8/18/2019 Masuri de Acordare A

1/8

   MASURI DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE 

Plagile

Se intelege prin plaga , orice vatamare a pieli sau a mucoaselor si uneori a organelor aflate subacestea.

Cauzele producerii plagilor sun!

a) mecanice (loviri, explozii, intepari). b) chimice (substante caustice care distrug pielea).

c) electrice (current electric).

d) termice (caldura ridicata, umeda sau uscata). 

"or#ele plagilor!

a) superficiale, care distrug numai pielea sau mucoasa si tesutul cellular; b) subcutanat;

c) profunde, mergand pana la muschi, vase si oase;

d) penetrante, in care distrugerea tesuturilor se intinde in adancime pana in cavitatea toracica, abdomen

sau cranian;

 Se#ne!

1) durerea, care este mai accentuate in timpul miscarilor;

2) hemoragia, care apare in cazul ruperii vaselor de sange si care poate fi mai mare sau mai

mica , in functie de marimea vasului;

3) paralizia, care apare in cazul distrugerii nervilor mari sau a muschilor si tendoanelor;) paloare, lesin, ameteli, stare generala de rau, mai ales in cazul plagilor profunde si

 penetrante.

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE RANIRI

!n acordarea primului a"utor in caz de raniri trebuie sa se tina seama de aumite reguli si anume#

A. LOCUL PRODUCERII ACCIDENTULUI: daca mediul incon"urator (gaze, incendiu,daramaturi) continua sa ameninte viata accidentatului, se va proceda la scoaterea acestuia din zona

 periculoasa.

Scoterea accidentatului din zona periculoasa se va face cu maximum de urgenta si de cele mai

multe ori cu mi"loace improvizate, pentru a nu se intarzia evacuare.Se va avea gri"a ca in executarea acestor operatii sa nu se provoace accidentarea personalului care

intervine. $entru aceasta este necesar ca intreaga actiune sa fie condusa de seful locului de munca.

1

8/18/2019 Masuri de Acordare A

2/8

B. PRIMUL AJUTOR PROPRIU ZIS: se va acorda intr%o anumita ordine si anume#

1. se va aseza accidentatul in pozitie culcata;

2. in caz de hemoragie mare se va da atentie, in primul rand acestuia;

3. dupa oprirea hemoragiei, daca acidentatul si%a pierdut cunostiintase va face, dupa caz,respiratie artificiala, masa" cardiac;

. pentru miocsorarea durerii se va administra accidentatului antinevralgice;

&. in cazul plagilor toracice penetrante, insotite de senzatii de sufocare, accidentatul se va

aseza in pozitia semisezanda;'. in cazul plagilor penetrante abdominale, se vor indoi membrele inferioare prin introducerea

unui sul sub indoitura genunchilor;

. ingri"irea ranilor# urmareste inlaturarea patrunderii microbilor in plaga, acoperirea plagii cu

 banda"ul.

 INCRIJIREA RANILOR

1. INLATURAREA PATRUNDERII MICROBILOR 

 

!nlaturarea patrunderii microbilor in rana se va face luand urmatoarele masuri#

% cel care acorda primul a"utor se va spala pe maini cateva minute cu apa si sapun, dupa

care isi va dezinfecta mainile cu alcool;% instrumentele cu care se va lucra (pense, foarfeci) vor fi fierte timp de 3 de minute.

!n cazul in care este posibila fierberea instrumentelor sau daca acordarea primului a"utoreste urgenta, distrugerea microbilor de pe instrumente se va face prin trecerea acestora prin

flacara, iar in acelas scop se poate folosi un tampon cu vata muiat in alcool caruia i se va da foc.

*cest procedeu se numeste flambare.

!n caz ca nu exista aceste instrumente, manipularea se va face numai cu mainile binespalate.

2. EFECTUAREA PANSAMENTULUI

$ielea din "urul ranii se va dezinfecta prin spalare cu apa si sapun sau prin ungere cu

solutii antiseptice (benzina, alcool, eter).+ezinfectia se va face pornind de langa marginile rani catre exterior si se efectueaza cu

a"utorul unui tampon de vata sau comprese sterile, prinse intr%o pensa sau, in lipsa, cu a"utorulunui tampon de vata infasurat la capatul unui batisor.

ontrolul ranii se va face sumar, controlul complet se va efectua numai de catre medic.

$entru a se face controlul ranii uneori este necesar sa dezbracam ranitul. +aca

dezbracarea se efectueaza cu greutate, pentru a nu provoca dureri, se vor taia hainele pe cusaturi. -u se va turna peste rana alcool sau tincture de iod, deoarece provoaca dureri mari si

ingreuneaza vindecarea.

+upa curatirea plagilor se va aplica pe ele comprese sterile,peste care se pune vata.

  3. BANDAJAREA

Se va face cu miscari usoare, fara a provoca dureri. otirea banda"ului se va face de lastinga la dreapta si de la partea mai subtire a membrului catre partea mai groasa. 

/erminarea infasarii se va face de unde s%a inceput aceasta. !n cazul in care plaga este

sangeranda, banda"ul se va face mai strans, fara insa a se opri circulatia sangelui.

2

8/18/2019 Masuri de Acordare A

3/8

TIPURI DE $ANDAJE

a. infasarea in spirala % se utilizeaza in plagi ale antebratului, bratului, gambei si coapsei;

 b. infasarea in forma de opt % se utilizeaza pentru plagi ale mainii, cotului si genunchiului;c. infasarea in forma de spic % se utilizeaza pentru plagi ale umarului si axilei (subbrat);

d. infasarea in forma de cruce 0 se utilizeaza in plagi ale capului, gatului, ochilor si urechilor;

e. banda"area in forma de prastie pentru plagi ale nasului si barbiei;

f. banda"area in forma de / pentru plagi ale anusului si organelor genuitale;g. infasari speciale pentru plagi ale toracelui si abdomenului.

  ARSURILE 

Sunt distrugeri de tesuturi insotite de cela mai multe ori de tulburari generale. le sunt produse ca

urmare a actiunii caldurii, substantelor chimice si a electricitatii %

&% Arsrile !r"#se !ri$ %al#ra s$& %ele 'ai (re%)e$&e si s$& #a&"ra&e: 

% caldurii provenite de la surse de foc (flacara, cuptor, etc.) sau de la soare;

% actiuni directe ale flacarii;

% lichidelor cu temperatura inalta (apa clocotita,uleiuri incinse);

% corpilor solizi incandescenti (carbuni incinsi);% gazelor si vaporilor de apa supraincalziti.

'% Arsrile !r"#se !ri$ s*s&a$&e %+i'i%e se #a&"res% a%&i$ii a%i,il"r -sl(ri% a,"&i%

e&%./ *a,el"r-s"#a %as&i%a/ sa sarril"r -$i&ra& #e argi$&%l"rra #e ,i$%).

3. Arsrile !r"#se !ri$ ele%&ri%i&a&e a!ar la l"%l #e a&i$gere al %"r!li % ele%&ri%i&a&ea.

"or#e si se#ne

D!a a#i$%i'ea&es&ril"r #is&rse #e"se*i':

a) 0 arsuri de gradul !, care au atins stratul superficial al pielei, caracterizate prin roseate la locul de

contact cu sursa care a provocat%o; b) 0 arsuri de gradul !!, care au depasit stratul superficial al pielei, caracterizate prin basici la nivelul

arsurii;c) 0 arsuri de gradul !!!, cand pielea este distrusa in totalitate;

d) % arsuri de gradul !, cand distrugerile merg in adancime spre muschi.

PRIMUL AJUTOR %"$s&a i$ :

1. in arsuri pe suprafeta intinsa, cel mai bun lucru este sa nu se aplice nimic pe piele pana lasosirea medicului;

2. hainele de pe accidentat nu se vor scoate decat de catre medic sau daca totusi este nevoie, ele

nu se dezbraca, ci se vor taia si in acest caz va fi invelita zona arsa intr%un cearsaf curat.

I$ arsrile #a&"ra&e s*s&a$&el"r %+i'i%e se )a e(e%&a $e&rali,area s*s&a$&ei as&(el: 

% in caz de arsuri cu substante acide se va spala suprafata atinsa cu apa multa, sau cu apa in care s%a

dizolvat bicarbonat de sodium (o lingurita la un pahar);

% in caz de arsuri cu substante bazice (soda caustica) se va spala locul cu apa multa sau cu otet diluatcu apa;

% in cazul arsurilor cauzate de soare, se va turna pe piele alcool.

3

8/18/2019 Masuri de Acordare A

4/8

 (EMORA)IA *Sangerarea+

Se intelege prin hemoragie, scurgerea sangelui in afara vaselor. a poate fi datorata accidentelorurmate de striviri, plagi, fracturi sau a unor boli care produc vatamari ale vaselor (tuberculoza pulmonara,

ulcer de stomac, cancerul, etc.).

 "or#e!

*. 0 dupa locul de scurgere al sangelui, exista hemoragii externe (cand sangele s%a scurs in afara

corpului) si hemoragii interne (cand sangele s%a scurs in interiorul corpului, abdomen, torace, etc.);

, % dupa felul vasului ranit, exista hemoragii arteriale, venoase, capilare si mixte;, % dupa cantitatea sangelui scurs, exista hemoragii mari, mi"locii si mici.

Se'$ele +e'"ragiei:

4emoragia arteriala ; prin plaga se scurge sange de culoare rosu deschis, care tasneste puternic in

ritmul batailor inimii, la distante variabile, in functie de calibrul vasului.

4emoragia venoasa # se scurge sange de culoare rosu inchis, in mod continuu.

4emoragia capilara ; sangele se scurge in cantitate mica, picatura cu picatura, datorita faptului ca

vasele ranite sunt de calibri foarte mic.

0EMORAIILE INTERNE se re%$"s% 'ai gre #e"are%e $ se "*ser)a. Pe$&r a%eas&a

es&e $e%esar a %$"as&e se'$ele %ara%&eris&i%e ale $"r +e'"ragii.

A%es&ea s$&:

% paloarea fetei

% ameteli si va"aieturi in urechi% lesin

% senzatia de sete

% bataile inimii accelerate

U$ele +e'"ragii i$&er$e se !"& "*ser)a si la e&eri"r. I$ a%es&e si&a&ii )a"' %"$s&a&a:

% in hemoragiile din cutia craniana, apar scurgeri de sange prin urechi si nas;% in hemoragiile din plamani, apare sange pe gura si pe nas;

% in hemoragiile din intestine, apar scaune cu sange.

 PRIMUL AJUTOR

C"$s&a i$ "!rirea !ri)i,"rie sa #e(i$i&i)e a +e'"ragiei 4 +e'"s&a,a 4 si a!"i i$ !$erea

a%%i#e$&a&li i$ s&are sa s!"r&e &ra$s!"r&l !a$a la %ea 'ai a!r"!ia&a $i&a&e sa$i&ara.

 (e#osaza se realizeaza in #ai #ule ,eluri!

1. schimbari de pozitie a membrului ranit 0 ridicare sus a membrului ranit;2. indoirea membrelor 0 indoirea gambei pe coapsa, a coapsei pe abdomen, a antebratului pe brat pot opri o hemoragie localizata la unul din aceste membre.*ceasta indoire puternica se

fixeaza prin legarea stransa cu un cordon, batic, sfoara, Se poate mari efectul hemostazei

daca in indoitura genunchiului, a stinghiei sau a cotului introducem un sul de fasa sau de

tifon;3. apasarea pe plaga a vasului ranit 0 se face prin apasarea cu degetul sau cu pumnul in plaga pe

locul unde se scurge sangele;

. apasarea la distanta 5compresiunea) 0 se face cu a"utorul degetului sau cu pumnul si consta inapasarea puternica la oarecare distanta fata de plaga a arterei sau a venei care sangereaza.

8/18/2019 Masuri de Acordare A

5/8

*ceasta se face comprimand vasul pe os astfel incat hemoragia sa se opreasca. !n alegerea

 punctelor de apasarese va tine seama de faptul ca pentru plagile de la cap si gat se va apasa

sub nivelul plagii, iar pentru celelalte localizari se va apasa deasupra nivelului plagii;

&. strangerea circulara a membrului la distanta 0 se leaga membrul ranit cu a"utorul unui cordon,ai unui tub de cauciuc sau a unei benzi. 6ocurile de aplicare ale legaturii se fixeaza la o

distanta de circa 1 0 1& cm. deasupra nivelului plagii.

 IMPORTANT ---

7aroul va fi mentinut o perioada cat mai scurta de timp (1%2 ore) deoarece poate duce la

complicatii grave 0 gangrene. +upa aplicarea garoului , se va proceda la transportarea de urgenta la spital.

+aca este necesar sa se pastreze garoul mai mult de doua ore va trebui ca la fiecare 3 de minute sa sedesfaca garoul sisa se efectueze hemostaze prin apasare pentru a preveni aparitia gangrenei. Penru aceasaese necesar si o.ligaoriu noarea pe o .ucaa de /arie a orei precise a aplicarii garoului si ,i0area

acesuia de /ainele raniului pe un loc 1izi.il%

 Ale #asuri de pri# a2uor necesare in a,ara /e#osazei 

% se da apa de baut accidentatului la cerere;

% se aseaza capul la orizontal;

% se culca accidentatul;% se supravegheaza continuu accidentatul.

CONTUZIILE *zdro.irile )

Sunt leziuni de tesuturi pe o suprafata si o adancime mai mult sau mai putin intinsa provocate de o

cauza mecanica fara ca acestea sa distruga pielea. auzele sunt foarte variate fiind rezultatul loviriitesuturilor cu un corp tare.

7ravitatea contuziei este in functie forta de lovire si elasticitatea tesuturilor.

"ORME  0 in contuziile membrelor gasim leziuni ale partilor moi (muschi, vase, nervi)sau ale oaselor. !n contuziile de torace sau de abdomen se pot asocia pe langa leziunile de mai sus si

zdrobiri de organe din interiorul acestor cavitati si hemoragii interne.!n contuziile puternice se gasesc leziuni asociate cu fracturi.

 SEMNE 

1. durere la locul lovirii care se accentueaza odata cu miscarile;

2. tumefactie;3. echimoza 0 datorata ruperii vaselor de sange din stratul de sub piele;

. febra 0 apare in contuziile mai mari.

 PRIMUL AJUTOR

!n toate aceste situatii , dar mai ales in contuziile mai grave (toracice, abdominale, craniene) este

absolut necesara prezenta medicului. $ana la sosirea medicului se va culca bolnavul cu capul mai "os si seva descheia la gat si la centura.!n contuziile simple ale membrelor se va cauta micsorarea durerii prin aplicarea de comprese

inmuiate in apa rece.

$entru micsorarea durerilor se va administra medicamentele urmatoare# antinevralgice,

algocalmin, sedalgin, etc.!n cazul contuziilor toracice sau abdominale este necesara evacuarea de urgenta a accidentetului la

spital.

  IMPORTANT 555 : A%%i#e$&a&l )a (i 'is%a& %a& 'ai !&i$ !r"*a*il 555

&

8/18/2019 Masuri de Acordare A

6/8

TRAUMATISME CRANIENE

Se pot produce distrugeri ale pielii, ale oaselor sau ale craniului.

"ORME!

1. plagi simple 0 este vatamata numai pielea capului;

2. plagi penetrante 0 cu sau fara ranirea creierului;3. contuzii craniene 0 pielea este nevatamata, dar datorita loviturii creierul poate suferi de pe

urma aceateia.

!n functie de forta loviturii putem gasi fracturi ale oaselor craniului. 8neori aschii osoase pot patrunde in creier.

 SEMNE! durere, tumefactie, hemoragie, echimoza, ameteli, lesin, dureri de cap,

varsaturi, paralizii.

 PRIMUL AJUTOR

*nuntarea de urgenta a medicului este obligatorie. *ccidentatul va fi pus in repaos absolut, culcat

cu capul la orizontala, cu hainele descheiate la gat si centura.

!n cazul cand exista si plagi, se va aplica un pansament steril si nu se va incerca scoaterea aschiilor 

osoase sau a altor corpi straini.Se va administra accidentatului antinevralgice, lichide reci in cantitate mare si se vor aplica

comprese reci pe cap, sau punguta cu gheata, evitand locul unde exista plagii.

+aca accidentatul nu mai respire, se va face respiratie artificiala de preferinta 9gura la gura:, 9gura

la nas:./ransportul accidentatului se va face numai culcat.

"RACTURILE

uperea totala sau partiala a unui os este o fractura.

*86 care produc facturi sunt#

% lovituri directe pe os;

% diferite caderi accidentale;

% rasuciri;% presiuni;

% tractiuni;

"ORME 

1. fracturi complete;

2. fracturi incomplete;

3. fracturi deschise;. fracturi inchise.

'

8/18/2019 Masuri de Acordare A

7/8

SEMNE ale $ei (ra%&ri#

1. durere puternica la locul fracturii;2. neputinta de a misca membrul fracturat;

3. umflatura de la locul fracturii;

. uneori vanatai la locul fracturii;

&. crepitatie (frecatura) la locul fracturii.

*ceste semne nu se vor gasi in mod obligatoriu.

PRIMUL AJUTOR 

!mobilizarea 0 are un caracter provizoriu pana la interventia medicului. a se face cu a"utorul

atelelor (scandurele late de 1 0 1& cm. si lungi de cateva zeci de cm,). !n lipsa lor se pot folosi # bete,uluci, sipci, etc.)

!mobilizarea trebuie facuta cu blandete, pentru a nu provoca dureri si a nu impiedica circulatia

sangelui. +aca exista hemoragii se va opri intai hemoragia si apoi se va imobiliza fractura.

!mobilizarile se deosebesc ca procedeu, dupa regiunea fracturata, astfel#

ANTEBRAT

1. < atela se aplica pe fata antebratului, de la indoitura cotului pana la podul palmei. * douaatela se aplica pe fata opusa a antebratului depasind cotul cu cativa cm. ,pana spre varful

degetelor;

2. u cotul indoit, se suspenda antebratul intr%o fasa sau esarfa trecuta dupa gatul accidentatului.

BRATUL

1. Se aplica o atela pe fata interna a bratului din subtioara, pana la cativa cm, sub cot. * doua

atela se aplica pe partea opusa depasind cu cativa cm. umarul si cotul.2. Se fixeaza antibratul in esarfa sau fasa, ca la fracturile de antibrat;

3. ste bine sa se fixeze suplimentar bratul de torace, prin cateva ture circulare de fasa.

CLA6ICULA

  *sezam in subtioara de partea fracturii un ghemotoc de vata, batiasta, etc..+upa aceea bratul

de pe partea fracturii se fixeaza la torace, prin cateva ture circulare de fasa.

AMBA

1. Se aplica o atela pe partea interna a gambei, iar a doua atela pe partea externa a gambei,

ambele depasind calcaiul si genunchiul;2. Se fixeaza printr%un banda" strans.

COAPSA

1. Se aplica o atela pe partea interna a coapsei de la radacina ei pana la cativa cm. sub calcai. < a

doua atela se aplica pe partea externa a coapsei de la mi"loc pana la cativa cm. sub calcai;

2. Se fixeaza membrul inferior in fasa cu genunchiul intins, iar partea superioara a atelei din

afara se fixeaza de sold.

8/18/2019 Masuri de Acordare A

8/8

COASTE

  !mobilizarea se face prin# incercuirea toracelui cu fase sau cearsaf foarte ingust in parteainferioara a toracelui. /ransportul in cazul existentei respiratiei ingreunate se face pe targa, in pozitie

semisezanda prin punerea de paturi la spatele accidentatului.

FRACTURA COLOANEI 6ERTEBRALE

Se imobilizeaza prin introducerea unei scanduri late sau a unei usi sub accidentat, in pozitia in

care se afla fara a%l deplasa. +upa aceea il fixam cu mi"loacele existente la fata locului. Se fixeaza capul in

asa fel, incat accidentatul san nu%l poata misca, nici in sus, nici lateral.N7I ri#i%a' %a!l !e$&r a7I #a #e *a&.

 Fra%&ri ale "asel"r *a,i$li 0 se considera ca si fracturile de coloana vertebrala si se

imobilizeaza ca acestea.  Fra%&ri ale "asel"r %ra$ili 0 primul a"utor consta in imobilizarea capului fracturat ca la

fractura de coloana vertebrala. Se aplica eventual punga ce gheata pe crestetul capului.

 

=