Masurarea Lungimiilor Prin Metode de Masurare Absolute

8
MASURAREA LUNGIMILOR PRIN METODE DE MASURARE ABSOLUTE 1.1. Notiuni de baza Masurarea reprezinta operatia experimentala prin care se determina valoarea unei marimi date in raport cu unitatea o marime loata ca baza . Controlul cuprinde pe langa operatia de masurare si pe cea de comparare a valorii masurate cu valorile limita admisibile . Motodele de masurare pot fi clasificate dupa diferite criterii, cele mai importante fiind precizia de masurare si modul de obtinere a valorii numerice a marimii care se masoara. Dup precizia de masuara se disting : - metode do laborator, care tin cont de erorile de masurare - metode tohnice sau de atelier , la care rezultatele masurarii sunt valorile indicate de aparat Dup modul de obtinere a valorii numerice,metodele se impart in metode didactice si metode indirecte . Metodele directe., caracterizate prin determinarea directa a marimii cautate cuprind metoda evaluarii directe sic ea diferentiala . Metoda evaluarii directe denumit si absoluta este metoda in care intreaga marime masurata se eva1ueaza cu ajutorul mijloacelor de masurat Metoda indirecta de masurare stabileste marimea cautata sau abaterile de la aceasta dupa rezultatele masurarii altor marimi , aflate intr-o relatie de dependenta cu marimea cautata Mijloacole de masuratre care permit utilizarea metodei absolute de masurare sunt : calele plan—paralele, calele de interstitiil, riglele gradate, sublerele, micrometrele, microscoapele de atelier

Transcript of Masurarea Lungimiilor Prin Metode de Masurare Absolute

Page 1: Masurarea Lungimiilor Prin Metode de Masurare Absolute

MASURAREA LUNGIMILOR PRIN METODE DE MASURARE ABSOLUTE

1.1. Notiuni de baza

Masurarea reprezinta operatia experimentala prin care se determina valoarea unei marimi date in raport cu unitatea o marime loata ca baza .

Controlul cuprinde pe langa operatia de masurare si pe cea de comparare a valorii masurate cu valorile limita admisibile .

Motodele de masurare pot fi clasificate dupa diferite criterii, cele mai importante fiind precizia de masurare si modul de obtinere a valorii numerice a marimii care se masoara.

Dup precizia de masuara se disting :

- metode do laborator, care tin cont de erorile de masurare

- metode tohnice sau de atelier , la care rezultatele masurarii sunt valorile indicate de aparat

Dup modul de obtinere a valorii numerice,metodele se impart in metode didactice si metode indirecte .

Metodele directe., caracterizate prin determinarea directa a marimii cautate cuprind metoda evaluarii directe sic ea diferentiala .

Metoda evaluarii directe denumit si absoluta este metoda in care intreaga marime masurata se eva1ueaza cu ajutorul mijloacelor de masurat

Metoda indirecta de masurare stabileste marimea cautata sau abaterile de la aceasta dupa rezultatele masurarii altor marimi , aflate intr-o relatie de dependenta cu marimea cautata

Mijloacole de masuratre care permit utilizarea metodei absolute de masurare sunt :

calele plan—paralele, calele de interstitiil, riglele gradate, sublerele, micrometrele, microscoapele de atelier si universale , aparstul Abbe si masinile da masurat lungimi .

Calibrele limitative sunt mijloace speciale de masurare fara scara gradata , destinate sa limiteze abaterile dimensionale , de forma si de pozitie relativa a pieselor in productia de serie mare si masa .

• Calibrele nu determinà valoarea numerica a marimii masurate si nici abaterile.efective ale dimensiunilor , dar stabilesc daca aceasta se incadreaza intre limitele prescrise .

Dupa caracteristicile constructive, calibrele se impart in : rigide , reglabile, limitative unilateral, limitative bilateral.

Dupa destinatie, calibrele se clasifica in calibre de lucru, pentru controlul pieselor de la locul de munca ,calibre de control final, pentru controlul la nivelul sectiei de fabricatie , calibre de receptie, pentru oontrolul efectuat de beneficiar, si contracalibre, pentru oontrolul calibrelor de lucru si receptie .

In functie de numarul de parametrii care se controleaza simultan , se deosebesc : calibre pentru controlul dimensiunilor pe elemente, Intalnite la controlul pieselor cilindrice netede, a adincimilor, a distantei dintre axe si calibre complexe, pentru oontrolul conicitatii pieselor conice, a pieselor fileetate sau a celor cu caneluri .

Page 2: Masurarea Lungimiilor Prin Metode de Masurare Absolute

1.2. Mijloace de masurare folosite

1.2.1. Cele plan-paralele

Calele plan-paralele sunt masuri terminale, lungimea nominal fiind egala cu distanta dintre euprafetele de masurare inscrisa fie pe una din suprafetele de masurare cand ln<5,5 mm, fie pe una din suprafete laterale cand ln>5,5 mm

Calele plan-paralele selivreaza in truse, o trusa fiind dotata cu cateva serii de cale si patru cale de protectie care se aseza la capetele blocului format pentru a proteja calele de baza .

Blocul de cale trebuiesa contina un numar minim de cale alese succesiv, n functie de ultima zecimala

In vederea lärgirii domeniulul de utilizare. a calelor se folosesc truse cu accecorii, care dau posibilitatea formarii unor dispozitive simple pentru controlul dimensiunilor interioare pentru trasarea cercurilor sau a linilor paralele

1.2.2. Instrumente de masurare cu scara gradate si vernier

In aceasta grupa de instrumente se incadreaza sublerul de exterior si interior, sublerul de adincime si sublerul. de trasaj. Indiferent.de tipul si forma lui, sublerul este compus dintr-o rigla gradate 1, un cursor cu vernier 2 si un dispozitiv 3 de avans fin al cursorului Rigla si cursorul sint prevazute cu oiocuri de masurare care permit atit masurari exterioare cit si interioare.. Adincimile se masoara cu ajutorul tijei 4.

Vernierul este o scara gradeta suplimentara cu ajutorul careia se mareste precizia de citire a fractiuniilor de diviziune de pe scara gradate a riglei .

Page 3: Masurarea Lungimiilor Prin Metode de Masurare Absolute

1.2.3. Aparate de masurare cu surub micrometric

Denumite si micrometer , aceste aparate transforma deplasariile unghiulare in deplasari liniare cu ajutorul unui mecanism surub-piulita .

Micrometrul de exterior , utilizat la masurarea dimensiunilor exterioare, este format din potcoava 1, nicovala 2, tija micrometrica 3 , elemental de blocare 4, bucsa 5, tamburul gradat 6 si dispozitivul 7 pentru limitarea fortei de masurare .

Pe bucsa 5 este trasata o scara gradata din 0,5 in 0,5 mn, alternativ de-o parte si de alta a unei linii orizontale, iar pe marginea zonel conice a tamburului 6 sunt trasate 50 de diviziuni, care formeaza secara gradata circulara .

Micrometrele de exterior, cu valoarea diviziunilor de 0,01 mm se executa in doua trepte de precizie, 1 si 2. In functie de limita superioara de masurare se disting doua grupe de masurare de tip usor si de tip greu. Cele de tip usor au domeniile de masurare de 25 mm, cu limitele 0—25 mm; 25—50mm si asa mai departe pana la 175—200 mm.

Micrometrul. de interior este executat in mai multe variante constructive cele mai utilizate fiind : tip vergea, cu falci si cu bacuri autocentrante.

Micrometrul de tip vergea se utilizeaza la masurarea alezajelor si se compune din surubul micrometric metric 1, tamburul gradat 2 strans cu piu1ita 3 de

Page 4: Masurarea Lungimiilor Prin Metode de Masurare Absolute

partea cilindrica a surubului micrometric, bucsa filetata 4, tija fixa 5, surubul de blocare 6 si bucsa gradata 7.

Surubul micrometric are pasul de 0,5 si o cursa de 13 mm. Se construiesc micrometre de interior ce au limita interioara de masurare de 30,35si40 .

Micrometre de interior cu falci este prevazuta cu 2 falci , avand dimensiuniile b=5mm,pentru limitele de masurare 5…30mm , si b=10,pentru limitele de masurare25…50 si 30…55mm .

Micrometre cu parghie este asemanator cu micrometrul de exterior , valoarea diviziunii

pe scara circu1ara a tamburului gradat 1 fiind de 0,01 mm iar pe scara gradata 2 , 0,002 mm.

Limitele de masurare ale aparatului sunt 0 ... 25 si 25 ... 30 mm .

1.2.4. Aparate si masini optico-mecanice pentru masurari absolute

Aparatul vertical Abbe se foloseste pentru masurarea dimensiunilor exterioare,

Aparatul se compune din palpatorul schimbabil 1, tija palpatoare 2, sistemul optic 3, amortizorul cu ulei 4, oontragreutatile 5 care asigura forta de masurare ,banda de otel 6, tamburul 7, rola 8, firul 9 la capatul careia se afla elementul 10 utilizat in ridicarea tijei palpatoare, surubul micrometric 11 care deplaseaza suportul 12 al capului de masurare in raport cu scara 13 gradata in mm, roata dintata conica 14 actionata de roata 15 prin intermediul pinionului 16, discul transparent 17 pe care este trasata o spirala arhimedica dubla cu pasul p=0,1 mm si pe care este gravata scara micronilor, placa transparenta 18 pe care ente trasata scara zecimilor de milimetru si indicele micronilor. Citirile se efectueaza cu ajutorul ocularuiui 19, in care se observa cele trei scari suprapuse,.

Masina de masurat lungimi este utilizata in masurarea cu precizie ridicata a dinensiunilor exterioare mare, vu valori panä la 6000 mm Schema unei masini tip Zeiss, avand domeniul. de masurare 0 ... 500 mm

Masina cuprinde ca element de baza. batiul 1, pe care sunt montate masa de masurare 2, sistemul de mesa 3 ce sustine piesa masurata si pinola 4.

Masa de masurare 2 se compune din corpul acestuia , in care este montat optimetrul 5 si microscopul de citire 6. Deplasarea rapida a mesei se realizeaza cu un mecanism pinion-

Page 5: Masurarea Lungimiilor Prin Metode de Masurare Absolute

cremaliera iar cea fina, cu ajutorul surubului micrometrtc 7. In pinola 2 se afla tija 8 a pinolel sitemul de reglare al pozitiei palpatorulul.

Sistemul optic al masinii este format din sursa de lumina 9, condensatorul 10 , marca de sticla 11 , prisma cu reflexe totala 12 , obiectivele 13 si 14 , prisma 15 , placa de sticla 16 simicroscopil 6 .

1.2.5. Calibre limitative

Au diverse forme constructive , functia de marime si precitzia pieselor care se verifica , de productivitatea ceruta la control si alti factori.

Calibrul plan bilateral cu limitele ,,trece” si ,,nu trece” se foloseste la controlul pieselor tip arbore , cu dimenisuni pana la 80mm, asigurand un control mai rapid ca cel otinut cu primul tip de calibru . Pentru dimenisiuni pana la 300mm se utilizeaza caliber potcoava unilateral “trece” si “ nu trece” .

La dimenisuni mai mari ale pieselor controlate se folosesc caliber care au corpul obtinut prin turnare iar partea active , formata din pastille schimbabile sau din corpuri cilindrice .

Page 6: Masurarea Lungimiilor Prin Metode de Masurare Absolute