În 1970 Maslow a publicat o revizuire a piramidei din 1954, situând în vârful acesteia nevoile cognitive (de a

cunoaşte, de a înțelege și de a explora) și pe cele estetice (pentru frumusețe, ordine, simetrie). Cu toate acestea, nu

toate versiunile piramidei sale includ ultimele 2 nivele.

Maslow a teoretizat că nevoile cognitive nesatisfăcute se transformă în nevoi neurotice (non-productive, care

perpetuează un stil de viață nesănătos). De exemplu, copiii ale căror nevoi de siguranță nu sunt satisfăcute adecvat pot

deveni adulți care pun deoparte bani sau diferite posesiuni.

Maslow credea că singurul motiv pentru care oamenii nu se mişcă în direcția auto-actualizării este mulţimea

obstacolelor puse în calea lor de societate, mai ales printr-o educație deficitară, ce nu poate schimba o persoană cu o

slabă pregătire pentru viață într-o persoană cu o abordare pozitivă.

Critica modelului Maslow începe deci chiar din anul promovării sale, acuzat fiind că îşi întemeiată teoria pe aer,

sau pe un balon de săpun, neavând în spate o lege comportamentală îndelung studiată şi recunoscută, întemeindu-se

doar pe studii de caaz.

Primul şi cel mai acerb critic este Alfred Kinsey, care introduce gradul de satisfacţie ca apreciere subiectivă

asupra caracterului nevoii, în “Human Errors” (“The Kinsey Reports”), încadrându-l în categoria de erori voluntare.

Kinsey însuşi postulează atitudinea de comportament uman ca fiind dominant sexual, deci piramida are aspecte

diferite pentru bărbaţi şi femei…

O a doua critică apare odată cu reiterarea modelului în anii ‘70, când Maslow publică “The Farther Reaches of

Human Nature” (1971), eseu care postulează determinarea auto-actualizării ca intrare în starea de transcendenţă, de

conştiinţă superioară necesară înţelegerii întregului potenţial al speciei umane. Critica este purtată de conservatoarea

Judith Reisman (care dăduse în judecată şi pe Alfred Kinsey) pe motiv că opera ştiinţifică pune la îndoială valorile

umane care stau la baza edificării societăţii americane… De ce? Simplu. Societatea americană înseamnă Declaraţia de

Independenţă, Constituţia din 1781, Primul şi Al Treilea Amendament, precum şi Adams Act, adică recunoaşterea

legală a drepturilor, libertăţilor şi egalităţii în şanse sociale, fundamentul legisativ de abolire a sclaviei şi propăşire

socială. Ori, matricea Kinsey şi piramida Maslow puteau constitui la rigoare motivaţia ştiinţifică de re-ierarhizare a

societăţii, reintroducerea unei sclavii estompate, determinate de capacitatea unui om de a-şi pune singur de gât

lanţurile unei societăţi de consum şi de a le accepta ca pe un dat natural.

Mulţi adepţi ai teoriilor ocultei mondiale au văzut în piramida lui Maslow instrumentul de reîmpărţire a omenirii

în stăpâni (cei care parcurg piramida până în vârf) şi supuşi (cei care parcurg primele 3-4 nivele), cu atât mai mult cu

cât ideea accepţiunii de ocultă mondială aşa cum este promovată de dreapta radicală din numeroase ţări se leagă în

genere de Rotschild, Rockefeller, Morgan, în general de evreii cu foarte, foarte mulţi bani, (Maslow însuşi fiind evreu,

dar şi Judith Reisman) respectiv de urmaşii mai mult sau mai puţin declaraţi ai dinastiilor europene ori de grupări

oculte care îşi desfăşoară activitatea într-un secret total, iezuiţi, rozacrucieni, templieri, illuminati, ordinul de Malta,

masonii, şi lista e lungă, fiecare bătându-se pe viaţă şi pe moarte cu toţi ceilalţi pentru un amărât de loc pe o treaptă cât

mai sus din piramida buclucaşă. Oameni buni, ce facem cu piramida buclucaşă pusă în braţele omenirii de americani?

Pur şi simplu, o răsturnăm !