Măsurarea Căldurii Cedate de Către Corpuril

8/17/2019 Măsurarea Căldurii Cedate de Către Corpuril

1/10

MĂSURAREA CĂLDURII CEDATE DE CĂTRE CORPURILE DE ILUMINAT CU LED-

URI I EFECTUL ACESTORA ASUPRA INSTALA IILOR DE VENTILARE-Ș ȚCLIMATIZARE (STUDIU DE CAZ)

ABSTRACT

Trendul în momentul actual este de a reduce consumurile energetice ale clădirilor cât mai mult posibil. Acest lucru se poate face în multe feluri, printre care se enumeră i scăderea necesarului de răcire pe timpșde vară a incintelor. Unul dintre elementele care contribuie la cre terea sarcinii de răcire este căldurașdegajată de către corpurile de iluminat. În această lucrare se analizează procentul din energia electricăabsorbită i degajată sub formă de căldură de către corpurile de iluminat cu L!"uri precum i impactul ș șasupra economiei de energie pe care îl are înlocuirea corpurilor de iluminat flourescente cu alteleec#ivalente dotate cu L!"uri, cu referire la o situa ie concretă $amfiteatru%.ț

1


2/10

1. INTRODUCERE

Sistemele HVAC (Heating, Ventilation and Air Conditioning s!nt "ele mai mari "ons!matoare deenergie dintre toate sistemele "are deser#es" o "onstr!" ie. Rol!l a"estora este de a reali$a %arametrii deț"on&ort termi" interior s%e"i&i"i a"ti#it' ii din $ona %e "are o deser#es".ț

A#nd o %ondere mare )n *ilan !l energeti" al !nei "onstr!" ii, se dore te "a a"este e"+i%amente s'ț ț șai*' o e&i"ien ' "t mai ridi"at', ast&el )n"t s' reali$e$e %arametrii dori i "! !n "ons!m "t mai red!s deț țenergie. arametrii interiori %e "are )i reglea$' a"este sisteme s!nt- tem%erat!ra, !miditatea i #ite$a aer!l!ișla ni#el!l $onei o"!%ate de oameni, "onsiderat' )n &!n" ie de ti%!l a"ti#it' ii des&' !rate. Din %!n"t de #edereț ț șenergeti", reglarea tem%erat!rii interioare i %'strarea a"esteia la !n ni#el "onstant im%li"' "ele mai mariș"ons!m!ri energeti"e.

Ori"e "al"!l de %roie"tare a !n!i sistem HVAC %orne te de la sta*ilirea ne"esar!l!i de &rig %e "areștre*!ie s'l asig!re %e tim% de #ar' i a ne"esar!l!i de "'ld!r' %e tim% de iarn', a"esta tre*!ind s' a"o%ereșsar"ina termi"' a s%a i!l!i %e "are )l deser#e te.ț ș

Din %!n"t de #edere al &l!/!l!i termi" "e tre*!ie reali$at de "'tre sistem!l HVAC, %entr! $ona"limateri"' )n "are se a&l' Romnia, ne"esar!l de energie %entr! r'"ire %e %erioada se$on!l!i "ald estea%ro/imati# d!*l! &a ' de ne"esar!l de "'ld!r' "e tre*!ie asig!rat %e tim% de iarn'. Ne"esar!l de &rig esteț

&oarte mare &a ' de "el de "'ld!r' mai ales la s%a iile "! aglomer'ri mari de %ersoane, !nde sistem!l HVACț țtre*!ie s' a"o%ere i dega0'rile mari de "'ld!r' de la %ersoane, %e "nd, %e tim% de iarn', datorit' dega0'rilor șde "'ld!r' de la o"!%an i, sar"ina termi"' "e tre*!ie reali$at' s"ade.ț

Un alt &a"tor "are intr' )n dis"! ie )n %roie"tarea !n!i sistem HVAC este dega0area de "'ld!r' de laț"or%!rile de il!minat, "are la s%a iile mari, %re"!m "entre "omer"iale, am&iteatre, s'li de s%ort, s'li deț"on&erin ', et"., a! o %ondere im%ortant'. A"este dega0'ri de "'ld!r' datorate il!minat!l!i interior "res"țsemni&i"ati# %!terea instalat' a sistem!l!i HVAC. Con&orm ta*el!l!i din ane/a n!m'r!l 2 a Normati#!l!i

%entr! %roie"tarea, e/e"!tarea i e/%loatarea instala iilor de #entilare i "limati$are, indi"ati# I3414, %entr!ș ț șa reali$a !n ni#el de il!minat de 344 l!/, se "onsider' %entr! "al"!l o #aloare %rin li%s' a %!terii s%e"i&i"e ainstala iei de il!minat de 1 56m. Dar, din "ei 1 56m %!tere instalat' a il!minat!l!i, doar o mi"' %arte sețtrans&orm' )n &l!/ l!minos, rest!l re$!ltnd )n dega0'ri de "'ld!r'.

7n &!n" ie de ti%!l a"estora, "or%!rile de il!minat dega0ea$' s!* &orm' de "'ld!r' o mare %arte dinț

energia ele"tri"' %e "are o "ons!m', "ele mai nee&i"iente din a"est %!n"t de #edere &iind l'm%ile "!in"andes"en ', iar "el mai e&i"iente &iind l'm%ile "! 8ED!ri (8ig+tEmitting Diode.ț

. SCOU8 8UCR9RII

S"o%!l l!"r'rii este a"ela de a determina "antitatea de "'ld!r' dega0at' )n tim%!l &!n" ion'rii !n!iț"or% de il!minat "! 8ED!ri. Alt&el s%!s, "t la s!t' din energia ele"tri"' "ons!mat' se dega0ea$' s!* &orm'de "'ld!r'.

Este ne"esar a se "!noa te a"east' #aloare %entr! a reali$a !n st!di! "om%arati# %entr! A!laș:a"!lt' ii de Instala ii din Uni#ersitatea Te+ni"' din Cl!0Na%o"a, !nde "or%!rile de il!minat "! l'm%iț ț&lo!res"ente ti% E8BA :IRI4;ACRU? V OA8 8ED ;3348@6=


3/10

7n "a$!l !nei l'm%i "! o %!tere nominal' de 144 5, energia ele"tri"' este "on#ertit' )n totalitate )n"'ld!r' i &l!/ l!minos, "ele do!' &orme "!m!lnd )m%re!n' "ei 144 5 ini iali.ș ț

Unele l'm%i s!nt mai e&i"iente de"t altele )n %rod!"erea l!minii, alt&el s%!s, !n %ro"ent mai maredin energia ele"tri"' "ons!mat' este trans&ormat' )n &l!/ l!minos i !n %ro"ent mai mi" se %ierde %rinșdega0are de "'ld!r'. S%re e/em%l!, o lam%' "! in"andes"en ' este e/trem de ine&i"ient'. 7n "a$!l !ndei l'm%iț"! in"andes"en ' "! o %!tere de 144 5, doar = din a"easta este trans&ormat' )n &l!/ l!minos, )n alteț"!#inte se %rod!" )ntre i = 5 de energie l!minoas' i %n' la = 5 de "'ld!r'. E&i"ien a !nei l'm%i "!ș ș ț+alogen este "e#a mai ridi"at', %e "nd e&i"ien a !nei l'm%i &lo!res"ente este de a%ro/imati# 4 .ț

Se %!ne %ro*lema determin'rii %e "ale e/%erimental' a "'ld!rii "edate de "'tre "or%!rile de il!minat.A"easta sar %!tea reali$a )n do!a &el!ri, &ie m's!rnd &l!/!l l!minos "edat de lam%', rest!l re$!ltnd a &i"'ld!r', &ie m's!rnd "'ld!ra "edat' de lam%', rest!l re$!ltnd a &i energie l!minoas'.

ro*lemati"a m's!r'rii "'ld!rii "edate este !na deli"at'. C'ld!ra este o m'rime de trans&ormare sa!de %ro"es. e lng' starea ini ial' i &inal', ea de%inde de )ntreaga e#ol! ie a sistem!l!i )ntre "ele do!' st'riț ș ț"onsiderate. S%ere deose*ire de energia sistem!l!i, "are este o m'rime sa! &!n" ie de stare, "'ld!ra n! este oț&!n" ie de stare sa! o energie %ro%ri!$is'. Ca i %ro"es se %ot distinge do!' mod!ri di&erite de trans&er aț șenergiei )ntre sistem i medi!l e/tern. @'rimea lor re%re$int' m's!ra energiei s"+im*ate )ntre sistem iș șmedi!l e/tern %rin e&e"t termi". E/isten a lor "a i stare este stri"t limitat' la d!rata %ro"es!l!i termodinami",ț ș

)n tim% "e energia, "a i "om%onent' a materiei, are o d!rat' nelimitat'.șA adar, %entr! a %!tea determina "t mai e/a"t "'ld!ra "edat' de "'tre !n "or%, tre*!ie "onsiderat !nșsistem termodinami" )n"+is, &'r' trans&er de mas' "! e/terior!l. C!nos"nd!se m'rimile de stare intensi#e,ini iale, "are n! de%ind de mas', i "ele reali$ate )n !rma %ro"es!l!i termodinami", se #a %!tea &a"e o anali$'ț șa trans&orm'rilor de stare "e a! a#!t lo", )n &inal determinnd!se &l!/!l energeti" trans&erat sistem!l!itermodinami" "onsidera )n"+is ini ial.ț

ra"ti", )n "a$!l )n "are se dore te m's!rarea "'ld!rii "edate de "'tre !n "or% de il!minat, se #aș"onsidera o "amer' adia*ati"' etan '. Etan eitatea a"esteia este "ara"teristi"a "ea mai im%ortant', deoare"eș șdoar in a"est &el sistem!l termodinami" )n"+is n! #a a#ea trans&er de mas' "! e/terior!l, ast&el #ol!m!l deaer #a &i a"ela i att la )n"e%!t!l, "t i la &inele e/%eriment!l!i. Ne%'strnd!se !n #ol!m "onstant, #a e/istaș ș!n trans&er de mas' )ntre sistem!l termodinami" i e/terior, &a%t "e #a in&l!en a %arametrii intensi#i m's!ra iș ț țla &inal. Ast&el, )n !rma %ro"es!l!i #or #aria tem%erat!ra i %resi!nea. Energia trans&ormat' )n "'ld!r',ș

trans&erat' sistem!l!i %rin &!n" ionarea l'm%ii %e %ar"!rs!l %ro"es!l!i, se %oate "!anti&i"a "a &iind %rod!s!lțdintre masa sistem!l!i, "'ld!ra sa s%e"i&i"' la #ol!m "onstant i #aria ia de tem%erat!r'. entr! a determinaș ț&l!/!l energeti" se &a"e ra%ort!l dintre "antitatea de energie s!* &orm' de "'ld!r' trans&erat' i d!rataș

%ro"es!l!i termodinami".ro*lema "are se %!ne este mod!l )n "are se determin' %arametrii &inali. arametrii ini iali se %otț

m's!ra "! ! !rin ', ei &iind tem%erat!ra i %resi!nea medi!l!i am*iant, dar mod!l )n "are se #or m's!raș ț șa"e tia %e %ar"!rs!l %ro"es!l!i termodinami" i la &inele a"est!ia #a a#ea o in&l!en ' "o#r itoare as!%raș ș ț șre$!ltat!l!i "e se #a o* ine.ț

@ai tre*!ie in!t "ont de )n"' doi &a"tori, i an!me de iner ia termi"' a "or%!l!i de il!minat i deț ș ț ș"om%onenta UV a l!minii, "are e/ist' la !nele l'm%i. 7n "a$!l a*sor* iei a"esteia de "'tre %ere ii sistem!l!i,ț ț#a &i trans&erat' aer!l!i interior tot s!* &orm' de "'ld!r', in&l!en nd re$!ltat!l. A adar se im%!ne "aț șs!%ra&a a interioar' s' &ie !na re&le"tant', ast&el )n"t s' n! %ermit' a*sor* ia "om%onentei UV a l!minii,ț ț

&'"nd "a a"easta s' se re&le"te la nes&r it. @ai m!lt, n! )n moment!l o%ririi aliment'rii "! energie ele"tri"'șa l'm%ii se #a &a"e "itirea %arametrilor &inali, "i la !n inter#al de tim% d!%' a"easta, %ermi nd ast&elțe&e"t!area trans&er!l!i termi" "'tre aer, datorit' iner iei material!l!i din "are e "on&e" ionat "or%!l deț țil!minat. 7n "a$!l l'm%ilor "! 8ed!ri, "om%onenta UV este 4, a a "' s!%ra&a a interioar' a sistem!l!i n!ș țtre*!ie nea%'rat s' &ie re&le"tant'.

@'s!rarea dire"t' a #aria iei tem%erat!rii #a d!"e la !n re$!ltat "t mai a%ro%iat de realitate doar )nț"a$!l )n "are a"este m's!r'tori se reali$ea$' sim!ltan sa! )n a"elea i "ondi ii la inter#ale di&erite de tim%,ș ț)ntr!n n!m'r "t mai mare de %!n"te din interior!l sistem!l!i. Tem%erat!ra #a &i mai ridi"at' )n $ona l'm%iidatorit' trans&er!l!i termi" mai intens din a"ea $on', i mai s"'$!t' la o an!mit' distan ' de a"easta datorit'ș ținer iei termi"e a aer!l!i. De asemenea, datorit' strati&i"'rii termi"e a aer!l!i din interior!l in"intei,țtem%erat!rile la %artea s!%erioar' a in"intei #or &i "e#a mai mari de"t la %artea in&erioar'.

Toate materialele "!nos" o dilatare termi"' odat' "! "re terea tem%erat!rii sa! energiei interne așa"estora, e/"e% ie &'"nd a%a )ntre 4 i < C. 7n "a$!l ga$elor i li"+idelor, e/%ansi!nea sa! "re tereaț ș ș ș#ol!m!l!i se "!anti&i"' %rintr!n "oe&i"ient de e/%ansi!ne, "on&orm rela iei n!m'r!l 1.ț

V → V +∆V =(1+ βV ) cândT →T +1 K (1)

;


4/10

7n 14, Amontons a des"o%erit o "re tere liniar' a %resi!nii aer!l!i &!n" ie de "re terea tem%erat!rii.ș ț ș@ai m!lt de"t att sa remar"at "! tim%!l "' a"eea i #aria ie liniar' e/ist' %entr! ori"e ga$.ș ț

Con&orm legii trans&orm'rii de stare i$o"ore a ga$!l!i %er&e"t (8egea l!i C+arles, #ol!m!l i masașse "onsider' "onstante "on&orm rela iei .ț

pV =mRT , V =ct → p

T

=ct → p

1

T 1=

p2

T 2(2)

@'s!rnd %resi!nea ini ial' i &inal' a aer!l!i din sistem!l termodinami", "are #a &i a"eea i )n ori"eț ș ș %!n"t a a"est!ia se #a %!tea determina i tem%erat!ra medie a a"est!ia, ast&el &l!/!l de "'ld!r' se #a %!teaș"al"!la "! rela ia ;.ț

Q12=m∙ cv ∙ (T 2−T 1 )(3)

Unde- m masa aer!l!i "al"!lat' "a i %rod!s )ntre densitatea i #ol!m!l a"est!ia la "ondi iile din $ona )nș ș ț"are se &a"e m's!r'toarea FGg

C# "'ld!ra s%e"i&i"' a aer!l!i la #ol!m "onstant FJ6GgKT1, T tem%erat!ra ini ial' i &inal' a aer!l!i ț ș FK

entr! !n "al"!l sim%li&i"at se "onsider' aer!l "a &iind ga$ ideal, a"esta "om%ortnd!se )n "ondi iițnormale similar a"est!ia.entr! e/em%li&i"are se "onsider' !rm'toarele "ondi ii-ț8o"alitatea Cl!0Na%o"a, T1L;,13 K, %1L44 a Maer L1, Gg6m;, "# aer L=;=, J6GgKO "!tie adia*ati"' etan ' "! VL1 mș ;Re$!lt' o mas' de aer mL1, GgSe "onsider' o #aria iei a tem%erat!rii T "! 1 K, re$!ltnd Tț L


5/10

entr! a determina %ierderile de "'ld!r' sa "onstr!it o "!tie adia*at', din %olistiren e/%andat "! ogrosime de 14 "m. 7n a"east' "!tie sa am%lasat "or%!l de il!minat, !rmnd "a )n "!tia in"+is' s' &ie %!s )n&!n" ionare i s' se m'soare tem%erat!ra i !miditatea )n %!n"te am%lasate !ni&orm %e !n!l dintre %ere iiț ș ș țin"intei.

3. @OD DE CA8CU8

Varia ia tem%erat!rii )n &ie"are %!n"t se #a )nregistra %entr! o %erioad' de &!n" ionare de 4 deț țmin!te, ast&el )n"t, %ornind de la tem%erat!ra ini ial' i "ea &inal' la s&r it!l inter#al!l!i de &!n" ionare, seț ș ș ț#a determina "'ld!ra "edat' aer!l!i, "'ld!ra )nmaga$inat' )n masa %olistiren!l!i i "'ld!ra transmis' )nșe/terior %rin %ere ii in"intei.ț

:ig!ra E&e"t!area m's!r'torilor )n %!n"t!l < de %e %eretele in"intei adia*ate

entr! a m's!ra tem%erat!ra i !miditatea se &olose te !n a%arat de m's!r' model 1


6/10

/ "on in!t!l de a%' medi! din aer!l !med FGg6GgțMmedie densitatea medie a aer!l!i FGg6m;

Con in!t!l de a%' medi! din aer!l !med se o* ine "a medie aritmeti"' )ntre "on in!t!l de a%' din aer ț ț țla )n"e%!t!l m's!r'torilor, determinat )n &!n" ie de Tț 1 i Qș 1 (!miditatea relati#' a aer!l!i )nregistrat' la)n"e%!t!l m's!r'torii i de Tș i Qș (!miditatea relati#' a aer!l!i )nregistrat' la &inal!l m's!r'torii.Densitatea medie a aer!l!i se determin' d!%' !rm'toarea rela iile de "al"!l n!m'r!l 2 i ț ș

ρmedie= ρ

1+ ρ

2

2(6)

ρ1= ρ

0∙

T 0

T 1∙

p1

p0și ρ

2= ρ

0∙

T 0

T 2∙

p2

p0(7)

Unde- T4L;,13 K %4L24 mmHg %1L% %resi!nea atmos&eri"' )n moment!l e&e"t!'rii m's!r'torilor FmmHg

entr! determinarea %!terii termi"e transmise de "or%!l de il!minat aer!l!i se &olose te rela ia n!m'r!l =.ș ț

Paer=Qaer∆ t (8)

Unde- aer %!terea termi"' transmis' aer!l!i !med din interior!l "!tiei de "'tre "or%!l de il!minat FG5t tim%!l de e&e"t!are a m's!r'torilor Fs

&uterea termică cedată mediului ambiant prin pere ii cutiei adiabateț !terea termi"' "edat' medi!l!i am*iant %rin %ere ii "!tiei adia*ate se "al"!lea$' "! rela ia .ț ț

P pereți= K ∙ S ∙ ∆ T (9)Unde- %ere iț %!terea termi"' "edat' medi!l!i am*iant %rin %ere ii "!tiei adia*ate F5ț

K "oe&i"ient!l glo*al de trans&er termi" al "!tiei adia*ate F56mKS s!%ra&a a de trans&er termi" a "!tiei adia*ate Fmț T #aria ia de tem%erat!r' "are se "al"!lea$' "a di&eren ' )ntre tem%erat!ra medie interioar' iț ț ș

tem%erat!ra e/terioar' a medi!l!i am*iant "are se "onsider' a &i tem%erat!ra ini ial' la )n"e%!t!lțm's!r'torilor FK

Varia ia de tem%erat!r' T se "al"!lea$' d!%' !rm'toarea rela ia 14.ț ț

∆ T =T

1+T

2

2−T

1(10)

Coe&i"ient!l glo*al de trans&er termi", K, se "al"!lea$' "! rela ia 11.ț

K = 1

1

1

+ ! peretecutie

" peretecutie

+ 1

2

(11)

Unde- 1L "oe&i"ient!l de "on#e" ie nat!ral' a aer!l!i din interior!l i e/terior!l "!tiei "ele do!' #aloriț șse "onsider' a &i a%ro/imati# egale a#nd o #aloare de 3,< 56mK

%erete "!tie "ond!"ti#itatea termi"' a %eretel!i "!tiei adia*ate F56mK %erete "!tie grosimea %eretel!i "!tiei adia*ate Fm

&uterea termică acumulată în corpul cutiei adiabateentr! "al"!l!l %!terii termi"e a"!m!lat' )n "or%!l "!tiei adia*ate se !tili$ea$' rela ia de "al"!l n!m'r!l 1.ț

Pacumu#at$=Qacumu#at$

∆ t (12)

Unde- a"!m!lat' %!terea a"!m!lat' )n "or%!l "!tiei adia*ate FG5a"!m!lat' "antitatea de "'ld!r' a"!m!lat' )n "or%!l "!tiei adia*ate FGJ

Cantitatea de "'ld!r' a"!m!lat' )n masa "!tiei adia*ate se "al"!lea$' "! rela ia 1;.ț

2


7/10

Qacumu#at$=mcutie∙ ccutie ∙ (T %ina#−T 1 )(13)Unde- m"!tie masa "!tiei adia*ate FGg

""!tie "'ld!ra s%e"i&i"' a material!l!i din "are este "onstr!it' "!tia adia*at' FGJ6GgKT&inal tem%erat!ra de %e s!%ra&a a "!tiei adia*ate "itit' "! a0!tor!l "amerei de termo#i$i!ne la &inal!lț

m's!r'torilor

&uterea termică totală!terea termi"' total' dega0at' de "or%!l de il!minat se "al"!lea$' "a &iind s!m' a "elor trei %!teri

termi"e "al"!late mai s!s "on&orm rela iei 1


8/10

:ig!ra < Datele de ie ire ale %rogram!l!i de "al"!lș

:ig!ra 3 i 2 %re$int' re$!ltatele o* in!te )n !rma a%li"'rii %rimei metode de "al"!l a "'ld!rii "edateș țde "'tre "or%!rile de il!minat.

:ig!ra 3 Valorile "'ld!rii "edate de "'tre "or%!rile de il!minat "! 8ED!ri )n !rma a%li"'rii %rimei metodede "al"!l a a"esteia

:ig!ra 2 Bilan !l energeti" al "or%!l!i de il!minat "! 8ED!ri )n !rma a%li"'rii %rimei metode de "al"!l aț"'ld!rii "edate de a"esta

'etoda de calcul ))

Utili$nd "ea dea do!a metod' des"ris' i &'"nd!se media t!t!ror )nregistr'rilor din "ele %!n"teșla a"ela i moment )n tim%, sa o* in!t "' din total!l de 31 5 a*sor*i i de "or%!l de il!minat,


9/10

:ig!ra i = %re$int' re$!ltatele o* in!te )n !rma a%li"'rii "elei dea do!a metode de "al"!l aș ț"'ld!rii "edate de "'tre "or%!rile de il!minat.

:ig!ra Valorile "'ld!rii "edate de "'tre "or%!rile de il!minat "! 8ED!ri )n !rma a%li"'rii "elei dea do!ametode de "al"!l a a"esteia

:ig!ra = Bilan !l energeti" al "or%!l!i de il!minat "! 8ED!ri )n !rma a%li"'rii "elei dea do!a metode deț"al"!l a "'ld!rii "edate de a"esta

rin am*ele metode !tili$ate %entr! a determina &l!/!l de energie "edat s!* &orm' de "'ld!r',re$!ltat!l o* in!t este a"ela i, =4 din energia ele"tri"' "ons!mat' se dega0ea$' s!* &orm' de energieț ștermi"'.

. STUDIU DE CA

:a ' de "or%!rile de il!minat &lo!res"ente, "are se "onsider' a disi%a =4 din %!terea ele"tri"'ța*sor*it' s!* &orm' de "'ld!r', "or%!rile de il!minat "! 8ED sa! do#edit a &i la &el de e&i"iente din %!n"t de#edere al dega0'rii de "'ld!r', dar a"estea reali$ea$' a"ela i &l!/ l!minos a*sor*ind o %!tere ele"tri"' m!ltșmai mi"'.

Se anali$ea$' sit!a ia A!lei :a"!lt' ii de Instala ii din Uni#ersitatea Te+ni"' din Cl!0Na%o"a, !ndeț ț țil!minat!l sa reali$at "! l'm%i &lo!res"ente "! o %!tere instalat' de 31< 5. A"este l'm%i sa! )nlo"!it "!l'm%i "! 8ED, "e reali$ea$' a"ela i il!minat, dar m!lt mai e&i"iente din %!n"t de #edere energeti", re$!ltndșo %!tere instalat' de il!minat de doar 12=3 5. A!la :a"!lt' ii de Instala ii are o s!%ra&a ' de 3;,; mț ț ț , !n#ol!m interior de 1;;, m; i !n n!m'r ma/im de ;11 o"!%an i.ș ț

Da"' se "onsider' "' i l'm%ile &lo!res"ente disi%a! =4 din energia a*sor*it' s!* &orm' de "'ld!r',șre$!lt' "' la sar"ina de r'"ire a am&iteatr!l!i se ad'!ga! "ei


10/10

Pinsta#at % (i#uminat %#ourescent )− P insta#at# (i#uminat &'(−uri ) (16)∆=0,8 ∙¿

Sistem!l HVAC "are deser#e te am&iteatr!l are )n "om%onen ' !n roo&to% %rod!s de "om%aniaș ț8enno/, model Balti", "e are !n CO ("oe&&i"ient o& %er&orman"e de ,2

Măsurarea Căldurii Cedate de Către Corpuril

Documents

Transcript of Măsurarea Căldurii Cedate de Către Corpuril