Masini de alezat Cuprins

Argument

Capitolul 1. Notiuni introductive

1.1. Generalitati 1.2. Scule pentru alezat

Capitolul 2. Masini de alezat

2.1. Tipuri de masini de alezat 2.2. Cinematica masinilor de alezat 2.3. Lucrul la masinile de alezat

Capitolul 3. Exploatarea si intretinerea masinilor de alezat

3.1. Uzura masinilor de alezat 3.2. Masuri pentru prevenirea si diminuarea producerii uzurilor

Capitolul 4. Repararea masinilor de alezat

4.1. Generalitati 4.2. Procesul tehnologic de reparare privind prelucrarea si reconditionarea pieselor 4.3. Repararea broselor pentru masinile de alezat

Capitolul 5. Norme de sanatate si de securitate a muncii

Bibliografie Anexe

ARGUMENT

MASINI DE ALEZAT

CAPITOLUL l Notiuni Introductive

l.1 GENERALITATI

Masinile de alezat sunt folosite pentru prelucrarea fina sau semifinal a gaurilor,in semifabricate de forme si dimensiuni diferite. Dupa pozitia arborelui principal si dupa destinatia lor,masinile de alezat pot fi clasificate in urmatoarele grupe:masini de alezat verticale;masini de alezat orizontale universale;masini de alezat in coordonate. Masinile de alezat sunt masinile unelte cu caracter universal,care se utilizeaza la prelucrarea dintr-o singura prindere a pieselor de tip carcasa sau bloc,care sunt cutiile mecanismelor de masini-unelte,blocuri motoare,carcase de reductoare,batiuri etc.Aceste piese se prelucreaza aproape complet datorita multiplelor operatii care pot fi executate pe aceste masini,si anume:gaurire,alezare,frezare,strunjire,filetare etc.Masinile de alezat si frezat se caracterizeaza prin pozitia orizontala a arborelui principal si sunt destinate prelucrarii pieselor produse in serie mica. Acestea sunt masini unelte mari si chiar foarte mari sunt prevazute cu un numar mare de miscari de lucru si de reglare. Principiul de lucru pe aceste masini intruneste principiile de lucru de la procedeele de baza,respective,de la masinile de gaurit ,frezat si strunjit.

1.2 DESCRIEREA MASINILOR DE ALEZAT

Fig nr 1 Masinii de alezat Aceste masini se prezinta intr-o mare varietate constructiva, atat din punctul de vedere al miscarii relative ale ansamblurilor componente cat si al dispunerii lor generale pe batiu.

Masinile de alezat si frezat orizontale se impart in: masini de alezat care lucreaza dintr-o singura parte (unilaterale); masini de alezat care lucreaza din doua parti (bilaterale).

1.3 MASINILE DESTINATE PRELUCRARII PIESELOR RELATIV MICI

La unul din capetele batiului 1 este fixate rigid coloana anterioara 2 .Pe ghidajele coloanei anterioare se deplaseaza in directie verticala papusa 3 a arborelui principal.Coloana posterioara serveste pentru sustinerea barei de gaurit,atunci cand se prelucreaza gauri de lungime mare.

Masina de alezat universala orizontala,model AF-85,are 18 trepte de turatii cuprinse intre 15 si 1500 de rotatii pe minut iar diametrul arborelui principal este 50-150.

1.4 MASINILE PENTRU PRELUCRAREA PIESELOR DE DIMENSIUNI MARI

Aceste masini au batiul compus din trei parti separate:batiul 1,pe care se poate deplasa coloana anterioara 4,dupa o directie S3 paralela cu arboreal principal;batiul 2,pe care aluneca masa 5,in directie transversala fata de arboreal principal;batiul 3 care serveste la sustinerea coloanei posterioare 6 si asigura deplasarea acesteia intr-o directie paralela cu arborele principal. Masinile de alezat din aceasta categorie au diametrul arborelui principal cuprins intre 125-300 mm.

1.5 MASINILE PENTRU TRANSPORTAREA PIESELOR FOARTE GRELE SI DE DIMENSIUNI MARI

La aceste masini de alezat ,coloana anterioara 3 este deplasabila pe batiul 1,in directia transversala fata de arboreal principal.Piesa de prelucrat se fixeaza pe placa-batiu 2,ramanand nemiscata in timpul prelucrarii .Pe aceeasi placa-batiu se pot fixa coloana posterioara 4 si,eventual o masa rotativa demontabila .Aceasta masa rotativa poate servi pentru prelucrarea semifabricatelor de greutate mai mica ,care necesita prelucrari din mai multe parti.(vezi anexa 1 )

La aceste masini de alezat ,diametrul arborelui principal poate depasi 320 mm.

1.6 MASINILE UNIVERSALE TRANSPORTABILE

Pot fi construite: cu papusa arborelui principal rotativa si cu coloana rotativa. Datorita acestor modificari constructive se pot prelucra gauri inclinate si suprafete plane neparalele.Masinile de alezat transportabile servesc pentru prelucrarea unor piese foarte voluminoase si grele.

1.7 MASINILE DE ALEZAT SPECIALE

Sunt construite pentru alezarea unor piese.Numarul arborilor principali si ale capetelor de alezat precum si amplasarea acestora sunt in functie de configuratia piesei de prelucrat.La aceste masini avansul este realizat de catre capetele de alezat de obicei hidraulic si mai rar mecanic.

Tabelul 1.1 Caracteristicile masinilor de alezat speciale

crt. Caracteristici U/MTipul masiniiAF 85 AF 100 AF 125 AF 150

123456789101112131415161718

Diametrul arborelui de alezareConul arborului de alezareCursa axiala a arborelui de alezatDiametrul platouluiCursa saniei de pe platouCursa verticala a papusiiDimensiunile meseiCursa longitudinala a meseiCursa transversala a meseiCursa transversala a montanuluiNumarul treptelor de turatiiDomeniul turatiilorNumarul treptelor de avansDomeniul avansurilor pe rotatieDomeniul avansurilor pe minutAvansul rapidPuterea motorului principalGreutatea masinii

mmmmmmmmmmmmmm²mmmmmm-rot/min-mm/rotmm/minmm/minkWkg

85Morse 57005001801050900x11001250900-1815-1500160,025-4,86,3-120025001311 000

100Morse 580055022012501100x140012501250-1812,5-1250180,025-96,3-230023001316 000

125Morse 610007502801.5001500x180020002000-245-1000180,03-610-200020001333 000

150Metric 8010007502802.0002200x25001500-3000245-1000180,03-610-200020001828 500

1.8 SCHEMA CINEMATICA DE PRINCIPIU A MASINILOR DE ALEZAT

Masinile de alezat si frezat orizontale realizeaza gama de turatii ale arborelui principal si de avansuri prin intermediul cutiilor de viteza si de avansuri.Uneori se utilizeaza si roti de schimb. Miscarea de rotatie 1 a arborelui principal se realizeaza prin lantul cinematic format de motorul M1,cutia de viteze CV si transmisia 3-5, avand ca element final un angrenaj care pune in miscare arborele. miscarea de rotatie 2 a platoului se obtine prin lantul cinematic format din motorul electric M1,cutia de viteze CV,elementele dintate 3-4 so coroana dintata 6. Miscarea de avans longitudinal 3 a arborelui principal se obtine prin cutia de viteze CV,cutia de avansuri CA,elementele 8-10 si surubul conducator care antreneaza piulita 11 a arborelui principal. Miscarea de avans radial 4 a saniei platoului se realizeaza prin cutia de avansuri CA,mecanismul diferential Df si pinionul 14,care angreneaza cu cremaliera 15 a saniei platoului. Miscarea de avans vertical 5 a saniei se obtine de la cutia de avansuri CA prin elementele 16-17 si surubul conducator care antreneaza piulita 18 a saniei de gaurit

CAPITOLUL ll INTRETINEREA MASINILOR SI INSTALATIILOR

2.1 Generalitati.Tiputi de masini si instalatii

Activitatea industriala,dar si activitatea curenta efectuata in diferite unitati industriale,necesita utilizarea unui numar mare de masini,utilaje si instalatii.Acestea trebuie sa functioneze la parametrii optimi ,fara intreruperi si fara a produce accidentari.Aceasta este de altfel conditia esentiala a unei activitati de calitate. In timpul functionarii,masinile si instalatiile sufera un proces de uzura ce poate afecta buna functionare a acestuia, dar poate produce si importante erori de prelucrare sau chiar accidente de munca. In momentul predarii utilajului sau instalatiei catre beneficiar,acestea au prevazute o serie de norme si reglementari pentru asigurarea functionarii in parametrii normali.

INTRETINEREA:este ansamblul de operatii ce urmareste sa mentina masinile,instalatiile si utilajele in conditii normale de functionare intre doua reparatii consecutive ,reducand posibilitatea aparitiei unor reparatii occidentale . Lucrarile de intretinere se pot executa: a)permanent,de catre personal de deservire;

b)periodic,de catre personal calificat in acest sens.

REPARATIILE:sunt operatii realizate in scopul remedierii defectiunilor aparute in timpul exploatarii. Un indice de calitate al unei masini este durata perioadelor dintre reparatii.Acesta depinde de durata de serviciu a pieselor componente ale masinii,dar se de modul de intretinere si exploatare,precum si de calitatea reparatiei anterioare.

2.2Uzarea masinilor si instalatiilor

Uzarea este procesul de distrugere a suprafetelor aflate in contact ,datorita frecarii.Ea este urmata de shimbarea geometriei ,calitatii,precum si a propietatilor stratului superficial al materialelor.

Pierderea precizie maşinilor,utilajelor sau a instalaţiilor se datoreşte înainte de toate uzurii organelor aflate în mişcare relativă. Acest fenomen nu poate fi evitat, dar poate fi ameliorat printr-o bună întreţinere şi o utilizare raţională a maşinilor,utilajelor sau a instalaţiilor , aplicând regimuri optime de lucru şi nedepăşind solicitările admisibile ale mecanismelor de bază ale acesteia.

Restabilirea preciziei de lucru a maşinilor,utilajelor sau a instalaţiilor se obţine în urma reparaţiilor acesteia , reparaţiile având loc periodic după planuri-grafic, întocmite conform unor normative specifice, elaborate pe baza experienţei dobândite în exploatare.

La predarea maşinilor,utilajelor sau a instalaţiilor către beneficiar, acestea au prevăzute o serie de norme şi reglementări necesare pentru asigurarea funcţionării în parametri normali.

Printre aceste norme se pot enumera:

evitarea supraincărcărilor; respectarea parametrilor de lucru; respectarea condiţiilor de montare,cu respectarea condiţiilor optime de mediu; respectarea intervalelor de lucru şi de pauză specifice fiecărui utilaj sau instalaţie; deservirea utilajului de către personal calificat; curăţirea şi întreţinerea corectă; ungerea ; urmărirea continuă a funcţionării şi verificarea parametrilor de funcţionare; respectarea graficului de întreţinere; remedierea defecţiunilor imediat ce au apărut; realizarea reparaţiilor şi a întreţinerii de către personal calificat; verificarea periodică a stării şi a funcţionalităţii accesoriilor folosite.

2.3 LUCRARI DE INTRETINERE EXECUTATE DE PERSONALUL CARE FOLOSESTE MASINILE SI UTILAJELE

Exploatarea rationala a masinilor,utilajelor,si instalatiilor necesita:

intretinerea si curatarea zilnica; efectuarea la timp a reparatiilor planificate; remedierea rapida a defectelor accidentale aparute; verificarea cu regularitate a preciziei de prelucrare si detectarea

neconcordantelor aparute.

Pentru prevenirea uzurii,pastrarea duratei de exploatare,dar si a preciziei de prelucrare,este necesar ca personalul ce foloseste utilajul sa realizeze o serie de operatii de intretinere ,si anume: a)supravegherea si curatarea zilnica,saptamanala sau lunara; b)reglarea functionarii subansamblurilor; c)ungerea regulate a utilajului; d)remedierea imediata a defectelor

2.3 1.Lucrari de intretinere executate de personalul specializat

Intretinerea masinilor,utilajelor si instalatiilor contribuie in mod decisive la cresterea productivitatii.Intretinerea masinilor si utilajelor este o modalitate de mentinere a acestora in limitele de precizie cerute .Exploatarea rationala a masinilor,utilajelor,si instalatiilor necesita:

intretinerea si curatarea zilnica; efectuarea la timp a reparatiilor planificate; remedierea rapida a defectelor accidentale aparute; verificarea cu regularitate a preciziei de prelucrare si detectarea

neconcordantelor aparute.

Pentru prevenirea uzurii,pastrarea duratei de exploatare,dar si a preciziei de prelucrare,este necesar ca personalul ce foloseste utilajul sa realizeze o serie de operatii de intretinere ,si anume: a)supravegherea si curatarea zilnica,saptamanala sau lunara; b)reglarea functionarii subansamblurilor; c)ungerea regulate a utilajului; d)remedierea imediata a defectelor

2.3.2.Lucrari de intretinere propriu-zisa

Personalul de intretinere are obligatia de a efectua zilnic sau la anumite perioade de timp stabilite prin normative verificari pentru stabilirea starii tehnice si a modului de functionare a masinilor si utilajelor .Prin aceasta activitate,parametrii masinilor sunt pastrati in limite care asigura precizia de prelucrare si functionare,se pot depista in timp util deficientele si anomaliile de functionare, se poate preveni agravarea lor,se evita aparitia de avarii,creste gradul de siguranta in exploatare si durata de functionare.

Capitolul lll. Exploatarea si intretinerea masinilor de alezat

3.1. Uzura masinilor de alezat

Procesul de uzare se desfăşoară în timp şi este însoţit de pierdere de energie calorică şi de material prin desprindere de material.

Rezultatul uzurii se exprimă în unităţi absolute ( masă, volum, lungime), prin raportare la lungime, folosind o mărime numită intensitatea uzurii ( mg/h) sau viteza uzurii sau prin raportare la timpul de frecare ( mg/h , µm/h).

Etapele uzării sunt reprezentate de variaţia uzurii în timp.

Fig nr 2.Variatia uzarii in timp

Etapele uzării sunt :

I - Etapa de rodaj – este perioada de adaptare a suprafeţelor ;II - Etapa de uzare normală – este perioada când viteza sau intensitatea uzării se menţin aproape constante ;III - Etapa de uzare distructivă – este perioada în care parametrii de funcţionare au valori care nu mai corespund unei funcţionări normale .

Notiuni generale;cause si etape ale uzarii

Fig nr 3 Criterii de stabilire a limitelor uzurii

Fenomenul de uzare este strans legat de fenomenul de frecare .Uneori.,chiar in statul incipient,uzarea poate duce la erori de functionare.In constructia de aparate,de multe ori uzarea este incompatibila cu destinatia produselor caracterizate prin precizie si fidelitate in transmiterea semnalelor. Procesul de uzare se desfasoara in timp si este insotit de pierdere de energie calorica si de material prin desprindere de material.

Tipuri de uzura: In functie de factorii care contribuie la uzarea suprafetelor,dar si dupa aspectul suprafetelor uzate,uzarile pot fi:

a) de aderenta;b) de abraziune;c) de oboseala;d) de impact;e) prin coroziune;f) prin oxidare;

Aceasta uzare apare ca urmare a interactiunii mecano-moleculare intre straturile superficiale ale suprafetelor.Ea se manifesta prin distrugerea continua ,datorita deformatiilor plastice,zgarierii suprafetelor si distrugerii puntilor de sudura formate.

a) Uzura abraziva

Este uzarea care apare in urma unui proces mecanic de degradare provocat prin aschierea si zgarierea suprafetelor in contact de catre diferite particule dure provenite din mediul exterior sau desprinse chiar din suprafetele in miscare relativa. Poate fi produsa de particule de praf, aschii metalice sau span patrunse accidental intre suprafetele in contact.

Fig nr 4.Uzura abraziva b) Uzarea de oboseala a stratului superficial

Uzura prin oboseala este cauzata de: a)modificarile structurale provocate in straturile superficiale ale suprafetei de variatia ciclica a eforturilor unitare de contact. b)energia de deformare transformate in caldura si acumulata in cantitati mici in material,care produce variatii bruste locale de temperature,deci tensiuni nedorite,ceea ce are drept urmare aparitia microfisurilor; c)actiunea presiunii hidrodinamice mari a uleiului patruns in aceste microfisuri.

Fig nr 5 Uzura de oboseala

c) Uzarea de impact

Apare ca urmare a unor lovituri repetate.Ea este o uzura mecanica si apare la ciocane,masini de scris,masini de perforat.De regula ea poate fi considerate ca o uzura compusa,pentru ca in aceasta situatie apar si se manifesta toate tipurile de uzura.

d) Uzura prin coroziune

Apare ca rezultat al reactiilor chimice dintre substantele agresive din lubrifiant sau dintre mediul inconjurator si suprafetele pieselor.Ea se explica prin formarea de compusi care micsoreaza rezistenta stratului superficial ,facandu-l fragil.De ,multe ori stratul superficial care s-a corodat se desprinde.

e) Uzarea prin oxidare

Este coroziunea la care predomina reactia chimica a materialului suprafetelor cu oxigenul sau mediul inconjurator oxidant.Caile de micsorare a uzurii. Principalii factori care conduc la reducerea uzurii sunt:-starea de ungere si natura lubrifiantului;-cuplul de materiale;-tehnologia si calitatea suprafetelor in contact;

Fig nr 6 Tipuri de uzurii prin oxidare

3.1 Masuri pentru prevenirea si diminuarea producerii uzurilor.

Fiecare maşină,utilaj sau instalaţie se livrează însoţită de o documentaţie auxiliară formată din documente cu caracter comercial, de documentare , de exploatare şi de întreţinere.

Documentaţia auxiliară standardizată (STAS 6269-60) cuprinde:

1.lista documentaţiei livrate cu produsul; 2.lista pieselor de schimb de primă dotare;

3.lista sculelor şi a accesoriilor livrate cu produsul;4.certificatele organelor de control;

5.instrucţiuni de exploatare;6.cartea maşinii;

fişa tehnică de documentare; prospectul.

Din punt de vedere al conţinutului acestor documente sunt necesare următoarele precizări :

Certificatele organelor de control au drept scop consemnarea rezultatelor şi concluziilor obţinute la încercările şi verificările calităţii produsului.

Instrucţiunile pentru exploatare descriu obiectul, regulile de montare corectă, de exploatare, deservire şi întreţinere.

Cartea maşinii conţine indicaţii asupra caracteristicilor şi performanţelor produsului, precum şi asupra modului de exploatare şi întreţinere economică a acestuia. În acest scop, cartea maşinii cuprinde: 1. caracteristicile tehnice ; 2. performanţe,gabarit, greutate;

3. condiţii de funcţionare;4. datele tehnice şi desenul fundaţiei;5. condiţiile de transportare, de asamblare, descărcare, de aşezare şi fixare pe

fundaţie;6. modul de mânuire, exploatare şi întreţinere. Instrucţiunile pentru exploatare şi cartea maşinii pot constitui un singur document.

Fişa tehnică de documentare oferă o informare tehnică asupra obiectului şi cuprinde: denumirea obiectului, caracteristici şi performanţe, desene de gabarit, scheme de funcţionare, desene de ansamblu.

Prospectul serveşte la orientarea beneficiarului asupra caracteristicilor şi performanţelor tehnice ale produsului, asupra gabaritului şi a greutăţii, a consumului de energie al macestuia şi conţine de obicei, imagini sau desene în perspectivă, scheme. În concluzie, prospectul este un document de informare comercială asupra obiectului, folosit de furnizor pentru popularizarea produsului.

Stabilirea gradului de uzură şi determinarea stării maşinilor,utilajelor şi instalaţiilor pentru alegerea pieselor bune, a celor de recondiţionat şi a stabilirii celor de înlocuit, este necesar să se facă un control amănunţit.

Controlul se poate face :

a) vizual;b)prin măsurarea dimensiunilor şi verificarea formei;c)prin supunerea organelor de maşini importante la solicitări variabile;d)prin aplicarea metodelor de control defectoscopic, nedistructive.

În acelaşi timp cu desfăşurarea acestor etape de control se va face şi o sortare a pieselor, precum şi întocmirea fişelor de constatare în care se înregistrează natura defectelor, numărul pieselor care se repară sau se înlocuiesc, precum şi volumul de manoperă necesar acestor operaţii.

Capitolul lV. Repararea masinilor de alezat

4.1.Generalitati.

Executarea reparaţiilor în cele mai bune condiţii şi la un preţ de cost cât mai scăzut se poate face folosindu-se o documentaţie tehnică cât mai completă.

Documentaţia tehnică necesară efectuării reparaţiilor constă în:

- normativele pentru executarea reparaţiilor;

- normativele pentru executarea pieselor de schimb;

- desenele de execuţie ale pieselor;

- procesul tehnologic pentru prelucrarea pieselor

1. Normativele pentru executarea reparaţiilor se stabilesc de catre utilizator,pe baza instrucţiunilor producătorului.

Stabilirea normelor de reparaţii necesită urmatoarele operaţii:

- inventarierea întregului utilaj şi clasificarea acestuia pe tipuri şi dimensiuni;

- stabilirea stării fiecarui utilaj;

- stabilirea,pentru fiecare utilaj,a gradului de complexitate şi a duratei ciclului de reparaţii;

- clasificarea utilajelor pe grupe de utilaje de aceeaşi complexitate şi durată de reparaţie;

- specificarea pieselor de schimb se poate folosi la grupa de utilaje de aceelaşi fel;

- organizarea magaziei de piese de schimb şi stabilirea normativelor de aprovizionare;

- întocmirea şi prelucrarea instrucţiunilor pentru întreţinerea , revizia şi repararea utilajului;

- organizarea atelierului de reparaţii;

- organizarea controlului permanent privind starea utilajului în timpul şi după efectuarea reparaţiilor.

2. Normativele pentru executarea pieselor de schimb

4.2.Procesul tehnologic de reparare privind prelucrarea si reconditionarea pieselor.

Pe baza normei de consum a pieselor de schimb se stabileşte necesarul de piese de schimb.Acestea se prelucrează dupa aceleaşi reguli ca şi piesele componente ale maşinii,ţinându-se seama de numărul lor relativ scăzut.

Funcţionarea corectă şi la randamentul maxim al unei maşini, utilaj sau instalaţii este condiţionată de starea diverselor subansambluri, de întreţinerea acestora şi în primul rând de modul lor de exploatare. Durata lor de viaţă, precizia de prelucrare, depind în foarte mare măsură de calificarea muncitorului şi de grija cu care acesta o exploatează. La exploatarea maşinilor,utilajelor şi a instalaţiilor, oricât de bine s-ar realiza întreţinerea acestora, nu se pot elimina căderile datorate procesului de uzură şi altor cauze.

Exploatarea maşinilor,utilajelor şi a instalaţiilor în limitele prevederilor documentaţiei tehnice şi lucrările de întreţinere a lor asigură întârzierea uzării maxime, dar nu pot anula procesul de uzare. Respectarea regimului de exploatare şi a celui de întreţinere nu pot anula procesul de uzare normală.

După modul de organizare, sistemele de reparaţii pot fi :

Sistemul centralizat care se practică în întreprinderile mici şi mijlocii în a căror dotare intră un număr mic de maşini,utilaje şi instalaţii. Lucrările se execută în secţii specializate dotate cu echipamentul special necesar care asigură o calitate ridicată lucrărilor. Are dezavantajul că implică costuri mai mari şi că separă maşinile de secţiile de bază.

Sistemul descentralizat se utilizează în întreprinderile dotate cu un număr mare (peste 800) de maşini,utilaje şi instalaţii de diferite tipuri. Lucrările specifice acestui sistem se efectuează de catre un personal specializat din cadrul atelierului de întreţinere,organizat chiar în secţia de bază.

Sistemul mixt îmbină efectuarea lucrărilor în ambele moduri de organizare menţionate. În secţiile centralizate se execută reparaţiile capitale, iar în atelierele de întreţinere şi reparaţie din sistemul descentralizat se execută toate celelalte lucrări.

Sistemele de reparaţii reprezintă forme standardizate ale reparaţiilor prin care este stabilit nivelul de reparaţii,dar şi gradul şi intervalul de timp de scoatere din funcţiune.

Aceste sisteme sunt:

a. Sistemul de reparaţii executate din necesitate : reparaţia nu este planificată; este realizată datorită uzării avansate a unei piese sau a mai multor piese; defectul apare datorită unui accident care nu ţine de funcţionarea maşinii; maşina,utilajul sau instalaţia nu poate fi ţinută în exploatare.

b. Sisteme de reparaţii pe bază de constatări: se stabileşte reparaţia care va fi executată cu ocazia reviziei sau a lucrărilor

curente de întreţinere; piesele de schimb se cunosc şi se pregătesc din timp; reparaţia se face la un moment stabilit dinainte; volumul de reparaţii depinde de starea constatată a maşinii,utilajului sau a

instalaţiei.

c. Sistemul de reparaţii cu planificare rigidă: prevede scoaterea din funcţiune a maşinii,utilajului sau a instalaţiei la intervale

stabilite ; scoaterea din funcţiune nu se face după o constatare a stării maşinii,utilajului sau a

instalaţiei. piesele ce vor fi înlocuite sunt independente de starea maşinii,utilajului sau a

instalaţiei. se aplică maşinii,utilajului sau a instalaţiei cu grad mare de risc în timpul

exploatării.

d. Sistemul preventiv de reparaţii periodice planificate: reparaţiile stabilesc uzura în timp a tuturor organelor componente; stabileşte duratele de funcţionare şi termenele de reparaţii; stabileşte nivelul reparaţiei; are avantajul că evită scoaterea neprevăzută a maşinii,utilajului sau a instalaţiei

din funcţiune. creşte gradul şi timpul de pregătire pentru reparaţiile următoare; sistemul prevede şi lucrări de întreţinere tehnică.

4.3.Repararea broselor pentru masini de alezat

Broşarea este procedeul de prelucrare mecanică prin aşchiere, la care mişcarea principală este executată de o sculă prevăzută cu un număr mare de dinţi, care detaşează metalul prin atac succesiv, în cursul unei singure mişcări relative faţă de semifabricat.Îndepărtarea adaosului de prelucrare se realizează în mod obişnuit la o singură trecere a sculei în raport cu piesa, rezultând forma şi dimensiunile finale alesuprafeţei prelucrate. Mişcarea principală de aşchiere poate fi rectilinie sau elicoidală, executată de sculă sau semifabricat.

Fig nr 7 . Prelucrarea prin brosare.

Fz >forţa principală de aşchiere.v- >viteza de aşchiere.a->supraînălţarea pe dinte.α->unghiul de aşezare.γ->unghiul de degajare.β-> unghiul de ascuţire

Caracteristica procedeului de broşare o constituie înlocuirea mişcării deavans, necesară îndepărtării întregului adaos de prelucrare, cu acţiunea succesivăa unor tăişuri supraânălţate pe direcţia adâncimii stratului de aşchiere. Prin aceasta avansul se fixează în construcţia broşei şi nu poate fi modificat pentru o broşădată.Broşarea se aplică în producţia de serie. Prezintă următoarele avantaje:

este o prelucrare cu productivitate mare; costul ridicat al broşei se amortizează. precizie ridicată;

Principalul avantaj al broşării în comparaţie cu alte procedee de prelucrare a găurilor este productivitatea mare. Productivitatea mare se datoreşte faptului că se poate obţine o precizie ridicată într-o singură trecere, timpul auxilar este redus,nu sunt necesare măsurători sau reglări deosebite. Deşi broşa este scumpă, totuşidatorită faptului că are o durabilitate mare (permite prelucrarea unui număr depână la 2000 găuri fără reascuţire), se asigură şi o economicitate bună a procedeului, în condiţiile prelucrării unui număr mare de piese, la producţie de seriemare şi de masă.Dintre dezavantaje se menţionează : complexitatea construcţiei broşelor şiconsum mare de oţel rapid (HSS) şi de aici –costul lor ridicat; dificultatea broşăriipieselor nerigide, deoarece la broşare apar forţe de aşchiere mari care pot deforma piesele. Operaţiile de broşare se împart în două mari categorii, în funcţie de poziţia suprafeţei prelucrate:broşări interioar;broşări exterioare.Formele de suprafeţe care se pot realiza prin broşare sunt diverse: suprafeţe exterioare plane sau profilate, suprafeţe de revoluţie profilate, roţi dinţate, alezaje,canale de pană şi caneluri interioare etc.

Capitolul V: Masuri de tehnica a securitatii muncii si prevenirea si stingerea incendiilor la intretinerea utilajelor

In ateliere de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui fapt si masurile de tehnica a securitatii muncii sunt diverse in functie de locurile de munca. Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor urmatoare:

uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri,macarele,poduri rulante,etc.) utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in stare buna.

inainte de inceperea lucrarilor de intretinere si reparatii la un utilaj maistrul sau seful de echipa trebuie sa fie atenti ca masina respectiva san u poata fi pusa accidental in miscare,iar pentru orice eventualitate ,pe intrerupatorul electric principal se vor pune indicatoare cu inscriptia :NU CUPLATI ! SE LUCREAZA !

la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestuia ;

dupa terminarea operatiilor,masina nu poate fi pusa in stare de functiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie ;

inainte de punerea in functiune se vor controla daca sculele folosite la reparatii au fost inlaturate de pe masina;

darea masinii in gunctiune nu se va face dacat dupa executarea receptiei ; in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichid inflamabile este interzis

fumatul sau accesul cu foc deschis; la degresarea pieselor cu solventi organici ,care sunt si toxici si inflamabili,se vor

folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor ;

soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita ; piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare eloctrolitica numai dupa

intreruperea curentului electric care alimenteaza baia; la acoperiri galvanice muncitorii isi vorunge mainile si narile cu o alifie protectoare

pentru a preveni actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici ,si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectie a muncii ;

nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii; cat nu se lucreaza ,baile vor fi acoperite cu un capac ,pentru a impiedica evaporarea

electrolitului; in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introducerea si consumarea

alimentelor precum si fumatul; in fiecare atelier de galvanizare trebuie sa existe o trusa de prim ajutor care sa contina

antidoturile specifice otravurilor si arsurilor; temperatura in interiorul atelierului trebuie sa fie optima pentru desfasurarea

activitatii(temperature ridicata micsoreaza atentia si perceptia,iar cea scazuta micsoreaza mobilitatea lucratorilor);

masuri de mecanizare si automatizare,in special a operatiilor grele si cu risc crescut de accidentari;

curatarea aerului de gaze,praf,aburi prin ventilatie; atelierele de reparatii si intretinerea trebuiesa fie bine illuminate,atat ziua cat si

noaptea; protejarea instalatiilor electrice impotriva electrocutarii si legarea instalatiilor la

pamant; verificarea inainte de utilizare a instalatiilot de ridicat(cabluri,lanturi,scripeti); ancorarea masinilor si instalatiilor in timpul transportului; evitarea stationarii muncitorilor in raza de actiune a macaralelor; mecanismele de ridicat si transportat sa fie manevrate numai de personal calificat in

acest scop; respectarea regulilor precise pentru personalul calificat in acest scop; respectarea regulilor precise pentru personalul care manevreaza substantele necesare

spalarii pieselor (manusi,masti de gaze,interzicerea folosirii flacarii deschise,departarea de locurile de sudare);

verificarea starii utilajelor si dispozitivelor folosite; indepartarea aschiilor de pe masini; respectarea regulilor de depozitare a pieselor.

BIBLIOGRAFIE

GH. Zgura, E. Ariesanu, GH. Peptea -Utilajul si tehnologia lucrarilor mecanice; N. Huzum, G. Rant -Masini,utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini;

G.A. Alexev -Calculul si constructia sculelor aschietoare Bucuresti 1953;

I.Sandulescu,S. Bucur,G.Georgescu -Repararea si intretinerea masinilor unelte.

ANEXA 1

MASINII PENTRU TRANSPORTAREA PIESELOR FOARTE GRELE SI DE DIMENSIUNI MARI

ANEXA 2