masurarea presiunii arteriale

3
PRESIUNEA ARTERIALĂ Presiunea arterială (PA) reprezintă forţa exercitată de sângele circulant pe unitatea de suprafaţă a peretelui vascular. Valoarea de referinţă este presiunea atmosferică. De aceea, pentru arterele superficiale (ex. brahială), presiunea arterială reprezintă în valoare absolută, diferenţa de presiune transmurală. Aceasta este echilibrată de tensiunea care ia naştere în peretele vascular, relaţia dintre ele fiind descrisă de legea lui Lapalce. Incorect, termenul de tensiune arterială este folosit adesea cu sensul de presiune arterială. PARAMETRII PRESIUNII ARTERIALE PA sistolică (maximă) este cea mai mare valoare în cadrul unui ciclu cardiac, corespunzând sistolei ventriculare. Depinde de forţa de contracţie şi volumul bătaie al vetriculului stâng. Valoarea normală: 100-140 mm Hg. PA diastolică (minimă) este cea mai mică valoare în cadrul unui ciclu cardiac, corespunzând sfârşitului diastolei ventriculare. Depinde de rezistenţa periferică opusă de sistemul arterial. Valoarea normală: 60-90 mm Hg. PA medie (efectivă) înlocuieşte valorile instantanee (sistolică şi diastolică) cu o valoare unică, la care s-ar realiza acelaşi debit circulator în condiţiile în care curgerea ar fi continuă şi nu pulsatilă. PA diferenţială (presiunea pulsului) dată de diferenţa dintre PA sistolică şi PA diastolică. Modificările ei caracterizează 2 tipuri de curbe presionale: divergentă: creşte PA sistolică, scade PA diastolică. convergetă: scade PA sistolică, creşte PA diastolică. Hipertensiunea arterială (HTA) este definită de creşterea persistentă a valorilor presionale, peste 160 mm Hg PA sistolică şi 95 mm Hg PA diastolică, indiferent de vârstă. Valori persistente între 140-160 mm Hg PA sistolică şi 90-95 mm Hg PA diastolică, caracterizează "hipertensiunea de graniţă". METODE DE MĂSURARE A PRESIUNII ARTERIALE

description

cum masuram TA

Transcript of masurarea presiunii arteriale

PRESIUNEA ARTERIAL

PRESIUNEA ARTERIALPresiunea arterial (PA) reprezint fora exercitat de sngele circulant pe unitatea de suprafa a peretelui vascular.

Valoarea de referin este presiunea atmosferic. De aceea, pentru arterele superficiale (ex. brahial), presiunea arterial reprezint n valoare absolut, diferena de presiune transmural. Aceasta este echilibrat de tensiunea care ia natere n peretele vascular, relaia dintre ele fiind descris de legea lui Lapalce. Incorect, termenul de tensiune arterial este folosit adesea cu sensul de presiune arterial.

PARAMETRII PRESIUNII ARTERIALE PA sistolic (maxim) este cea mai mare valoare n cadrul unui ciclu cardiac, corespunznd sistolei ventriculare. Depinde de fora de contracie i volumul btaie al vetriculului stng. Valoarea normal: 100-140 mm Hg. PA diastolic (minim) este cea mai mic valoare n cadrul unui ciclu cardiac, corespunznd sfritului diastolei ventriculare. Depinde de rezistena periferic opus de sistemul arterial. Valoarea normal: 60-90 mm Hg. PA medie (efectiv) nlocuiete valorile instantanee (sistolic i diastolic) cu o valoare unic, la care s-ar realiza acelai debit circulator n condiiile n care curgerea ar fi continu i nu pulsatil.

PA diferenial (presiunea pulsului) dat de diferena dintre PA sistolic i PA diastolic. Modificrile ei caracterizeaz 2 tipuri de curbe presionale:

divergent: crete PA sistolic, scade PA diastolic.

converget: scade PA sistolic, crete PA diastolic.

Hipertensiunea arterial (HTA) este definit de creterea persistent a valorilor presionale, peste 160 mm Hg PA sistolic i 95 mm Hg PA diastolic, indiferent de vrst. Valori persistente ntre 140-160 mm Hg PA sistolic i 90-95 mm Hg PA diastolic, caracterizeaz "hipertensiunea de grani".

METODE DE MSURARE A PRESIUNII ARTERIALE Metode directe (sngernde) realizate prin introducerea unui cateter n arter i conectarea lui la un sistem de msurare i nregistrare a presiunii.

Metode indirecte (nesngernde), bazate pe principiul comprimrii unei artere mari cu ajutorul unei manete pneumatice n care se realizeaz o presiune msurabil .Valorile presiunii intraarteriale se apreciaz prin diverse metode, comparativ cu presiunea cunoscut din manet.

Metoda palpatorie (Riva Rocci) msoar numai presiunea sistolic, prin perceperea primei pulsaii a arterei radiale la decomprimarea lent a manetei aplicate n jurul braului.

Metoda ascultatorie (Korotkow) prin perceperea cu stetoscopul plasat n plica cotului a zgomotelor care apar la decomprimarea lent a manetei, datorit circulaiei turbulente. Tehnica de msurare este urmtoarea: - se aplic maneta aparatului n jurul braului, astfel ca marginea ei inferioar s se plaseze la 2-3 cm deasupra plicii cotului. Limea manetei trebuie s fie de cel puin 12 cm i ea nu trebuie aplicat peste lenjerie;

- se repereaz prin palparea artera humeral n plica cotului, loc n care se aplic stetoscopul (nu sub maneta tensiometrului);

- prin pompare cu para de cauciuc, se ridic presiunea din manet, cu 30-40 mm Hg peste cea la care dispare pulsul radial;

- se decomprim manonul lent i progresiv prin deschiderea supapei. Momentul n care se aude n stetoscop primul zgomot marcheaz presiunea sistolic; momentul n care zgomotele nu se mai aud marcheaz presiunea diastolic.

Msurarea PA se face att n clino- ct i n ortostatism, la ambele brae, repetat de 2-3 ori, pentru nlturarea erorilor date de reactivitatea vasomotorie datorat anxietii.

Metoda oscilometric apreciaz PA prin nregistrarea vibraiilor pereilor unei artere comprimate de un manon pneumatic, la trecerea sngelui. Se utilizeaz oscilometrul Pachon.

Tehnica de msurare este urmtoarea: - maneta oscilometrului se aplic n jurul segmentului de membru studiat. - se ridic presiunea din manet, la o valoare care depete cu 10-20 mm Hg presiunea arterial sistolic. - se decomprim lent, urmrind oscilaiile acului, care devin din ce n ce mai ample, pn ce ating un maxim, care reprezint indicele oscilometric; n continuare, amplitudinea lor scade, pn la totala dispariie. Debutul oscilaiilor corespunde presiunii arteriale sistolice, amplitudinea lor maxim, presiunii arteriale medii, iar dispariia lor presiunii arteriale diastolice.

Valorile normale ale indicelui oscilometric sunt:

- la nivelul coapsei 5

- n 1/3 superioar a gambei 3

- n 1/3 inferioar a gambei 2

- la nivelul braului 3