în 2 l ap (se poate înlocui cu ulei parafinic US-92). Laptele de var se filtreaz peste solu ia de sare K, apoi se adaug solu ia de silicat de Na sau emulsia de ulei.

În caz de infestare. Prim vara pân la îngro area mugurilor

Pe pomi

Nediluat Nediluat + 3 kg spirt pentru a

ri eficacitatea

Contra coccinelor i aleurodelor (musculi a de ser ). Contra larvelor, insectelor, ou lor de iarn i pentru

cur irea de mu chi i licheni

146

LAPTE DEGRESAT ZER DE LAPTE

Zer i lapte 1/1, se amestec bine

O dat pe pt mân

Pe plant Nediluat Contra bolilor foliare i ale fructelor de tomate (virusuri), preventiv

TUTUN (Nicotiana tabacum) (Nicotiana rustica = mahorca) - infuzie - decoct - con ine 0,3 -1,5-6% nicotin

Frunze uscate, tulpini, cotoare, resturi de la fabricile de igarete, 200 g tutun + 1l ap fierbinte, 24 ore, se filtreaz i se adaug 9 l ap + 50 g

pun de K 1 % 100 ml + spirt 2% 400g de tutun/10 l ap . Se fierbe 3-4 ore + 12 l ap cu 1 kg de s pun de rufe + 1 l spirt denaturat; total 25 l

Tot anul

Pe plant Nediluat Contra larvelor, a gândacului din Colorado, alte larve i omizi

ETAR (Rhustyphyna)

extract alcoolic

Extract alcoolic din frunze, care con ine peste 70 substan e bioactive. În principal, con ine exahidro-farnesilaceton , substan insecticid

Mai/sept. Pe plant Insecticid

HUMUS - extract

500 g humus vechi de 3 ani în 10 l ap (humus bogat în subst. tanante-humus de p dure); tescovin , frunze de vi de vie, nuc, revent, stejar. Con ine fitoalexine (subst. protectoare)

Nediluat

Fortifiant, îngr mânt complex; previne atacul agen ilor patogeni

ARENARIN (Helichrisum arrhenarium) - Flori de pai

100 ml la 5 l ap ; con ine 5,2% substan activ

Semin e scufundate 2 ore 30 min.

Nediluat Contra bacteriozelor; Reduce infec iile de mozaic i stolbur

MAHONIA (Mahonia aquifollium) DRACILA (Berberis vulgaris)

Con ine berberin (cercet ri în curs)

Tot anul

Pe plante

Contra bacteriozelor; Reduce infec iile de mozaic i stolbur

147

148

Bibliografie 1. Greenpeace (2003). Chemical Legacy: Contamination of the Child. 2. Greenpeace (2003). Consuming Chemicals: Hazardous Chemicals in

house dust as an indicator of chemical exposure in the home 3. “Eco Efficiency” OECD 1998, ENV/EPOC/MIN(98)7 4. Council Regulation (EEC) No 1 1836/93 5. “Technical Guidance Document on Development of Risk Reduction

Strategies” European Commission 1997 6. European Commission – Directorate – General Environment, Study on

Hazardous Household Waste (HHW) with a Main Emphasis on Hazardous Household Chemicals (HHC) – Final Report, CO 5089-2, July 2002

7. International Labour Organization - Report III(IB) - General Survey concerning the Occupational Safety and Health Convention,1981 (No. 155), the Occupational Safety and Health Recommendation, 1981(No. 164), and the Protocol of 2002 to the Occupational Safety and Health Convention, 1981

8. International Labour Organization - PR No. 16 - 1st part - Report of the Committee on the Application of Standards - Third item on the agenda: Information and reports on the application of Conventions and Recommendations

9. Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind de eurile

10. Directiva Consiliului 91/689/CEE privind de eurile periculoase (modificat prin Directiva Consiliului 94/31/CE)

11. Directiva 94/62/CE privind ambalajele i de eurile de ambalaje (modificat de Directiva Parlamentului European i a Consiliului 2004/12/CE)

12. Directiva 1999/31/CE privind depozitarea de eurilor 13. Directiva 2000/76/CE privind incinerarea de eurilor 14. Directiva Consiliului 2002/96/CE privind de eurile de echipamente

electrice i electronice 15. Directiva Consiliului 2002/95/EC privind restric ionarea utiliz rii

anumitor substan e periculoase în echipamentele electrice i electronice 16. Directiva Parlamentului European i Consiliului 2000/53/CE privind

vehiculele scoase din uz 17. Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificat de

Directiva Consiliului 87/101/CEE) 18. Directiva 2006/66/CE privind bateriile i acumulatorii i de eurile de

baterii i acumulatori

149

19. Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor 20. Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor i trifenililor

policlorura i (PCB i PCT) 21. Directiva Consiliului 86/278/CEE privind protec ia mediului i în

particular a solurilor când se utilizeaz n moluri provenite din epurare în agricultur

22. Kiev Protocol on Pollutant Release and Transfer Registers

Web sites: 1. http://www.aehf.com 2. http://www.alphametale.com/mediu înconjur tor 3. http://www.bmtpc.org/environ/index.htm 4. http://www.canon.com/mediu înconjur tor/index.html 5. http://www.chem.unep.ch/ 6. http://www.substan e chimicepolicyreview.org 7. http://www.defra.gov.uk 8. http://www.eeeee.net 9. http://encarta.msn.com/ 10. http://www.epa.gov 11. http://www.etec-nm.com/index.htm 12. http://www.europa.eu.int/comm/mediu înconjur tor/de euri/studies/casnic.htm 13. http://www.friendlyambalaj.org.uk/index.htm 14. http://eco.fujitsu.com/en/ 15. http://www.fujixerox.co.jp/cercetare/eng/categorie/inbt/env_materiale 16. www.igc.org/habitat/agenda21/a21-19.htm 17. http://www.jadma.org/e_page/index_e.shtml 18. http://www.johannesburgsummit.org 19. http://www.mtg.hr

http://www.mtm.kuleuven.ac.be/Cercetare/C2/poly/efc.html 20. http://www.norden.org 21. http://www.ntu.edu.sg/mpe/cercetare/programmes/Produs_Proiectare/ 22. http://www.oecd.org 23. http://www.panda.org/downloads/toxics/EUSubstan e

chimiceToxicsBriefingSep02.pdf 24. http://www.pesticides.gov.uk 25. http://www.pic.int 26. http://www.pops.int/ 27. http://www.pre.nl/eco-it/default.htm 28. www.umweltbundesamt.de/index-e.htm 29. http://www.un.org/esa/sustdev/agenda21.htm 30. http://www.un.org/documents/ga/conf151/aconf15126-1annex1.htm 31. www.who.int/ifcs/forum3

150

32. http://ohioline.osu.edu/index.html 33. http://www.unep.org/ 34. http://www.basel.int/ 35. http://www.epa.gov/ 36. http://www.unibuc.ro 37. www.umweltbundesamt.de 38. http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/98/1049&for

mat=HTML&aged=1&language=EN&guiLanguage=en 39. http://195.97.36.231/dbases/webdocs/GEF/SAP_MED.pdf 40. http://www.epa.gov/ttn/chief/le/benzene_pt1.pdf 41. http://ohioline.osu.edu/index.html 42. http://www.freewarezoom.com/archives/food-additives 43. http://www.food.gov.uk 44. http://standardizare.wordpress.com/2009/02/23/materiale-plastice/ 45. http://insecticid.blogspot.com/2009/03/metode-fitoterapeutice-pentru.html