Secolul XXI

8/14/2019 Secolul XXI

1/29

Teoader Rosca-extras

2. RECONSIDERAREA STIINEI OFICIALE.1 IntroducereMajoritatea dintre noi am rmas cu o imagine gresitdespre materie, univers si legile lui de funcionare,datorit faptului c n scoal ni s-au predat doar efectelefenomenelor, nu si cauzele reale ale acestora. Nimeni,dac nu a studiat stiina si noile ei teorii, pe cont propriu,nu stie c nc de pe vremea lui Einstein, cercettorii aunceput s se divizeze si o serie nesfrsit de enigme, blocaje si ntrebri au creat o derut nemaintlnitanterior n lumea stiinei. Teorii si experimente care auncercat s dea rspunsuri si s fac lumin, au rmasdoar n sfera stiinei alternative, n timp ce stiinaoficial se nvrte n cerc, dnd un amalgam caraghios deexplicaii puerile, ncpnndu-se s recunoasc c premisele pe care s-a ntemeiat, acum cteva sute de ani,au fost gresite! Interpretarea realitii ntr-o variantdistorsionat, care nu explic n totalitate fenomenele ceau loc n univers, se pare c este nc pe placulconservatorilor, care nu pot s cread c tot ce au nvatei n facultate este total fals! Mai bine zis, c reprezint particulariti sau efecte, nu cauza, n sine. Prefer ssfideze si s se fac c nu observ fenomene evidente,demonstraii si experimente revoluionare, numai ndorina de a-si pstra poziiile sociale confortabile.Hotrt lucru, stiina oficial se afl ntr-o criz cum nu amai fost niciodat, mai exact este n pragul falimentului sidac nu se va restructura si va pierde credibilitatea.n cele ce urmeaz v invit la o cltorie, mai puinobisnuit, n lumea celor mai noi si bulversante13descoperiri, care rstoarn pur si simplu tot ceea ce esteoficial acceptat ca fiind adevrat si care vor duce n finalla un nou model de explicare a lucrurilor, o nou viziunesi o nou teorie, pentru care nu mai exist nici enigme,nici paradoxuri, ci doar deschiderea de posibilitinelimitate, n ceea ce priveste viitorul si bunstareaomenirii.2.2 Fizica NewtonianIsaac Newton (1642-1727) este considerat ca fiindfondatorul stiinei moderne, care a ncercat s explicerealitatea, cel puin pn la nceputul sec al XX lea, cnd


2/29

Einstein a desfiinat supremaia fizicii Newtoniene, cuTeoria General a Relativitii. Rene Descartes, care amprit lumea noastr n domeniile spiritual si material,l-a inspirat pe Isaac Newton. Datorit lor, vechea viziune,c n spatele tuturor lucrurilor ar sta un Creator Inteligent

(Dumnezeu), a fost abandonat si stiina s-a separat dedogma religioas. Premisa fizicii lui Newton a fostdeterminismul cauzal, adic prerea c studiul lumiifizice se poate face asemenea studiului unei masini. S presupunem c vrem s nelegem cum funcioneaz unceas mecanic. Pentru aceasta tot ce trebuie s stim este sexaminm fiecare roti, iar n final vom nelegefuncionarea ntregului mecanism.Atomul era considerat ca fiind un punct limitat, particular n spaiu. Dac vrem s-i nelegem structuratrebuie s-l desprim n prile componente si s le

studiem n parte. Cnd vom fi descoperit cea mai mic particul existent n natur, vom nelege tot ceea cetrebuie s stim despre atom.14Stiina a urmat apoi fidel (ca s nu spunem oarb)aceast premis. S-au construit acceleratoare de particuleimense, cum ar fi cel din Elveia, pentru a desface atomuln pri componente. n aceste acceleratoare materia este bombardat cu particule, ce sunt accelerate pn aproapede viteza luminii. Dup ce un atom este bombardat deaceast particul accelerat, se sparge n pri minuscule,elibernd subparticule, ce sunt studiate ntr-o camer cuvapori. Pe lng neutroni, electroni si protoni (lista lor pare infinit) fizicienii nc mai descoper noi particule,fiind ntr-o derut total. S-au catalogat aproximativ 300de particule subcuantice. Conform acestei fizici, lumeaexterioar este strictobiectiv, adic experimentelestiinifice nu sunt dependente de observatorul careefectueaz experimentul. De aceea, stiina a formulat un protocol prin care tot ceea ce este acceptat ca adevrat,trebuie s fie mai nti verificat printr-un experiment, iar acesta s fie capabil de a fi reprodus n orice alt laborator de pe planet, cu aceleasi rezultate. Newton a presupus corice fenomen din lumea exterioar trebuie s aib ocauz material, fore msurabile, sau cmpuri deenergie, interacionnd cu obiectele fizice.Constiinaa fost considerat ca avnd de asemenea, ocauz material, ea fiind efectul reaciilor chimice ce auloc n creier.2.3 Teoria Relativitii


3/29

n 1905 Albert Einstein a schimbat ns viziunea fizicii, prin introducerea Teoriei Relativitii, urmat n 1915, deTeoria Generalizat a Relativitii. El a demonstrat clegile Newtoniene sunt statice si sunt relative, n funcie15

de observator si obiectul observat. n funcie dediferenele de viteze ntre observator si obiectul observat,spaiul ncepe s se contracte iar timpul se ncetineste, sause accelereaz. Stricta obiectivitate a realitii fizice semenine numai dac lum n considerare efectelerelativiste, dintre observator si obiectul observat. Einsteina concluzionat c spaiul si timpul nu mai pot fi privite cadou lucruri separate, ci ca unul singur, pe care l-adenumit spaiu-timp continuum.Teoria Relativitii susine principiul local si anume ctoate fenomenele fizice trebuie s aib loc ntr-un timp si

spaiu limitat. Aciunilor la distan le trebuie un timp,necesar pentru a se deplasa, iar nimic si nimeni nu poatedepsi viteza luminii.Acesta este nivelul general de cunostine al omuluiobisnuit si de aici rezult felul n care n mod uzual nedesfsurm activitatea si viaa zilnic. Pe aceast baz neamcldit societatea si mai ales tehnologia actual. Dar oare aceasta este tot? Nu exist nimic mai mult n acestunivers infinit, dect niste miscri si reguli strictmecanice si materialiste?2.4 Fizica CuanticFondatorul fizicii cuantice este Max Plank. n 1900, el astudiat liniile spectrale, adic culorile luminoase emise deun corp negru. Acesta fiind un corp ce absoarbe completradiaiile cldurii, atinge temperatura de echilibru si apoio iradiaz. Plank a descoperit c, iradierea cldurii acestuicorp nu se fcea n flux continuu de energie, ci eratransmis n cantiti (uniti) egale, avnd o frecvenfix. El a presupus c vibraia atomilor era sursa acestei16radiaii. Liniile discrete ale spectrului de energie puteau fiexplicate numai dac atomii erau excitai ntr-o mai marestare energetic, datorit absorbiei cldurii. Apoi aceastenergie era eliberat si radiau energie electromagnetic, pe msur ce atomul revenea la starea sa iniial. Acesteuniti de energie le-a denumitcuante, energia lor fiind proporional cu frecvena radiaiei. Conceptul de cuantede energie a lui Planck, a intrat n conflict cu teoriaclasic a Electromagnetismului a lui Maxwell, care presupunea c energia electromagnetic se misca n unde,


4/29

n orice cantitate, fie ea ct de mic, n nici un cazcuantificat. ns Einstein a confirmat aceast teorie nexperimente efectuate cu efectul fotoelectric, numindu-lefotoni cuantici. Adic, a dovedit c lumina esteconstituit din particule, pe care le-a denumitfotoni.

n 1905 Rutherford a descoperit nucleul atomic, iar n1913, Niels Bohr a propus un model al atomului similar cu un sistem solar n miniatur, n care electroniiorbiteaz n jurul nucleului, pe nivele (straturi) deenergie. Aceasta, spunea el, explica descoperirile luiPlanck, n sensul c un atom poate exista numai nanumite stri energetice stabilite. Electronii se pot roti n jurul nucleului numai pe anumite straturi (nivele) si potsri de pe un strat pe altul. Cnd electronii sar de pe unstrat superior pe unul inferior, se emite un foton, de oanumit lungime de und. Electronul nu se deplaseaz n

spaiul dintre straturi, ci doar sare instantaneu de pe unul pe cellalt!Bohr a explicat misterul de ce electronii nu se ciocnescde nucleu, prin faptul c ar exista un strat inferior care nu poate fi depsit. Si astfel, stiina s-a resemnat, dnd acesteexplicaii puerile la ceea ce a denumitmagia fiziciicuantice!17Louis de Broglie, n 1924, a ridicat ntrebarea dacelectronii pot fi numai particule sau si unde. El a observatc acestia se comport n anumite cazuri ca niste particuleiar n altele ca niste unde. Si a introdus noiunea dedualismul und particula electronilor. Apoi, fizicacuantic a fcut un model matematic pentru acestcomportament ciudat al materiei, fr ns a da vreoalt explicaie. Oricum, toate ncercrile de a determinadimensiunea unui electron au dus la concluzia c acesta practic, nu are dimensiuni, chiar dac pare c n anumitecazuri se comport ca o particul minuscul.Fizica cuantic este cea mai mare ciudenie cu care s-aconfruntat vreodat stiina omeneasc. S-a descoperit cla nivel subatomic natura si fenomenele ei nu mai pot fiinterpretate dup teoria determinstic Newtonian. Se pare c asa zisele legi fizice care sunt puse n eviden lanivel macroscopic, si nceteaz aciunea la nivel cuantic!Este imposibil de a determina cu exactitate starea si proprietile unei particule, pot fi calculate doar subform deprobabiliti, asa zisele unde de probabiliti.Acesta a fost denumit Principiul de Incertitudine a luiHeisenberg.


5/29

Trebuie s precizm c natura non-deterministic amateriei, nu este datorat lipsei de aparate de msuratadecvate, ci pur si simplu este o proprietate a naturii, decare nu s-a stiut anterior. Electronii sar de pe un strat pealtul, fr a avea o cauz aparent. Comportamentul

haotic al materiei la nivel microscopic a bulversat siderutat oamenii de stiin, care erau convinsi c natura sesupune unor legi mecanice predictibile. A rmas celebrfraza lui Einstein Dumnezeu nu joac zaruri, el fiindconvins c pentru orice fenomen trebuie s existe oformul matematic precis.18Oare mai era ceva ce fizicienii nu luau n calcul, saucare le scpa ateniei si nelegerii lor?Erwin Schrodinger a formulat ecuaia pentru adetermina fie momentul (viteza), fie locaia exact a unui

electron, dintr-un nor electronic, determinarea ambelor fiind imposibil! Dac se stie poziia unui electron, atunciviteza nu mai este sigur, sau invers.Pentru a rezolva enigma naturii dualiste a particulelor,s-a explicat c particula nu exist cu adevrat, ci doar imaginar, ca o superpoziie a tuturor posibilitilor, cu odistribuie asemntoare unei unde, atunci cnd nu esteobservat. De ndat ce un observator (experimentatorul)msoar particula, starea cuantic a ei, adic superpoziiatuturor probabilitilor, se spune c colapseaz ntr-unadin strile (realitile) fizice. Altfel spus, particula nuexist cu adevrat nainte ca observatorul s o observe!!!nainte ea exist doar ntr-untrm transcendental de posibiliti. Cnd este observat, pur si simplu sematerializeaz ntr-una din posibiliti. Aceasta adevenit cunoscut ca faimoasa Interpretare de laCopenhaga si a fost propus de Niels Bohr. Ea spune cactul observaiei constiente a observatorului, cauzeazcolapsarea undelor cuantice probabilistice. Deci, lumeafizic este subiectiv, observatorul jucnd un rol activ nmodelarea naturii. La nivel cuantic noi suntemcocreatoriai propriei noastre realiti!!!n sprijinul acestei afirmaii vine si celebrul Experimental Dublelor Fante. n principiu, aici este vorba de un tunelectronic, ce bombardeaz electroni printr-un ecran, ncare sunt fcute dou fante verticale, apoi urmele lor suntvizualizate pe un alt ecran. Dac se trimit electroni printrosingur fant, se observ cum pe ecran apare o urmvertical, ce demonstreaz c electronul s-a comportat ca19


6/29

o mic bila material. Apoi, dac se transmit electroni prin cele dou fante, se observ c pe ecran apar maimulte linii verticale, ca si cnd ar fi urmele deinterferen a dou unde! Dac se pune un instrument deobservare, la una din fante, pentru a vedea cum se

comport electronul, pe ecran apar doar dou liniiverticale, ce arat c electronul se comport ca o particul. Dar nu s-a schimbat nimic din condiiileexperimentului, doar s-a introdus un instrument deobservare, adic unobservator!!! Este ca si cndelectronul a stiut c este observat si si-a schimbatcomportamentul, pentru a rspunde asteptrilor observatorului!!!Einstein odat, spunea c nu mai sunt sigur c Lunaeste nc acolo cnd mi ntorc capul de la ea, adicmateria se rentoarce la energie (starea de und pur,

atunci cnd nu este observat).Fizica cuantic a nsemnat sfrsitul interpretriiobiective a realitii. Newton si teoria sa rmnnd unarhaism, care poate fi aplicat, cu o marj de aproximaie,numai la fenomenele macroscopice.O alt ciudenie descoperit n fenomenele cuantice,este asa zisul efect al nonlocalitii, adic un efect ce areloc instantaneu, ntre obiecte fizice separate n spaiu,care indiferent la ce distan s-ar afla, nu prezint decalajde timp ntre ele. Aceasta ar contrazice teoria lui Einstein,care spune c nimic n univers nu poate depsi vitezaluminii. n 1935, Einstein, Podolsky si Rosen au propus ocorelaie pentru particulele interconectate si anume, cdou particule sunt interconectate, cnd strile lor cuantice sunt cuplate. Aceste particule acioneaz ca unasingur, ca si cnd nu ar fi separate, indiferent ce distanle-ar separa. Una reacioneaz la fel ca si cealalt,20instantaneu. Nu este vorba de o comunicaie cu vitezsuperluminic, ci de fenomenul denonlocalitate, adicunitarism. John Bell n 1964 a demonstrat definitiv acestefect ca fiind real. Alain Aspect este cel care a dovedit nanul 1982 principiul nonlocalitii, utiliznd doi fotonigemeni, trimisi n direcii diferite.Inginerii de la IBM, n 1993, au lucrat la o teleportarecuantic, folosind acest efect de nonlocalitate si desi nuau fost capabili de a teleporta dect particule, auconcluzionat c aceasta, n anumite condiii, asistat de programe complexe pe calculator, ar putea fi realizat si pentru organisme vii. n aprilie 2004, radio BBC a


7/29

anunat c cercettorii din Austria au realizat teleportareaunor fotoni nrudii, pe o distan de 800m, peste fluviulDunrea. Acest experiment a demonstrat pentru primaoar teleportarea cuantic n afara laboratorului.O alt descoperire larg disputat a fost descoperirea

particulelor virtuale. Acestea intr si ies din realitateanoastr fizic cu viteze foarte mari, astfel nct s-aconvenit c ele nu ar fi reale, ns n adevr, sunt la fel dereale sau nereale ca si celelalte particule.Toate aceste descoperiri au dus la concluzia c, fieexist alte hiperspaii, altele dect cel fizic, unde are loc ocomunicaie instantanee, unde timpul si spaiul nu exist,fie c teoria lui Einstein si anume c viteza maxim estecea a luminii, este fals.Fizicianul englez David Bohm a venit cu o explicaie.El spune c ceea ce vedem ca fiind doi fotoni diferii este

iluzoriu, ei sunt de fapt unii la un nivel subcuantic,nevzut si neperceput de noi. El a presupus c universuleste proiectat pe principii holografice. De exemplu, s presupunem c fixm dou camere de luat vederi ca sfilmeze miscrile unui peste aflat ntr-un acvariu; una din21fa si alta din lateral. Dac aceste imagini apar pe douecrane diferite, un observator neutru, va vedea doi pestiseparai, dar a cror miscri sunt n perfect sincronism,nenelegnd de ce. Deci ntreg universul, la un nivel mai profund, este osingur entitate, un singur sistem,separaia fiind doar o iluzie.n 1946 au fost efectuate experimente pe plasm, dectre David Bohm. Plasma este un gaz ce conine o maredensitate de electroni si ioni pozitivi. Spre surprindereasa, el a constatat c odat intrai n plasm, electronii siauncetat comportamentul individual si au nceput a secomporta ca si cum fceau parte dintr-un ntreg,interconectat. Plasma se comporta ca si un organism biologic, adic se regenera si era capabil s se protejezede orice substan strin, nvelind-o ntr-un strat protector! El a relatat c "aceste sisteme cuantice auorganizarea asemntoare mai degrab cu a unor fiinevii, dect cu aceea a unui sistem mecanic.Bohm a ajuns la concluzia c separarea n observator siobservat este o iluzie si c de fapt ei sunt unul si acelasi,totul fiind un singur sistem difereniat pe diverse grade deconstiin,constiinafiind deci o proprietate intrinsec aenergiei ce exist peste tot n univers!!!n 1985 cercettorii de la IBM (laboratorul Almaden)


8/29

au utilizat un microscop electronic, n scopul de afotografia moleculele de Germaniu si pentru prima dat afost vzut cu ochii un atom !22Ceea ce vedem, n figura de mai sus, sunt obiecte sferice,

neclare, n cea, ce par s aib caliti nonsferice si caresunt ntr-o organizaie geometric. Cnd au fost studiaielectronii, s-a vzut c acestia nu sunt puncte ci nori,n form de picturi, iar cea mai ngust terminaie a picturii converge ntr-un mic punct central.Iat un extras din cartea Dr. Milo Wolff despre aceastdescoperire: Nu exist orbite electronice! Cine a presupus c electronii se rotesc n jurul nucleului ca planetele, a fcut o teribil eroare! Dac ai nvat asaceva,uit imediat! Sunt doar formaiuni de undestaionare.

Si o ultim bomba. Spre stupefacia fizicienilor s-agsit c fiecare centimetru cub din asa zisul spaiu gol(vid), conine mai mult energie dect toat materia(stele, planete, etc.) din univers!!!2.5 Teoria StringurilorUnificarea teoriei relativitii si a fizicii cuantice a fostfcut de Teoria Stringurilor. Ea explic cum se pot23unifica cele patru cmpuri de fore (nuclear tare si slab,electromagnetism si gravitaie) ntr-o teorie unic a totce este. Si anume c materia este alctuit din miciuniti de energie vibratorie, denumite corzi (stringuri),asemenea celor de vioar. n funcie de variaiilefrecvenei lor, acestea prin combinare, se manifest ndiferite particule subatomice. Totul este format din acestemici corzi ce vibreaz pe diferite note (frecvene), nraportulfrecvenelor notelor muzicale, din scaradiatonic. ns aceste stringuri, sunt att de minuscule,nct nu pot fi puse n eviden prin metodele deobservaie cunoscute. Raportul dintre mrimea unuistring si cea a unui atom este aproximativ egal cu celdintre un atom si Pmnt! Nonlocalitatea se explic prinexistena altor plane de realitate, mai nalte, altedimensiuni, pe lng lumea noastr fizic, deoarece nicio informaie nu poate cltori cu o vitez superioarluminii.2.6 Teoria Haosuluin anii 70 a aprut o nou stiin, care a revoluionatgndirea si nelegerea uman. Este vorba de TeoriaHaosului. Ea spune ca incertitudinea, ce caracterizeaz


9/29

fenomenele cuantice, este adevrat si pentru asa ziseleevenimente previzibile. Oamenii de stiin s-au lsat pclii sute de ani, neglijnd micile deviaii de msurat, pe care le-au denumit erori! Fenomene Newtoniene cumar fi, oscilaia unui pendul, sau miscrile planetelor pe

orbite, se comport haotic si nu fix. Universul nu sesupune unor legi fizice exacte, ci ele opereaz n anumitemarje stabilite, ce le ofer un grad de libertate. Universul24nu este n nici un caz deterministic, estecreativsi ntr-ocontinu stare deevoluie. De altfel chaos n limbagreac nseamn fora cosmic ce creaz din nimic!Legile fizice, n timp, sunt si ele supuse transformrii,evoluiei. Ele ar putea fi denumite mai degrab,obiceiuri fizice, dect legi. Universul este doar unsistem n evoluie, iar legile fizice, reprezint memoria

universal a felului cum s se fac lucrurile (experiena).Desi unele evenimente cum ar fi curgerea picturilor deap dintr-un robinet, sau cristalizarea apei n ghea, par la prima vedere a fi haotice, ele au un grad de ordineascuns, la un nivel mai profund.Fondatorul acestei teorii a fost Benoit Mandelbrot.Acesta, pe cnd era angajat la IBM, n New York, adescoperit c exist o ordine ascuns, chiar si n preurilela burs. El a studiat preul bumbacului, din ultimele sutede ani si a gsit o logic n aceste fluctuaii! Ceea ce el adescoperit, a fost noiunea defractal, adic o configuraiegeometric, ce se repet la diferite scri, pn la infinit.Fractalii sunt ntlnii peste tot n natur, cum ar fi narterele si venele din sistemul cardio vascular, sau n bronhiile ce formeaz plmnii. Plantele au o simetriefractalic si de asemenea munii. Fractalii sunt asemeneafagurelui de miere, formai din uniti geometrice, fiindde altfel si o proprietate a fotografiei holografice.Teoria Haosului a descoperit existena a patru atractoricosmici de baz si anume: punctul, cercul, torusul siatractorul strin. Ei reprezint fore naturale ce creazordine din haos. Haosul este atras de atractori, crend oordine ascuns. Lumea nu este organizat total de legifizice fixe, ci se auto-organizeaz cu ajutorul acestor atractori.Teoria Haosului a nsemnat sfrsitul vechilor legi fizice25ce au dominat cteva secole gndirea stiinific uman,cum ar fi Legea a Doua a Termodinamicii si LegeaEntropiei, care spuneau c ordinea n univers va decdea


10/29

de-a lungul timpului n dezordine.2.7 Cmpul Punctului ZeroFizica cuantic de la nceputul sec al XX lea a fcutevident faptul c peste tot n univers exist omare deenergiecuantic (sup cuantic). Dr. Harold Puthoff a

fost primul care a msurat aceast energie a universului.Msurtoarea a fost fcut la zero absolut (0 grade Kelvinegal cu 273 grade Celsius), considerat ca fiind ceamai joas temperatur posibil de atins. Conform vechiiteorii Newtoniene, la aceast temperatur toat agitaiamolecular ar trebui s nceteze, iar energia s fie nul.ns, n loc de a vedea c nu exist energie, Puthoff agsit o cantitate imens de energie! El i-a dat numele deEnergia Punctului Zero, concluzionnd c nu existnoiunea de spaiu gol (vacuum); energia existnd din belsug, peste tot n univers. Fotonii si toate celelalte feluri

de particule elementare, vin n realitatea noastr, din acestcmp, pentru numai cteva miimi de secund, apoidispar. Cmpul punctului zero este asemenea unei supede particule cuantice virtuale si fotoni. Universul nu esteniciodat n repaus, nici chiar n asa zisul spaiu gol.Chiar si ntr-o camer perfect ntunecat se poate msura prezena fotonilor virtuali.John Wheeler si Richard Feynman, de la UniversitateaPrincetown, au calculat c o ceasc din energia punctuluizero (a vidului) este suficient pentru a aduce toateoceanele de pe planet, la punctul de fierbere. Concluzia26este c materia nu este o substan condensat, ci din potriva, o form de energie difuz!!!Trim ntr-omare de energie, de care nu suntemconstieni, asemenea pestilor scufundai n ap si astadeoarece organele noastre de sim nu sunt suficient desensibile pentru a o sesiza.Sonoluminiscenaeste un fenomen foarte ciudat sifoarte greu de explicat prin vederea stiinific veche. Estevorba de transformarea undelor sonore n energieluminoas!Un mic balon de sticl umplut cu ap, este rezonat cuunde sonore de 20 Khz, de la dou difuzoare. n urmaacestei vibraii, se formeaz o mic bul de aer care,ajungnd n centrul vasului, ncepe s se contracte ritmicemind lumin. Temperatura n centrul acestei bule,atinge valoarea de 30.000 grade C si o presiune imens!!!Deoarece energia punctului zero este practic o energieinepuizabil si gratuit, ea a fost n atenia multor


11/29

cercettori, n scopul de a realiza dispozitive deperpetuum mobile. Primii care au descoperit aplicaii aleenergiei libere, au fost Michael Faraday si Nicola Tesla.ns din considerente militare, aceste aplicaii au fostsuprimate la nivel global, ele rmnnd doar n faza de

laborator, fiind dezvoltate doar n proiecte secrete.Tom Bearden a patentat un dispozitiv cu energie liber,denumit generator electric static. Acesta poate producede 100 de ori mai mult energie dect cea necesar pentrua-l pune n miscare. Bearden a refcut lucrrile luiMaxwell, fondatorul Teoriei clasice a Electrodinamicii.El a concluzionat c lucrrile iniiale ale lui Maxwell aufost interpretate gresit si mult prea simplificat, de ctreLorentz si Heavenside, n scopul de a putea fi nelese.Bearden a descoperit ecuaiile originale ale lui Maxwell,27

n care era evident c se poate lua energie din vacuum.La nceputul secolului al XX lea, Nicola Tesla adescoperit undele scalare longitudinale, ale cmpuluielectromagnetic, folosind bobine de inducie, pentru acrea aceste unde. El a demonstrat c acestea se pot propaga pe distane foarte lungi, fr nici o pierdere!Efectul Hutchinson descoperit de canadianul JohnHutchinson, n 1979, folosind bobinele lui Tesla si ungenerator Van der Graaf, folosind interferena undelor radio de joas energie, dar cu o tensiune de sute de voli,a demonstrat efecte ca: levitaia de obiecte grele, fuziuneamaterialelor diferite (cum ar fi ntre un metal si o bucatde lemn), nclzirea metalelor fr surs de cldur, etc.Printre altele, el a construit o baterie, care se ncarcsingur din cmpul de zero si genereaz 18 V la 250 mA.2.8 Eterul si Structura MaterieiUn numr din ce n ce mai mare de fizicieni descoperceea ce Einstein si Schrodinger au presupus si anume cfizica este pe un drum gresit si c trebuiereconsiderat, n sensul de a abandona idea c materiaeste ceva format din particule solide! De fapt, trim ntrununivers bazat pe oscilaii, asemenea unui ocean deenergie vibratorie. Dup aproape o sut de ani, teoriaeterului, aceast energie, care este prezent peste tot,revine n actualitate, experimentul Michelson- Morly(care susinea c exist spaiu gol) dovedindu-se eronat.Asa c, nssi proprietatea dualitii und particul dinfizica cuantic nu-si mai are sensul, deoarece nu existnimic altceva dect unde.Ideea acestor teorii ale vibraiilor este simpl si anume


12/29

28c, materia este punctul focal al undelor staionarerezultate din intersecia undelor de interferen. Una semisc spre centrul de vibraie, iar cealalt dinspre centruspre exterior. Undele sunt de tip sferic, tridimensionale,

n energia eterului, care este prezent peste tot n univers.Spre deosebire de toate celelalte teorii fizice, din istoriastiinei, aceasta este singura capabil de a da unmodelviabil al realitiisi de a explica toate fenomenele sianomaliile mecanicii cuantice, precum si gravitaia,electromagnetismul si practic orice!!! Se pare c esteveriga uitat, sau pierdut de umanitate, soluia simpl siclar a tuturor comportamentelor din univers!!! n timp cetoate celelalte teorii se bazeaz doar pe observaie siexperimente de laborator, aceasta este capabil de a creaunmodel matematic previzibilal tuturor fenomenelor

nc nainte de a fi observate.David Thomson si Jim Bourassa au conceput un modelintegrat, bazat pe eter, al Teoriei Stringurilor si TeorieiRelativitii. Ei susin c aceast mare de energie secomport asemenea unui fluid. Modelul descrie materia,la nivel subatomic, ca fiind format din mici vrtejuri, naceast energie (asemenea vrtejurilor n ap). Acestvrtej a fost denumittorus deoarece are forma unui torus,fiind rezultatul a dou vrtejuri suprapuse.Combinate n configuraii sferice, torusurile dau nasterela nucleu si la straturile electronice. Eterul are att proprieti mecanice ct si electromagnetice. Proprietateamecanic este cea care d mas materiei si reprezintmomentul unghiular al vrtejului. Masa este simplu,ineria creat de vortexuri. Deci, materia exist att timpct exist aceste vrtejuri, aceste miscri oscilatorii nenergie, pe care el a numit-o Fora lui Dumnezeu.29.2.9 CymaticsDr. Hans Jenny a demonstrat formarea geometrieivibraiilor sonore ntr-un fluid, folosind un balon desticl, n form sferic, umplut cu ap, n care a pus osuspensie de particule solide (coloizi). n starea derepaus, acestia difuzau uniform, lichidul artnd ca fiindtulbure. Cnd ns era supus vibraiilor sonore, particuleledin lichid se adunau n forme geometrice, vizibile,tridimensionale!!!Pe msura cresterii frecvenei de vibraie, aceste formese modificau, trecnd pe rnd prin cele cinci Solide


13/29

Platonice.30Acesta este cel mai elocvent experiment, caredemonstreaz felul cum apar acele mici formegeometrice, capabile de a crea o imagine, ce d form

energiei eterice, n scopul de a creailuzia materiei. Deasemenea aceste figuri aveau diferite culori, asemeneaspectrului luminii.Daniel Winter, n Fizica Imploziei, susine si el acelasilucru si anume c eterul este un fel de fluidsuperconductor, care curge prin toate obiectele fizice.Acest model al eterului este de fapt acelasi lucru cuCmpul Punctului Zero, pe care l-a descoperit fizicacuantic.Srinivasa Ramanujan a fost unul dintre cei mai ciudaimatematicieni a tuturor timpurilor. El a fost comparat cu

o supernov, iluminnd cele mai ntunecate poriuni dinmatematic. Prin lucrrile sale, cum ar fi funciilemodulare, a avansat matematica cu 100 de ani. n ele,numrul 24 (8x3) apare repetat. Acesta este un exemplu a31ceea ce matematica numeste numere magice, care apar acolo unde te astepi mai puin. Miraculos, funcia luiRamanujan apare de asemenea n Teoria Stringurilor, ncare fiecare din cele 24 de funcii corespunde uneivibraii fizice a stringurilor. Cnd aceste funcii suntgeneralizate, numrul 24 este nlocuit cu 8. Deci numrulcritic pentru Teoria Stringurilor este 8+2=10, carereprezint originea celor 10 dimensiuni de vibraie.Stringul vibreaz n 10 dimensiuni, deoarece necesitrespectarea acestor funcii, bazate pe numrul 8, pentru armne n vibraie (pentru a nu se anula oscilaiile).Fizicienii au adugat nc 2 dimensiuni la cele 8 ale luiRamanujan, deoarece au crezut c stringurile trebuie s-simenin simetria. Ei nu erau constieni ns, degeometriile de baz ce se formeaz cnd eterul vibreaz.Deci, concluzia este c nu sunt necesare cele 2dimensiuni n plus, ci doar 8 dimensiuni!Tony Smith descrie un model n 8 dimensiuni, bazat pefrecvenele de vibraie aleoctavelor muzicale, avndgeometriile bazate peSolidele Platonice. Acestegeometrii Platonice, au fost denumite astfel, deoarece eleerau cunoscute de vechii greci, Platon fiind cel care le-adescris pe larg. Ele sunt figuri geometricetridimensionale, care au proprietatea c se pot nscrientr-un cerc si sunt: octaedrul (dou tetraedre regulate cu


14/29

baz comun), cubul, dodecaedrul (12 fee) si icosaedrul(20 de fee). Smith a artat c structurile geometrice aleSolidelor Platonice se afl n interiorul sferelor circumscrise, iar dimensiunile de existensunt create pe baza modelului vibraiilor n eter.

322.10 Experimentul lui DePalmaCa s utilizm o analogie, ce are la baz apa curgtoare,acest principiu caresfideaz gravitaia, n nelesulclasic, devine la fel de simplu ca si cnd am lua un furtuncu ap, ndreptat n jos si l-am nclina, astfel c apa, nloc s curg vertical, s curg n lateral. n experimentulfcut de Dr. Bruce DePalma, se arunc dou mingi, dindou catapulte, sub acelasi unghi si cu aceeasi for.Singura diferen, este c uneia dintre mingi i se d orotaie n jurul axei, foarte mare, de 27.000 rot/min. Acest

experiment s-a desfsurat n vid, pentru a nu apare nici unfel de rezisten a aerului, care ar putea influena33rezultatul.ntr-o sfidare total a oricrei legi din fizica Newtonian, mingea rotitoare se nla mai sus si cadeamai repede si mai departe dect cealalt!Singura explicaie a acestui experiment este c ambelemingi absorb energie dintr-o surs invizibil, cea rotitoareabsorbind mai mult.2.11 Generatorul lui FaradayToat lumea stie, c pentru a genera un curent electric,conform teoriei clasice a electromagnetismului, estenevoie de dou componente: stator si rotor, adic de unflux magnetic, care s taie spirele rotorului.Faraday a artat c aceasta nu este singura modalitatede a produce curent electric, ci se poate produce chiar dac nu se taie liniile de flux magnetic. n acest scop, el aconfecionat urmtorul dispozitiv: un magnet cilindric,asemntor unei lumnri, avnd ambele capete tiate perfect plat, la care a atasat o bucat de hrtie n captulsuperior. Peste hrtie a lipit un disc, din cupru,asemntor unei monede. Pe acest disc, a pus apoi dou perii colectoare, legate la un galvanometru. Cnd a rotitacest dispozitiv, spre surprinderea sa, a vzut c la bornele galvanometrului s-a nregistrat un curentelectric!!! Desi totul era doar un rotor, fr nici un stator!34Explicaia acestui fenomen este c energia magnetic secomport ea nssi ca un fluid, prin rotaie, acest fluid


15/29

fiind aruncat la extremitatea discului, de ctre foracentrifug, astfel n acesta aprnd o diferen de potenial.DePalma a mers mai departe si a confecionat un discmagnetizat, avnd un pol n centru, iar cellalt pe

margine. Prin simpla rotire a acestui disc magnetizat s-aobinut un curent electric!Vedem deci, cum vechile principii ale TeorieiElectromagnetismului nu sunt dect un caz particular aleunor fenomene mai largi. Concluzia este c exist posibiliti tehnologice mult mai avansate, dect celeutilizate n industria noastr. Singura explicaie afuncionrii acestui tip de generator, este c acest cmpexterior pe care l-am denumit eter, chiar exist si se poateextrage energie din el. Fr aceast energie eteric, amavea o miscare perpetu, ntr-un sistem izolat, ceea ce ar

35contrazice toate teoriile clasice ale fizicii, acest sistemneputndu-se autosusine fr a extrage energie dealtundeva.2.12 Efectul AspdenHarold Aspden a fcut urmtorul experiment. Amagnetizat un rotor, apoi l-a adus pn la o anumitvitez de rotaie, dup care l-a oprit. Dup mai puin deun minut, l-a adus din nou pn la aceeasi vitez derotaie. Spre surprinderea sa ns, a doua oar el aabsorbit de 10 ori mai puin energie. Explicaia? Energiadin interiorul magnetului a continuat s se nvrt, chiar si cnd acesta s-a oprit. Fenomenul este asemntor nvrtirii unui pahar cu ap. Chiar dup oprirea sa, apadin pahar mai continu s se roteasc nc o perioad detimp, nu se opreste brusc si asta datorit faptului c apanu e solid. La fel este si eterul, ce compune magnetul.O alt intenie a lui De Palma a fost aceea de ademonstra efectul de antigravitaie.Dou giroscoape magnetizate au fost montate alturi.Avnd axele de rotaie verticale, ele se rotesc n sensuriopuse. Ansamblul a fost introdus ntr-un cilindru, care larndul su se roteste si el, astfel nct si sistemul degiroscoape se roteste odat cu el. Fenomenul de levitaiese obine, asa cum am mai spus, prin redirecionareacurgerii eterice de pe direcia vertical, pe cea orizontal.Aceast redirecionare poate fi realizat foarte simplu, prin rotaie. Masina a demonstrat o pierdere n greutate de3 kg! Geoff Russell a creat un dispozitiv, ce cntarea 11kg, care a fost capabil s-si piard total greutatea si s se


16/29

ridice vertical!!!362.13 Experimentul Antigravitaional din FinlandaO demonstraie oficial, care a aprut si n mass-media,a fost fcut de finlandezul Eugene Podkletnov. Acesta a

descoperit ntmpltor efectul antigravitaional, pe cndlucra cu superconductori (materiale ce-si pierd rezistenaelectromagnetic, la temperaturi foarte sczute).n acest dispozitiv, cei trei magnei determin inelul,din material superconductor, s leviteze. Ali doi magneinconjoar inelul, crend o for ce face ca inelul s seroteasc. Explicaia este c nu tot eterul ce intr nmaterie dispare, asemenea vrtejului ntr-o ap, o partedin el curge napoi. Deci practic apar dou fore, una n jos, spre pmnt (gravitaia) si alta n sus (levitaia). nfuncie de raportul dintre cele dou fore, putem avea trei

cazuri si anume: cel obisnuit, de cdere a corpurilor, osituaie de echilibru, n care corpul pluteste si una n careacesta se deplaseaz n sus (cnd levitaia este mai maredect gravitaia).372.14 Efectul SearlProfesorul John Searl a confecionat un generator formatdin role cilindrice magnetice, care se rotesc la rndul lor n interiorul unor inele magnetice. Magneii folosii nusunt din cei obisnuii, ci de un tip special, deosebit de puternici, denumii odymium. Pe msur ce generatorulse accelera, a constatat c acesta a nceput s se ridice naer, pn la mai bine de 15 m nlime!!! S-a meninut laaceast altitudine, n timp ce continua s se tureze, n jurul su aprnd un gaz luminiscent, de culoare roz. nacelasi timp, ionizaia aerului din jur a crescut att demult, nct toate radioreceptoarele au pornit instantaneu.n final, generatorul s-a nlat tot mai sus, spre cer, cu ovitez foarte mare, prsind atmosfera pmntului!!!n decursul timpului, Searl si-a continuat si extinscercetrile n acest domeniu, confecionnd aparate dezbor n form de disc, asemenea OZN-urilor, pe care areusit s le controleze, din ce n ce mai bine.2.15 Kozyrev - Savantul Mileniului TreiEvidene clare c toat materia fizic este format dintruneter de energie constient, au existat nc din anii1950. Renumitul astrofizician rus Dr. Nokolai Kozyrev, ademonstrat, fr nici un fel de ndoial, c o astfel desurs de energie trebuie s existe. Analogia cea maisimpl, pentru a nelege aceste fenomene, este aceea de a


17/29

ne imagina toate obiectele fizice materiale, ca pe niste burei scufundai n ap. Acestia devin saturai si prin proceduri mecanice obisnuite, avem posibilitatea de a lecreste sau scdea volumul de ap (energie). Kozyrev a38

artat c simplu, prin scuturarea, rotirea, vibrarea, sauruperea obiectelor fizice, greutatea lor creste, sau scade,cu mici cantiti. Simpla ridicare si coborre a uneigreuti de 10 kg, exercit o presiune de torsiune asupraunui pendul, aflat la o distan de 3 metri, chiar dac suntseparate de un perete!!! Pendulul a fost nchis ntr-unclopot de sticl, n vacuum, pentru a se exclude posibilitatea de a fi influenat de miscrile aerului.ntr-un alt experiment s-au pus pe o balan dougreuti identice, apoi s-a luat unul din corpuri, care dupce a fost scuturat timp de un minut, a fost pus napoi pe

balan. Si surpriz, s-a observat c aceasta nu s-a maiechilibrat, corpul pierzndu-si din greutate!Aceste experimente, au fost refcute ulterior denumerosi ali cercettori rusi, curiosi s vad dac nucumva este vorba de vreo eroare, ns rezultatele au fostidentice.2.16 Vladimir Ginzburg si Teoria RelativitiiAcesta a descoperit c se pot face cteva modificri necuaiile Teoriei Relativitii, n scopul de a le adapta lamodelul eteric. Einstein a concluzionat c masa unuiobiect creste atunci cnd este accelerat, ctre vitezaluminii, masa lui tinznd la infinit. Ginzburg susine c putem s inversm aceste ecuaii, fr a viola nici oobservaie stiinific. n loc de o crestere n mas, corpulva ceda energie napoi n eter, masa sa scznd, iar pemsur ce acesta se apropie de viteza luminii, va pierdetoate caracteristicile de mas gravitaional, masinerial, precum si ncrcarea electric. Pe msuraaccelerrii corpului, asemenea unui burete, presiunea39crescnd ce se exercit asupra sa, i va comprima atomiisi moleculele componente, elibernd ct mai mult eter. Numai o particul n repaus poate fi considerat cuadevrat materie pur! De ndat ce ea ncepe s sedeplaseze, masa si ncrcarea electric vor ncepe sscad, ncet, ncet, disprnd napoi n eter.Materia este compus din energie atomic, care este99,999%spaiu gol! Ceea ce rmne, adic 0,001% nueste solid, ci mai degrab deriv din energia punctului dezero. nelegnd armonicile acestor oscilaii, nelegem c


18/29

atomul este de asemenea expresia unei culori, a unuisunet si a unei vibraii geometrice. Astfel se explic de celimita teoretic a Tabelului Periodic al Elementelor estede 144, adic armonica luminii. Aceste rapoarte suntrespectate de la scara atomic, la cea a sistemelor

planetare, sau a galaxiilor, universul fiind de tipholografic, sau fractal.Dr. O. Crane furnizeaz un model al explicrii polaritiiatomului, care rezolv enigmele din fizica oficial. Elspune c de fapt, nu este vorba de o polarizare electric,ci de o diferen ntre presiunea lor eteric. Electroniiavnd o presiune mai ridicat dect protonii, va apareastfel o curgere de energie ntre cei doi. Numai asa, spuneel, se pot unifica gravitaia si electromagnetismul.Amndou reprezint presiunea spre interior a energieieterice, ndreptat spre centrul cmpului sferic, sau

obiectului (cu alte cuvinte este tendina acestei energii dea se unifica din nou, de a deveni una). Experimentele cu particule, din fizica cuantic, au artat c exist o tendinspre structura sferic a acestui cmp de energie. Totodat,acestea au fost vzute c se rotesc n jurul axei proprii.40Pe msura deplasrii particulelor prin eter, axa lor central se aliniaz cu direcia deplasrii. Aceasta dndmiscrii lor o calitate de vortex, asemntoare cu un inelfcut din fum de igar.Aceast formaiune este creat automat, de oricemiscare n linie dreapt printr-un fluid. n concluzie,aspectul real al unui atom este n forma unuitorus(asemenea unui mr scobit la mijloc), dup cum se poatevedea n figura de mai sus (sgeile indicnd direciileinterne de rotaie).Aceasta este marea enigma a particulelor cuantice. Iatde ce iniial, au fost confundate cu niste mici biluesferice. Se poate observa c exist o similitudine cu osfer energetic vibratorie, scobit la mijloc, ns nueste vorba de ceva solid, ci de o miscare asemntoareunui vrtej n ap412.17 Fizica MicroclusterilorMicroclusterii sunt particule minuscule, care aratclar c atomii sunt vortexuri n eter, ce se combinnatural n Solidele Platonice, n funcie de vibraia lor. ncadrul lor electronii, asa zisi de valen, se misc liber,nefiind legai de vreun atom! Adic nu exist electroni, cinori de energie eteric, ce curg ctre nucleu.


19/29

Microclusterii acioneaz ca un singur atom, centruldevenind ncrcat cu sarcin pozitiv, datorit curgeriienergiei negative. Microclusterii au proprietile similarecu ale unui fluid si ale unui solid n acelasi timp. Iat ofotografie a clusterilor de Aur, n form de cub, apoi la o

alt vibraie cum s-au transformat n icosaedru.David Hudson a fcut cteva experimente surprinztoarecu microclusterii. De exemplu, nclzind un microcluster de Iridium, greutatea acestuia a crescut de 300 de ori! Pemsura nclzirii lui, la 850 grade C, materialul a disprut pur si simplu din aceast realitate!!! La scdereatemperaturii, aprnd din nou si recptndu-si greutatea.Deci acest experiment demonstreaz clar cum un obiect, poate fi mutat complet ntr-o altdimensiunede vibraie42a eterului, nemaifiind perceptibil de organele noastre de

sim.2.18 CristaleleSarea de buctrie este cel mai cunoscut exemplu, decum Natriul si Clorul se unesc si formeaz SolidePlatonice si anume un cub. Molecula de ap, format dindou molecule de Hidrogen si una de Oxigen, ia formaunui tetraedru. Moleculele de Fluor se aseaz dup unoctaedru.Cristalele si menin aceeasi orientare si sunt simetrice.Ele sunt solide ce au suprafee plane, care se intersecteazn anumite unghiuri si sunt ordonate geometric, la nivelmicroscopic. Cristalele se formeaz prin repetiie periodic a aceleiasi uniti structurale de baz.2.19 Maurice Cotterell si Ciclurile SolareLumina este cea mai rapid miscare posibil n mareade eter, la o anumit densitate. Teoria Marii Unificri, alui John Nordberg, arat c proprietile timpului se potrivesc mult mai bine dac le raportm la vitezaluminii, nu la miscarea Soarelui. Miscarea relativ a uneisecunde, conform timpului nostru, pe ceas, este de 1440de ori mai rapid dect miscarea Soarelui pe cer. Timpul,asa cum noi l msurm, funcie de viteza luminii, sau asecundei, este n funcie de simple vibraii n miscare, nacest caz armonici ale numrului 144.Astfel dac timpul este o miscare armonic, ce seschimb n intervale armonice, atunci cnd se schimbviteza luminii se schimb si percepia noastr. Soarele, n43deplasarea sa prin diferite densiti energetice din galaxie,sufer schimbri energetice, ce i afecteaz structura,


20/29

acestea fiind de fapt schimbri dimensionale. Dacnelegem cu adevrat ciclul hiperdimensional alSoarelui, cnd au loc aceste transformri dimensionale,gsim c ele se fac dup o programare grafic! MauriceCotterell a descoperit un ciclu n exploziile solare, sau

petele solare. Avnd acces la date luate prin satelit, el acalculat diversele fore ce interacioneaz, unele cu altele.A comparat viteza de rotaie cunoscut a ecuatoruluiSoarelui, cu cea a polilor si.Deoarece Soarele este un corp gazos, se roteste mairepede la ecuator si mai ncet la poli. Cotterell a constatatc sunt necesare 26 de zile pmntesti pentru o rotaie laecuator si 37 pentru una la poli. A calculat c cele doucicluri de rotaie se intersecteaz la fiecare 87,4545 zile.Acest ciclu l-a denumit bit. Comparnd apoi poziiaunghiular a celor dou cmpuri magnetice ale Soarelui

din fiecare bit, raportat la perioada unui an pmntesc,de 365,2422 zile, a introdus toate datele ntr-unsupercomputer si spre surprinderea sa, i-a apruturmtorul grafic:44Ciclurile petelor solare, apar dup un ciclu de periodicitate, asemenea btilor inimii, de 11,49 ani deactivitate intens. Alte cicluri par s fie mult mai lungi.Analiznd liniile magnetice ale ecuatorului si polilor Soarelui, Maurice a trasat un grafic, bazat pe 87,4545 bii. A descoperit un microciclu de 8 bii (aprox 700 zile),apoi unul de 48 bii si a ajuns la ciclul de 11,499299 ani,foarte aproape de 11,1 ani, media dat de stiin pentru o pat solar. ntregul grafic se repet dup 781 bii.Studiind apoi istoria umanitii, Cotterell a gsit ointerdependen ntre aceast radiaie solar sicomportamentul, sau constiina omenirii!!!Activitatea ridicat a Soarelui corespunde cresterilor demari civilizaii, activitatea joas, perioadelor de ntuneric,de declin economic si cultural, respectiv cderii decivilizaii!2.20 Geometria SacrDin cele mai vechi timpuri au existat informaii sidesene despre ceea ce a fost numit GEOMETRIASACR A UNIVERSULUI. nc de pe vremeaegiptenilor, apoi a grecilor, s-au pstrat informaii desprecele cinci forme geometrice de baz, care compun totceea ce exist n lumea fizic. Dup cum am maimenionat, aceste poligoane regulate, n numr de cinci,ce se pot nscrie perfect ntr-o sfer (inscriptibile), sunt


21/29

rezultatul nodurilor de unde staionare, formate n urmavibraiei eterului, cu diferite frecvene, care ns respectraportul NUMRULUI DE AUR. Aceste poligoane suntcaracteristice diferitelor dimensiuni de existen.Elereprezint forme de unde n spaiul tridimensional, fiecare

45vrf al poliedrelor atingnd o sfer, n punctele n carevibraiile s-au anulat reciproc, formnd un nod fix.Deoarece aceste figuri geometrice sunt formate dediferite frecvene de vibraie, avnd aceleasi rapoarte cunotele muzicale, se poate concluziona c materia este defaptmuzic cristalizatn aceast energie.Att formarea materiei, ct si cresterea organismelor pluricelulare (plante, animale si om) se face n funcie defelul cum aceste forme geometrice se asociaz. Totul nunivers este bazat pe un raport fix si anume pe numrul

iraional, phi=1,61803399..., care din aceste motive a fostdenumitNUMRUL DE AUR . Pe baza acestui numr se poate stabili Dreptunghiul de Aur. Din expansiuneaacestor dreptunghiuri se construieste Spirala de Aur.Leonardo Fibonnaci a realizat pe baza Numrului deAur seria, care-i poart numele si anume:1, 2,3,5,8,13,21,34,55,89,144, etc.46Fiecare numr din acest sir, se obine ca sum a celor dou precedente. De asemenea raportul dintre dounumere consecutive, tinde la valoarea Numrului de Aur:2/1=2,0; 3/2=1,5; 5/3=1,667; 8/5=1,60; 144/89=1,618;etc.Acest numr a fost cunoscut din cele mai vechi timpuri.El st la baza multora din construciile antichitii, cum ar fi piramidele din Egipt, sau n arhitectura greceasc. Elapare de asemenea n: proporiile trupului uman si amultor animale, plante, ADN, sistemul solar, muzic,cresterea populaiei, bursa de valori, etc. Legea lui Bodespune c distanele dintre planete corespund raiilor muzicale.472.21 Experimente cu PiramideDesigur se stie c peste tot pe Pmnt au fost construite piramide, att pe uscat ct si sub oceane. De asemenea, pozele luate de ctre NASA de pe Marte, au artat clar existena unor piramide antice si a unui sfinx!Care s fi fost scopul acestor construcii magistrale, deo perfeciune tehnologic, imposibil de realizat astzi? Cefiine evoluate au fost, sau au vizitat planeta noastr n


22/29

trecut? Un lucru este sigur: cei ce le-au construit stiaumult mai multe dect noi n ceea ce priveste fizicauniversului. Care a fost ns scopul acestor construcii, ce par s reziste o eternitate?Institutul de Fizic din Kiev a efectuat un studiu, foarte

amnunit, n care scop s-au construit un numr de 17 piramide cu nlimi de cteva zeci de metri, de-a lungula 10 ani. Iat cteva din rezultatele uluitoare la care s-aajuns:- Medicamentul venoglobulin, un antivirus, si-acrescut eficacitatea de 3 ori- Un grup de cobai infectai cu un virus, ausupravieuit n proporie de 60%, comparativ cugrupul de control, unde proporia a fost de 7%- Rezistena electric a materialelor a crescutvertiginos

- Apa inut n piramid, nu a ngheat nici la -36grade C- Cu ocazia msurrii energiei de deasupra piramidei, s-a constat c avea o lime de 500 m sio nlime de 2000 m, pentru producerea acesteiafiind nevoie de cteva centrale hidroelectrice- Diverse semine au fost inute n piramid ntre48una si cinci zile, apoi odat plantate, au crescutntre 20 si 100% mai mari- Otrvurile devin mai puin nocive- Materialele radioactive si scurteaz timpul dedecdere- Bacteriile si virusii devin mult mai puini nocivi- Betonul devine mult mai solid- O lam de ras se ascute din nou, singur- Dac se bea ap inut n piramid, cresterezistenta la virusi- Soarecii, inui n piramid, si-au mritconcentraia de leucocite si celule albe din snge- Se pare c piramidele au proprietatea de a disipaenergia cutremurelor si de a mblnzi vremea- S-au expus n piramid piper si sare, ce au fostadministrate apoi n cteva penitenciare. Ucigasiisi hoii notorii si-au mblnzit comportamentul nmod vizibil.Pentru cei interesai s-si construiasc o mini-piramidacas, am s v dau cteva indicii. Materialul poate fi plastic, lemn, sau metal (cupru, aur, sau argint). Poate ficonstruit simplu din opt bare metalice, sudate sau lipite


23/29

ntre ele, sau chiar numai din patru(muchiile laterale).Important este ca, unghiul dintre feele laterale si baz, snu depseasc 72 de grade. De exemplu, piramida luiKheops are aproximativ 52 de grade. Si pentru aceastvaloare, lungimea muchiei este egal cu 0,9 din lungimea

bazei.Deci, putem vedea c strmosii nostri au construit aceste piramide n deplin cunostin de cauz, avnd mai multescopuri. Unul ar fi, pentru balansarea energetic aPmntului, meninerea lui pe orbit, evitarea inversiunii49 polilor magnetici, sau a cataclismelor naturale. Apoi, pentruiniierea spiritualsi iluminarea unor conductori alesi, prin alinierea centrilor energetici(chakrelor), din aura trupului lor. n urma acestor iniieri, cei n cauz cptauputeri supranaturale,

asemenea zeilor. nsusi marele mesager Isus Cristos, atrecut prin iniierea n piramid, nainte de a fi capabil sfac toate acele minuni, consemnate n vechile textesfinte.Din cele prezentate anterior, putem concluziona c peste tot exist o energie vibratorie, iar atomii nu suntmici sfere materiale, ci vortexuri n acest eter, asemntor unui fluid. Materia este mai degrabvibraie ngheat,o form de unde staionare n acest vast ocean, iar nspatele tuturor st o inteligen, ofor creatoare, careface regulile jocului. Crearea de lumi fizice este bazat pe principiul hologramei, constiina fiind adevrata formotoare.2.22 Tehnologia Formrii UniversuluiAcum, c avem un model de baz despre cumfuncioneaz materia si energia, la nivel cuantic, smergem mai departe si s schim un model unificat alcosmologiei universale. Acest model a fost ascuns ncri vechi, monumente, legende si stiine esoterice,asteptnd s fie redescoperit.Toate informaiile moderne ne permit astzi, sconsiderm originea si creaia universului nostru, ca fiindrezultatul uneiFiine Inteligente, n loc de cel a uneiexplozii primare (Big Bang), care a izbucnit din nimic,50ntr-un spaiu cosmic ntunecat si mort. Nenumrate observaii si experimente, printre care sistudiul materiei negre, din univers, duc la concluzia cexist dou forme de eter (materie neagr) careconlucreaz si interacioneaz reciproc. De asemenea, am


24/29

vzut c formaiile n care densitile, galaxiile siuniversurile se aseaz, reprezintsfere concentrice,stratificate (incluse unele n altele). Deci, n final totulare forma uneiSfere Universale, care s-a divizat n celedou forme de eter, pe care, pentru usurina nelegerii, o

s le denumimA1si A2. Acestea au viteze de vibraiediferite (A1 mai rapid dect A2) si se rotesc n sensuriopuse, comportndu-se bineneles ca niste fluide. ninteriorul acestora se afl micile sfere, n care s-au formatgeometrii n forma Solidelor Platonice, ce le determins rmn legate ntr-o formaiune stabil (cristalizat).Aceste dou fluide, cu geometrii cristaline, nu seamestec si se omogenizeaz, ci exercit o presiune ntreele. n cea mai mare parte a timpului, cele dou straturialunec unul pe lng cellalt, ns atunci cndgeometriile lor devin aliniate, ele se vor contopi, iar

poriunea respectiv, datorit presiunii nconjurtoare, seva aranja n form de sfer (asemenea unei picturi deap). Aceast mic sfer este o replic a ntregului, nsensul c cele dou straturi si vor continua rotaia. Pemsur ce ele vor atrage alte sfere, din A1 si A2, si vor creste dimensiunea.Bineneles, aceste sfere nu sunt cu adevrat sferemateriale, citoroizi sferici, asa cum am vzut anterior.Axa central a acestora, are viteza si presiunea maxim,deoarece A1 exercit o presiune dinspre polul nord sprecentru, n timp ce A2 tot spre centru, dar dinspre sud.Asadar, centrul este supus vitezei si presiunii maxime. n51urma acestei presiuni, n centrul sferei se va forma osfer, unde va lua nastere energie electromagnetic, adiclumin si materie, sub form deplasm!Aceast sfer de energie continua s creasc, pe msurce absoarbe tot mai mult energie. Forma iniial poate fiasemnat cu plasma luminoas, altfel spus cu unSoareCentral. Apoi acesta ncepe un ritm de pulsaii, datorat presiunii exterioare, dnd nastere la miscri de oscilaii,asemenea unui elastic, comportndu-se ca unOscilatorCentral. Aceste miscri, de implozie explozie, a sfereicentrale, vor pulsa cu un ritm constant, asemenea uneirespiraii regulate, ce se va transmite n cele doustraturi, care si continu rotaia.Asemenea cercurilor concentrice, ce se formeaz atuncicnd aruncm o piatr n ap, se vor forma sfereconcentrice, ce se vor extinde pn la limita cea maindeprtat.


25/29

Acest model a fost demonstrat n experimentul deSonoluminiscen, prezentat anterior.Astfel se formeaz strat dup strat de energie sferic,ntre Oscilatorul Central si ultimul strat al universului,asemenea straturilor unei cepe. Interaciunea dintre

straturile A1 si A2, la suprafeele de contact, vor formamici cantiti de plasm luminoas, n general prea slab pentru a fi detectat vizibil.Datorit interferenei undelor, care sunt diferite pentrufiecare sfer, fiecare dintre acestea va avea o densitateeteric diferit, care scade dinspre centru spre periferie.Teoretic, sunt un numr infinit de sfere concentricesimilare unei formaiuni de fractali. Sunt 7 sfere de baz,care formeaz7 densiti, la rndul lor acestea fiindsubdivizate n alte 7 subdensiti si asa mai departe, pnla infinit.

52n ciuda infinitii numrului de subnivele, din fiecaredensitate de baz, pe msur ce ne deplasm spre niveluloctavei, vom obine din nou ntregul si singularitatea.Marginile ntre care aceste nivele vibratorii pot varia, auniste limite, minim, respectiv maxim.n timp, toat energia disponibil a straturilor se vaconsuma, moment n care se va atinge maximul dedensitate energetic, iar forele de tip gravitaional vor ncepe s colapseze toate nivelele napoi spre centru.Acest proces de expansiune si contracie, poate fiobservat n evoluia stelelor, la nceput ele sunt mici, apoicrescnd n mrime, ajung la stadiul de gigant rosu,dup care colapseaz, aceast implozie degajnd o luminalb foarte puternic, denumit supernov.Sfera Universal, fiind ntr-o stare de rotaie, cu celedou straturi A1 si A2 rotindu-se n opoziie, nseamn ctoat materia ce se formeaz, se va roti de asemenea, de-alungul ecuatorului aprnd o zon de joas presiune, caresub apsarea presiunii mai ridicate din jur, va duce la oexpulzare a materiei, dinspre Soarele Central, spreexterior, forma acesteia fiind de spiral plan. Astfel seformeaz ometagalaxie.Fiecare din aceste metagalaxii vor continua acest proces,generndgalaxii, care la rndul lor, vor forma miliardede stele, iar fiecare dintre stele va formaplanete.Planetele vor crea mai departesateliisi inele, de-alungul planului lor eliptic. Si tot asa, n subdiviziuniarmonice, din ce n ce mai mici, se va formalumeacuantic, dup aceleasi principii. Deci n final, fiecare


26/29

atom este ohologram perfect a Sferei Universale,demonstrnd construciafractalica universului.Si dac lucrurile stau ntr-adevr astfel, nseamn c ar trebui s observm acest model de sfer, format din53

dou straturi rotitoare, si la o scar mai mic.Structura de torus, poate fi ntlnit n cmpul magnetic.Tesla a fost primul care a descoperit faptul c un cmpmagnetic se roteste, desi nimeni nu a gsit o explicaieadecvat la aceasta, pn acum. Este de asemeneacunoscut c magneii, au o durat de via de peste 1000de ani, fr asi slbi intensitatea. Aceasta deoarececmpul este creat n form de torus si cnd cele doucmpuri A1 si A2 au orientarea molecular nord - sud, permit acestei energii s curg, atrgnd obiectelemetalice.

Globurile luminoase, sunt doar un exemplu de fenomeneelectromagnetice, aceste sfere luminoase plasmatice, putnd fi produse n laborator, asa cum au demonstrat-oexperimentele fcute de Schappeller, Searl, Roschin siGodin.Fenomenele domeniilor de vacuum (energia punctuluide zero) sunt formaiuni de energie sferic, de diferitedimensiuni, care produc urmtoarele efecte (anomalii):- Sunt capabile de a penetra prin materie- Pot emite, sau absorbi lumina si alte radiaiielectromagnetice, dintr-o gam larg de frecvene- Pot provoca oprirea funcionarii aparatelor electronice, datorit cmpului electric foarte puternic, pe care-l produc, att n interiorul ct si nexteriorul lor - Pot influena cmpul gravitaional, fcnd obiectelefie s leviteze, fie s devin mai grele- Pot antrena aerul si praful ca s se roteasc ninteriorul lor, deoarece sunt ntr-o miscare de rotaie- Apariia lor este mult mai frecvent, n anii cuactivitate solar intens.54Dr. Dyatlov a artat c aceste formaiuni apar numaicnd dou forme de eter sunt amestecate - este vorba dematerie si antimaterie.Richard Pasichnyk a demonstrat c aproape toate planetele din sistemul solar, fie au un inel vizibil, fieeman o energie, de-a lungul ecuatorului. Benzi de gazerotitoare, n sensuri opuse, s-au observat la planetelegazoase. Unele atmosfere, cum ar fi cea a lui Venus, se


27/29

ridic si coboar, demonstrnd fenomenul de respiraie,asemenea Oscilatorului Central. Ionosfera lui Venus si poate modifica nlimea de la aproximativ 200 km lacteva mii de km, n numai 24 de ore! De asemeneanenumrate cercetri au artat c centrul planetelor nu

este format din metal, ci din plasm. Aceasta ne aratcum o planet este de fapt, o replic n miniatur amacrocosmosului, bineneles tot n form de torus.Soarele nostru are un cmp magnetic, cunoscut subdenumirea de heliosfer, care este de asemenea n formde torus sferic. Suprafaa Soarelui pulseaz si ea.Majoritatea lumii stie c o galaxie are forma unui discformat din stele, planete si gaz, ns nu prea muli stiu cea este nconjurat de o sfer de materie neagr sienergie neagr, cunoscut sub numele de halougalactic.

Acest halou sferic, determin majoritatea foreigravitaionale, exercitat asupra galaxiei, determinndu-irotaia, ca si cnd ar fi un obiect sferic unitar. Deci ogalaxie este asemenea unei sfere de energie, avndmateria format la nivelul eliptic, avnd forma uneispirale n plan.Cercettorul japonez Takashi Ikehata, a gsit prinexperiene de laborator, c formaiunea de spiral a uneigalaxii, se formeaz prin procese de rotaie a fluidelor,55mai degrab, dect prin cele gravitaionale, injectnd plasm de Argon fierbinte (ce se roteste la o vitezsupersonic, ntr-un gaz de Argon rece, staionar).Grupurile de galaxii, se stie c se adun n formesferice, denumite superclusteri, care din nou nedemonstreaz c apar ca rezultat al unei energii la scarmai mare.Borge Nodland si John Ralston, n Teoria UniversuluiAnizotropic (anizotropic nseamn c nu este egal n toatedireciile), explic cum cmpurile de torsiune, existenten univers si care cauzeaz rotaia particulelor, nu suntdistribuite uniform, ci formeaz o ax universal.Universul trebuie s fie nconjurat de un cmp de energien form de torus sferic, cu o ax central pe direcianord-sud.Asa cum se vede din figura de mai sus, un pol al axeise afl n direcia constelaiei Sextans, cellalt n dreptulconstelaiei Aquila.n concluzie totul este un sistem unic de vibraii sferice(pulsaii), care se comport dup simplele principii


28/29


29/29

sistemul solar, n miscarea sa, este influenat de foreledin galaxie. Planetele sunt inute pe poziie, de sfereleinvizibile de energie.Putem spune deci, c sistemul solar este format din sfereconcentrice, avnd Soarele n centru!

Si dac toate acestea sunt adevrate, atunci ar trebui sregsim aceleasi proporii si n alte sisteme planetare dingalaxie. Primul sistem planetar cu mai mult de dou planete, descoperit, are aceleasi caracteristici cu al nostru.Mazeh si Goldman au observat c pulsarul B1257+12 arecel puin trei planete, orbitnd n jurul su, care auaceleasi rapoarte relative ca Mercur, Venus si Pmnt,att fa de steaua central, ct si una fa de cealalt!Iat deci, foarte, foarte pe scurt felul cum, din punct devedere fizic, s-a format Universul si tot ceea ce este n el.Dar s nu uitm ns, c toat aceastcreaieare un

scop, nu a fost pur si simplu o joac fr rost! Scopul ei afostcrearea lumilor, a cadrului necesar pentru a susineexperiena multidimensional a vieii.Tot acest sistem este ntr-o continu transformare,58fiecare galaxie, stea si planet, supunndu-se unor transformri, conform ciclurilor armonice. Totul este OFIIN, o entitate, un singur SISTEM, divizat prin elnsusi n pri, pe principiul fractalilor, fiecare parte fiindasemenea ntregului.n procesul de evoluie, planetele se transform nstele, stelele n galaxii, galaxiile n metagalaxii, etc.Locuitorii unei planete sunt parte din aceasta, asemeneacelulelor din trupul nostru, deci vor urma si ei ciclulevolutiv al planetei respective.

Secolul XXI

Documents

Transcript of Secolul XXI