Materiale Composite

8/12/2019 Materiale Composite

1/43

CAPITOLUL IScurt istoric

Inca din cele mai vechi timpuri, omul a cautat metode prin care sa poata transporta diferite materiale sau

hrana de la distante mult mai mari. Astfel, el a construit, folosindu-si inteligenta cu care este inzestrat, diferite mijloace

de transport, de la cele mai rudimentare, atingand apogeul in sec. al XIX-lea, odata cu inventia automobilului.Prima constructie considerata vehicul, in sensul de constructie destinata transportului, a fost targa purtata de

oameni. Apoi, aceasta a evoluat, deoarece omul a ajuns la concluzia ca fortele naturii inconjuratoare mult superioare lui,

trebuie captate si folosite in beneficiul sau. De aici incepe domesticirea animalelor si aparitia unui nou mijloc de

transport - tractiunea animala. Astfel, targa a fost inlocuita de caruta, iar odata cu domnia lui udovic X!I, au aparut

calestile, berlinele, cabrioletele, etc., ce reprezentau rangul si puterea economica a nobililor care le posedau.

Incepand cu aceasta perioada, trasurile s-au dezvoltat foarte mult, din mai multe puncte de vedere. Pe langa partea

artistica, deoarece unele trasuri erau adevarate opere de arta, s-a dezvoltat si partea mecanica, inventandu-se diferite

mecanisme destinate franarii.

Aparitia bicicletei are o mare importanta in aparitia automobilului, deoarece multe realizari tehnice din industria

bicicletelor le gasim in constructia automobilului. Aparitia bicicletei are o mare importanta in aparitia automobilului,

deoarece multe realizari tehnice din industria bicicletelor le gasim in constructia automobilului. Dar cea mai importanta

inventie care si-a adus cel mai mare aport in contructia automobilului, este motorul actionat cu puterea aburului.

Aceasta s-a

concretizat in anul "#$%, cand &rancois 'ugnot a construit primul autovehicul dotat cu un motor cu abur.

(rasurile cu aburi au avut un impact deosebit de important in istoria automobilului, implicit a omenirii. Aceste

vehicule au fost bine primite de oamenii vremii, fapt ce contribuie mult la dezvoltarea lor. 'a dovada a interesului, avem

o forma incipienta a codului rutier, aparut pentru prima data in Anglia sub numele de )*ed &lag Act) in "+$, care obliga

vehiculele sa circule cu o viteza de mile in orase si de mile in afara oraselor.

Dupa aparitia motorului cu ardere interna, cu pistoane in miscare rectilinie, alternativa, putem vorbi in

adevaratul sens al cuvantului de aparitia automobilului. / importanta deosebita o au

si marile descoperiri ale vremii, cum ar fi0

realizarea electromagnetului de catre Ampere in "+123

descoperirea fenomenului de inductie in "+1" de catre &arada43 bobina de inductie construita in "+ de catre *uhm 5orff3

acumulatorul electric inventat de Plaute, in "%%.

Prima masina generatoare de curent electric a fost invenatata de 6ramme in "+$% - "%#2, iar primele puturi

de petrol dateaza din "+12, in timp ce vulcanizarea cauciucului a fost realizata de 6ood4ear, inca din "+1+.

Adevaratul stramosi al automobilului este reprezentat de motorul si autovehicolul inventate de 7tienne enoir0

motorul cu gaz brevetat in "+$2.

Surpriza a venit insa nu din partea Anglei sau a &rantei, ci din partea 6ermaniei, reprezentata de mototrul

mecanicului 8i9olaus /tto. Acest motor a uimit organizatorii e:pozitiei de la Paris din "+$#. Daca motorul lui enoir

consuma 1 m ;; etri cubi de gaz pe 'P


2/43

Adevaratii pionieri in constructia automobilului sunt considerati enoir, Delamare - Deboutterville, Daimler,

>enz si &ord. /data cu ei apar si firmele specializate in constructia automobilului.

Prima firma se numea )Panhard - evassor) si a fost fondata in anul "+, folosind motoare Daimler. In "+%+,

apare firma Peugeot, care va construi si un motor cu acelasi nuume. &irma *enault isi are inceputurile in anul "+%%,

descrisa de ouis *enault, impreuna cu cei trei frati ai sai. *enault a scos pe piata primele automobile de constructie

proprie in anul "%2. ?zinele &iat si-au deschis portile "1"g$+b in anul "+%%, urmate de @ercedes, in anul "%22. In

"+%$ a luat nastere societatea )7nglish Daimler 'ompan4), iar in "+%+ a realizat primul automobil de constructie

proprie. (ot in Anglia, in aceasta perioada au aparut marci precum achester, (onicroft, 8apier, etc.

&irma @ercedes a construit modelul @ercedes "%2", consierat stramosul automobilului modern. ?n aport important la

construirea automobilelor si l-a adus ilhelm @a4bach, care realizeaza primul radiator tip fagure, folosit de modelul

@ercedes "%2". In plus, el i-a ridicat capacitatea la ,1 l si puterea de 1 'P.

Primul automobil al firmei *olls *o4ce - a aparut in anul "%21. In anul "%2+, apare in 7uropa automobilul &ord

(, primul automobil produs in milioane de e:emplare. 7l era atat de imbunatatit, incat a rezistat "% ani, iar un adevarat

avantaj reprezinta greutatea sa foarte mica, de numai $22 5g. De-a lungul timpului, &ordul ( s-a perfectionat, aparand

in mai multe variante0 &ord "%2, &ord (ourer "%#./data cu primul razboi mondial, automobilul si-a evidentiat calitatile nebanuite pana atunci, dovedindu-se a fi

un adevarat atu al armatelor care l-au folosit.


3/43

Primul razboi mondial se sfarsise, dar urmele lui erau inca adanc resimtite in toate tarile europene. 'a sa

castige timpul si terenul pierdut in anii de razboi, constructorii de automobile din 7uropa lanseaza noile modele aducand

unele imbunatatiri modelelor vechi, dar mai ales se inspira dupa cele americane, care se dovedisera foarte simple si

practice.

?zinele &iat incearca sa adopte in constructie tehnologia americana. Automobilele franceze, fabricate de

firmele Bispano Suiza, &arman, Salmson si !oisin, incep sa adopte silueta avioanelor fara un succes durabil. 'itroen

cauta sa-l imite pe &ord si incepe sa lucreze pe banda, dar intr-o masura mai redusa. Astfel el concepe un model de lu:

si altul de serie, usor si ieftin. 'a sa nu ramana mai prejos, De Dion, Peugeot, @athis si chiar *enault cauta solutii

pentru noi tipuri de automobile.

?zinele /pel , >enz, Daimler C@ercedes, 8A6, Banomag, StoeEer, /tto, care in timpul razboiului livrasera

armatei germane autovehicule necesare frontului, trec, dupa "%2, la productia de pace.

In 'ehoslovacia, aparuta pe piata mondiala ca stat independent, uzinele S9oda incep sa fabrice automobile

de mic litraj3 sunt construite de asemenea automobilele Praga si (atra. In Austria sunt construite tipurile Austro-Daimler,

6raf und Stift si Ste4r.

Arhitectura automobilului a fost o problema careia constructorii i-au dat mai putina importanta, acestia

urmarind in primul rand realizarea unor agregate mecanice cu care sa obtina

performante tehnice deosebite. Plecandu-se de la cele mai reusite caroserii ale trasurilor cu cai, constructorii au relizat

caroserii specifice autovehiculelor, judicios concepute in privinta accesoriilor si placute la vedere.Se poate afirma ca amprenta asupra formei caroseriilor si-a pus-o initial Daimler prin renumitul sau tip de

autoturism @ercedes->enz, dupa care *enault, *olls-*o4ce, &ord vin cu solutii noi, ajungandu-se ca pana in "%2 sa

evolueze foarte mult, pana la realizarea caroseriilor aerodinamice.

Automobilele deschise au fost construite mai mult pentru sport la comanda speciala. 'aroseriile tip cupeu si

sedan devin cele mai raspandite, deoarece pasagerii preferau sa fie protejati de intemperii. Parbrizul inclinat, format

dintr-o singura bucata a fost inlocuit cu cel din doua bucati, a carui parte superioara era mobila, iar cea inferioara fi:a.

/ldsmobile lanseaza caroseria sedan cu sase geamuri mari laterale, oferind o vizibilitate deosebita. Dodge

construieste in "%"$ o caroserie in intregime metalica, compusa din elemente ambutisate si emailate in cuptor, ceea ce

permite sa se obtina o culoare uniforma care se putea pastra indelungat.

Se poate afirma, fara e:agerare, ca modelul automobilului Dodge, care avea caroserie foarte incapatoare,

aripile bombate si rotunjite la capete, iar bazinul superior al radiatorului rotunjit, elemente care-i dadeau un aspect

placut si solid, a fost preluat de toate autovehiculele americane fabricate intre anii "%"$-"%$.

Automobilul Bispano-Suiza si-a mentinut reputatia dobtandita pana in "%1#, distingandu-se printr-o arhitectura

foarte frumoasa0 capota motorului si portbagajul aveau o forma eleganta, fiind acoperita cu ornamente cromate sau

nichelate3 pe busonul radiatorului era fi:at un insemn reprezentand o barza in zbor in amintirea celebrelor escadrile de

aviatie din timpul primului razboi mondial echipate cu motoare Bispano-Suiza.

Automobilul >enz tip "%", echipat cu un motor de "+ 'P, avea partea din spate a torpedoului in forma de

obuz. !iteza ma:ima era de # 9menz tip "%. Acest automobil era echipat cu un motor de

'P si realiza viteza ma:ima de ""2 9mosch, @archall, ucas, Scintilla si Delco-*em4 au adus perfectionari in optica proiectoarelor si lampilor,

asigurand astfel o iluminare mai buna a soselelor.&olosirea luminii galbene pe timp de ceata sau pe drumuri cu praf incepe sa se impuna pentru ca in "%1# sa

devina obligatorie in &ranta. Pentru evitarea efectului de orbire, constructorii americani au construit faruri care puteau

bascula la intalnirea cu alte autovehicule printr-un mecanism actionat de conductor, sistem intalnit din anul "%$# si la

unele tipuri de autovehicle din 7uropa.

Automobilul 'adillac tip "%12 care era prevazut cu dispozitivul mai sus amintit se impunea ca un model reusit

atat din punct de vedere constructiv cat si al aspectului sau e:terior. (otusi, in "%1", caroseriile pentru autovehiculele

obisnuite erau modeste, asemanandu-se mult intre ele.

Automobilul @ercedes "#2 fabricat in "%1" era echipat cu un motor de patru cilindri, dezvoltand 1 'P la %22

rot@, care aveau garda la sol foarte joasa.


4/43

Silueta alungita a autovehiculelor fabricate in anul "%1 a fost rezultatul unei evolutii lente, inceputa in "%+,

care nu a putut sa se dezvolte datorita crizei economice mondiale. 6abriel !oisin lanseaza un autoturism echipat cu un

motor de sase cilindri, avand capacitatea cilindrica de 1222 cmc, denumit Aerosport, a carei caroserie avea acoperisul

mobil putandu-se deschide prin comanda electrica.

@otorul cu patru cilindri continua totusi sa predomine datorita simplitatii sale. hitte tip 6@( "%"# era echipat

cu un motor cu patru cilindri care avea "$ supape, ameliorandu-se prin aceasta admisia si evacuarea gazelor, puterea

dezvoltata depasind #2 'P.'hevrolet, /ldsmobile, 'adillac si Pac9ard au inceput sa fabrice motoare de + si " cilindri

in !, iar >uic9 construieste motoare cu + cilindri in linie, ramanand consecvent aceste formule pana in "%1.

Dupa anul "%", uzinele &iat, pana atunci adepte convinse ale motoarelor de ma:imum + cilindri, trec la

fabricarea unui motor puternic, pentru echiparea automobilelor de curse, de " cilindri in !, care putea sa dezvolte +2

'P la 22 rot


5/43

tip "%1 echipat cu un motor cu + cilindri in ! care dezvolta $2 'P, prevazut cu frane mecanice si putand transporta $

persoane. ?zina producea, incepand din "%1+, autocamioane concepute in doua variante0 cu cabina inchisa si cu

cabina deschisa, caroseria acoperindu-se cu prelata.

In timpul razboiului armata romana a fost dotata in proportie de +2= cu aceste autocamioane si autocamioane

&ord @armon de % 'P. 'a autoturisme au fost folosite cele fabricate de &ord *omania avand motoare cu + cilindri in !

de $-+ 'P.

In ramura industriala de automobile din &ranta, marile uzine Peugeot, *enault si &ord Cdin Poiss4 erau

aproape distruse de bombardamente. In Italia, uzinele ancia si Alfa *omeo fusesera lovite de bombardamente, iar

uzinele &iat au fost intr-atat distruse incat au fost nevoite sa-si construiasca o alta fabrica langa (orino. Situatia uzinelor

germane era de-a dreptul catastrofala, din cladirile lor ramanand doar stalpi si schelete metalice, innegrite de fumul

e:plozilor si incendiilor.

In general, in "%$ reincep sa construiasca, timp de trei ani, aceleasi tipuri de automobile care se fabricasera

si inainte de inceperea razboiului, carora le-au adus schimbari neesentiale. (ipurile noi puse in fabricatie erau de

capacitate cilindrica redusa, din cauza lipsurilor impuse de urmarile razboiului.

In Italia, lipsa de carburanti impune construirea microautomobilelor &iat 12, 2 si 22, a cabrioletelor &imer,

!olpe, !oulgrafo si cupeul cu trei roti Atomo. De asemenea, italienii lanseaza un nou mijloc de locomotie economic,

motoscuterele !espa, Piaggio, ambretta.

In S?A, incepe sa se impuna transmisia automata. Automobilul >uic9 tip "%+ cu + cilindri in linie este echipatcu o transmisie automata sistem D4na&loE. In "%2, 6@ lanseaza o noua transmisie, PoEer 6lide montata pe

automobilele 'hevrolet.

In "%#, uzinele &ord incep fabricarea de automobile echipate cu motoare de $ si + cilindri.

Pentru a putea face fata concurentei, &ord gaseste noi solutii constructive si in "%+ toate automobilele realizate de el

aveau roti independente in fata, centrul de greutate coborat si caroseria lunga, tip ponton. 7nglezii pun in fabricatie

noua gama de automobile economice @orris-@inor, olsele4, Billman @in: si Sunbeam.

?zinele!ol9sEagen reusesc ca numai in zece ani de la terminarea razboiului sa se afirme

puternic pe plan mondial si sa se situeze din nou printre primele locuri in 7uropa. >orgEard lanseaza primele

automobile fabricate dupa razboi dotate cu motor cu patru cilindri de "22 cmc. !ol9sEagen livreaza in iulie "% al

22.222-lea automobil, in "% atinge cifra de ".222.222, iar in "%$$ trece la ".$2.222 bucati. Dintre produsele sale se

remarca modelele "222, "22, "22, "$22, echipate toate cu motor bo:er cu cilindri, montat in spate dezvoltand

respectiv , 12, , 'P. 'utia de viteze are patru trepte sincronizate. &rana este pe tamburi in fata si spate,

asigurand automobilului o franare usoara si eficienta. In aceasi perioada apar in 6ermania fabricile Audi si Porsche.

Pe piata mondiala reusesc sa se impuna si uzinele @ercedes. 'aroseria realizata de @ercedes este simpla,

cu linie joasa, avand o mare stabilitate. Se aduc perfectionari mai ales motorului, transmisiei si suspensiei. Pentru a se

asigura o franare eficace aceste autovehicule au fost echipate cu discuri racite cu aer, iar circuitele pentru rotile din fata

si din spate sunt independente. !olanul este prevazut cu o coloana deformabila, care, in caz de accident, nu

pericliteaza viata soferului.

(ot pentru acelasi motiv, bordul autovehiculului este capitonat cu burete de cauciuc sau

de masa plastica. 8u lipsesc nici instalatiile de climatizare sau de incalzire, iar majoritatea sunt prevazute cu aparate de

radio si cu casetofoane la bord.

'ea mai puternica masina fabricata pana in "%#1 de aceste uzine este @ercedes >enz $22 Pullman - care de

fapt este o limuzina de clasa superioara - echipata cu motor de + cilindri in !, cu injectie de benzina, avand capacitateacilindrica de $112 cmc si dezvoltand 2 'P la 222 rot


6/43

pentru actionarea usoara a directiei si a franei, ridicarea si coborarea automata a capotei in caz de ploaie, actionarea

automata a antenei si instalatia automata de climatizare.

In "%1 apare tipul 'adillac 7ldorado, ca unul din cele mai lu:oase autoturisme americane. Incep sa apara noi

tipuri de autovehicule produse de tari de mai veche sau mai noua traditie in constructia de automobile0 Spania, ?ngaria,

'ehoslovacia, *omania, iar Haponia incepe fabricarea in licenta a automobilelor Austin. In "% isi fac aparitia in S?A

automobilele incoln cu + cilindri in ! care dezvoltau 2# 'P.

'oncurenta dintre marile trusturi si concerne se desfasoara, in aceasta perioada, sub semnul e:tinderii

legaturilor e:terne si al sferelor de influenta ale celor mai mari monopoluri capitaliste care in conditiile tendintei de

impartire a pietei mondiale favorizeaza aparitia celei mai inalte trepte a concentrarii si centralizarii pe scara economiei

capitaliste a productiei si capitalului0 uniunile monopoliste internationale. Astfel, in "%2, uzinele 8uffield si Austin

hotarasc sa fuzioneze sub denumirea de >@' C>ritish @otor 'orporation, a carui prima manifestare tehnica are loc in

"%

prin lansarea noului tip Austin Seven A 12.

In vederea mariri capacitati productiei, &ord trece la reorganizarea uzinelor sale din 7uropa, in urma careia

Anglia lanseaza marcile Anglia si Perfect, iar in 6ermania este fabricat modelul &ord (aunus " @, care s-a bucurat de

o primire e:ceptionala pe piata mondiala.

Incepand din "%, 6@ si celelalte grupuri de mari uzine americane depun eforturi deosebite pentru realizarea

altor tipuri de autovehicule perfectionate0 'hevrolet 'orvette, /ldsmobile 'utlass, >uic9 ildcab, 'adillac e @ans siPontiac 6rand Pri:. *eactia uzinelor &ord este prompta, concertizandu-se cu ocazia e:pozitiei de la Detriot, in multe

e:ponate, dintre care cele mai interesante au fost0 &ord X22, incoln "%X, @ercur4 X@+22 si Atmos, continuat in

"% prin modelele &utura si @4ster.

In "%, 'hr4sler construieste la 'helsea un autodrom e:perimental, la a carui inaugurare, printre o serie de

automobile noi participa si modelul 8eE Gor9er. Pentru a face fata concurentei in S?A uzinele de automobile 5aiser si

ill4s fuzioneaza in "%1, iar 8ash si Budson se unesc sub denumirea de Americam @otor 'orporation.

In 7uropa, uzinele de automobile continuau sa fabrice in aceasta perioada autovehicule de capacitate medie,

mult cerute pe piata. *olls *o4ce construieste renumitele sale automobile de lu: prevazute cu motoare de + cilindri in !,

uzinele Peugeot trec la fabricarea modelelor 21 si 21, iar &iat realizeza o gama intinsa, de la tipul $22 si @ultipla

Station, pana la modelul "12.

In "%$ isi fac aparitia pneurile fara camera de aer, care echipeaza, in S?A, %2=din totalul autoturismelor,

dupa care sunt adoptate si in 7uropa, fara a se generaliza. Haponia, desi invinsa in razboi, cunoaste un deosebit ritm de

dezvoltare a industriei de automobile ale caror solutii tehnice ating un inalt grad de modernizare, ce le impun pe piata

mondiala in asemena masura, incat azi productia de automobile se situeaza in topul mondial.

In 7uropa, uzinele !au:hall lanseaza modelul !ictor de "22 cmc, o masina de talie mijlocie, deosebit de

reusita, uzinele *enault lanseaza modelul Dauphine, avand motorul si transmisia asezate in spate. (ot din categoria

atomobilelor de capacitate medie, insa construit dupa formala )totul fata) face parte tipul *enault ", echipat cu motor

de cilindri si dezvoltand 'P. Anterior acestuia, tot dupa formula )totul fata) a fost lansat tipul *"$, echipat cu un

motor de + 'P. 7ste o limuzina de lu: de talie superioara, foarte indicata pentru calatorii lungi. Dupa "%# au fost

construite automobilele de mic litraj *, * (, *$ (, *+ si *" (S cu o putere de 12, $, 2 si 'P.

?zinele de automobile !7> Sachsenring AutomobilEer9e 6ermania au lansat in "%+ modelul (rabant, a

carui caroserie era confectionata din duroplast, motorul avea doi cilindri raciti cu aer, viteza de deplasare depsea %2

9m


7/43

?zinele S9oda cunosc o dezvoltare importanta in ultimele decenii. In anul "%$ a intrat in functiune noua uzina

din @lada >oleslav cu o capacitate de producere de "2.222 de automobile pe an, primul automobil fiind S9oda "222

@> cu patru usi. @otorul cu patru cilindri se situa in spate si punea in functiune rotile din spate. Aceasta schema de

amplasare s-a aplicat la toate automobilele S9oda pana la sfarsitul anilor optzeci. In anul "%++ a demarat producerea

automobilelor S9oda &avorit cu solutia totul fata, care concurau cu succes cu automobilele de marca !olga pe pietele

7uropei de 7st.

In anul "%%2 !ol9sEagen a cumparat 12= din actiunile uzinei de la guvernul 'ehoslovaciei. In aprilie "%%" a

fost semnat acordul de constituire a intreprinderii mi:te cu firma !ol9sEagen, ceea ce a contribuit la o restructurare

radicala. Scopul consta in ridicarea automobilelor S9oda la nivel mondial.

In anul "%% au fost cumparate deja $2= din actiuni, in "%% - #2=, iar in luna mai 222 intreprinderea

apartinea in totalitate concernului !ol9sEagen Cultimele 12= din actiuni au costat $2 milioane de marci germane.

Astazi toti cunosc rezultatul acestei politici. Din acel moment au fost vandute peste $22.222 de automobile S9oda.

In luna septembrie "%%$ a inceput producerea automobilelor S9oda /ctavia. Acesta este primul automobil

construit dupa platforma elaborata de concernul !ol9sEagen. In luna martie "%%+ au fost prezentate variante reinnoite

Cface-lifting ale modelelor S9oda &elicia si S9oda &elicia 'ombi si a modelului universal S9oda /ctavia 'ombi. In

prezent la intreprinderea S9oda Auto

lucreaza circa "+.222 de persoane, iar o treime din toate locurile de munca din *epublica 'eha e:ista datorita activitatii

acestei intreprinderi. / mare parte din automobilele S9oda se e:porta asigurand, astfel, circa += din toate operatiile dee:port ale *epublicii 'ehe.

In "%# 5arl 5ling se alatura companiei @ercedes, dupa ce castigase in prealabil numeroase premii in masini

construite chiar de el. A venit apoi randul lui 8eubaer sa se alature seriei de genii de la @ercedes, el fiind inventatorul

seriei ArroE, faimosul autotursim de curse produs de companie. ?n alt nume faimos in galeria geniilor de la @ercedes a

fost Paul Daimler, fiul lui 6ottlieb Daimler, inventatorul automobilului. A venit apoi randul lui *udolf 'aracciola sa se

alature

echipei @ercedes, de data asta ca pilot, aducand nenumarate victorii acestei echipe. 5arl ilfert, un alt ambitios care a

marcat evolutia @ercedes pe piata, atingand apogeul carierei printr-un mic truc0 fiind responsabil de dezvoltarea de noi

modele, si in acelasi timp un vizionar, atunci cand a propus 'onsiliului Director introducerea modelului 12S', respins

fiind, el l-a dezvoltat in secret, ajungand apoi pe piata numai datorita fantasticelor sale calitati pentru acea vreme. Iar

acestia au fost doar premergatorii istoriei @ercedes. Deatunci si pana acum, @ercedes a fost si ramane una dintre cele

mai mari companii producatoare de autoturisme.

8oua limuzina >entle4 @ulsanne este lansata in "%+2, iar in "%+, >entle4 @ulsanne (urbo asigura noi nivele

de performanta sportive. Anul "%+ anunta lansarea modelului >entle4 +, pentru ca anul urmator sa aduca prezentarea

lui >entle4 (urbo *, o limuzina cu locuri, cu limita de viteza la "2 mile pe ora si acceleratie de la 2 la $2 mile pe ora

in sub # secunde. a "" ani dupa aceasta, in

"%%$, performantele atinse prin proiectarea modelului >entle4 'ontinental ( depasesc limitele anterioare0 motorul de

2 cai putere asigura acceleratia de la 2 la $2 mile pe ora in ,# secunde, viteza limita urca la "#2 mile pe ora si un

cuplu de +# 8m depaseste toate valorile anterioare.

In jurul anilor $2, cand tinerii americani se concentrau asupra )revolutiei), 'hr4sler continua sa promoveze

)inventia). Intre "%#2 si "%+2, corporatia a colaborat intens cu 8ASA, producand motoare puternice pentru lansarea

cosmonautilor in spatiu. In anii %2 accentul a fost pus pe fabricarea de autoturisme de lu:, (oEn J 'ountr4 redefinind si

rafinand conceptul de lu:.

Arhitectura automobilelor 'hr4sler s-a schimbat mult in aceasta perioada. In mai "%%+ corporatia 'hr4sler isi

uneste fortele cu Daimler->enz A6, devenind un leader mondial in transport. In ianuarie al aceluiasi an, @otor (rend

decerneaza modelului 122@ titlul de )@asina anului). Alaturi de alte modele celebre, acesta promoveaza cu succes

reputatia unei firme pentru care inovatia constituie termenul cheie.

Capitolul II@ateriale folosite in industria constructoare de autoturisme

In zilele noastre un automobil, sau mai familiar masina, este un vehicul cu patru Crar, trei, sase roti, actionat

de un motor cu ardere interna, cu abur, cu electricitate sau aer comprimat. Are scaune pentru conducator si pentru cel

putin un pasager.Automobilele sunt de obicei construite pentru a calatori pe drumuri, dar e:ista unele, mai ales vehicule

utilitare, care permit calatorii in afara drumurilor - Coff-road. Drumurile si autostrazile sunt folosite in comun cu alte

vehicule, cu sunt motocicletele si tractoarele.?n automobil tipic are un motor cu ardere interna si patru roti, chiar daca


8/43

au aparut pe piata masini cu motoare hibride, cu gaz sau electrice. !ehicule cu trei roti au fost construite, dar nu sunt

prea raspandite din cauza problemelor de stabilitate.

Automobilele se clasifica dupa urmatoarele criterii principale0

destinatie Cfelul transportului3

particularitati constructive Ctipul motorului, tipul transmisiei, tipul propulsiei3

numarul puntilor capacitate de trecere.

1. Dupa destinatie 0

o Automobile pentru transportul persoanelor

Autoturisme - autovehicul care, prin constructie si echipare, este destinat transportului de persoane, bagaje

si


9/43

Automobile cu transmisie hidromecanica3

Automobile cu transmisie electrica.

o (ipul propulsiei

Automobile cu roti cu pneuri3

Automobile cu roti cu senile

3. Dupa numarul puntilor

Se considera drept criteriu de departajare totalul puntilor si numarul puntilor motoare.

o Automobile cu doua punti0

Automobile :3

Automobile :3

o Automobile cu trei punti0

Automobile $:3

Automobile $:3

Automobile $:$3

o Automobile cu patru punti0

Automobile +:3

Automobile +:$3

Automobile +:+3

Dupa capacitatea de trecere0

normala0 : Cdestinate pentru deplasarea pe drumuri bune3

mare0 :, :$, $:$, +:+ Cdestinate pentru deplasarea pe drumuri de orice categorie, numite si automobile de

teren.

Partile principale ale oricarui automobil sunt motorul, sasiul si

caroseria

@otorul este sistemul fizic de generare a energiei mecanice care

pune in miscare sistemul de transmisie al automobilului. ?n motor este compus

din doua parti0 mecanismul motor si instalatiile au:iliare.

Sasiul automobilului este amsamblul organelor si instalatiilor careefectueaza preluarea si transmiterea energiei mecanice de la motor la rotile


10/43

motoare, conducerea automobilului, sustinerea si propulsia lui. Se compune din transmisie, sistemul de conducere,

organele de sustinere, organele de propulsie si instalatiile au:iliare.

'aroseria este partea principala a automobilului care are rolul de purtator al persoanelor sau marfurilor sau

instalatiilor montate pe automobil, asigurand izolarea si autonomia incarcaturii fata de restul automobilului si de mediul

inconjurator.

'ompunerea caroseriilor este dependenta de destinatia automobiluluicomportand diferente conforme scopului pentru care sunt facute.In general

caroseriile automobilelor au o parte inferioara bazala, orizontala Cplatforma,

o parte laterala si o parte superioara Cacoperis.In plan orizontal se imparte

in partea anterioara, destinata conducaturului automobilului si partea

posterioara destinata incarcaturii Cinstalatii, persoane, marfuri.

Preocuparea pentru constructii de masini usoare prezinta un

potential deosebit, peste tot, unde se impune reducerea fortelor de greutate si ale celor de inertie. Aceasta tendinta

este, deja de demult, in atentia constructorilor de vapoare si de vehicole aerospatiale, pentru ca primele sa fie mai

plutitoare iar celelalte sa poata depasi atractia gravitationala.

8ecesitatea micsorarii masei se impune - in special - in domeniul

vehicolelor pe roti, a caror

deplasare necesita energie, si, in consecinta, genereaza emisii daunatoaremediului. Dupa cum se cunoaste asupra oricarui corp actioneaza odata forta

gravitationala Ca carei marime este definita ca produsul dintre masa si acceleratia

gravitationala si a doua oara, daca el se afla in miscare, in perioadele de

accelerare actioneza forta inertiala definita de produsul dintre masa si

acceleratie.

Aceasta acceleratie se deosebeste de cea gravitationala prin faptul ca

are marime si directie variabile. De aici rezulta ca fortele gravitationale se pot

reduce numai prin micsorarea masei pe cand cele de inertie si prin micsorarea

acceleratiei, ceea ce nu constituie o solutie deoarece lungeste timpul pentru obtinerea vitezei programate. *amane

deci, si aici, numai solutia reducerii masei, in conditiile respectarii celorlalte proprietati impuse de functionarea unei

masini. *educerea masei inseamna implicit o reducere de energie si de emisii daunatoare mediului.

Pe de alta parte masinilor li se cere astazi un raspuns rapid la comenzi Co dinamica inalta al carui timp

depinde de asa numita frecventa proprie a structurii0 cu cat aceasta este mai inalta raspunsul amintit este mai prompt.

Aceasta frecventa depinde, la randul ei, invers e:ponential de masa. Iata de ce si din acest punct de vedere reducerea

masei este la fel de importanta. *ealizarea de )constructii usoare) nu se refera, azi, doar la inlocuirea materialelor de

pana acum cu unele avand densitate mai mica Caluminiu,magneziu, titan, sintetice armate cu fibre, etc. ci si la o

)alcatuire geometrica) mai rationala a produsului, mai bine adaptata la cerintele functionale, la alegerea si combinarea

materialelor raportata atat la tipul de solicitare cat si la tehnologia optima de e:ecutie. Alegerea se cere facuta si in

vederea unei sortari facile, dupa e:pirarea produsului, in vederea recliclarii. 7le trebuie alese si dupa criteriul

comportarii optime la tipurile dominante de solicitare.

?n material )usor) folosit de mult timp si cu tehnologie pusa la punct, este aluminiul. (urnat sub presiune, el

este folosit pentru blocuri de motoare si carcase, in care sunt incorporate Cprin turnare directa sau prin presare, bucse

de ghidare din fonta sau aluminiu Crezistent la frecare, cu continut mare de siliciu. &olosirea, mai recent, a turnarii sub

presiune in vacuum permite, odata, realizarea de pereti subtiri si, a doua oara, o mare integrare functionala. Se pot

fabrica cu precizie, de

asemenea, structuri mari, inchise Crame, caroserii, ceea ce permite eliminarea operatiilor de sudura si de alte prelucrari

finale. Asa numita turnare fina este o metoda recent raspandita.

?n succes mai mare este si acela al solidificarii controlate Cprin racire comandata local ceea ce permite

influentarea proprietatilor in asa fel incat distribuirea diferita a masei, si vitezele de racire diferite, sa nu conduca la

inomogenitati de structura si rezistenta. / caroserie auto astfel e:ecutata are o greutate cu circa 2 = mai mica.

7nergia consumata in proces este mai mare, dar costurile suplimentare sunt compensate prin ieftinirea reciclarii

materialului.

Aluminiul, cel mai raspandit element metalic din scoarta pamantului, a capatat, in secolul

nostru, o importanta deosebita. Dupa fier, a devenit metalul cu cea mai larga intrebuintare. Datorita

proprietatilor sale s-ar putea spune ca fara aluminiu progresul civilizatiei umane si chiar nasterea unor noi domenii deactivitate tehnico - industriala, inclusiv zborurile cosmice, ar fi de neconceput.


11/43

Denumirea aluminiului deriva de la sulfatul dublu de aluminiu si potasiu Calaun, substanta

cunoscuta la romani sub denumirea de alumen si folosita ca mordant in vopsitorie.

In natura nu se afla in stare libera, ci numai sub forma de combinatii chimice ca o:izi sau silico -aluminati. 'el

mai utilizat minereu pentru fabricarea aluminiului este bau:ita, in care aluminiul se gaseste, in special, sub forma de

hidro:id. Aceasta a fost descoperita pentru prima data in localitatea es >au: C&ranta, de unde I se trage si numele si

unde se gaseste in cantitate foarte mare. De asemenea rezerve importante de bau:ita se afla in ?.S.A., *usia,Australia, >razilia, India, etc.

Aluminiul a fost obtinut pentru prima data de B.'. /ersted in "% si in anul "%# de &.ohler. In descrierea

proprietatilor aluminiului, ohler sustinea ca este unul din metalele cele mai usor corodabile

Aluminiul este un metal alb-argintiu si care poseda o mare plasticitate. 'ristalizeaza in sistemul cubic cu fete

centrate fara a mai avea si alte forme alotropice.

Din punct de vedere al proprietatilor fizice se remarca in primul rand faptul ca este un metal usor, avand o

greutate specifica, la 22 ', de ,# 9g


12/43

frezare frontala de pana la 222 m


13/43

In tabelul 1." se pot urmari caracteristicile mecanice ale unor materiale plastice compozite, precum si cauzele

limitarii utilizarii lor in comparatie cu materialele clasice0 otel si aluminiu.

(abelul 1."

@aterialele Al


14/43

3.1 Fibra de sticla7ste binecunoscuta de catre fabricantii manuali de sticla modalitatea de realiza fibre cu dimensiuni foarte

reduse, in general pentru scopuri decorative. Dezvoltarea utilizarii fibrelor de sticla in scopuri ingineresti a inceput in

anul "%12, cand 'ompania /Eens-Illinois 6lass a introdus un procedeu industrial de producere a fibrelor de sticla. Au

urmat cercetari care au dus la fabricarea in serie a acestora cu un cost din ce in ce mai scazut.

In momentul fata fibrele se obtin prin tragere la viteza inalta C:"2-1 cm


15/43

(abelul 1.1 'omparatie a catorva caracteristici ale celor mai utilizate fibre R""

In functie de tehnologia de matritare si de forma structurii compozite, materialul de armare poate fi intalnit sub

urmatoarele forme0

filamente sau fire scurte3

filamente continue3

impaslituri fabricate din fire scurte dispuse aleator3

panze tesute si netesute, de diferite densitati3

impletituri bidimensionale sau tridimensionale3

panglici.

'u e:ceptia fibrelor de bor care se obtin sub forma unui singur filament cu diametru relativ mare, celelalte fibre

se obtin sub forma de manunchiuri de filamente continue si fine, care pot fi folosite ca atare,taiate la lungimi

standardizate sau prelucrate prin operatii te:tile in materiale netesute sau in tesaturi si impletituri bi- si tridimensionale,neimpregnate sau preimpregnate. @anunchiurile de filamente continue au fost denumite dupa terminologia engleza,

conform unor detalii ale procesului de fabricatie, astfel0 toE, roving si 4arn .

/ comparatie in ceea ce priveste rezistentele la tractiune a diferitelor tipuri de fibre este prezentata in fig. 1..


16/43

&ig 1. 'urbele tensiune-alungire pentru diferite tipuri de fibe,conform Puc9

&ibrele de sticla reprezinta cel mai intalnit material de armare, atat pentru rasinile termoplaste cat si pentru

cele termorigide. Principalele proprietati ale fibrelor de sticla sunt0

Qrezistenta ridicata la tractiune, combinata cu alungire scazuta Cin medie 1,=3

Qproprietati e:ceptionale la tractiune, compresiune si impact, atat pe directia fibrelor cat si perpendicular pe ele

Cfibrele sunt izotrope3 Qmodul de elasticitate relativ ridicat si o rezistenta buna la incovoiere3

Qrezistenta ridicata la temperatura si absorbtie redusa a umiditatii3

stabilitate dimensionala buna, dublata de o buna rezistenta la intemperii3

Qproprietati electrice bune.

&ibrele de sticla utilizate la armarea rasinilor termoplaste si termorigide se obtin din asa numita sticla te:tila

formata din fire de urzeala si fire rasucite. 'ea mai utilizata sticla te:tila folosita la armarea materialelor compozite

polimerice este sticla de tip 7 nealcalina. Pentru utilizari speciale se intrebuinteaza sticla de tip * si '. Sticla de tip 7

este produsa prin prelucrarea termica, la apro:imativ "22T', a unui amestec de nisip de cuart, caolin, carbonat de

calciu Cpiatra de var, dolomit, acid boric si fluorina, dupa care se filtreaza mai multe zile. Sticla rezultata in urma topirii

acestui amestec este dirijata inspre duzele de filare Cengl.0 bushings prin canalele asa numitului

antecreuzet Cfig. 1.. Duzele de filare sunt produse dintr-un aliaj de platina si se incalzesc la o anumita temperature

astfel incat prin alezajele fine, in numar de 22, +22, "$22 sau mai multe,

aflate in partea inferioara a acestor duze, sticla lichida se scurge incet, solidificandu-se filiform. &irele ce ies din duzele

de filare sunt vascoase si prezinta o grosime de apro:imativ mm. Abia prin intinderea lor cu ajutorul unui dispozitiv de

infasurare cu rotatie foarte rapida, firele sunt aduse la un diametru dorit, cuprins intre "2 si Mm. Acest proces intinde

firele de apro:imativ 2.222 ori lungimea lor initiala. Prin alaturarea firelor individuale abia vizibile se obtine un

manunchi de filamente. Acest asa numit fir te:til este asa de fle:ibil incat poate fi infasurat pe deget. Inainte de a fi

infasurate pe role, fibrelor de sticla li se administreaza un tratament de apretare ce consta in aplicarea unui ancolant

sau agent de cuplare pentru cresterea adeziunii lor la materialul matricei.

&ibra de sticla este masurata cu ajutorul unei unitati internationale numita (7X, fiind un

raport intre greutate Cin grame si lungime C9ilometru.


17/43

&ig. 1.. Schema procesului de productie a fibrei de sticla

/ clasificare a acestora si o prezentare a compozitiei lor e este facuta in tabelul "..

(abelul 1. 'lasificarea si compozitia sticlelor comerciale

Simbol de

clasificare

Compozitie (%)

SiO2 Al2O3 B2O3 CaO Na2O MgO Altele

A (Alcaline) 72 !"#$! # $ $&!2 2! !7% SO3

C ('rabilitate

Cimica)

" & " $& * 3 #

' (Constanta

dielectrica mica)

7& !3 22 ! $ # !% +iO2

, (Condcti-itate

electrica mica)

2#" $2#$" #$3 $"#2 #2 #" #$!% .iO2

,#C/ *#"3 $#$3 $#2! 2$#23 #$!2 # $#2!% .iO2

#3!%0nO

M (Modl de

elast1 ridicat)

3!7 # # $2! # 2%rO2!*% BeO

*%.io2!3%CeO2

S (/ezistenta

ridicata)

" 2 # # # $ #

sa A/ (sticla

Alcalina rezistenta)

7$ $ # # $$ # $"%rO2!2%.iO2

Q&ibre de sticla tip A - prezinta un continut ridicat de materiale alcaline, Sunt utilizate mai rar ca fibre de armare.

7ste similara sticlei comune utilizata la geamurile caselor sau la confectionarea sticlelor. Are o rezistenta scazuta si deci

o utilizare limitata.

Q&ibre de sticla tip ' - au o rezistenta imbunatatita la atacul agentilor chimici si sunt utilizate, in principal, ca

te:tura de suprafata si deoarece are o rezistenta foarte buna la atacul acizilor, deci poate fi utilizata in medii ostile

&ibre de sticla tip D - prezinta proprietati dielectrice bune si sunt utilizate cu precadere in industria electronica3

are densitate scazuta si proprietati electrice foarte bune dar rezistenta scazuta3

&ibre de sticla tip 7 - au o compozitie chimica pe baza de silicati de bor, aluminiu si calciu, cu continut redus

de materiale al9aline3 are proprietati care o fac foarte buna pentru a fi utilizata in aplicatiile industriale.

Prezinta rezistenta buna la tractiune si compresiune, proprietati electrice bune insa rezistenta la impact este

relativ scazuta. In general, fibrele de sticla tip 7 nu sunt inerte in medii corozive chimic, putand fi atacate de acizi si

baze concentrate3

&ibre de sticla de tip 7'* - sunt fibre ce prezinta o rezistenta pe termen lung la agenti chimici si in special la

actiunea mediilor corozive acide. 'ontin silicati pe baza de aluminiu si o:id de calciu insa nu contin o:id de bor.

@odulele de elasticitate precum si rigiditatile stratificatelor armate cu aceste fibre sunt identice cu cele ale structurilor

stratificate armate cu fibre de sticla de tip 7. ?sor mai ridicate sunt rezistentele la tractiune, incovoiere si forfecare ale

structurilor stratificate armate cu fibre de sticla de tip 7'*, fata de cele ale structurilor armate cu fibre de sticla de tip 73

Sticla @ are un modul longitudinal de elasticitate ridicat dar rezistenta ei este din pacate aproape la fel ca cea

de tip 7.

Q&ibre de sticla de tip * si S - proprietatile lor sunt similare cu toate ca prezinta compozitii chimice diferite.

Densitatile celor doua tipuri de fibre sunt identice cu cea a fibrelor de sticla de tip 7. &ibrele de sticla de tip * sunt

produse in 7uropa iar cele de tip S se produc in S?A, fiind dezvoltate in special pentru aplicatii aerospatiale si militare.

Ambele tipuri de fibre prezinta diametre mai mici ale filamentelor, structurile compozite armate cu aceste tipuri de fibre

au o rezistenta interlaminara imbunatatita, fibrele posedand proprietati bune de impregnare. In tabelul 1. se prezinta o

comparatie intre compozitia chimica si proprietatile diferitelor fibre de sticla. / caracteristica interesanta a fibrelor de

sticla o constituie alungirea pur elastica a acestora, din acest motiv sunt considerate materiale e:celente de armare a

structurilor utilizate cu precadere la constructia suspensiilor unor autovehicule.


18/43

Sticla )S) este de tipul magnesiu-alumina-silicat si a fost dezvoltata pentru a oferi o rezistenta mai ridicata

decat sticla de tip )7). 7a prezinta o rezistenta mai ridicata la temperaturi inalte si o rezistenta mai buna la coroziune.

'ele de tip )N) sau )A*) sunt rezistente la solutii alcaline.

Din enumerarea facuta se constata ca cea mai utilizata stica este cea de tip )7) . 7a este o sticla de calciu-

alumina-borosilicat cu un continut alcalin total C8a/-5/-i/ sub =.

(abelul 1.. 'omparatie intre diferite fibre de sticla

In tabelul 1. sunt prezentate proprietatile catorva fibre de sticla utilizate pentru ranforsare.

(abelul 1. Proprietatile principalelor fibre de stica utilzate pentru ranforsare

.iplfibrei

'iametr(4m)

5retatespecifica

(6gm3)

Coef1dedil1 term1 (8$#"

grC#$)

Modllli 0ong

(59a)

/ez1larpere

(59a)

'eformatiaspec1la

rpere (%)

Coef1li

9oisson

.emp1decrgere

gr1 C

, $2 21& 72!" 3!" 2 !2$ *&

A/ $2 21"* 7! 7#* 3!" 2 !22 #

M $2 21* !7 $$ 3! # # #

S $2 21&* 2!# *" &!" # # "*

'ontinutul scazut de substanta alcalina asigura rezistenta la coroziune si o rezistivitate electrica buna.Proprietatile fibrei vor fi influentate si de procesul de fabricatie ca si de dimensiunile fibrelor. @odulul lui Goung si

modulul de elasticitate transversal vor creste usor cu cresterea diametrului. ?n dezavantaj il reprezinta slaba rezistenta

la acizi. Pentru ridicarea rezistentei chimice si in special fata de substantele alcaline a fost dezvoltata sticla de tip )A*)

Calcalin rezistenta care contine cca "$= Nr/ si care are o buna rezistenta la atacurile chimice.

&ibrele de sticla utilizate la armarea structurilor composite polimerice pot fi intalnite sub urmatoarele forme0

Q*oving continuu - este o colectie de fire sau filamente paralele, inmanunchiate fara o rasucire intentionata. Se

utilizeaza in special la armarea structurilor unde se doreste o rezistenta foarte mare pe directia fibrelor si in special in

procesul de infasurare filamentara pentru a obtine structuri tubulare simetrice precum tevi, recipienti sau containere de

inalta presiune3

QImpletitura - utilizata ca material de armare tridimensional pentru a da structurii o rezistenta ridicata.

Impletitura poate sa contina una sau mai multe tipuri de fibra, in functie de specificatiile tehnice pe care trebuie sa le

indeplineasca structura respectiva3


19/43

*oving tesut - este o panza a carei greutate specifica poate fi mai mare sau mai mica functie de numarul si

densitatea firelor. In general, fibrele sunt aranjate perpendicular unele fata de altele sau sub alte unghiuri, astfel incat

orientarea lor sa conduca la obtinerea unei rezistente echilibrate a structurii materialului compozit3

Q(esatura roving orientata unidirectional - reprezinta un tip de roving tesut, la care fibrele sunt astfel dispuse

incat sa confere structurii o rezistenta sporita pe o anumita directie, ca si cand s-ar utiliza un roving mai greu pentru

urzeala si un roving mai usor pentru batatura3

(esatura din sticla te:tila - este produsa prin metode conventionale de tesere. (esaturile mai subtiri confera

unei structuri stratificate o rezistenta la tractiune si un modul foarte ridicate insa aderenta dintre laminele structurii este

scazuta.

(ipurile standard de legaturi obtinute prin tesere sunt0

- egatura panza - firul de batatura trece succesiv deasupra si apoi dedesubtul fiecarui fir de urzeala3

- egatura diagonala - la care firele de urzeala si cele de batatura sunt intretesute intr-o ordine si

frecventa programate pentru a obtine un aspect in diagonala3

- egatura atlaz - firele de urzeala si cele de batatura sunt intretesute intr-o ordine si frecventa

programate pentru a obtine un aspect plat. 'a urmare, o fata a panzei prezinta mai multe fire de urzeala, in timp ce fata

opusa pare a fi alcatuita in principal de fire de batatura3

- egatura unidirectionala - numarul firelor este considerabil mai mare pe o anumita directie decat pe

cealalta, rezultand fie panza unidirectionala din fire de urzeala, fie panza unidirectionala din fire de batatura3

- egatura gazU - doua fire de urzeala infasoara alternativ la dreapta si la stanga, firele de batatura.

Se produce, astfel, un efect decorativ, legatura fiind utilizata in principal la producerea valurilor3

- @odel deformabil bidirectional - firele sunt aranjate in straturi dispuse la %2T unul fata de celalalt si

legate intre ele printr-un fir subtire reprezentand mai putin de "2= din totalul firelor3

- (ricotaje Cdenumite si panze unidirectionale sau roving netesut - sunt obtinute prin alaturarea

roving-urilor continue in doua straturi cu orientare unidirectionala Cbia:iala sau trei straturi cu orientare unidirectionala

Ctria:iala si teserea lor impreuna cu fire de poliester.

@at din fire scurte - reprezinta cea mai utilizata forma de material de armare si consta dintr-un strat de fire cu lungimi

cuprinse intre 1, si 2 mm orientate aleator, fire legate intre ele prin intermediul unui liant usor. 'alitatea unui mat se

e:prima prin raportul dintre greutate si unitatea de suprafata, domeniul acestui raport variind intre 2,1 si 2,# 9g


20/43

&ig. 1. egatura panza Cfibre hibride aramida


21/43

&ig. 1.# egatura diagonala Cfibre hibride aramida


22/43

Celanese! ;SA Celion 3 3 < $77 3!" #

Celion " " < $77 3!" 23&

Celion $2 $2 < # 2! 227

Celion S. 3

5rafil =A>9 "

5reat +a6es

Carbon! ;SA

?ortafil 3 &

>ercles! ;SA Magnamite AS#$ $ < # 3!$ $!3

Magnamite AS#& 3

Magnamite >MS $< # 2!2 !"

Magnamite >.S $

;SA

.ornel 3 $

.ora

@aponia

.orala 3 $

&abricarea fibrelor de carbon se face pornind de la diferite materiale solide, lichide sau gazoase, continand

intre alte elemente si carbon. Aceste produse, numite carboni, se subdivizeaza in mari clase ca0 diamant, grafit,

pirocarbon, negru de carbon, fibre de carbon, etc, avand te:turi, structuri , proprietati fizice si chimice, precum si utilizari

net diferite. In cazul diamantului temperatura de topire este de 1##o ' iar densitatea de 1."2 9g


23/43

@aterialele cu fibre de carbon si in special cele de tip carbon-carbon au fost studiate si dezvoltate pana in

prezent in principal ca elemente de ajutaje de reactie ale motoarelor turboreactoare si rachetelor cu propergoli

solizi. Performanta unui ajutaj este cu atat mai ridicata cu cat materialele din compozitia sa sunt mai rezistente la

ablatiune iar masa specifica este mai mica. (inand seama de faptul ca in majoritatea conductelor reactiile chimice au

loc in mediu reducator, printre materialele refractare demne de considerat carbonul are un loc privilegiat. ?tilizarea

acestor tipuri de materiale Cgrafitele policristaline, pirografitul, compusii fenolici ranforsati cu carbon si carbon-carbon

este determinata de evolutia ajutajelor, care sunt organe vitale ale motoarelor turboreactoarelor si rachetelor.

&ibrele de carbon au fost produse pentru prima data inca din secolul al XIX-lea prin carbonizarea bumbacului si

bambusului. In prezent, fibrele de carbon si cele de grafit Cfibre de

carbon tratate la temperatura inalta sunt produse prin o:idarea si carbonizarea controlata a unor fibre organice

selectionate, asa numitii precursori precum celuloza, poliacrilonitrilul CPA8, lignina si gudronul. Proprietatile fibrelor de

carbon sunt influentate atat de materia prima a fibrelor si de calitatea fibrei precursorului, cat si de tehnologia de

fabricatie.

Schema flu: a procesului de fabricatie a fibrelor de carbon este prezentata in fig. .+. /:idarea si

carbonizarea fibrelor precursorului la temperaturi de pana la "$22T' produce fibre de rezistenta ridicata iar procesul de

grafitizare ce are loc prin cresterea temperaturii pana la 1222T' produce fibre de grafit de modul ridicat.

&ibrele de carbon se caracterizeaza prin modulul de elasticitate mai ridicat, fiind, de aceea, mai casante decat

cele de sticla. 7le se livreaza in diferite versiuni0- cu rigiditate ridicata CB@ - Bigh @odulus3

- Qcu rezistenta ridicata CB( - Bigh (enacit43

- Qcu alungiri mai ridicate CI@ - Intermediate @odulus si CS( - Super (enacit43

- cu rigiditate e:trema C?B@ - ?ltra Bigh @odulus.

In tabelul 1.# se prezinta o comparatie in ceea ce priveste proprietatile fibrelor de carbon functie de diversi

precursori.

(abelul 1.# Proprietatile fibrelor de carbon functie de diversi precursori R""


24/43

&ig. 1."2 Schema procesului de productie a fibrelor de carbon

Avantajele fibrelor de carbon


25/43

Aceste rasini se pot obtine prin reactia dintre epiclorhidrina si un glicol ca de e:emplu bisfenolul A. *ectiile dintre

acesti componenti sunt prezentate in cele ce urmeaza0

Aceste reactii se produc in mediu alcalin, la temperaturi sub "2o'. 6radul de polimerizare mediu obtinut

este de 2. Daca acest grad creste atunci creste vascozitatea si scade solubilitatea.

*asinile epo:idice sunt cele mai utilizate rasini dupa cele poliesterice datorita proprietatilor mecanice

remarcabile si a stabiltatii dimensionale ridicate a pieselor. Sunt utilizate0

. cu precadere la materialele compozite avansate, la care elemental de armare il reprezinta fibra de carbon3

. la materialele compozite cu fractiunea volumica ridicata a fibrelor de sticla.

*asinile epo:idice prezinta o vascozitate relativ ridicata astfel incat ele sunt procesabile intr-un interval de

temperatura cuprins intre T' si %2T'. 'ompozitia lor chimica este astfel aleasa incat sa poata fi polimerizate atat la

temperatura camerei, prin adaugarea de acceleratori, cat si la temperaturi mai ridicate.

'ele mai bune performante sunt atinse atunci cand polimerizarea rasinilor epo:idice are loc intre 2T' si

$2T'.

Aplicatiile rasinilor epo:idice0

. in procesul de infasurare filamentara Crecipienti si tuburi3

. in componentele utilizate in industria aeronautica Cpiese avionabile, corpuri ale motoarelor de racheta3

. in industria militara3

. in componentele de inalta performanta din industria auto Ccaroserii.

3.# LA$INA AR$ATA UNI"IRCTIONAL@aterialele compozite armate cu fibre fac parte din clasa materialelor neomogene si anizotrope astfel incat

mecanica lor este mult mai comple:a decat cea a materialelor conventionale.

7lementul de baza al unei structuri compozite stratificate il reprezinta lamina armata unidirectional cu fibre

inserate intr-un sistem de rasina Cmatrice. Ipotezele fundamentale in descrierea interactiunii dintre fibre si matrice, intr-

o lamina armata unidirectional supusa sarcinilor de tractiune, sunt0

- Atat fibrele cat si matricea se comporta ca materiale liniar elastice3


26/43

- Initial, lamina nu prezinta tensiuni reziduale3

- Sarcinile aplicate sunt paralele sau perpendiculare pe directia fibrelor3

- @atricea nu prezinta goluri si defecte3

- egatura dintre fibre si matrice este perfecta3

- &ibrele sunt uniform distribuite in masa matricei.

Deformatiile laminei0

&ig.1."" Alungirile si lunecarea laminei in starea plana de solicitare

(ensiunile normale si provoaca alungirile pe directiile de solicitare corespunzatoare.

(ensiunile si cauzeaza si o contractie pe directia grosimii stratului Cdirectia a:ei z, contractie ce este de cele

mai multe ori lipsita de importanta in cazul elementelor constructive cu pereti subtiri.

Alungirile pozitive Cnegative conduc la o lungire Cscurtare a elementului pe directia VV respectiv

Cfig.". / lunecare pozitiva Cnegativa este cauzata de o tensiune tangentiala pozitiva Cnegativa.

Solicitarea la tractiune longitudinala

&ibre paralele continue0


27/43

r?


28/43

&ig. 1." Diagrame tensiune-alungire in cazul unei lamine armate cu fibre continue paralele, solicitata la tractiune

longitudinala

a tractiune longitudinala, alungirea laminei compozite armate unidirectional CW' este identica celor ale

matricei CW@ si fibrelor CW&0

C"

- tensiunile longitudinale sunt0

C

C1

&orta de tractiune aplicata materialului compozit este preluata atat de fibre cat si de matrice0

C

sau0

C

unde0 ' O tensiunea medie de tractiune in compozit3 A& O aria neta a suprafetei transversale a fibrelor3 A@ O aria

neta a suprafetei transversale a matricei, iar0

*apoartele0

reprezinta fractiunea volumica a fibrelor iar reprezinta fractiunea

volumica a matricei, astfel incat ecuatia C devine0

C$

Din ecuatiile C si C1 si impartind ambii termeni ai ecuatiei C$ prin W', rezulta modulul de elasticitate longitudinal pentru

compozit0

C#


29/43

7cuatia C# arata faptul ca valoarea modulului de elasticitate longitudinal al compozitului se situeaza intre valorile

modulelor de elasticitate ale fibrei si matricei. De regula, alungirea la rupere a fibrelor este mai mica decat alungirea la

rupere a matricei, astfel incat, presupunand ca toate fibrele prezinta aceeasi rezistenta, ruperea lor duce inevitabil la

ruperea compozitului. 'onform ecuatiei C$, rezistenta la rupere la tractiune longitudinala a compozitului armat cu fibre

este Cfig. 1."10

C+

unde0 r& O rezistenta la rupere a fibrelor iar @ O tensiunea matricei in momentul in care alungirea ei atinge alungirea

la rupere a fibrelor CW@ O Wr&.

&ibre paralele discontinue0

?D d?


30/43


31/43

&ig. 1." amina armata cu fibre paralele discontinue, solicitata la tractiune longitudinala

amina armata cu fibre paralele discontinue, solicitata la tractiune longitudinala, prezinta o particularitate prine:istenta unui mecanism de forfecare intre fibre si matrice, mecanism ce transfera sarcina de tractiune catre fibre. 'a

urmare a unei diferente intre alungirea longitudinala a matricei si cea a fibrelor, se creaza o tensiune tangentiala de-a

lungul interfetei fibra-matrice. Se poate calcula distributia tensiunii normale intr-o fibra discontinua, considerand o

portiune infinitezimala d: la distanta : fata de unul din capetele fibrei Cfig. 10

C%

sau prin simplificare0

C"2

unde0 & O tensiunea longitudinala in fibra la distanta : fata de un capat al ei3

d& O diametrul fibrei3

Yi O tensiunea tangentiala la interfata fibra-matrice.

Presupunand & O 2 la distanta : O 2 si integrand ecuatia C"2, rezulta0

C""

?


32/43

unde Yi se presupune a fi constanta. (ensiunea ma:ima in fibra poate fi atinsa la o distanta de fiecare capat al

fibrei, l( fiind lungimea de transfer a sarcinii si reprezinta lungimea minima a fibrei in care este atinsa tensiunea ma:ima

in fibra0

C"

Din ecuatia C" se poate calcula o lungime critica a fibrelor pentru d& si Yi date0

C"1

Daca se iau in consideratie si distributiile tensiunii normale in apropierea capetelor fibrei Cpentru

atunci se poate calcula o tensiune medie in fibre0

C"

de unde rezulta0

C"

In cazul in care lungimea fibrei este superioara lungimii critice a ei Cl& Z lcritic, substituind ma: & O r& si l(

O lcritic, rezistenta la rupere longitudinala a unui compozit armat cu fibre paralele discontinue se calculeaza astfel0

C"$

Solicitarea la tractiune perpendicular pe fibre0

Asupra fibrei solicitata perpendicular, actioneaza diferite influente care afecteaza comportarea mecanica a

laminei0

- (ensiuni determinate de sarcini3

- (ensiuni perturbatoare3

- 7ventuale tensiuni interne3

- (ensiuni suplimentare ce au drept rezultat o marire a alungirii matricei.

Daca un element din lamina compozita, avand fibrele dispuse paralel, este deformat sub actiunea unei

tensiuni de tractiune perpendicular pe fibre Cfig., deformatiile masurabile la e:terior trebuie sa aiba loc si in interiorul

materialului.

Datorita modulului de elasticitate ridicat, fibra se alungeste foarte putin, astfel incat aproape toata alungirea

transversala este preluata de catre matrice. Aceasta alungire transversala a matricei este cu mult mai mare decat

alungirea observata la e:teriorul laminei.


33/43

&ig. 1." amina compozita armata cu fibre paralele continue, solicitata perpendicular pe fibre

7cuatia de echilibru Cfig.1."$0

C"#

C"+

'onditii geometrice0

C"%

C2

'u si , rezulta0

C"

C

C1


34/43

&ig.1."$. &ibre dispuse paralel in lamina compozita, solicitate transversal


35/43

egea de material Cunia:ial0

C

iar cu O @ O & se obtine0

C

si de aici rezulta factorul de marire a alungirii matricei R0

C$

*elatii geometrice0

C#

C+

dar conform fig. 1."$, fractiunea volumica a fibrelor se poate e:prima sub forma0

C%

de unde rezulta0

C12

Deci0

C1"

Pentru dispunerea fibrelor )in forma patrata) rezulta factorul de marire a alungirii matricei R0

C1


36/43

%I%LIO&RAFI

". A9lonis, H.H., @ac9night, .G., Shen, @., Introduction to PolymerViscoelasticity,ile4 Interscience, 8eE Gor9, "%#.

. Al-5halil, @.&.S., Soden, P.D., Theoretical through-thickness elastic

constants for thick laminates, Int. H. of @ech. Sci., 1$, "%%, %-$.1. Alamoreanu, 7., 'onstantinescu, D.@., Proiectarea placilor

compozite laminate,7d. Academiei *omane, >ucuresti, 22.

. Alamoreanu, 7., >uzdugan, 6h., Iliescu, 8., @inca, I., Sandu,@., Indrumar de calcul in ingineria mecanica,7d. (ehnica, >ucuresti,"%%$.

. Alamoreanu, 7., 8egrut, '., Higa, 6., Calculul structurilor dinmateriale compozite,?niversitatea Politehnica >ucuresti, "%%1.

$. Alamoreanu, 7., 'hirita, *., Bare si placi din materiale

compozite,7d. (ehnica, >ucuresti, "%%#.#. Aleong, '., @unro, @., Evaluation of the adial-Cut !ethod for

"etermining esidual #trains in $i%er Compositeings, 7:perimental (echni[ues, "%%", -+.

+. Altst\dt, !., s.a., Einfluss des !atri&typs auf die statischen unddynamischen Eigenschaften von polymeren 'ochleistungsver%und-(erkstoffen) Teil *, >@&( &orschungsbericht 21 @ "2"2, "%%2.

%. Andreescu, I., !ecanica placilor compozite,7d. @atri: *om,>ucuresti, 22".

"2. Anglin, H.@.,+ircraft +pplications) Engineered !aterials 'and%ook-Composites, vol. ", "%+%."". Ashton, H.7., Balpin, H.'., Petit, P.B., Primer on Composite

!aterials +nalysis,(echnomic Publ. 'o., Inc., estport, "%$%.". >acon, '.7., $i%rous lass einforced Plastics in +ppliances and

E.uipment,(oledo,/hio, ?SA, "%$%.

"1. >alta, P., Tehnologia #ticlei, 7d. Didactica si Pedagogica, >ucuresti,"%+.

". >ascom, .D., Hensen, *.@., /) +dhesion, "%,"%, "%+$.

". >enham, P.P., 'raEford, *.H., Armstrong, '.6., !echanics ofEngineering !aterials,nded., ongman 6roup td., "%%$."$. >enjamin, >.S., #tructural "esign (ith Plastics,!an 8ostrand

*einhold 'o., "%$%."#. >erins, @.., Plastics Engineering 'and%ook of the #ociety of the

Plastics Industry,'hapman J Ball, "%%.

"+. >ever, @.>., Encyclopedia of !aterials #cience andEngineering, vol. , Pergamon Press,/:ford, "%+".

"%. >ieling, ?., Ermittlung mechanischer und thermischer

Eigenschaften kohlenstoffaserverst0rkter 1unststoffe,Dissertation(B Aachen, D+, I5!, "%+1.


37/43

2. >lumenfeld, @., Introducere in metoda elementelor finite,7d.(ehnica, >ucuresti, "%%.

". >oron, '., Schulte, 5., Einfluss der 2aminatkomponenten von C$1-3erkstoffen auf das statische und dynamische Verhalten,Neitschrift

er9stofftechni9, 8o. "+, "%+#, 12$-1"1.. >oEer, @.!., Composite

!aterials,?niversit4 of Alabama, Buntsville, Alabama, 222.1. >randup, H., Immergut, 7.B., Polymer 'and%ook,1rded., Hohn

ile4 and Sons, Inc., "%+%.. >ratu, 7m., 4peratii si utila5e in industria chimica, vol. ", , 7d.

(ehnica, >ucuresti, "%#2.. 'hristensen, *.@., !echanics of Composite !aterials,ile4

Interscience Publ., 8eE Gor9, "%#%.

$. 'ioclov, D., !ecanica ruperii materialelor,7d. Academiei, >ucuresti,"%+2.

#. 'omaneci, >., Contri%utii privind realizarea din materiale compozitecu matrice polimerica a unor elemente de structura,(eza dedoctorat. ?niversitatea Politehnica >ucuresti, 22.

+. 'onstantin 8., Higa, 6., Badar, A., 6umerical +pproaches in theCalculus of 2aminates,Int. 'onf. of 'omp. 7ng., 8eE /rleans, "%%.

%. 'onstantin, 8., Higa, 6., Badar, A., 6umerical !odelling of a $i%ereinforced Composite,th7ur. 'onf. on Adv. @at. Proc., !enice, -

+ Sept., "%%.12. 'ristescu, 8., !ecanica materialelor compozite,vol. ",

?niversitatea Politehnica >ucuresti, "%+1.1". 'urtu, I., 6helmeziu, 8., !ecanica lemnului si materialelor pe %aza

de lemn,7d. (ehnica, >ucuresti, "%+.

1. Debolt, B.7., Boron and 4ther 'igh #trength, 2o( "ensity$ilamentary-einforcing +gents,in0 'and%ook ofComposites, 6.ubin Ceditor, 7d. !an 8ostrand *einhold,8eEGor9, "%+.

11. Di 'arlo, H.A., Time - temperature - stress dependence of %orondeformation) Composite !aterials Testing and "esign,AS(@ S(P$"#, American Societ4 for (esting and@aterials, Philadelphia, Penns4lvania, "%##.

1. Dorc4, 6., Sidne4, 6.*., Butchings, /) Composites, %, , "%#+.

1. Dumitrescu, A., /pran, '., !ateriale polimerice) Caracterizare,proprietati, prelucrare,7d. /ficiului de Informare Documentarapentru Industrie, 'ercetare, @anagement, 22.

1$. 7hrenstein, 6.., Polymer-3erkstoffe,'arl Banser !erlag,

@]nchen, "%#+.


38/43

1#. 7hrenstein, 6.., Technologie der $aserver%und-1unststoffe,?mdruc9 zur !orlesung, ehrstuhl f^r 5unststofftechni9,?niversit\t 7rlangen-8^rnberg, "%%1.

1+. 7lias, B.6., !akromolek7le,B]htigJepf !erlag, >asel, "%#.

1%. &err4, H.D., Viscoelastic properties ofpolymers, Hohn ile4 J Sons, 8eE Gor9, "%+2.2. &inn, S.'., Springer, 6.S., "elaminations in Composite Plates

8nder Transverse #tatic or Impact 2oads - + !odel,'omp. Struct.,vol. 1, "%%1.

". &lanagan, 6.,+ #u%laminate +nalysis !ethod for Predicting"is%ond and "elamination 2oads in Composite #tructures,H. of*einf. Plast. And 'omp., vol. ", "%%1.

. &lemming, @., $ertigungstechnik im 2eicht%au,!orlesungss9ript (?

>erlin, Institut f]r uft und *aumfahrt, "%+1.1. 6anea, I., !ateriale sintetice noi, 7d. @ilitara, >ucuresti, "%#%.. 6arbe, H., Puc9, A., Erfahrungen mit Bruchkriterien an sch(ellend

%elasteten $1-"rehfedern,5unststoffe +1, "%%1, 2$-"".. 6a4, D., !at9riau& composites,1eUdition revue et augmentUe,

7ditions Berm_s, "%%".$. 6eier, @., Duedal, D., uide prati.ue des materiau&

composites,(echni[ue et Documentation avoisier, Paris, "%+.#. 6heorghiu, B., Badar, A., 'onstantin, 8.,+naliza structurilor din

materiale izotrope si anizotrope,7d. Printech, >ucuresti, "%%+.+. 6itschner, B.., "iffusions%edingte Verformungs- und

#pannungszust0nde in glassfaserverst0rktenVer%und(erkstoffen,Dissertation (B Aachen, D+, I5!, "%+2.

%. 6oia, I., (eodorescu, B., *osu, D., (eodorescu, &., E&perimentariprivind cresterea capacitatii de incarcare a tu%urilor compozitearmate cu fi%re,Al !I-lea Simpozion de @ecanica *uperii A*@*,'alimanesti, "$-"# sept. "%%%, ."1-."+.

2. 6oia, I., (eodorescu, B., *osu, D., >irtu, '., E&perimentari privindpretensionarea tu%urilor compozite armate cu fi%re,A !III-a

'onferinta Internationala de (ensometrie, Incercari de materiale si(7B8/8A!-222, >ucuresti-'onstanta, "-1 iunie, 222, 2"-2$.

". 6oia, I., (eodorescu, B., *osu, D.,+n 8ltra 2ight(eight andTough #and(ich Composite #tructure) + Theoretical +pproach and

+ Comparison,"2thInternational S4mposium on 7:perimental StressAnal4sis and @aterial (esting, Sibiu, - 1 /ctober 22, 1-" - 1-.

. 6oia, I., (eodorescu, B., *osu, D.,+ !odel 4f +igid #and(ich Composite #tructure)"stInternational 'onference on

'omputing and Solutions in @anufacturing 7ngineering, 'oS@72,Sinaia, " - "# sept. 22, %#.


39/43

1. 6oia, I., (eodorescu, B., *osu, D., >irtu, '., The Pre-Tension oflass-$i%re einforced Composite Tu%es) E&perimental!ethod,(he "#thDanubia-Adria S4mposium on 7:perimental@ethods in Solid @echanics, Prague, 'zech *epublic, ""-" /ct.

222, """-"".. 6oia, I., ?lea, @., (eodorescu, B., *osu, D.,+specte ale ruperii lao%oseala a materialelor compozite tenace si fragile,Al IX-leaSimpozion 8ational de @ecanica *uperii A*@*, @edias, 1" oct.-2"nov. 221, A$ - A$%.

. Baberl, 6., Theoretische Bestimmung der Eigenschaftenfaserverst0rkter 3erkstoffe %ei Belastung .uer zur$aserrichtung,Dissertation (? ien, "%#.

$. Badar, A., Higa, 6., 'onstantin, 8., @ares, '., Program de calcul al

unui material compozit stratificat armat cu fi%re,*evista 'onstructiade @asini nr. +-%, >ucuresti, "%%.#. Badar, A., Pro%leme locale la materiale compozite,(eza de

doctorat, ?P>, "%%#.+. Badar, A., #tructuri din compozite stratificate) !etode, algoritmi si

programe de calcul,7d. Academiei *omane, 7d. A6I*, >ucuresti,22.

%. Ban, './., heology in Polymer Processing,Academic Press, 8eEGor9, "%#$.

$2. Bashin, N., $ailure Criteria for 8nidirectional $i%erComposites,AS@7 H. of Appl. @ech., #, "%+2, 1%-11.

$". Baupert, &., Thermoplast-3ickeltechnik Einfluss derVerar%eitungstechnologie auf #truktur und Eigenschaftenkontinuierlich faserverst0rkter Ver%und(erkstoffe,&ortschr.->er.,!DI *eihe , 8r. 1, D]sseldorf, !DI !erlag, "%%#.

$. Binton, @., Soden, P.D., 5addour, A.S., #trength of compositelaminates under %ia&ial loads, "2thInt. 'onf. on 'omp. @at., vol. ,histler, >.'., 'anada, "%%, $-#.

$1. Binton, @., 5addour, A.S., Soden, P.D., $ailure Criteria in $i%re

einforced Polymer Composites The 3orld-3ide $ailureE&ercise,7lsevier Advanced (echnolog4, "%%$.

$. Bolister, 6.S., (homas, '., $i%er einforced !aterials,7lsevierPublishing 'o., ondon, "%$$.

$. BollaEa4, ., 'and%ook of Polymer Composites forEngineers,(echnomic, "%%.

$$. Bori, @., 8emat-8asser, S., 4n t(o micromechanics theories fordetermining micro-macro relations in heterogeneous solids,@ech. of@at., 1", "%%%, $$#-$+.

$#. Bornbogen, 7., 3erkstoffe,editia 1, Springer !erlag, >erlin, "%+1.


40/43

$+. Borun, S., !emorator de materiale plastice,7d. (ehnica, >ucuresti,"%++.

$%. Borun, S.,+ditivi pentru prelucrarea polimerilor, 7d. (ehnica,>ucuresti, "%#+.

#2. Bos9in, '.>., >a9en, A.A., Composite !aterials for +ircraft#tructure,AIAA 7ducation Series, S.?.A., "%+$.

#". Bubca, 6., Iovu, B., (omescu, @., *osca, I., 8ovac, /., Ivanus,6., !ateriale compozite,7d. (ehnica, >ucuresti, "%%%.

#. Bull, D.,+n Introduction to Composite!aterials,'ambridge ?niversit4 Press, 'ambridge, "%+".

#1. Ispas, St., !ateriale compozite,7d. (ehnica, >ucuresti, "%+#.#. Higa, 6., 'onstantin, 8., Badar, A., 6oga, 8., 6umerical Calculus of

Bia&ial 2oaded laminates,editia I a 'onf. 8at. )/ptimizarea

proiectarii si tehnologiilor de prelucrare in constructia de masini),Academia *omana &iliala Iasi, >acau, "%%.#. Hinescu, !.!., Proprietatile fizice si termomecanica materialelor

plastice,7d. (ehnica, >ucuresti, "%#%.#$. Hones, *.@., !echanics of Composite !aterials,@c6raE-Bill >oo9

'ompan4, ashington,D.'., "%#.

##. 5ell4, A., Concise Encyclopedia of Composite !aterials, PergamonPress, /:ford, "%+%.

#+. 5ia, B.6., #heet !oulding Compounds) #cience and

Technology,Banser, "%%1.#%. 5naust, ?., :ur +nalyse und 4ptimierung von $aserver%und-2eicht%auteilen,&ortschr.->er., !DI *eihe 2, 8r. "", D]sseldorf,!DI !erlag, "%+%.

+2. ubin, 6., 'and%ook of Composites, !an 8ostrand *einhold, 8eEGor9. "%+.

+". @a9oEs9i, N.S., Plastic #tructures,Scott >ader J 'o. td., "%$%.+. @alli9, P.5., 8eEman, S., Composite !aterials Technology,Banser,

"%%2.

+1.

@alli9, P.5., $i%re einforced Composite !aterials) !anufacturingand "esign,Dept. of @ech. 7ng., ?niversit4 of @ichigan, Dearborn,@ichigan, @arcel De99er Inc., 8eE Gor9, >asel, Bong 5ong, "%%1.

+. @andell, H., @c6arr4, &., Buang, D., i, '., #ome Effects of !atri&and Interface Properties on the $atigue of #hort $i%re-einforcedThermoplastics,Pol4mer 'omposites, vol. , 8o. ", "%+1, 1-1%.

+. @anson, A.H., Sperling, B.., Polymer Blends andComposites, Plenum Press, 8eE Gor9, "%#$.

+$. @arin, '., Popa, I.&., Badar, A., Albu, ., !odelarea cu elemente

finite a structurilor mecanice)7d. Academiei *omane, 7d. A6I*,>ucuresti, 22.


41/43

+#. @c5elve4, H.@., Polymer Processing,Hohn ile4 Inc., 8eEGor9, ondon, "%$.

++. @iddleman, S., The flo( of high polymers, Interscience Publ., 8eEGor9, "%$+.

+%. @iddleton, D.B., Composite !aterials in +ircraft#tructures, ongman Scientific (echnical Publishers, Singapore,"%%2.

%2. @ihalcu, @., !ateriale plastice armate,7d. (ehnica, >ucuresti,"%#1.

%". @organ, P., lass einforced Plastics,IntersciencePubl., ondon, 8eE Gor9, "%$".

%. @otiu, I., @ojiu, @, asini sintetice pentru lacuri, vopsele sicerneluri poligrafice, 7d. (ehnica, >ucuresti, "%#.

%1. @otiu, @., Palade, I., asini poliesterice nesaturate, 7d. (ehnica,>ucuresti, "%+#.

%. @]ller, ., :ur Pro%lematik der 1rafteinleitung in Bauteile aus$1V,". I5!-5ollo[uium,Aachen, "%%2.

%. @urph4, H., The einforced Plastics 'and%ook,nd-ed., 7lsevierAdvanced (echnolog4,?5, "%%+.

%$. 8adai, A., Theory of flo( and fracture of solids)@c6raE-Bill >oo9'o. Inc., 8eE Gor9, "%2.

%#. /Een, @., Smith, (., #ome fatigue Properties of Chopped-#trand-

!at;Polyester-esin 2aminates,Plastic J Pol4mers, &ebr. "%$+,"""-"1.

%+. Par94n, >., lass einforced Plastics,>utterEorth, ondon, "%#2.%%. Patric9, *.., Treatise on adhesion and adhesives ucuresti, "%%%.

"2".Puc9, A., Pra&isgerechte Bruchkriterien f7r hoch%eanspruchte$aser-1unststoff-Ver%unde, 5unststoffe +, , "%%, "%-".

"2.Puc9, A., $1V mit "ehnungs- oder #pannungskriterienauslegen, 5unststoffe +, , "%%, 1"-1.

"21.Puc9, A., Ein Bruchkriterium gi%t die ichtung an, 5unststoffe +, #,"%%, $2#-$"2.

"2.*edd4, H.8., !echanics of Composite #tructures,@c6raE Bill, 8eEGor9, "%+2.

"2.*edd4, H.8.,+ #imple 'igher 4rder Theory for 2aminatedComposite Plates,H. of Appl. @ech., vol. ", "%+.

"2$.*eifsnider, 5.., "amage in composite structures,in Bandboo9 of

'omposites, vol. - Structures and Design, 7lsevier AppliedScience Publ., "%+%.


42/43

"2#.*osato, D.!., 6rove, '.S.Hr., $ilament (inding its development,manufacture, applications and design,Interscience Publ., 8eEGor9, ondon, Sidne4, "%$.

"2+.*osu, D., (omescu, (., #tructuri din materiale compozite in

constructiile aeronautice,>uletinul A6I* nr. , 222, #2-#."2%.*osu, D., (omescu, (., Elemente constructive din materialecompozite pentru aeronave,>uletinul A6I* nr. -1, 22", #2-#.

""2.*osu, D., (eodorescu, B., 6oia, I., #tructura compozita rigida tipsand(ich) 4 a%ordare teoretica si o comparatie,ucrarile sesiuniistiintifice 'onstructii-Instalatii 'I> 22, >rasov, "+ - "% noiembrie22, 7d. ?niversitatii (ransilvania, >rasov, $1 - $+.

""".*osu, D., 6oia, I., (eodorescu, B., #tatic and dynamic %ehaviour ofan e&treme rigid and ultra light(eight sand(ich structure,A I!-a

'onferinta Internationala de Dinamica @asinilor 'D@ 22, >rasov,#-+ mai 22, 7d. ?niversitatii (ransilvania, 1% - 22.

"".SchEartz, @.@., Composite !aterials 'and%ook,@c6raE Bill >oo9'o., "%+1.

""1.Simonds, B.*., 'hurch, H.@., The Encyclopedia of Basic !aterialsfor Plastics,*einhold Publ., 8eE Gor9, Amsterdam, ondon, "%$#.

"".Sones, *.@., !echanics of Composite !aterials,Scripta >oo9 'o.,ashigton, "%#.

"".Springer, 6.S., Environmental Effects on Composite !aterials,vol.

1, (echnomic Publishing 'o., "%++.""$.Starr, (.&., "ata Book of Thermoset esins forComposites,7lsevier, /:ford, "%%1.

""#.Strong, A.>., $undamentals of Composites !anufacturing!aterials, !ethods and +pplications,Societ4 of @anufacturing7ngineers, Dearborn, "%+%.

""+.Summers, H.., Encyclopedia of Chemical Technology,thed., Hohnile4 and Sons, Inc., "%%$.

""%.Sun, '.(., i, S., Three-dimensional effective elastic constants forthick laminates,H. of 'omp. @at., , "%++, $%-$1%.

"2.Sun, '.(., Hih, '.H., >uasi-static !odelling of "elamination CrackPropagation in 2aminates #u%5ected to 2o(-velocity Impact,'omp.Sci. and (ech , "%%.

"".(ennison, *.'., E&perimental Evaluation of the Tensor Polynomial$ailure Criterion for "esigning Composite #tructures,8ASA-'*-""%, angle4 *esearch 'enter, "%##.

".(eodorescu, P.P., Ille, !., Teoria elasticitatii si introducere inmecanica solidelor deforma%ile,7d. Dacia, 'luj-8apoca, "%#$.

"1.(eodorescu, &., Contri%utii la modelarea structurilor materialelor

compozite armate cu fi%re,(eza de doctorat. ?niversitatea(ransilvania >rasov, 22".


43/43

".(eodorescu, &., (eodorescu, B., !ateriale compozite de tip #heet!olding Compound rasov, 22".

"+.(eodorescu, B., *osu, D., (eodorescu, &., Comportarea la variatiide temperatura si umiditate a structurilor compozite stratificatearmate cu fi%re,*evista 'onstructia de @asini, vol. $, nr. #-+, 22,

editor0 S' I'('@ SA >ucuresti, -+."%.(eodorescu, B., 'otoros, D., *osu, D., The %ehaviour at

temperature and humidity variations of fi%er-reinforced compositestructures,"stInternational 'onference on 'omputational @echanicsand !irtual 7ngineering '/@7' 22, vol. , (ransilvania ?niversit4of >rasov, /ctober, 2 - , 22, %1 - %%.

"12.(eodorescu, B., (eodorescu, &., *osu, D., /pran, '., The %ehaviourat temperature and humidity variations of fi%er reinforced compositestructures,8onconventional (echnologies *evieE, no. , 22$,

>*78 Publ., +#-%.

Materiale Composite

Documents

Transcript of Materiale Composite